Sunteți pe pagina 1din 6

Neglijarea si abuzul copilului

Orice impediment ce intervine in dezvoltarea normal a copilului, fie ca este de natura fizica sau
psihica ce afecteaza viata copilului, devine un abuz la adresa acestuia. Abuzul este diferit in functie de
conjunctura sociala in care se gaste copilul, iar implicatiile sunt atat profesionale cat si religioase.Parintii
ori inrijitorii care se ocupa de copil, au o manifestare negativa ce se refrange si inflenteaza buna
crestere a copilului.Acestia nu ii ofera copilului o stimulare si o validare corecta a comportamentelor
copilului , un climat afectiv sustinator, o educatie adecvata axata pe valorile de care copilul trebuie sa
tina semana, un camin sigur in care copilul sa nu sa simta anxios, o hrana adecvata cresterii sanatoase.In
cele mai multe cazuri, situatiile negative stresante prin care trec parintii, abuzul de substante ori
probelemele psihiatrice severe, o sarcina nedorita, instrainarea si izolarea de la contactele sociale,
nivelul scazut al dezvoltarii morale si dificultatile economice sunt cele care produc victime in randul
copiilor.O alta forma a abuzului este de natura sexuala.Acest fel de abuz se refera explicit la contactul de
natura sexuala intre copil si un adult ori intre un copil si un seaman mai in varsta decat el. In sfera
abuzului sexual se inscriu : incestul, violul si exploatarea sexuala.De obicei copilul nu prezinta urme
vizibile ale abuzului sexual, insa repercursiunile lui se vad in timp sub diferite forme in relatiile
interpersonale.Factorii care sunt implicati in acest abuz sunt: cunostintele vagi despre contactul sexual,
fuga de acasa, conotatiile fanteziste despre sex si incercarile suicidale. Un alt abuz este cel
emotional.Copilul este demoralizat intr-un mod agresiv de catre sustinatorii lui (parinti ori ingrijitori),
prin apelative verbale injositoare ce il fac sa devina aptic si izolat in raport cu activitatile sau cu alti copii
cu care intra in contact.
Indiferent de nivelul socioeconomic atins de societate, de confesiunea religoasa, de nivelul de
morlitate atins de diferitelor grupuri entice din societate, abuzul este un fapt present, ce are trebui
semnalat agentiilor sau autoritatilor responsabile cu protectia copilului.In majoritatea statelor, legile
sunt formulate in asa fel incat, asistentii sociali, educatorii, politistii ori alte categorii sociale, sunt
mandatati sa aiba o responsabilitate legala de a intreveni si a stopa abuzul trait de copil.
Interventii
Tratamentul pentru abuzul copilului consta int-ro interventie atat asupra copilului cat si a
familiei din care face parte.In functie de abuzul la care a fost supus copilul, interventia poate sa fie atat
sub forma medicala ( tratatarea ranilor pe care le prezinta copilul) cat si sub forma terapeutica

(supunerea la terpii individuale de reechilibrare fizica si psihica, avand scopul de reinsertie a victimei
abuzului intr-un mediu favorabil, care sa ii permita o recuperare mai rapida ).
Parintii la randul lor sunt supusi unor programe educative , care ii indruma spre intelegerea
necesitatilor imediate ale copilului: exprimarea afectiuni fata de copil, empatia si suportul fata de
trairile acestuia, evitarea contactelor fizice pentru inpunerea disciplinei, vizite regulare la medic pentru
verificarea sanatatii copilului, oferirea unor alimenta sanatoase ( mai ales grija hranirii regulate a copiilor
sub 2 ani), si nu in ultimul rand, aspectele de ordin intelectual de care copilul are nevoie.

Sarcina in randul adolescentilor


Impactul sarcinii in randul adolscentilor tine cont de mai multe variabile, precum varsta, clasa
sociala si rasa de origine.Cele mai multe mame adolscente raman nemaritate, abondonand scoala,
experimentand problem financiare severe, devenind in cele din urma dependente de asistenta
sociala.Cel putin trei sferturi din sarcinile ivite in timp l adolscentei sunt nedorite; 40 dintre acestea sunt
supuse avortului.Din cauza avortuluiu, cel mai maulte atribute psihice care se dezvolta in anii
adolecentei sunt afectate, printer acestea sunt: contructia identitatii de sine; construirea relatiilor
personale cu semenii din jur; prepararaea gradual a vocatiei spre munca profesionala prin educatie;
eliberarea de sub tutela parinteasca. Cel mai mare risc il prezinta adolecentele insarcinate sub vrasta de
15 ani deoarece in acest caz riscul mortalitatii insarcinatelor este mai pregnant.Deseori copii nascuti a
acestei categorii de adolecente prezinta malformatii fizice, retard mental, problem ale sistemului nervos
central si deficinte de inteligenta.Prezenta tatului copiilor nascuti din mame adolecente lipseste din viata
fatului, rolul cresterii si educatiei ii revine deseori familiei gravidei.
Lipsa de informatii despre fertilitate si contraceptie, este cauza principal care genereaza
sarcini nedorite.Dorind sa scape de sub dominanta parintilor, dorind sa fie cat mai liberi, deseori
adoloscentii au comportamente induse de dorintele bazale de a intretine relatii sexual.Printre factorii
din societate cei mai vizibili se gaseste sexualitatea crescanda expusa in media, care influenteaza modul
adolescentului de a fi in interiorul grupului de apartenenta.L a randul sau, nevand cunostintele necesare
a actiunilor lui, adolescentul doreste sa afiseze inconstinet o imagine matura a omului din societate ,
actionand iresponsabil cu comportamente rebele, care genereaza printre altele si sarcini nedorite.

In primul rand, scopul intreventiilor asupra adolescentilor care se confrunta cu sarcini


este de a constientiza situatia in care se afla.Criza generata de sarcina este o tensiune ce atinge atat pe
cei doi adolescent implicate cat si familiile de aparteneta.De obicei, atunci cand afla de sarcina
adolecenti reactioneaza cu negare, dezamagire, amaraciune, iar familiile implicate cu rusine, furie, si
vina.Tratamentul in acesta perioada, este de a reduce tensiunea din randul celor implicati, prin
interventia unui specialist consilier, care mediaza alegerile familiilor implicate.In acesta perioada,
adoloscentii isi pun nenumarate intrebari referitoare la sarcina: daca sa pastreza copilul sau nu; daca sa-l
nasca si sa-l dea mai departe catre adoptie; daca sa avorteze; daca va pastra in continuare relatia cu
tatal adolescent si se va marita cu acesta;. In cazul in care familiile adolescentilor au ales sa ramana cu
copilul, consilierul ii idemna catre anumitre grupuri de support care le ofera sprijin informational,
nutitional si psihologic, de a face fata cat mai bine perioadei sarcinii.O alta interventie a grupului de
support este de a oferii adoloscentilor implicati training educational care sa-I spijine pe latura
profesionala de a le dezvolta anumite deprinderi care sa le folosesca mai departe la viitorul loc de
munca.In peroada acesta , oferirea unui sprijin real in contruirea idependetei adolescentilor pe termen
lung, pe latura economica cat si educativa, este crucial, deoarece, viata fatului, depinde de cunostintele
asimilate.
Suicidul in randul tinerilor
La nivelul Statelor Unite ale Americi, suicidul reprezinta al treilea mare factor multidimensional
care afecteaza viata tinerilor, cu varstele cuprinse intre 15 si 19 ani. In fiecare an, circa 5000 de tineri
camit acesta fapta.In general, suicidul reprezinta un act premeditat impulsiv ,generat de situatiile
stresante coplesitoare, pe care adolescentul nu le mai poate gestiona corespunzator.Astfel, suicidul este
vazut de catre tanar ,ca un act eliberator din toate probelemele care il macina.Cele mai multe cazuri,
studiate de catre psihologi, intrunesc anumite circumstante ce se regasesc in domeniul bolilor
mintale.Simptomele prezente la tineri, cu cateva saptamani inainte de suicid, sunt asemenea depresiilor
majore, abuzurilor de substante, alcool si schizofreniei.Desigur, nu pentru toti tinerii, aceeazi
configuratie de factori genereaza intr-un final suicidul.Exista in jurul actului in sine, un moment critic,
care deformeaza perceptia tanarului despre un anumit eveniment.Printre evenimentele des intalnite
sunt: abandonul parintilor, divortul parintilor, moartea parintilor, mutari majore in viata tinerilor,
schimbari scolare importante.O alta perspective a suicidului o reprezinta ipoteza trasaturilor
ereditare.Studiile au aratat ca la baza schimbarilor decizionale intr- o situatie ridicat stresanta se observa
anormalitati la nivelul functionarilor hormonilor de stres din organism.Aceste modificari hormonale

neobiosnuite, suprapuse peste o starea depresiva avuta de tanar, poate genera in cele din urma acte
necugetate.
Interventiile aplicate pentru tinerii care au antecedente, cat si pentru cei care prezinta anumite
tendinte autovatamatoare, au scopul de a descreste acei factori de impact care au modificat alegerea
tanarului.De exemplu, pentru tinerii care sunt predispusi la un nivel crscut de stress, interventiile au
scopul de a invata tanarul cum sa-si dezvolte anumte strategi metacognitive de a face fata situatilor
stresante.Aceste strategi le invata tinerii inca din anii scolaritati, impreuna cu un grup de suport format
din terapeuti si alti indivizi asemeni lor, care le ofera ajutor in prevenirea problemelor asociate cu
singuratatea sau alienarea sociala.
In unele cazuri , cele cu simptome din sfera bolilor spihice, spitalizarea este cea mai buna
alegeri.Aici, impreuna cu familia tanarului si cu anumiti terapeuti, se decide interventiile si calea de
urmat catre minimizarea viitoarelor acte necugetate.

Adictia de cocaine
Cansumul de droguri, in special a cocainei, in randul femilor gravide ridica numeroase probleme
de sanatate atat asupra memei cat si a fatului.Cacaina este un drog cu foarte mare raspandire;
modalitatile prin care poate fi consumat sunt atat pe cale intavenoasca cat si nazala , iar organismul il
metabolizeaza foarte repede.Datorita moleculei foarte usoare si de mici dimensiuni, cocaina patrunde
foarte repede prin bariera sangelui, ajungand la degradarea rapida a organelor mamei cat si a fatului, fie
direct, daca acesta se afla in uter ori prin intermediul laptelui matern, daca acesta este nascut. Se
estimeaza ca 1 milion de femei la nivelul USA consuma cocaina, din nefericire o parte dintre acestea
sunt sau au fost gravide. Printre aceste problem putem include pe cele neurologice( cresterea
iritabilitate, insomnia, degradari ale tesutului neuronal), respiratorii( respiratie insuficienta, degradare a
plamanului, leziuni ale membrane nazale, uneori chiar paralizie respiratorie), cardiovasculare( angina
pectoral, tahicardie, accidente vascular cerebrale, infarturi miocardice), gastrice (senzatii usturatoare,
gat uscat, pierderea ingreutate, anorexie, diaree, scaderea tolerarii mancarii solide), reproductive
(contractii uterale, avorturi spontane, eliminarea placentei).Deasemenea creste riscul bolilor de sange HIV, hepatita-, si a altor boli imunogene.

Linia principala in tratarea mamelor gravide este preventia.Fameile cu adictii serioase de droguri
ar trebui sa fie ajutate inainte ca ele sa ramana insarcinate. Informarea mamei despre consecintele pe
care le aduc dragurile asupra sanatatii fatului este esentiala.Uneori mamele consumatoarede droguri
sunt incapabile sa le ofere copiilor dj nascuti, grija necesara, astfel ca acestia, ajung in diferite
institutii de cresterea a copiiilor, ori in cele mai fericite cazuri in grija bunicilor. Aceasta tipologie de
copii, din cauza contactului cu drogurile, venit prin intremediul mamei, au deficit de atentie, care ii
impiedica sa mentina un contact constant , directionat, spre anumite activitati.Tratamentul preliminar
pentru copii prescolari proveniti din mame cu adictii de draguri, este cresterea lor intr-un mediu
securizat, de obicei in clase mici de copii, departe de stimuli auditivi puternici, folosind metode care se
bazeaza mai mult pe contactul direct ( dezvoltarea abilitatilor de comunicare, limbaj, sociale) fara prea
multe lectii teoretice, care tine mai mult de hartie si creion.

Studiu de caz

Epilepsia lui Kristen

Niciodata nu voi uita imaginea oamenilor care s-au adunat in jurul meu si a prietenului meu
firav.Cu fiecare zambet dispretuitor ii uram din ce in ce mai mult.N-am inteles de ce tragedia nostra era
comedia lor.
Dupa cateva minute criza s-a oprit.Mama mea a ridicat-o pe Kristen si a dus-o la masina.Cand
am ajuns acas am intrebat-o : ,,De ce radeau oamenii?.
Ei nu inteleg ,Bobby.Ei nu stiu despre epilepsie.
M-am gandit cat de ciudat poate sa para acest lucru.Aveam 3 cand Kristen a fost diagnosticata,
si pana la 4 sau 5 ani, stiam atat de mult despre epilepsie ca mojoritatea adultilor.Niciodata nu am
realizat ca cei mai multi dintre adulti stiu atat de putine despre epilepsie.
Obisnuiam sa-i urasc pe cei care au ras de Kristen.Le-as fi spus ca sunt doar niste oameni foarte
zgomotosi.Desi, intr-o zi, am realizat ca Kristen nu-i uraste.Acum, cand rand de Kristen le explic ce este

epilepsia.Majoritatea oamenilo isi cere scuze si pleaca mai departe.Unii dintre ei ofera ajutorul.Altii rad
si sacaie in continuare.Oricum, pe Kristen nu o deranjeaza, am invatat de la ea sa nu-i las sama deranjeze
nici pe mine.

S-ar putea să vă placă și