Tema 9 : Tratamentul local i general al osteomielitei subacute i cronice.

Reabilitarea medical a bolnavilor cu

osteomielit odontogen.
1. Indicaiile tratamentului local i general n osteomielita odontogen n faza subacut i cronic.
Indicatii Locale:
- Faza subacuta
- Faza cronica
Dureri;
Sindromul Vincent dAlger-anestezia
Mucoasa bucala edematiata,hiperemiata;
inferioare de partea procesului inflamator;
Ingrosare bilateral de procesul alveolar;
Prezenta fistulei;
Eliminari purulente de procesul alveolar;
Sechestru.
Mobilitatea grupului de dinti afectati;
Disfagii, trismus

buzei

Indicatii Generale:
- Semnele de intoxicatie vadita:
Frisoane;
Febra(37-380C);
Puls;
Tahicardie;
Schimbari in singe(leucocitoze cu neutrofile,devierea formulei leucocitare,VSH marit pina la 50-70 mm/Hg)
- Cresterea rezistentei organismului fata de infectie;
- Dereglarile functiilor organelor de importanta vitala.
2. Metode chirurgicale de tratament:
corticotomia - indepartarea corticalei osoase externe din zona procesului inflamator,in fosa subacuta si cronica.
Datorita prezentei procesului inflamator corticala este avasculara,iar germenii microbieni din microabcesele medulare nu pot fi
supusi actiunii antibioticelor administrate.
Prinindepartarea corticalei si aplicarea lamboului vestibular se asigura drenajul si vascularizarea zonei medulare ceea,ce
grabeste stingerea procesului septic. Interventiile sunt urmate de instalarea temporara a unui dispozitiv care sa asigure irigatiaaspiratia focarului septic.

decorticarea parial (Obwegeser) - prin aceasta metoda Obwegeser sustine ca decorticarea partiala a osului scurteaza
considerabil timpul de tratament.

3. Operaia de sechestrectomie:
aprecierea localizrii mrimii i formelor sechestrelor dup examenul radiologic.
Metodele de anestezie.
Aprecierea locului i mrimii inciziilor.
Extracia dintelui cauzal.
Tehnica operaiei de sechestrectomie.
Aplicarea local a antisepticilor, antibioticilor, enzimelor.
Sutura i drenul.
a. Se practica numai dupa delimitarea completa a sechestrelor,in faza cind acestea sunt mobile,dupa aproximativ 3-5 saptamini de
la debut
b. Interventia este prefrabil sa se practice pe cale endobucala cu menajarea periostului care are rol important in regenerarea
osului;
c. Dintii cu indicatie majora de extractie sunt cei cauzali si cei implicati pe sechestre,ceilalti dinti mobili din vecinatate pot fi
conservati deoarece,dupa remiterea procesului inflamator,mobilitatea dispare.
d. In caz de afectare limitata a maxilarului sau a crestei alveolare a mandibulei sechestromia poate fi efectuata
endobucal,intraoral. Pe cind in toate celelalte cazuri se face pe cale cutanata.

Operatia de sechestrectomie se face dupa urmatoarele indicatii:

aprecierea localizrii mrimii i formelor sechestrelor dup examenul radiologic.
Prelucrarea cimpului operator,izolarea lui.
Anestezie-se foloseste anestezice pe baza de Lidocaina de 2 %.
Aprecierea locului i mrimii inciziilor.
Accesul pe straturi la focarul purulent.
Sechestromia
Chiuretajul osului demineralizat,granulatiilor sechestrelor.
Prelucrarea cu solutii antiseptice, antibiotice, enzime.
Regularizarea marginilor ascutite,se folosesc instrumente ca ciupitor de os,freze.
Suturarea si aplicarea drenului.
4. ngrijirea postoperatorie a bolnavului.
Consta:
Repaus in pat;
Regim alimentar bogat in proteine,vitamine Ca si P;
Tratament antibiotic;
Analgetici;

Comprese umede,calde;
Fizioterapie;
Imunoterapie:anatoxina stafilococica,

5.

Farmacoterapia osteomielitelor n faza subacut i cronic.

Antibioticograma: determinam agentului patogen
Antibiotice cu spectru larg de actiune: augmenton, cefalosporine, osteotrope (lincomicina, gentamicina, oxacilina)
Antimicotice: nistatina, flucorat, fluconazol.
Desensibilizante: suprastin, diacolin, dimedrol
Enzime: tripsina si himopsina
Perfuzii cu sol de glucoza 5%, sol NaCl 0.5%
Vitaminoterapie (A, grupa B,C)

6.

Fizioterapia.
Iradierea cu raze ultraviolete, raze infrarosii
Electroforeza heparinei, K iodat, Ca clorat, sulfatului de Cu sau Zn.
Irigarea cu sol antiseptice calde (clorhexidina, permanganat de K, hidrocarbonat de Na 1-2%)
Ultrasunetul
Namoluri sterile, parafina, ozocherita
Administrarea locala a ozonului aplicat prin traiectul fistulelor sau prin incizii.
Terapia hiperbara introducerea bolnavilor in incaperi cu oxigen sub presiune (O 2 100% la 2 atm, 25-26 de sedinte)

7. Metode de tratament a osteomielitei Garre (apoziia asoas periferic subperiostal).

Ostemielita Garre este un proces nesupurativ caracterizat prin apozitie osoasa periferica subperiostala, cauzata de o infectie
sau o iritatie de intesitate medie.
Este de etiologie dentara care afecteaza mai frecvent mai frecvent copii
Poate preveni de la infectii ale tesuturilor moi supraacente.
Procesul infectios initial este localizat la periost sau subperiostal si progreseaza lent spre profunzimea osului.
Clinic se manifesta ca o tumefactie dura care intereseaza o portiune destul de intinsa de os si produce dureri nesimnificative,
cu caracter intermitent.
Radiografie se caracterizeaza printr-o condensare a corticalei osoase si o crestere de volum osoasa in jurul periostului.
Tratamentul osteomielita Garre:
Extractia dintelui cauzal
Chiuretajul alveolar
Remodelarea osoasa periferica (mai rar cind sunt asimentrie faciale evidente si persistente dupa 6 luni de la vindecare)

8. Profilaxia osteomielitei odontogene cronice i complicaiile ei.

a. Asanarea cavitatii bucale
fracturile maxilare vor fi tratate corect, cu extractia dintilor care intretin supuratii;
colectiile purulente ale partilor moi periosoase vor fi incizate larg si la timp, asigurindu-li-se un drenaj eficient
inlaturarea resturilor radiculare si a dintilor 8 inclusi.
b. Inlaturarea factorului etiologici
c. Tratamentul corect si la timp a osteomielitei acute
d. Majorarea reactivitaatii imunologice la organismului
e. Vizita la stomotolog de 2 ori/an
f. Iluminarea sanitara a populatiei
Complicatii osteomielitei cronice
a. Supuratii ale partii moi faciale, ale orbitei, ale
sinusului maxilar
b. Tromboflebita sinusului cavernos
c. Superatii pulmonare
d. Septicopiemii

e.
f.
g.
h.

Artrite temporo-mandibulare
Articulatie falsa
Fractura patologica a mandibulei (la narcomani)
Mediastinite, sepsis, menigita.

9. Definiia reabilitarea.
Reabilitatea- totalitatea actelor statale, socio-economice, medicale, profesionale, pedagocice, orientate spre prevenirea bolilor
care duc la pierderea temporara a capacitatii de munca si la restabilirea bolnavilor si a invalizilor in campul social.
Reabilitatea conform OMS- folosirea tuturor mijloacelor cu scopul de-a reduce impactul conditiilor generatoare de dizabilitati
si handicap, precum si de a permite persoanelor cu dizabilitati sa reuseasca sa se integreze optimal in societate.
10. Principiile de baz a reabilitrii bolnavilor cu osteomielit odontogen:
tratamentul la timp.
Se initiaza prompt tratament antibiotic, de preferat dupa ce s-au obtinut probe de sange si aspirat osos pentru cultura
bacteriana. Se selecteaza mai multi agenti antimicrobieni pentru a acoperii patogenii comuni. Se alege un antibacterian
antistafilococic: nafcilina, vancomicina, clinidamicina si cefazolinul sunt agentii preferati. Se considera vancomicina ca
alternativa pentru clindamicina in terapia empirica pentru pacientii care traiesc in comunitati cu incidenta ridicata de S.
pneumoniae rezistent la penicilina sau S. aureus rezistent la meticilina. Cefuroxim, o cefalosporina de generatia a doua poate fi
folosita ca agent unic impotriva Hemofilus influenzae si S. aureus rezistent la meticilina.
Dupa venirea rezultatelor culturii bacteriene se initiaza antibioterapia adecvata. Tratamentul pentru osteomielita este reprezentat
de antibiotice parenteral care sa penetreze articulatiile si oasele. Tratamentul este indicat cel putin 4-6 saptamani. Dupa
antibioticele intravenoase terapia poate fi continuata oral, in funtie de tipul si localizarea infectiei.
diagnosticul i tratamentul pe etape.
Tratamentul pe etape:
Profilactic;
Asanarea corect i la timp a focarelor odontogene
Medicamentos;
Antibiotice,
Chirurgical;
Drenarea proceselor septice periosoase;
Suprimarea focarelor care au constituit punctul de plecare a infeciei;
Diagnosticul osteomielitei odontogene acute:
o Clinic: debut insidios (apare pe nesimtite, fara manifestari vizibile), simptomatologie redusa (febra, durere)
o Laborator: leucocite normale, VSH crescut in 50% cazuri
o Punctie: biopsie, identificarea agentului patogen
o Radiografie: zona de liza inconjurata de tesut osos nou format
o Biopsia deschisa: de obicei se identifica tesut de granulatie (rar puroi)
Diagnosticul osteomielitei odontogene cronice:
Osteomielita cronica purulenta:
Displazii fibroase, tumori benigne osoase centrale si periferice tumori maligne cu debut central

Osteomielita cronica nesupurata (Garre):

1. Osteoperiostita care are o evolutie lenta
2. Tumori benigne/maligne osoase la care starea generala e afectata
3. Hiperostoza infantila, care este localizata si la alte oase (clavicula) si este insotita de febra
4. Displaziile fibroase, in care lipseste condensarea osoasa
Plan unic de tratament la toate etapele i instituiile medicale.
Colectiile purulente ale partilor moi periosoase vor fi incizate larg si la timp, asigurandu-li-se un drenaj eficient.

Individualizarea procesului de reabilitare n dependen de personalitate, starea general i local.

11. Reabilitarea medical:

Farmacoterapia suplimentar de meninere dup necesitate.
enzime: tripsina, lizina, himopsina;
perfuzii cu sol. glucoza 5%, sol. NaCl 0.9%;
vitaminoterapie (A, grupul B, C);
analgezice: baralgina, dexalgin;
hormoni.

Reabilitarea fizioterapeutic.
iradierea cu raze ultraviolete, raze infraroii;
electroforeza heparinei, K iodat, Ca clorat, sulfatului de Cu sau Zn 2%;
irigarea cu sol. antiseptice calde (clorhexidina, permanganat de K, hidrocarbonat de Na 1-2 %);
ultrasunetul;
taermoterapia (parafina, ozocherita);
ozonoterapia;
terapia hiperbar;
balneoclimatoterapia.
Tratamentul fizioterapeutic trebuie fcut individualizat i etapizat de ctre un colectiv de medici speciali ti. Se vor respecta cu
strictee indicaiile i contraindicaiile fiecrei metode.
Reabilitarea n condiii balneare.
Factorii balneari (apele minerale, termale, gazoase, saline, namolurile curative i plajele) n asociaie cu factorii naturali (lumina,
caldura, vantul, umiditatea, relieful, aerosolul) sunt utilizai n procesul de reabilitare a bolnavilor cu osteomielit odontogen.
Terapia balneara are rol:
- profilactic;
- curativ;
- de recuperare.

Reabilitarea social.
efectuarea unor intervenii chirurgicale plastice pentru nlturarea anxietii i reintegrarea optim n societate;
ajutorarea pacienilor prin antrenarea lor n edine la psihoterapeut cu scopul diminurii strilor de inhibiie;
restabilirea bolnavilor n cmpul muncii.
Reabilitarea psihoterapeutic.
Gimnastica curativ.
contibuie la resorbia afeciunilor inflamatorii, la eliminarea fenomenelor locale de staz;
acioneaza benefic asupra metabolismului care are un rol important in circulaia sngelui, inclusiv pentru esuturile
pulmonare;
ajusteaz funciile de reglare ale sistemului cardiovascular, fortific toat circulaia sanguin;
sporete rezistena general a organismului, gradul de vitalitate, mbuntete starea mental i psihic.
Intervenii chirurgicale plastice de reabilitare.

12. Expertiza medical.

Reprezint stabilirea, n urma unui examen medical, a capacitii de munc a unui bolnav sau a unui om sntos n condiiile
solicitrilor fizice i psihice din diferite profesiuni.