Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
E.G. an III
Subgrupa II
Masini electrice
-lab 1Incercarea in gol a transformatorului
electric
1. Obiectul lucrarii . Masurarea pierderilor si a curentului de mers in gol.
Determinarea parametrilor de functionare in gol a transformatorului electric monofazat. In
scopul clarificarii fenomenelor din transformator si a scoaterii in evidenta a aspectelor
practice din cadrul teoriei transformatorului.
Acest regim se realizeaza cand la bornele infasurarii secundare nu este conectat nici un
consummator, adica impedanta de sarcina este infinita. In acest caz I 2=0 si I1=I10
.Diagrama de fazori si schema echivalenta corespunzatoare acestui regim sunt date in
figura 1.1 .
I10
R1
X1
jX1I10
A
U1
Rm
R1I10
U1
-E1=U`20
-E1=-U20
10
Xm
X
I10
I1
I10a
V1
V2
Fabrica
constructiva
Domeniu de
masura
Clasa de precizie
Voltmetru V2
Ampermetru A
Wattmetru W
Denumire
Sn
aparat de
[VA]
incercat
Transformator 1600
monofazat
U1n
[V]
220
U2n
[V]
380
I1n
[A]
7.27
I2n
[A]
Fabrica
constructiva
4.21
U2
[V]
I10
[mA]
cos
sin
i10
i10
[%]
P10
[W]
Z10
[]
R10
[]
X10
[]
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
64
84
101
117
133
151
167
183
201
215
233
249
266
283
299
316
334
351
368
385
400
105
115
126
145
160
170
185
200
210
220
245
270
310
340
390
430
500
560
630
735
820
0.58
0.82
0.63
0.61
0.587
0.588
0.579
0.567
0.57
0.54
0.51
0.5
045
0.42
0.39
0.36
0.33
0.31
0.28
0.26
0.23
0.81
0.57
0.77
0.79
0.809
0.808
0.815
0.823
0.82
0.84
0.86
0.866
0.893
0.907
0.920
0.932
0.943
0.95
0.96
0.965
0.973
0.0144
0.0158
0.0173
0.0199
0.022
0.023
0.025
0.027
0.028
0.0302
0.0337
0.0371
0.0426
0.0467
0.0536
0.0591
0.0687
0.077
0.0866
0.1011
0.1127
1.44
1.58
1.73
1.99
2.2
2.3
2.5
2.7
2.8
3.02
3.37
3.71
4.26
4.67
5.36
5.91
6.87
7.7
8.66
10.11
11.27
2.45
4.75
4.775
6.225
7.525
9
10.725
12.475
14.475
15.6
17.6
20.4
22.8
24.6
27.6
30.2
33.6
36.6
40
44
47
380.9
434.7
476.2
482.7
500
529.4
540.5
550
571.4
590.9
571.4
555.5
516.1
500
461.5
441.9
400
375
349.2
312.9
292.7
220.9
356.5
299.9
294.5
293.5
427.8
313.5
311.8
325.7
319.1
291.4
277.8
232.3
210
180.1
154.1
132
116.3
97.77
81.35
67.31
308.5
247.8
366.7
381.4
404.5
311.3
440.6
452.6
468.5
496.4
491.4
481.1
460.9
453.5
424.6
411.8
377.2
356.3
335.2
301.9
284.8
6.Exemple de calcul
cos
i0
P
2,45
cos
0,85
U1 I 0
40 105 10 3
I 0 105 10 3
0,0144 i 0 % 1,44
I 1n
7,27
X 10 Z 10 sin
U
40
Z 10 1 Z 10
380,95
I 10
105 10 3
R 10 Z 10 cos R 10 380,95 0,58 220,951
X 10 Z 10 sin X 10 380,95 0,81 308,56
7. Concluzii
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Masini electrice
-lab 2Incercarea in scuirtcircuit a transformatorului
electric
Z2I1
A
U1k
X
Rk=R1+R2
Xk=X1+X2
a
U2=0
jX2I1
Uk=ZkI1
Z1I1
R2I1
x
k
jX1I1
R1I1
RkI1=(R1+R2)I1
jXkI1=j(X1+X2)I1
2. Schema de montaj.
I1SC
U1
A1
U1SC
A2
Fabrica
constructiva
Domeniu de
masura
Clasa de precizie
Denumire
Sn
aparat de
[VA]
incercat
Transformator 1600
monofazat
U1n
[V]
380
U2n
[V]
220
I1n
[A]
4.21
I2n
[A]
Fabrica
constructiva
7.27
cosk
Pk
Ik
cosk
I1k
[A]
U1k
[V]
Pk
[W]
I2k
[A]
cos
ik1
[%]
ik2
[%]
uk
[%]
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.21
1
2.7
3.9
5.3
6.6
8
9.4
10.7
11.4
1
1.5
5
7
12.5
19.5
23
41
50.5
0.9
1.7
2.55
3.4
4.2
5
5.9
6.6
7.27
0.5
0.55
0.59
0.66
0.75
0.81
0.89
0.95
0.98
11.87
23.75
35.62
47.5
59.38
71.25
83.13
95.01
100
12.37
23.38
35.07
46.76
57.77
68.77
81.15
90.78
100
7.6
2.5
2.39
2.22
1.94
1.77
1.60
1.53
1.21
6. Exemple de calcul.
I 1k
0,5
i k1
0,1187 11,87%
I 1n
4,21
I
0,9
i k 2 2k i k 2
0,1237 12,37%
I 2n
7,27
Pk
1,5
cos
cos
0,55
U 1 k I 1k
2,7 1
i k1
Pk
8
100
100 0,5%
SN
1600
P 19,5
Pk 2k 2 2,16
I1k 3
Rk
2,16
Zk
2,67
cos k 0,81
X k Z 2k R 2k 7,1289 4,6656 1,56
U kr X k I1N 1,56 4,21 6,56
U
6,56
u kr kr 100
100 1,7%
U 1N
380
u k u 2kr u 2ka 0,5 2 1,7 2 1,77%
u ka
7. Concluzii.
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Facultatea de Inginerie Electrica
E.G. an III
Masini electrice
-lab 3Masurarea rezistentelor infasurarilor
2. Schema de montaj.
+
Ua
A
+
Ua
V
-
a
b
Figura 3.1 Schema pentru masurarea rezistentei infasurarilor prin metoda ampermetrului si
voltmetrului pentru :a-rezistente de valori mici; b- rezistente de valori mari
Fabrica
constructiva
Domeniu de
masura
Clasa de precizie
Voltmetru V
Ampermetrul A
Denumire
aparat de
incercat
Transformator
monofazat
Sn
[VA]
U1n
[V]
U2n
[V]
400
220
19
Fabrica
constructiva
Rx
U
[ ]
I
U
U
I
Rv
[]
unde
: U-tensiunea citita la voltmetru, in V; I-curentul citit la ampermetru in A R vrezistenta interna a milivoltmetrului in ohmi.
In cazul rezistentelor de valoare mare nu se mai poate neglija consumul voltmetrului
si, devenind neglijabila rezistenta ampermetrului se impune schema amonte (figura 3.1,b).
5.Tabel cu marimi masurate si marimi calculate la montajul aval .
Montaj in
Primar
Secundar
U[V]
6.20
0.69
I[A]
2.5
3
Rv[k]
20
20
Iv[mA]
0.31
0.0345
Rx[]
2.483
0.23
Unde : U-tensiunea masurata la voltmetrul V ; I-curentul masurat prin ampermetrul A ; Rvrezistenta interna a voltmetrului ; Iv-curentul prin voltmetru ; Rx-rezistenta infasurarii
respective.
Punteasimpl(Wheatstone)nregimechilibrat
SchemaelectricdeprincipiuesteprezentatnFig.1.
Fig.1.Punteasimpl(Wheatstone).
a,brezistenebradepunte(1,10,100,1000);
Rrezistendecadic
10x(0,1+1+10+100+1000);
Xrezistenademsurat;
RGrezistenagalvanometrului;
RSrezistenainternasursei;
Et.e.m.asursei;
Principiulmetodeidemsurarearezisteneinecunoscute X constnechilibrarea
puniiprinvariaiarezisteneiR,momentulechilibruluifiindpusnevidenprinfaptulc
galvanometrulindic I G 0 .
CretereaexactitiimsurriirezisteneielectricecumetodadepunteWheatstone
sepoatefaceutilizndmetodadesubstituie(Fig.2).Sefacdoumsurtorisuccesive:
primaetapsemsoarrezistenanecunoscutiseobine:
RX
a
R1 kR1
b
adouaetapsemsoarcuaceeairaportorezistendepreciziecunoscut:
Re
a
R2 kR2
b
Rezultvaloarearezistenei:
R X Re
R1
R2
Fig.2.Metodadepuntecusubstituie.
Fig.3.Punteadubl.
Punteadubl(Thomson)
Puntea simpl nu se poate utiliza la msurarea rezistenelor mici, pentru c la
conectarea n punte, se nseriaz cu R X rezistene parazite ( de contact i de conexiuni) ce
pot fi de acelai ordin de mrime cu rezistena msurat. Pentru a iei de sub influena
rezistenelor parazite Thomson a imaginat rezistena cu patru borne. Schema punii duble
este prezentat n Fig.3, fiind separate circuitul de msurare a curentului i cel de msurare
a cderii de tensiune. Principiul metodei const n alegerea valorilor R2 i R4 i variaia
rezistenelor R1 i R3 pn la aducerea la echilibru a punii.
6.Exemple de calcul.
Pentru primar
U
6,20
Iv
0,00031A 0,31mA
Rv
20000
I Rx I I v 2,5 0,00031 2,49969A
U
6,20
Rx
2,4803
I Rx 2,49969
Iv
Pentru secundar
U
0,69
Iv
0,0000345A 0,0345mA
Rv
20000
I Rx I I v 3 0,0000345 2,9999655A
U
0,69
Rx
0,23
I Rx 2,9999655
Iv
7.Concluzii.
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Facultatea de Inginerie Electrica
E.G. an III
Masini electrice
-lab 4Incercarea la sarcina a transformatorului electric;
Elemente de calcul a randamentului.
Z1eI1 JX1eI1
'
'
R1e=R1+R2 = X1e=Xk=X1+X 2
Rk
I =-I'
1
U1
a)
R1eI
1
-U'2
1
I1=I'
b)
I1
A1
A a
W1
U1
W2
k
V2
V1
Zs
X x
Figura 4.2 Schema de montaj la functionarea in sarcina a tranformatorului
electric monofazat
3. Tabelele aparatelor utilizate si al obiectului de incercat .
Denumire aparat
Voltmetru V1
Voltmetru V2
Ampermetru A1
Wattmetru W1
Wattmetru W2
Fabrica
constructiva
Domeniu de
masura
Clasa de precizie
Denumire
Sn
aparat de
[VA]
incercat
Transformator 1600
monofazat
U1n
[V]
220
U2n
[V]
380
I1n
[A]
7.27
I2n
[A]
Fabrica
constructiva
4.21
cos2<1(inductiv)
cos2<1(capacitiv)
U20
cos2=1
cos2=1(rezistiv)
cos2<1(inductiv)
0
0
I2N
cos2<1(capacitiv)
I2
este mai mica decat la functionarea in gol (U2 < U20). In cazul in care u2 < 0 , tensiunea la
bornele secundare ale transformatorului la functionarea in sarcina, este mai mare decat la
functionarea in gol (U2 > U20).
0.5
0..25 m
0.75
1.0
U1
[V]
403
402
402
402
402
401
401
401
401
U2
[V]
242
241
240
240
239
239
238.5
238
237
P1
[W]
120
240
360
440
520
640
760
880
1000
P2
[W]
100
200
320
420
520
640
740
840
940
I2
[A]
0.333
1.327
2.117
2.847
3.703
4.362
5.05
5.817
6.598
0.045
0.182
0.299
0.391
0.509
0.599
0.694
0.799
0.907
exp
u2exp
[%]
0.833 -0.833
0.833 -0.416
0.888
0
0.954
0
?
0.416
?
0.416
0.973 0.625
0.954 0.833
0.94
1.25
k
0.6
0.6025
0.597
0.597
0.594
0.596
0.594
0.593
0.591
4.3
401
237
1080
1040
7.275
6.Exemple de calcul.
U2
242
k
0,6
U1
403
I
I
0,2
k 1 I2 1 I2
0,333A
I2
k
0,6
I
0,333
2
0,045 4,5%
I 2n
7,272
P
100
2
0,833
P1
120
U U2
240 242
U 2 20
100 U 2
100 0,833%
U 20
240
k
0.962
1.25
0.591
7.Concluzii
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Facultatea de Inginerie Electrica
E.G. an III
Masini electrice
-lab 5Determinarea grupelor de conexiuni
1.Obiectul lucrarii. Lucrarea are ca scop determinarea grupei de conexiuni a unui
transformator trifazat. Cele mai folosite metode experimentale de determinare a grupei de
conexiuni a unui transformator sunt urmatoarele :
- metoda compensarii ;
- metoda directa (cu fazmetrul) ;
- metoda celor doua voltmetre ;
- metoda alimentarii in curent continuu.
In aceasta lucrare se va folosii metoda celor doua voltmetre.
2.Schema de montaj.
C
c
B
b
A
a n
C
c
B
b
A
a n
Denumire aparat
Fabrica
constructiva
Domeniu de
masura
Clasa de precizie
Voltmetru V1
Voltmetru V2
Denumire
Sn
aparat de
[VA]
incercat
Transformator 1600
monofazat
U1n
[V]
220
U2n
[V]
380
I1n
[A]
7.27
I2n
[A]
Fabrica
constructiva
4.21
UAc
UBb
UBc
UAb
UCc
UCb
37.5
440
420
37.3
445
427
In cazul 2
UA0=UB0= UAB=UBC=
=UC0
=UCA
238
405
UAc
UBb
UBc
UAb
UCc
UCb
37
366
384
37
369
386
6.Concluzi.
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Facultatea de Inginerie Electrica
E.G. an III
Masini electrice
-lab 1
Instructaj de protectia muncii la executarea
lucrarilor de laborator
prin electrocutare. Electrocutarea se poate produce atunci cand omul atinge simultan doua
puncte care au intre ele o diferenta de potential mai mare de 40 V.
Gravitatea unui accident produs prin electrocutare depinde prin urmatorii factori :
- starea pielii si zona de contact ;
- suprafata si presiunea de contact ;
- marimea, felul si durata de aplicare a tensiunii electrice ;
- frecventa tensiunii electrice ;
- traseul cai de circuit prin corpul accidentatului .
Curentii nepericulosi mai mici decat 50 mA in curent continuu ; mai mici de 10 mA in
curent alternativ.
Curenti periculosi : 50 - 90 mA in curent continuu ; 10 - 50 mA in curent alternativ.
Curenti letali : mai mare de 90 mA in curent continuu ; mai mare de 50 mA in curent
alternativ.
Masuri de protectie personala in laboratoarele de profil electric
Reguli de protectia muncii :
- nu se vor atige cu mana partile aflate sub tensiune (la tablourile de distributie sau la
instalatiile aflate sub tensiune) ;
- nu se va lucra cu mainile ude ;
- la realizarea montajelor se vor respecta schemele de lucru indicate, punerea sub
tensiune a montajului se face numai dupa verificarea acestuia de catre conducatorul
de lucrare ;
- executarea conexiunii montajului se va face cu atentie pentru a se evita desfacerea
lor accidentala in timpul lucrului sub tensiune ;
- nu se va efectua nici un fel de modificari asupra montajului atata timp cat acesta se
afla sub tensiune.
Masuri de prim ajutor in caz de electrocutare
- rapiditatea in interventie si in aplicarea primului ajutor ;
- degajarea accidentatului ;
- respiratie artificiala.
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Facultatea de Inginerie Electrica
E.G. an III
DinuSebastian Ionut
E.G. an III
Subgrupa II
Masini electrice
-lab 2Constructia transformatorului electric
Definitie: Transformatorul electric este un aparat static cu doua sau mai multe
infasurari cuplate magnetic, cu ajutorul caruia se schimba valorile marimilor electrice ale
puterilor in curent alternativ (tensiune si curentul ) frecventa ramanand constanta.
Functionarea transformatorului are la baza fenomenul de inductie electromanetica. Pentru
realizarea unui cuplaj magnetic cat mai strans, infasurarile sunt asezate pe miez
feromagnetic . La frecvente mai mari de 10 kHz transformatorul se realizeaza fara miez
magnetic.
Transformatorul trifazat se realizeaza ca o unitate separata, avand miezul
feromagnetic de o constructie proprie . La puteri foarte mari, transformatorul trifazat este
construit din trei transformatoare monofazat, ale caror infasurari primare sunt legate in
stea (Y) sau in triunghi (D).
Cele mai importante elemnte constructive ale transformatoarelor sunt :
- miezul feromagnetic ;
- infasurarile ;
- schela ;
- constructia metalica ;
- accesoriile.
a) Miezul feromagnetic denumit in unele lucrari prescurtat miezul magnetic, reprezina
calea de inchidere a fluxului magnetic principal al transformatorului, flux produs de
solenatia de magnetizare a infasuraii primare care se alimenteaza de la o tensiune
alternativa.
Miezul feromagnetic se construieste din 0.35 mm grosime taiate din tabla silicioasa
puternic aliata, laminata la cald sau texturata, tolele sunt izolate intre ele cu hartie, lac
sau oxizi ceramici (carlit). Miezul feromagnetic este format din coloane si juguri, pe
coloane se aseaza infasurarile. Deoarece infasurarile se executa in afara miezului si
ulterior se monteaza pe coloanele transformatorului ; miezul feromagnetic se
construieste dindoua parti separbile, sau se executa din tole cu jug separabil.
- la transformatoarele de puteri (mai mici 1kVA) sectiunea miezului este patrata sau
dreptunghiulara ;
- la transformatoarele de puteri mari (mai mari sau egale 1kVA), miezul feromagnetic
are sectiunea realizata cu doua sau mai multe trepte pentru a sporii factorul de
umplere al sectiunii transversale a bobinei.
Jugul este realizat de asemenea in trepte, de sectiune corespunzatoare, pentru a asigura
inchiderea fluxului in directia axiala de la o treapta a coloanei la treapta corespunzatoare a
jugului evitandu-se astfel inchiderea campului transversala pe pachetul de tole, ceea ce ar
Imbinarea miezurilor
a)
b)
c)
d)
jug suprapus ;
jug intretesut cu coloana la unghi de 900 ;
jug intretesut cu coloana la unghi de 300/600 ;
jug intretesut cu coloana la unghi de 950.
Tipuri de miez
- in coloane
2a
- in manta
a
2
a/2
3
a
2
a/2
i.t
j.t
a)concentrice
i.t
j.t
i.t
b)biconcentrice
j.t
c)galeti alternanti
- profiluri de otel cu sectiune mai mica, care servesc la sprijinirea partii decuvabile de
fundul cuvei (in partea inferioara) si la adaptarea tirantilor de suspensie (in partea
superioara) ;
- tirantii fixati intre console, care servesc la strangerea axiala a infasurarilor ;
- tirantii de suspensie care servesc la fixarea schelei de capac si la ridicarea partii
decuvabile.
Aceasta constructie a schelei este adapatata in general la transformatoarele cu putere
pana la 5000 kVA.
La puteri mai mari se foloseste un alt sistem constructiv, in care transformatorul se
reazema pe fundul cuvei.
Constructia metalica se executa numai pentru transformatoarele cu racire in ulei si
se refera la cuva, capac si conservator.
Accesoriile transformatoarelor
Cele mai importante accesorii ale transformatoarelor sunt :
izolatoarele de trecere ;
releul de gaze ;
supapa de siguranta ;
indicatoarele de temperatura ;
comutatorul de reglare a tensiunii ;
filtrul de aer.
Clasificarea transformatoarelor
Dupa modelul de utilizare :
a) transformatoare de putere ;
b) autotransformatoare ;
c) transformatoare de masura ;
d) transformatoare de putere cu caracteristici speciale ;
e) transformatoare deputere mica .
Dupa modul de racire :
a) uscate (cu racire in aer) ;
b) cu racire in ulei ;
Dupa numarul de faze :
a) monofazate ;
b) polifazate.
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Facultatea de Inginerie Electrica
E.G. an III
Masini electrice
-lab 6Conectarea si functionarea in paralel
1.Obiectul lucrarii.
Lucrarea are ca obiect determinarea functionarii in parallel a doua transformatoare
monofazate
Doua transformatoare functioneaza in paralel in cazul in care au bornele legate la
aceeasi retea de alimentare, iar bornele secundare sunt legate la o retea receptoare ca in
figura 1.
U1
Ta
Tb
I2
U2
I2a
I2b
U A X
U a x 21V
U ax 21V
bornele a cu x' .
a
Conectate x cu x' I = 0
a
U ax 1 36V
a
x1
x
Abateri
Intrucat in productia curenta din cauza tolerantelor de executie, apar abateri de la
valoarile de calcul ale raportului de transformare ai ale tensiunii de scurtcircuit STAS
1703/1 - 80 admite abateri pentru rapoartele de transformare in limitele 0.5% din raportul
de transformare garantat, pentru tensiuni de scurtcircuit abaterile 10% din ukN iar
defazajul maxim dintre tensiunea de scurtcircuit sa nu depaseasca 150 .
Odata stabilite aceste abateri, reiese ca pentru o functionare normala, sa nu se
cupleze in paralel transformatoare ale caror puteri nominale se gasesc intr-un raport mai
mare de 5.
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Facultatea de Inginerie Electrica
E.G. an III
Masini electrice
-lab 7Coordonarea izolatiei principale - masurarea
distantelor de izolatie
JT fa de miez **
nf fa ntre JT i IT
de jug**
S4,Sjm,S
aji
gji
ntre IT i IT (ntre
bobinele de IT vecine)
aii
gii
Sc
amj
gmj
Sjc
0,30,
4
0,6
0,6
0,6
0,8
1,4
1,8
2,0
0,3
0,3
0,3
0,3
0,4
0,6
0,8
1,0
0,8
1
1
2
4
8,5
12
2
2,2
2,5
3
6
11,5
15
0,6
0,8
0,8
1,2
1,8
3,4
4,0
0,3
0,3
0,3
0,4
0,6
0,8
1
0,6
0,7
0,8
1
1,6
1,8
2,0
0,3
0,4
0,5
0,8
1,0
1
1,2
1,5
2
4,5
9
12,5
im
3
6
10
20
35
60
110
16
22
28
50
80
140
185
Coloana 1
Coloana 2
Not: 1) Limita maxim a distanei amj, este indicat din punct de vedere al rcirii.
2) Distanele aji i aii din tabel sunt considerate minime din punct de vedere al
izolrii i nu sub aspectul circulaiei de rcire.
3) Cnd nfurarea de JT este spiralat, la UN=1kV se ia amj 2 cm, iar gmj = 0,4
mm.
gmj
acj
IT
gii
Lc
Sim
Sic
gji
HBi
JT
HBj
Sjc
Sjm
gp=0.3cm
gip
Jugul magnetic
IT
JT
aj
ai la transformatorul
aii
ai de inalta
aji
aj
amj
Distantele
de
tensiune
aji izolare
amj
Tabelul 2
UN(nf) Uinc
[kV] [kV]
JT fa de miez
amj
1
3
6
10
3
10
20
28
12
12
12
12
gmj
Dm2
0,3
0,4
Sjc
4,5
7,0
T
nf fa ntre JT i IT
de jug
S4,Sjm,S
aji
gji
D
im
m1
1,5
1,0
2,0
1,5
5,5
2,5
0,3
8,0
3,5
0,4
ntre IT i IT (ntre
bobinele de IT vecine)
aii
gii
Sc
1
1,0
2,5
4
0,4
0,6
4,5
7,0
15
20
38
50
12
12
0,5
0,5
10
12
11,0
13,0
3,8
4
0,5
0,5
4,5
4,5
1
1
10
12
1,05
10,0
7,1
5,6
4,75
4,0
3,75
3,55
3,35
3,15
3,0
nfsurri de cupru
Kr mai mic ca:
1,10
1,15
11,8
8,0
6,3
5,6
5,0
4,75
4,25
4,0
3,75
3,55
12,5
8,5
7,1
6,3
5,6
5,0
4,75
4,5
4,25
4,0
1,20
1,05
13,2
9,5
7,5
7,1
6,0
5,6
5,0
4,75
4,5
4,25
11,6
8,6
6,4
5,9
5,1
4,7
4,4
4,1
3,8
3,8
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
nfsurri de aluminiu
Kr mai mic ca:
1,10
1,15
13,5
10,0
8,0
6,9
6,4
5,9
5,5
5,1
4,7
4,4
15,6
10,8
9,3
8,0
6,9
6,4
6,0
5,5
45,1
5,1
1,20
16,8
11,6
10,0
8,6
7,4
6,9
6,5
6,0
5,5
5,5
Masini electrice
-lab 8Determinarea rezistentei si a coeficientului
de absorbtie
1
K
Riz60 (t2)
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
1,04
1,04
1,13
1,17
1,22
1,5
1,84
2,25
2,75
3,4
4,15
5,1
6,2
7,5
9,2
11,2
13,9
17
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Masini electrice
-lab 9Masurarea rigiditatii dielectrice si a unghiului de pierderi
dielectrice ale uleiului de transformator
1.Scopul lucrrii: Lucrarea are ca scop determinarea rigiditii dielectrice, la
frecvena industrial 50 Hz, a unei monstre de ulei de transformator precum i msurarea
unghiuluide pierderi.
2.Consideraii teoretice: rigiditatea dielectric a materialelor caracterizeaz
proprietatea acestora de a rezista la strpungere atunci cnd sunt supuse unui cmp
electric.
Es= Us/d
unde: Us = valoarea efectiv a tensiunii de strpungere
d = distana dintre electrozi
Es = rigiditatea dielectric
S-au formulat diferite teorii: teoria ionizrii, la lichide moleculele fiind mai
apropiate dect la gaze, drumul liber ionizat este mai mic i ca urmare, rigiditatea
dielectric Estr este mare dect la gaze.
n teoria pur electric, se consider c n procesul de strpungere, sunt determinai
electronii emii de electrozi, n urma prezenei pe suprafaa lor a cmpului electric.
n urma strpungerii termice, se consider c, datorit nclzirii lichidului la trecerea
unui curent electric, se formeaz n lichid bule de vapori care, mpinse de fore ale
cmpului de-a lungul liniilor de cmp electric formeaz puni gazoase ntre electrozi, prin
ionizizri, apar n primele faze, descrcri electrice n punile gazoase, care iniiaz
strpungerea lichidului.
Pe baza acesto teorii se pot explica i influenele unor factori externi asupra
riguditii dielectrice cum ar fii: a) influena impuritilor b) influena temperaturilor
c) influena presiuniii d) influena distanei dintre electrozi f) influena frecvenei.
Determinarea rigiditii dielectrice la temperatura camerei
Determinarea rigiditii dielectrice la temperatura camerei pentru uleiul de
transformator de face conform STAS 286-73.
Uleiul trebuie uscat nainte de ncercare prin nclzire ntr-un vas deschis la 11 5C, timp
de 3 ore apoi rcit la temperatura camerei n sticle. Uleiul trebuie s umple ntregul volum
al sticlei; nu seadmit bule de aer sub dop; trebuie ncercat, fr a fi deshidratat.
(x
i 1
x) 2
100
nx
n
x
i 1
U 1 17 10 3
11,33
d
1,5
kV/mm
U s mediu x
n
(x
i 1
x
i 1
(17 25 26 18 24 20 16 20) 10 3
kV
20,55
9
x) 2
nx
100
104,2225
100 0,75%
9 20,55
Materialul
ulei de transf.
Distana dintre
electrozi [mm]
1,5
Us
[kV]
17
25
19
26
18
24
20
16
20
Us mediu
[kV]
20,55
Es [kv/mm]
11,33
16,66
12,66
17,33
12
16
13,33
10,66
13,33
0,75%
Materialul
ulei de transf.
Distana dintre
electrozi [mm]
1,5
Us
[kV]
9
9
12
10
Us mediu
[kV]
10
Es [kv/mm]
6
6
8
6,66
0,38%
Materialul
ulei de transf.
Distana dintre
electrozi [mm]
1,5
Us
[kV]
15
17
17
17
25
20
20
Us mediu
[kV]
18,71
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Facultatea de Inginerie Electrica
E.G. an III
Es [kv/mm]
10
11,33
11,33
11,33
16,66
13,33
13,33
0,49%
Masini electrice
-lab 10Incercarea cu tensiune indusa
t inc 120
dar nu mai mic de 15 secunde. Frecvena ridicat este necesar pentru a nu avea curent
de excitaie prea mare n nfsurarea transformatorului, la tensiunea mult mrit fa de
regimul nominal.
2 f
n cazul n care U1 este foarte mare, ceea ce ar necesita o solenaie (deci un curent
de excitaie) foarte mare. De aceea se prefer marimea frecvenei f.
La ncercarea transformatorului cu izolaie neuniform i cu U m 245 kV, tensiunile
de ncercare la care se supun capetele nfurrii (ntre faz i pmnt) sunt cele din tabelul
1.
n cazul transformatoarelor monofazate, ncercarea se execut, n mod normal, cu
captul neutru la pmnt. (STAS 1703/3-80).
ncercarea izolaiei principale a transformatoarelor trifazate cu izolaie gradat nu se
poate executa prin alimentare trifazat deoarece, n acest caz, tensiunea de ncercare dintre
bornele nfurrii de .T. va fi de 3 ori mai mare dect tensiune fa de prile puse la
pmnt (neutrul nfurrii de .T. fiind legat la pmnt).
Pentru un tranformator trifazat, se execut trei ncercri, cu tensiune de ncercare
monofazat, legnd de fiecare dat, la pmnt, diferite borne ale nfurrii.
Transformatoarele trifazate cu izolaia nfurrii neuniforme, cu neutrul dimensionat s
reziste cel putin o treime din tensiune de ncercare, se ncearc dup schema din figura 1.
Cele 2 faze extreme A i C se ncarc dup una din schemele 1,a i b, cnd fazele
nencercate se leag mpreun la pmnt, iar nfurarea de joas tensiune se alimenteaz
direct ntre dou borne de linie.
Prin alimentarea monofazat a nfurrii de joas tensiune conectat n triunghi,
fluxul i respectiv tensiune indus n faza ncercat vor fi duble i n opoziie de faz fa
de cele din fazele nencercate. Fa de pmnt, pe borna fazei ncercate se va aplica
ntreaga valoare a tensiunii nominalizate de ncercare, iar la neutru o treime din aceasta.
Faza B se ncearc dup schema 1c.
La strpungerea net a izolaiei de ulei i hrtie sau a intervalului de ulei, n cazul
ncercrii izolaei principale cu tensiunea indus, de regul, amorseaz i eclatoarele de
protecie (dac sunt montate), conectate la neutrul transformatorului.
La reanclanarea sursei de tensiune nalt, uneori tensiune poate s fie ridicat,
aproape pn la tensiunea de ncercare, dup care se produce o nou descrcare sau o nou
amorsare a eclatorului de protecie.
n unele cazuri ns, la reanclanarea tensiunii i la creterea tensiunii pn la
tensiune de ncercare nu se strpunge din nou izolaia.
U
C
a)
UIT
1/3UIT
b)
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Facultatea de Inginerie Electrica
E.G. anIII
Masini electrice
-lab 11Incercarea cu tensiune aplicata
iar bornele bobinelor neincarcate sunt conectate impreuna la borna de legare la pamant a
transformatorului care, la randul ei, e conectata la pamant.
Pentru controlul si supravegherea incercarii, schema este prevazuta cu doua
ampermetre, dintre care unul (A), masoara curentul din infasurarea primara a
transformatorului de incercare, iar celalalt (A1) masoara,prin intermediul unui
transformator de curent, curentul Ic din bobina secundara a transformatorului de inalta
tensiune. Tensiunea de incercare se va aplica timp de 60 de secunde.
In cazul strapungerii transformatorului care se incarca, deconectarea sursei de
alimentare trebuie sa se faca printr-un intreruptor automat, de actiune rapida, iar
generatorul de alimentare trebuie dezexcitat printr-un automat de dezexcitare rapida. Acest
lucru este necesar pentru a limita amplitudinea oscilatiilor proprii ale circuitului de inalta
tensiune, iar distrugerile provocate de strapungere sa nu fie prea mari, putandu-se stabilii
cauzele strapungerii.
Se considera ca transformatorul a corespuns la incercarea cu tensiune aplicata
daca, in timpul incercarii, nu s-au produs strapungeri sau conturnari ale izolatiei sesizate
vizual, auditiv, din indicatiile aparatelor de masurat (voltmetru, ampermetru) sau din datele
aparatelor de inregistrare.
Strapungerea neta, prin ulei, a izolatiei (de exemplu strapungerea izolatiei fata
de jug, strapungerea sau conturnarea pieselor izolante de consolidare a conexiunilor, etc.)
este insotita de un zgomot surd in cuva transformatorului,de cresterea curentului absorbit
de transformatorul incercat si de actionarea declansatorului automat al statiei de inalta
tensiune. Strapungerea neta a izolatiei de ulei si hartie sau a intervalelor de ulei (de
exemplu, a izolatiei dintre infasurari, a izolatiei dintre infasurari si cuva transformatorului)
este insotita de un zgomot puternic, ascutit, in interiorul cuvei, de o crestere brusca a
curentului absorbit si de trepidarea acului indicator al voltmetrului.
r
T.I.T
~
5o Hz
Cm
Bm Am
T.C
TT
A
Fig.1.
.
Tabelul 1
Domeniul
de
tensiune
Tensiunea cea
mai ridicata a
infasurarii,Um
(valoare
eficace) [Kv]
Tensiunea nominala
de tinere de impuls
de tensiune de
trasnet (I.T.T.),unda
plina sau taiata
(valoare de varf)
[kV]
3,6
7,2
12,0
17,5
24,0
30,0
42,0
72,5
123
215
420
40
60
75
95
125
150
195
325
450
850
Tensiunea
nominala
de
tinere la impuls
de tensiune de
comutatie
(I.T.C.)unda
plina (valoare de
varf) [Kv]
-
Tensiunea nominala de
tinere pentru
inceracarea de scurta
durata cu tensiune
aplicata (T.A.) si
tensiune indusa (T.I.) la
frecventa industriala
(valoare eficace) [kV]
16
22
28
38
50
60
80
140
185
360*
1425
1050
630
Schema de montaj
A
GS
T.I
V
Elementele componente:
G.S.- generator sincron
A- ampermetru
V- voltmetru
T-transformator
T.I.- transformator de incercat.
Intocmit de :
Dinu Sebastian Ionut
Facultatea de Inginerie Electrica
E.G. anIII