In acoeasi cole au mai aparut Cartengesturilor. Cum puter citi gindurile omenitor di ‘actu lor, Peter Collett (et etn bie prez, pete teu, Arde Morea Cn doa fui areal Frangois-Xavier Pot Dragest sexatiat.Vl I, André Moreau Cam neler de trac, Dr Laurent Chess i Dr Exe Tannen ‘Reap crite isbrent e paieop, Ga neds, Claude Mare Autry epi din depres limo sua pitt. Doiigue Barer, De (Car abi conse frre. O pelo afc Cstophe Ande Gut st napa de str, Pik Lageton Gun si tection. Tt hati ptr fone i birt. Alx Glo de (Cl pit ae espart, Cum preci saeco, rane Dolt In colaborar nts Angling Cum nt neers tne Mate indo Cun a fa. coma, mtd, tant, Hen-ean Abi, Patrick Dupont, Gilbert Lage Cum fin fri up. nlite, seualitae leat, De Gand Lele Cam in fri nap are foe ifn, {Cm oes pe plc Du doa de ete cote ‘dase Hen Brunel Cams te ini coil cre pling i opt, frente pig Cums esrimtn cms sentiment, Christophe Ande Feangois Telond Cum pu cn, a seca, prior nade cs Mate Hd (Gums nutans fis rate sna wor. George H, Green, Carolyn Cotter Cum st purl cu porsonaltaiedife Frans Llord yi Cristope ‘ana Ci stats pone ponr at fee a Bnew cei Chestophe “André Frans Lelord Cum a elitr dec de cell, Citophe André Patric Legeron ‘Cam teal abies porno, Nee Bachar gi Domirgoe Peter Collett gesturilor europene Traducere din limba engleza si note de Andreea Risuceanu TReIEditor: SILVIU DRAGOMIR \VaSILE DEM. ZAMFIRESCU Dinector eto MAGDALENA MARCULESCU COJOCEA Copertaeoectie ABER STUDIO (Silvia Olisane si Dinu Dumbrivician) Redactor: DIANA SIMIONESCU Dre [CRISTIAN CLAUDIU COBAN Covet NADEJDASTANCULESCU Nationale Romanieh Desereres CIP 2 Bible (COLLET, PETER Cane gesturllor enropene/ Peier Collette ‘andtees Racoon Bucur: Er Te 2006 slog. ISBN 5737071018; 9789737071019 f.Rasuceany, Andres (ra) v Aceast cote a fost tradusi dupa ‘Foresox Booves. A Guile to European Manners, ce Peter Collet, Soman Schuster Lid. ~ A Paramount Communication Company, Lond, 193 | Copyright © 1993 by Peter Collett Copyright © Eiitura Twi, 2006, penis eda mba roma Cp. 27-0490, Bucuresti “To Fan +4 021 300 0 90 etm cect ISBN (10) 973-707-1018 ISBN (13) 978-973-707-101-9 Cuprins Introducere Cum ne adrestim Limbajul mainilor Curijenia, La volan. injuesturite. Ea Deochiul Gestica Umorut ntimitates Glumele. Sirutul. Privitul Gesturi murdare Numele. MirosulParingilor meiIntroducere [Ni exit in intra cictlcunosterit © placer mai mare dct ace de a compara fant cata, Oliver Goldsmith, 1760 Junt multe moduri in care putem compara {3ri- Ie, dar cele mai fascinante cercetari de aceasta natura pun accentul pe locuitorii acestora si pe wentul lor. $i totusi, daca iei un ghid despre, Franga sau Germania, n-o si gasesti mai nimie asta. Vei gasi, in schimb, multa informafie de- a si arhitectura farii respective, si probabil de- te de bucataria si obiceiurile locale. Dar nu vei despre conduita local, Nu vei afla cum se in- i din acele fari, ce gasesc ei amuzant sau folosesc de corpurile lor pentru a comunica. De bil si ramai cu impresia c& tot ce fine de con- ‘relevant sau cd ei nu difera cu nimic de noi — ii neadevarat. de fata isi propune si demonstreze ci tot ce ‘conduita umana este extrem de important si ci, item dispusi si studiem si alte culturi, putem fi ipensati prin descoperirea ca acestea difera de a ‘in cele mai neasteptate moduri. Conduita este im- pentru ci ea reprezint’ fundamental schimbu-10 Peter Collett rilor sociale gi pentru cl poate da nastere cu suring unr cng! ie ene din et calf Su tem deseori tentafis& credem c& purtrile sunt mai putin importante decit valorile sau atitudinea ori decat ceea ce spun oamenii uni clespre celalf. Pur si simplu nu e ca- Zul. Modul in care se comportd oamenii este esenfial, nu numa datorits impresiei pe care o last unt asupra alto- 1a, dar 5i pentru modul in care se percep pe ei ini ‘O mare parte din comportamentul nostru este repe- tat la nesfarsit, devenind un automatism, astfel ci nici ru mai observim ce facem sau cum se comport ceilalt Daca urmaresti modul in care gesticuleaza, vei observa 4 oamenii igi folosese mainile in acelagi fel, doar e& mo- dul difer’ de lao Jar la alta. Acest lucru nu vine ca ur mares intel oumenilor dea se copia unl pe celal { dinte-un proces al mimic inconstiente, care in copilé- ie formes ben Sv, ia ma eis pe baa de voltarii conventilor sociale. Faptul ci unele actiuni se petrec in mod inconstient le face mai interesante, pentru ©, in unele cazuiri, ele asteapta si fie descoperite si ana- lizate cu gra in ciudaimportane! or, piolog a icept aba de curdnd si isi manifest interesul pentru studiul transcul- tural al conduite. $i aceasta din anumite motive. Mai in- i, psihologii au fost in mod traditional mai interesati de ceea cee intimpls inten sumerlor deat de comportamentul lor. Cei preocupafi de comportament au incercat, de obicei 3 investigheze acfiunile umane in laborator — un spatiu deloc potrivit pentru a incuraja cineva si fie spontan si relaxat. Cella motive din spatlereicenflpahologlor de a studia conduita in mod comparativ sunt de ordin istor Introducere " ric. in secolul al XVI-lea, interesul faa de alte fari a crescut semnificatv, fiind ingot si de dorinta de a stu. dla diversele rase din punct de vedere stinttic. Din pa cate, la acea vreme nu se cunostea nicio metoda stiint- fica, asa eX oamenii de stiinta au trebuit si se descuree numai cu frenologia, Aceasta se baza pe ideea ci studie~ rea formel capului sia feei putea da informafii despre caracterul unui om. Ea oferea un model convenabil si metode usor de aplicat. Inarmati doar cu un compas, un :metru si nigteinstrumente de desen, cercetitoritplecau in expeditit in cele mai indeparatate colfuri ale lumii Pentru a masura craniile indigenilor si a aduna mostre. Problema cu frenologia nu consta in lipsa ei cle precizie, erm, ieat a determina pe tandrol Rousseat are Palatal justifies, la Luvra, chia sila Oper Sled recatd prin fel sce efectle ale a i secrete lr ocr atop ahaa Salma fled nn In coneesope: Pho i a ges aes conifer enparte fuee rafal enropene ex al pearl primal steeper pat in te grupur In primal se egsesepoparle suede finkander, novi s dane sei va foarte putin, fiind practic analfabefi in ce privet limbs gestnl Al does grup ince na i rn andes bg oe gsclea cu moder, Eau tenia dea Bio dies cnt mareora tend ror noe ene ori si se insulte as gid or uni pe afi. Al trelea grup de na- eet ney ane vrai pe raneenii onorifci, portughesii. Acestia utili chin ind Clee trataor, rm aie den er, secentund ce spun psd rez ate introe Char ate cd a mane sunt deseo oct sii je prin intermediul semnalizatoru- te surprinzitorfaptul cf nu exist le surprin nist 0 cores tne rr se tae Stor 8 Unul dn pfnel estar regain nega Steen cae dete ars pt dean, bn ect cpl dar de uh insemn de ‘natal asp pe tot continental presupa rea dgetului alot, Exit citeva getun pe John Bulwer aati ci gesturile cu main o0 folosite John inden in Anglia secolulut al XVIEIE 9 cal sisal difereau de lao regiune le alt, O° OE pis, exstau modu diferite de stranger t ‘mainilor ff Prejelelondoneze, precum si dese Nie dialect Pestilor din Billingsgate”, cum il numea al, si .tetorie pidiviilor din Smithfield” ele din viaja englezilor imortalzate de HOST sn damned Li rat c& gestica era foarte popular in in jal al XVII ea, nefiind restrchionata in ni! pat coe eafi. Documentele dovedesc faptul cl BSE a se element important al ceremoniilor F258) i Uist ei roteau brafele i fSceau diferte arabes" can amoral for. Totus, acest now stile os fost unanim acceptat si curdnd sau auzit plangeri gate de ,anainile vorbitoare” si “maimutareile clerul ‘ranean final, adevaratul cdmin al gestualitif dilor locul unde a eusits8infloreasc 8r8 ni 9 a peedit a fi ai degraba Parlamentul deci? a SWestiminsterul a cunoscut evoluia smaniere ai ae” a oratorei poltce bazate pe misciile OTE cinrtssne extravagant a mainilor. Marturi Qin oscar ch Gladsione ofa deseos Zit NS ed vehement, fAcind gest tatale’, &f declarrel ge deda Ia gesturt vi" sich Lore Balfout pera iin plin”. Ceea cee fascinant la aceast) VE tea survenit nto oare aproaPe 110 ee tmp ce potiticieni de la Westminster 20 oa Hvar Gafle prin ae, umes bund cee si i Fate penta ai astra mani cOmPIG serene a descoperise un tip ce comportamen ria politicos, mat controlat null im care mi106 Peter Collett Gestica 107 care ne-am astepta sa le vedem peste tot in Europa, da ‘are sunt, in apt, limitate doar la o parte a acesteia gu sensuri diferte in fiecare jard. De exemple, gestul dari degetelor mari, pe care noi il asociem cu imag Te luptelor de gladiatori sau cu pilot de vanstoare di ‘cel de-al Doilea Rizboi Mondial, nu inseamna acelasi I ru pentru tof europeni. in majoritata frior est fla Sit in semn de aprobare ori mulfumire sau pentru a a ta ci suntem gata de ceva — cu alte cuvinte, pentru ‘ranamite un mesa) pozitiv. in Grecia reprezint, dimpo triva,o insult, uncori insofita de expresia Katsa pang care inseamni: ,Stai pe asta”. Concret, pentru localni gestul este unul vulgar, care denota zeflemeaua, cu. esa foarte asemnstor celui exprimat prin ridicarea ggetului mijlociu — lucru pe care ar fi de dorit si Smintiji data viitoare cand facefi autostopul in Greci Gestul degetului risucit pe obraz are, de aseme ‘mai multe sensuri in Europa. Realizat prin apasar rotirea indexulului pe obraz, el este folosit de ita pentru a indica faptul ca ceva sau cineva este deli Referirea se face, de obicei, la tradisionalele paste, d poate referi sia o femeie frumoass, Pentru nemti Fnseamna cu totul altceva. in Germania, automobili lor lise interzice prin lege s8 foloseasc’ gesturijignt re. Unul dintre acestea este risucirea degetul la ta pi, folosit in Germania — si nu numai — penta a era ed cineva nu e-n toate minfile. Ca mod de sul hare a acest restrcti,soferl au gisit osolutie ing ‘icin loc si igi rasuceasc’ indexul pe tampla, ei ile ‘esc pe obraz, Astfel,repozitionandw-si degetul, fla la volan se pot insulta intr ei far8 sa rste 0 damnare. Desi germanii nu gesticuleaza in exces, exist’ dife- enfe de gestic’ pe teritoriul farii — sau cel putin exis- {nainte ca Zidul Berlinului si cada. Un studiu reali- {n barurile din Berlin, in 1985, de citre Gabriele Oct- gen si Martin Seligman a aratat c& locuitorii din Ber- wul de Vest foloseau mult mai mult decat cei din Est i menite sa ilustreze si sa simbolizeze anumite lu- Acestea erau asociate cu alte diferente comporta- entale, S-a observat, de exemplu, c& berlinezii din Vest eau si radeau mult mai mult decat cei din Est, ind totociaté o finutd mai dreapt. Autorii au interpre tatitudinea esticilor drept semn al unei descurajari si epresii cauzate de sistemul politic din Germania De- ocratd. De la incheierea studiului, regimul s-a schim- radical, desi multi locuitori ai Berlinului de Est au cA motive si fie nefericifi. Ar fi foarte interesant de aflat 8, in cazul lor, trésaturile comportamentale remarca- jnte de caderea Zidului difera de cele de azi Europa exista cateva gesturi limitate la cate 0 sin- Jari. Gestul britanic al ,V"-ului, cu rol de insults, ade primele doua degete, indexul si degetul mijlociu, indepartate de pumn, iar palma este indreptata spre constituie un prim exempltt. Un alt semn specific ei singuie tari este franfuzescul ia barbe si semnifica itiseala, Acesta se realizeaza prin frecarea barbiei cu elor degetele, ca pentru a imita actul unei barbie- ‘sau al unei mangaieri a barbii. Uneori este insofit de ia éire de Birmingham — ,a fi din Birmingham" — ite cuvinte, a fi plictisit de moarte. Birminghamul nu ‘menfionat pentru c@ ar fi considerat un oras anost, indca a fost candva celebru pentru lamele de ras fa- te acolo, iar rasoir inseamna in franceza lama de ras,108. Peter Collett Gestica 109 dar si plictiseal8. Asocierea implicit dintre cele douii ng fiuni se refera probabil la inerenta monotonic legati d raderea birbii si la faptul ca plicticosii vorbesc atat di cereasci barba pani cand isp Jui si degetului mare, astelincat si formeze un cere ania cei mai multi dintre europeni, gestul este unl sire suger ch cove est -OK su ed ttl eh dine. Acesta este sensul conferit lui de cei mai multi meni care locuiesc in nordul Franfei si partial, de ca- cei din sud. Pentru restul populafiei, gestul confine mesa) negatiy, insemnnand fie zero, fc lipsa de valoa- Cazul respectivului semn ar fi elucidat daca tofi fran- ziiar sti cd el are doua infelesuri — ceea ce nu se in- pla. Dimpotriva, unit il folosese in sens aprobator, in mp calito fc per a subi lips valor, Ttoda mare numar de oameni neaga faptul ca gestul a cai al ornfiaie dee cea pe cee o cure ‘um este posibil ca un gest s& aib8 asemenea sensuri \dictori in cadrul aceleiasi comunitafi, iar oamenii 1 observe ce se intampla? Se pare cd exist dou ex- cat pentru acest strane stare de fapt. Mai intai,cind sii igi exprima aprobarea, vor folosi mai degraba tul cu degetele mar ridicate decat ,semnul inchului” ci ultimul ocupa o pozitie de importanta secun- |, ambiguitatea sa este mult mai putin evident in doilea rand, spre deosebire de multe alte gesturi ul inelului” arat8 exact ca pozifia mainii adopta- ‘oameniatuncicind vor si accentueze ceea ce spun. cd este atat de des folosit in asociere cu vorbirea amin c& poate trece mai usor drept un mijloc de a semnificafia cuvintelor rostte decat un gest cu sens 1 statator. Dat fiind eX ,semnul inelului” confine in cere, si un contact ferm intre degetul mare si index, te capita o mulfime de sensuri. Contactul favori- folosirea acestuia in transmiterea unor mesaje cla- sum, ,bine” $i ,OK", pe cand cercul reprezentat ‘mult, inct e posibil 8 vese Tisafara de gesturile specifice anumitor fi, exist tele care seintalnesc in mai multe dintre acestea. Gest tile legate de but sunt un bun exemplu de sermnale {mita comportamentele si desfiinjeaza granifele cu us tint In Europa intalnim trei astfel de gesturi de ba tinal cu degetele descriind cercuri in jurul unei stile pore imaginare,altul in care mana conturea7a in aen sold de vin, cu degetul mare indepartat de pumnul i Shis si indreplat edtre autorul gestului, sun a tel Care schijeaza forma unui pahar de voted. Acesta di ‘orind se realizeazA prin ridicarea indexului, in timp egetul mare susfine un pahar de votc8 imaginar Snreresant este c& toate fac trimitere Ia forma nor re piente pentru lichide. Gestulreferitor la stila debe Fegiseste in Germania, Marea Britanie, Olanda si Belg Ghalte cuvinte, in toate acele {dri in care bautura tr fionali este berea, in timp ce gestul ce reprezint ost sve vin se intilneste in Italia, Franta si Spania, unde pul are intaitate in fafa tuturor celorlate bauturi. D siurprinzator, gestul ce se referd la paharul de voted & folosit in Rusia, Ucraina si Polonia, adic in yrile in votea define suprematia. In afard de gesturilespecifice anumitor popoare i cele care desfiinjeaza bariercle dintre nafiuni mai ex categorie — gesturile cae capata sensuri diferite terioral aceleagi fri. ,Semnul ineluli” ne oferd un B tuemplu: El se realizes prin alaturarea varfurila Peter Collett il face potrivit pentru unele mesaje precum ,2er0" saw find valoare“. Cercul descris de cele dou degete face dln ,semnlinelului” i un candidat implicit pentra os; ce ar avea legiturd cu gaurile sau orifiile. In Oriental Mijlociu si Africa, la fel ca in Grecia si Turcia, el este in- trebuinjat in acest scop. Cand un grec sau un ture face .semnul inelului” el nu vrea si spund cd aproba sau ct ‘ceva este lipsit de valoare, cise refer fie la anus, fie la ‘agin, facind o invitafe sau un comentaru etre sau de- spre un barbat ori o femeie. Sensul exact al gestulu ca 5 tena serioasd sau comica sunt determinate de contex- tul in care este folosit si de relafia dintre oamenii ‘impli- «afi, Totus, el tinde s fie folost cao invitagieintre ho- ‘mosexuali sau cao refevire la homosexualitatea cuiva ‘Acum cfiva ani, Olympic Airlines a avut o reclama {n presa britania in care era infatsaji cilator intro va- rietate de costume nafionae facind ,semnul inelului” Ideea era si trimita la ,O”-ul din Olympic Airlines, dar si4 ofere un cerifcat de garangie international. Rela. ‘ma 5a intors impotriva companiei, pentru cS, in citeva mai » Pentru cd wail sunt fete cu chip de inger, atat de ine Inc le vei prefera de departe mu Ori de oe CMH aici un obicetniciodad suicient ‘ite oni vii, toats lumea te intimping ca true ty uP tu. Oriund te oc ‘sdrutari din plin; in fine, oriunde te-ai i imic altceva decat sdrutari” isi sunt fruntasii Europe (Cartier — Pre san / Magn) Sscutal 143 Aceste descrieri sugereaz nu numai ci strutul atin ese, spre sfarsitul secolului al XV-lea, proporfii epidemi- ‘e in Anglia, dar si ca obiceiul rimasese aproape necu fposcut in fari ca Germania, Italia si Olanda, De fapt, un mare numar de documente arati 4 obiceiul promiscuu ide 2-i intmpina pe straini cu un sarut era specific An- gliei. De exemplu, cind britanicul George Cavendish a Nizitat castelul unui nobil francez in 1527, a fost primit do citre doamna castelului care a declarat: Pentru c& est englez, iar obiceiul in fara ta este s& le sArufi pe toate Mdoamnel, £813 ca acestea si se supere, desi pe acestem Jeaguri noi nu impartisim obiceiul vostru, totusi, voi avea curajul $8 te sArut si la fel vor face si fecioarele mele". Aceasta era cu siguranfi o miscare curajoass, deoarece in Franja acelor vremuri era ceva nemaiauzit ca fats si-5isSrute macar logodnicul sau si se lase saruta- Wide el, ca si nu mai vorbim de cineva absolut strain. ass lucrurile stiteaw cu totul altfel in Anglia, unde era unanim acceptat ca perechile si se sirute pe buze. De fapt, nu se punea problema alegerii intre sérutul pe braz si cel pe buze, pentru ci toata lumea se siruta in tod obisnuit pe gura. Nicander Nucius, un eilator grec Bare a vizitat Anglian 1545, a consemnat urmatoarele Jucruri despre englezi si obiceiurile lor legate de sarut sDovedesc o mare naturalete si absenga oricirei gelozi In comportamentul lor fafa de femei. Nu numai cd mem: bit accleiasi familii sau gospodari se ruth pe gurs, in- Sotind gestul cu vorbe de salut si imbritisiri, dar o fac Bs fel de bine si cu oameni care le sunt complet strini” timpul secolului al XVE-lea,intalnirileintre persoane Re sex opus au continuat s fie insofite din plin de con: Bhctefizice, dntre care unele ni se par astizi extrem de144 Peter Collett familiare. in afard de strut mai exista 0 conventie care permitea birbatilor sa atinga sini femeilor in semn binete, daca erat apropiat, iar ea, tinara si nemarita Faptul ca tinerele femei ii aritau mai mult sinii deca fac astizi usura cu mult aceasta practiced, dar pentra es de obicei, eras si rade de fag, atingerea sinilor mu : buia sa aiba un caracter erotic. Asta cel putin in teor Privitul chiar daca teoria nu coincidea intotdeauna cu practi fn Anglia, declinul sarutului a inceput in secolul XVIlea, dar a continuat s& supraviefuiasca de-a I domniilor lui lacob I si Carol I, iar apoi pana la Rest rafie, cind a fost din nou atacat vehement. Obiceiul rutului, considerat invechit, fusese de mult aband de care francezi, iar cnd lacob II s-a intors in At introdus gi aici eticheta franceza, inclusiv repulsia de strut, Foarte curind curtenii si nobilii britanici a ceput si abandoneze obiceiul sdrutului in favoarea caciunii, preluand cea ce un coresponent al 5} tor-ului a denumit ,atitudinea rafinata si rezervat francezilor. E ciudat daca ne gandim 4 englezii, care nua niciodata considerafi prea senzuali ori sentimental bucurat céndva de o reputatie universala de puy invederafi. De fapt, spectacolul britanicilor care fg {8 iubitele pe gurd scandalizandu-i pe straini este a pe de neimaginat. De asemenea, greu de acce ideea c& disparitia obiceiului din Anglia s-ar put tora introducerii conduitei franceze gi c& poate si unul dintre motivele pentru care englezii au at ‘comportamentul rezervat care este socotit astzi ta lor. Cine sar fi gandit ci, dintre tof, francezii novatii de asta? Si care vita ie mditeraneene se pl sees ceitiretieenae ping Pe stad au senientul eto och oe mod exit o private pln do mena es rin curisitate alta cate vadeste spp ok St sepia tea amen pce ‘unt lucrurile le nimic ce atrag privirile”, = Sith ce, in 1760, romana acanatones one lenie specific pe care o remarch un salnigy nn146 Peter Collett Privitul 1467 paigeste in acest regat este modul curios in care oam. de toate varstele isi afintesc privirea vivace asupra ta; ex ceptie nu fac nici copiti. Oamenilor de aici, se pare, le intrat in cap c& au mai multa minte decat ati asa ci se holbeaza in loc s4 0 dovedeasca” {In oricare societate, privirea indeplineste trei functi sociale importante. Prima presupune o ,monitorizare” si le permite oamenilor sa vada cum reactioneaza si ce fac ceilalfi; a doua functie este cea ,expresiva" $i ii aju- ta si adune informafii legate de atitudinile si intenjile semenilor; cea de-a treia este funcfia de ,control”,ofe- rind posibilitatea de a supraveghea si de a interveni in actiunile celorialfi. Aceste trei functii sunt universale, dar importanja fiecireia diferd de la 0 societate la alta. Este cu siguranfa si cazul Europei, unde se pot identifica doua zone diferite. Prima este zona privitului ,maxi- mal", cuprinzénd {arile mediteraneene, unde totodata ‘oamenii se asaza unul Langa celalalt si se ating tot tim- pul. A doua, zona privitului minimal”, acoperd Europa de Nord, Centrala si de Est, cu alte cuvinte acele regiuini unde interlocutorii se asaza destul de departe unul de altul, evitand sa se atingg. Faptul cd distangele stabilite intre oameni si atinge rile sunt atat de legate de privire nu este o coinciden- 13, pentru ca toate aceste canale comportamentale trans- mit importante semnale intime. Cand doua persoane vor si arate ca se plac, au tendinfa de a se ageza unt! langa celalalt si de a se atinge; de asemenea, se privesc in ochi vreme indelungata. Reciproca este si ea la fel de valabila. Un proces asemanator se petrece gi la nivel cultural cele societifi in care exteriorizarea intimitafi este in- jata, oamenii se privesc nu numai pentru a desco- fefectul pe care il au unii asupra altora, ci si pentru ac sunt deschisi, pentru a-si exprima caldura si junea, Aceste societafi sunt intotdeauna mai direc ‘ceea ce priveste modul lor de a interactiona — pun pret pe limbajul nonverbal si, prin urmare, fac uz. special de semnalele vizuale ca mijloc de a controla 0 Wersafie. Dar unl dintre cele mai importante aspec- ate de o societate a privitului ,maximal” este fap- ‘ca aici privirile sunt adesea reciproce. Cu cat doi oa- i isi petrec mai mult timp uitandu-se unul la celé- ‘cu atat este mai probabil ca privirile lor 4 devina Jtane. Cand acest lucru se intampla, el creeazé im- Ja de intimitate, dar determina totodaté o ridicare a Juli, care poate duce la o simpatie crescuta fay de Lucrurile stau cu totul altfel into societate a privitu- minimal’, unde se pune mai pun accentul pe pri- ca instrument de monitorizare si control al celorlalti i jucand un rol minor in comunicarea intima dintre i. Copii dintr-o astfel de societate sunt, de obicei, ati cA nu e politicos si te holbezi la oameni si cd cea i bund cale de a-i arita unui stein ci fl respecfi este ‘mimezi lipsa oricarui interes — angajandu-te in ceea Erving Goffman numea ,neatenfia politicoas’”— in- at acest lucru fi respect libertatea. Bineingeles, a mu ivi pe cineva reduce de asemenea riscul de afi respins, ru cd atunci cénd cineva se uitd in expectativa la un I existéintotdeauna o sansi ca respectivul si-isur- 4 privitea, iar apoi s& se ute in alti parte, respin- id astfel invitagia implicits. Este mult mai probabil ca jptul si se intémple inte-o societate a privitului .mini-148 Peter Collett mal”, motiv pentru care membri acestei societ8i isi fo losesc mai putin ochii atunei cdnd intra in conversatie cu strainii, Societatile privitului ,minimal” difera si din alte puncte de vedere. Mai inti ele au tendinja de a stabili tabuuri mult mai puternice care s& interzica privirile in- sistente. Intr-o societate de acest tip este firesc pentru iu- biti si se uite unul la celalat, la fl si pentru prieteni sau cunostinje, cu conditia si pastreze moderafia. Dar nu este recomandat privitul insistent al unui strdin, nu nue mai pentru cd astfel il silesti sa-fi rAspunda intr-un fel sau altul, ci si pentru ca |-ar putea interpreta drept un semn de ameninfare. Riscul ca acest lucru si se intm- ple sunt mult mai miciintr-o societate a privitului ,ma- ximal", pur si simplu pentru ca exist mai mulfi oameni care o fac. lati motivul pentru care privitul joacat deso- or intr-o societate a privitului ,minimal” rolul unui pre- ludiu sau al unui pretext pentru o bat se intimpld in celdlalt tip de comunitate. Desi societatile privitului ,minimal” intenfioneaza si isi protejeze membrii de ochiiiscoditori, de fapt nu fac decit sii sileascd si descopere noi moduri de monitori- zare a celorlalfi. Cu deosebire britanicii par sa fi dezvol- tat un adevarat arsenal de tehnici de a se privi intre ei pe furis. Un truc ar fi si tragi cu ochiul cand cel vizat se uitd in alt& parte. Un altul — si-tifolosesti la maximum vederea perifericd, pretextind cd esti atent la alte lucruri, dar supraveghindwl, de fapt, pe celalalt ct coada ochiu lui. Folosirea vederii periferice in culturile privitului ,mi- rimal” ar putea explica de ce este atat de greu si captezi Privirea unui chelner britanic. Dupa o viata intreagi de Privit oamenii pe furs, el a devenit maestru in a-siorien- lucru care nu pintralta La capitolul capacitate de a-si deruta See eee ‘A far sA isi dezvolte aceasta capacitate, este. mult tree ftului , minimal” se grabesc s4 confirme acest lucru. Problema nu se pune in celalalt tip de societate. VS. itchett, de exemplu, vorbeste despre ,privirea totala a150 Peter Collett rmentioneze este ca privirea de vanator a barbatului con- stituie totodata © modalitate de comunicare intre barbatt sis in multe cazuri, un joc vizual de-a soarecele sip ppe-care ei tind sa iljoace cu femeile. Barbatul care i toarce capul dups o femeie isi va fi satisfcut curiozita tea, dar daca mai sunt gi alfi barbati in jur, va fi reusit de asemenea, si transmit un mesaj foarte clar legat di interesul sau fafa de sexul opus si fat de virilitatea sa, Desi cele mai pregnante diferente dintre obiceiu vizuale apar intre cele doua zone menfionate mai si ‘exist i altele, extrem de interesante, intre fi ce a aceleiagi regiuni. Psihologul britanic Roger Inghar descoperit ca exist’ deosebiri notabile intre modurile a priviale englezilor si suedezilor. El a relevat ci, ‘timpul pe care il petrec privindu-se in cadrul unei c versafii este aproape acelasi, suedezii au o cdutaturd unga, chiar daca arunca priviri mai rare, si preferd c tactul vizual reciproc. Folosind metoda testelor de pt sonalitate, Ingham a reusit si demonstreze ci, pe ca in cazul englevilor, privirile reciproce se asociau ex vertri, in cazul suedezilor acestea fineau de o ans te social. Explicatia oferits de el a fost cA, in timp Anglia privirile reciproce reflecta dorinta de afilir Suedia scopul lor este de a obfine o reactie gi de a-l tra sub observatie pe celalalt. Interpretarea a cAsti mai mare susfinere cand s-a descoperit cA suedezii vesc mult mai mult atunci cand vorbesc decat at cand asculta, fapt ce arat& ca ei sunt mult mai pati de cat de interesanti sunt — si nu cat de interes celorlalti. ee Gesturi murdare Xiu modu nc ous pons. Un FE ee ea nate ou Insultele verbale sunt impatjite in diverse ca, acest cadru general, insultele fe a ata Saar nse po dite’ de lao so- sex ete unt consti limbajului ofensat fui ee cer or, atat pentru ca el este impli icat lctibi Iteral:-rahat de bou,152 Peter Collett Gesturi murd; ¥ wurdare 53 Fiecare fara europeana are cel pugin un gest care sa indice faptul c& cineva este ori prost, ori nebun. Italienii faco distinct clara intre aceste dou’ defect, fie prin lo- virea uyoara a frunfii cu varfurile degetelor, menita si indice prosta, fie rdsucindu-si indexul la tampla, pentru ‘arta cf cineva este nebun. Nebunia mai poate fi suge- ‘att si prin ridicarea unei mingi imaginare la nivelul ea- ‘pului si scuturarea sa puternica — posibil pentru a indi- ‘a faptul ca persoana respectiva are un creier mic ce nu ‘ocupaé mull in interiorul cranjului. Aceste gesturi pot fi losite fie ca insulte, fie cu referire la deficienjele adre- in multe tabuur, cat gi finde reprezints o sursi maj tude anxictate. Insultele cu trimitee la animale sunt semenea universale. Dup& antropologul Edmi Teach, scopul lor principal const in i eticheta pe 0 meni drept neumani si, prin urmare a lenega drept ede care se bucurd in mod normal ca fiinfe omenes Dupa cum a observat Leach, este mult mai usor 8 porti rat cualft dupa ce i-aicategorisit drept po sau ,parazifi ‘Cid recur la insulte, de obicei oamenii nu sta e-originea acestoa. in unele cazurie posbil si nu le ‘hoased sensu iar victimele lor ar putea fila el de ante. Robert Graves susfinea c& a asistat la o scend are un birbat fusese dat afar din clubul londonez pire Lounge pentra cd ii spusese unet barmanije riite. Te inseli amarnic, replicase ea cu indignare, b femeie cinstits.” Cel mai important lucra legat de. alte nu este sensul literal, ci capacitatea lor dea p a, a desconsidera gia rini. Char daca cei care le pt ‘ene na sunt constieni de asta, caracterul expletiv ultelor casi sentimentul de eliberare pe care il con sunt esengile ‘Majoritatea insultelor verbale sunt declarative, atribute anumite caracteristici persoanei crea fis audresate in acest sens, ele difer’ de gesturile mv dfintre care doar cAteva sunt declarative, avand te diea fi de fapt, analogi gestuale ale insultelor verbal um ar fi punerea la indoialé a capacitailor mintale: Site cuvinte, in termeni de confinut al mesajulu, ex foarte mic& diferen(d intre a-fi lovi usor fruntea pent suigeracuiva cl consider un idiot sau ai arunca i vidiotule!” sau ,Minte de gaindl! lovirea usoara a frunfi, sugerind prosta, apare, ile de o love a le s4 se complice si mai tae, in fari precum Anglia g eda gest ugerearl denpotiea prota ginlgn - in Ferre sensu ot deca fancied ce spune persoana respectiva sau de expresia facia: fre isofte emul oe ajoritatea gesturilor murdare sunt legate in Eun ob Ca oleae or verbal, eae ce Bo i insultatoare care vizeaza inclinaile sau trisiturile le. De exemplu, in loc s-i spund cuiva cl e homo- ual, italienilaleg fie sisi prinda lobul urechit inte ul mare si ardttor, fie sii ating usor urechea a xul. Semele pot f intrebuinjate pentru a deserma homosexual, chiar daci in serios sau numai in ghi- sau pot fi flositeca insult. In afar de aceste ges referentiale mai exist si altele, care au rolul sgt teze vitimele, si leamenine cu un asalt sexta sim- sau pur gi simplu si le spund ,du-te si rage tra” yreuna din vorbele:Peter Collett 455 Gesturi murdare »Semnul coarelor” vizeaza de asemenea circun stanfele sexuale ale vietimei — in acest caz, faptul fost inselata de sof sau de amant. Numit de italieni ‘no cornuta, se realizeaza prin stringerea pummnului ridicarea indexului sia degetului mic — gestul repr zentind astfel capul incornorat al unui animal. ,Se ‘nul coamelor” este unul neobisnuit pentru 8 poa douii mesaje diferite. Ele se refera la a fi incornorat pune faptul cd ai fost ingelat de sofie/sof s amant/amanta si, ca urmare, acestia fi-au agezat, taforie vorbind, pereche de coarne pe cap. Folclori tii au cercetat cu mare atenjie posibilitatea ca respect vele coame mimate de gest sa aparfind unui taut, vac unui cerb, berbec sau fap, ori, daca nu cumva ele au legatura cu o pereche de pinteni indepirtaji de pe pi cioarele unui clapon si grefate pe capul lui. Pana acum dezbaterea nu a ajuns la nici un rezultat Gestul nu le este familiar britanicilor, desi legatura dintre coame $i infidelitate era cu siguranya cunoscuta in Anglia prin secolul al XVElea, cind nu era ceva neo- bisnuit ca un barbat inselat de sotie si se trezeasc dimi- neala si si descopere cd vecinii i agitasera o pereche de coarne de fajada casei Astizi regisim ,semnul coarnelor” in Spania, Port sga mana in buzunar si pe ascuns va face ,Sem- Jor” pentru a se proteja de napasta alteor in dlrectia cuiva care ii provoacd anxetate. anu coarnelor” este folosit ca insult, el poa- seit oricum, desi exista tendinga de a direction je in sus sau cAtze persoana vizata. an gene ae corel” tii pstreze snsuri atat de diferite? Raspunsul, se pare, are le eu religia lui Mithra, in care taurul era venerat, i extrem de popular’ la Roma pana cand crest Ala devenit religia imperiului, in veemea impara- i Constantin, Venerarea taurului era 0 practicd larg, itd in umea antici, iar reprezentarile coarnelor ite a invoca puterea sexual si misticd a taura- raptulc& ,semnull coarnelor” este folost si astzi a cere protectie reprezinté neindoielnic o prelungi- eredinfei stravechi legate de puterea simbolicd a sora, Astfel sar putea explica de ce ,semnul coarme- ppoartd aceasti conotafie, dar nu ne ajuts s&injele- Mie ce gestul este, de asemenea,folosit in legaturs delitatea sexuala. Pentru aceasta ar trebui si ne Ta cele ce se intmpla cand o religie este inlocul- O alta, Atunci, zeitifile din vechea religie decad si nt gone si locuiasc’ in humea subterand. Exact asta galia, Italia si in anumite parti ale Franfei, Grecie si fo3- fntamplat cand crestinismul a fost adoptat drept re- tei lugoslavii, unde se foloseste cu trimitere la infidel oficial’ de catre imparati: zeit c3zufi ai religiilor n- tate. In Italia, Franta, Grecia si fosta ugoslavie acelasi inse au fost mutafi in iad, cu coarnele, copitele si cozi- sgest este utilizat si cu rol defensiv, impotriva rautatiice- : wea alte cuvinte, cu atributele fizice ale dia- lorlalfi. De fapt, pozitia mainii ne ajuta si-i infelegem fuluiineusi In acest moment coamnele au sufert o de- sensul. Cand ,,semnul coarnelor” are scop defensiv, el jee pentru cd era simbol al une religii defuncte si, este indreptat fie in jos, fie direct spre sursa raului. De fn urmare, al infrangerii, al amagirii si necredinfei ‘exemplu, cind un italian trece pe lang un dric, acesta Prin urmare, e foarte posibil ca ambele roluri ale »sem-156 Peter Collett Gesturi murdare 157 1, de insult si de protect, 88 fie remis iconografiei coamelor: una de eee, pura coare celal de cnd 22 coor cine cenod wmiitor,expulzafiin umes de os Tete de gesturile murdare care fac aluzie [a 210 rite wdeaturi mai sunt si cele cu rol. de amenin[ot Cel sr eunoscut este gestul cu degetul mifloct impuaieus, cum i spunea veehii roman ‘Dupa cum i-o sata si numele, acesta se realizeaza Prin strangere; purl sridicarea degetul milooe Gestul are evi Pato conctafe falc, iar expresile care nso} jonota cd este in mod esential un gest a} astra Sfreptandul cate cineva, autora lui kara intengia aio ,face” dack Canoscut de greci si romani, ei Th ce, dar gi cu referire la homosexualtate, Wi aerge exempln, ch. atunci cand un grup de strani ba ne ot ueadel uni mari adund pe oso 81 i gene unde Far putea gist pe Demostenss acesta rai aeru degetul miloci si nu cu indext, atragand as enti asupra homosexualitfil oratorul Istoricul sae Gustoni spune c imparatul Caligula Mpjeei din a- insulta pe Cassius Charea, 0 tribun aoiceaal din garda pretoriand. Imparatl {cesT srosti fa eferninares sa, iar cind it oferea mana ui tis pentru a fi siruta i intinden provocsior ae mifjlociv. sein Antichitate pans astii, gestul degetulul mi nd ia schimbat treptat sensu, Nu mai este tet Renee aa | cimai degraba e a antebratului” sugereaza un instru- legré t al castrarii, atunci ,,gestul extinerii" 1 usreacs rire la obiceiurile sexuale ale cuiva, ta le sugera celor vizati unde-si pot Da degetul singel. Aparjinand exch : vein fara respect. Englezi, banioar fi numese Pe 8 [eri Tatty, pe scofieni Jock sau Mac, pe ilandezi Mick sau, Paddy, iar pe germani Hans, Fritz sau Gerry: Majoritatea geestor porecle se pretind inofensive, dar cei cérora le Sunt adresate protesteaza deseori, nu in ultinnul rind pentru cd ele implici 0 uniformitate @ practicilor dea prune mame care nu exist in comunitatea respectvl. SS fuatia devine gi mai grava in eazul unor porecle precy ‘Tify si Gerry. Primul este o versiune anglicizatt a | alive si nicidecum un nume galez; tot astel, Gerry este specific germanilor, originile sale fiind neclare putea fun deriva dela prima sila a numel is Ef provina din termenl argotic englezese ce dese pi nala de noapte. Ori chiar din cuvantul jerry, intrat tz pe la 1880, care se refer la cldire prost constr Ralienii considera suparatoare porecla ,Dago”, chi daca la origin era destul de inofensiva, Termenul vin partial din spaniolul Diego, omologul lui James; In P gna parte a secolulsi al X1Xea se fotosea cu refer {panioli i portughezi, dar pe Ia jumtatea veaculs 18 tins 51 asupraitalienlor. Premiul pentru cea mai toate poreclé din aceasta categorie a trebui probabil tit apelativului John Crapose”, pe care englezit eau cindva ca Siri desemneze pe francezi. Porec!4 P Vine din franfuzescul crapaud, insemnand broasca Se fermen despre care englezi stiaw 8 francezit tf esc drept insult si care i tenta, n plus, datorits $8 ita lu erap. De fapt,atracfia a fost atat de mare, tenglezi rau redus in scurté vreme pe ,John Crapo pert ag epee. ibang In englezs,lamaie verde.108 Peter Collett fous veacuri mai tarziu erau cu a if olaltd cu germanit, drept portant in medicind sin ofensiva impotrive bolilor. Ma Prtatea medicilor praticau principille sf logiet, doe sing a diagnostic prin miros. Inhaldnd miro- motile emanate de pacientil lor ca st pe cele ale FSET, Fil scaunula i urine lor, doctoritreugeat © diag? Fosticheze pacienti si 58 faci si pronosticun.= Peter Collett In conformitate cu aceleasi principii s-a ajuns la cons cluzia c& anumite mirosuri apirau de boli. Se credea gf tunele esenfe parfumate puteau si cureje aerul, iar dae miroseai tu insui puternic sau inhalai o aroma tare dine tro cutiuf’ te protejai de microbi si boalA. Aceste pro prietati profilactice ale parfuurilor, dublate de rolul lor in atragfia fizica, in mod si in purul hedonism au deter. minat o adevarata inflorire a industriei de parfumuri Primii parfumieri au fost fabricanfii de manusi, care au inceput si livreze accesori inmiresmate nobililor si curfii regale. Frana rimane centrul mondial al industriei parfumu: rilor gi totodata cel mai mare consumator, atat la nivel national, cat si pe cap de locuitor. [i urmeaz Anglia, Germania, Austria Italia si Danemarca. Spania, Suedia si Norvegia se afla aproape la coada listei. Clasarea Spa- niei surprinde, pentru ca, desi aici piafa parfumurilor se afla inca in dezvoltare, cea a aromelor este perfect con solidata. Dupa Sophie Le Norcy, care pregateste perso- nal specializat in vanzarea acestor produse, tipul de par- fum pe care il cumpara femeile din Spania are foarte multe in comun cu propriile lor aspirafi. in ultimii ani, tinerele spaniole sofisticate au inceput 88 se desparta de parfumurile traditionale, amejitoare gi florale, potrivite pentru gospodinele bine crescute, rasfafate si de o ele- ‘ganja discret. Ele manifesta de-acum o preferina pen- tru aromele mai masculine, vegetal-lemnoase, care ple- deaza pentru eliberarea de valorile traditionale ale fe- ‘meii casnice.” Ea mai arata ca in pregitirea vanzatorilor trebuie sa se iain considerare si idiosincraziile nationa- Ie, ,.n Germania, ca si dam doar un exemplu, este inter- zis si folosesti in industria de parfumuri cuvantul «ani- mninuclearistt rotestatari german at ee tani psteriare pole fancee (Eationsonda format deri ta Mausoeu ui Lenin in Piata Rosie (Biblioteca SCR) Mirosul 183 Mlierisch); in aceasta cultura, orice lucru legat de ani- este perceput ca neigienic, murdar, primitiv sau {cao incalcare a conduitei ecologice. Aga cé, atunci d vine vorba de aroma de mosc, trebuie si fii foarte ut, desi se cunoaste prea bine ca moscul natural lun ingredient animal. E mai infelept s& eviti orice re Ja aceasta laturd a problemei daca vrei si vinzi parfum in Germania’ a vehiculat ideea ca singurul motiv pentru care arta imeriei s-a dezvoltat atat de mult in Franfa a con- fn nevoia localnicilor de a-si masca propriile odori le, protejandu-se totodata de mirosul neplacut al alti, Mai intai, o asemenea abordare ignora faptul francezilor le plac, de fapt, anumite mirosuri corpo- si- in al doilea rand, trece cu vederea diferitele sco- Puri pe care parfumurile trebuiau sa le indeplineasca ini- Neindoielnic, a fost o vreme cand strizile Parisului jenisera adevarate canale de deversare, iar locuitorii ‘ai sensibili umblau cu mic recipiente cu miresme dulci $i pomezi parfumate sub nas pentru a-si reduce discon- fortul sia mai contracara microbii din aerul pestilenfial Totusi, parfumurile au fost concepute si in alte sco- puri. Unele, cum ar fi extractele de trandafiri si caprifoi, frau folosite pentru a ridica moralul oamenilor gi ai face Si se simta mai bine, in timp ce moscul si zibeta se uti lizau in scop afrodiziac fr8 urma de jena. Ultimele doua au avut o larga raspandire pana la jumatatea secolului al XVIIF-lea, cand au cedat locul extractelor din ierburi si flori considerate mai pujin indraznefe gi nu atat de ex- plicit sexuale. Totusi, problema acestor parfumuri este ‘i nu au fost niciodata intrebuinjate pentru a masca odo- rile corporale, ci mai degraba pentru a le potenfa. Inca18 Peter Collett din zorii sai, parfumeria franceza a urmarit nu si di nueze, ci si accentueze naturalul in ciuda schimbatilor care au avut loc in ultimul col, acest lucru este valabil si astzi. Daca, pentru fr cezi, rolul principal al parfumurilor ar fi si mascheze mi rosurile personale, atunci ne-am astepta ca ei si fo. 4 si deodorantele in acelasi scop. Interesant insé, d Piaja franfuzeasca a cosmeticelor si produselor det {4 este cea mai mare din Europa, piafa deodorantel Punctualitatea jumatate din cimine sinumai 42% dintre bisa i agre feaza. Acest lucru araté, o data in plus, cd francezii nu fo- Josesc parfumul pentru a-si ascunde mirosul corpului, ci pentru a-l potenfa cu ajutorul miresmelor. accentul pe nevoia unei bune gestioniii a tim- ppului, a programelor si termenelor limits si cele re consider’ aceste inregimentari artifciale si inutile. prima categorie intr {arile dependente de timp, cum fi Anglia, Germania, Elvefia si cele din Scandinavia, a ua cuprinzand farile independente de timp, precum ia, Portugalia si Grecia. Ritmul in care oamenii ii triiesc viafa este foarte di- it in aceste dous tipuri de societii. in primul caz, cei se incadreaza in timp, folosindw-l in mod profitabil, t recompensati generos. De cealalt’ parte, societiile ‘nu valorific timpul nui percep valoarea economi- si prin urmare, nu simt nevoia sd se grabeasca in via- , Si ingrédeasca totul in orare si termene stricte. Acest \t-0 serie de studi interculturale lega- de ritmul vieti, in care psihologii au consemnat cat de pede obignuiesc oamenii si mearga. Desi la inceput cercetarea era destinata stabiliiirelafiel inte ritmul vie~ {ii si numarul populaiei, ea a scos la iveala i unele par- S tatele Europei se pot imparji in cele care punny) 187 . ——. Punctualitatea simt tot timpul ticularitati culturale interesante. Se pare ci nu exis care se simt tot timp. ‘mare diferenta intre vitezele de mers pedestru in metr pole precum Munchen, Praga, Dublin, Edinburgh si A\ 1a; apoi, locuitorii oragelor mediteraneene se misc mi ‘mai incet decat cetatenii oraselor de aceleasi dimensiu din nordul si centrul Europei. Aspectul este si m zabil in satele grecesti, unde viata pare si se desfisoa in ritmul meleului, confiemand urmatoarea observatie a Jui Evelyn Waugh: ,,Totul dureaza in Grecia de dows ori mai mult decat oriunde in alta parte. La fara cel putin, timpul nu are nici o valoare". Psihologul Robert LeVine si colegii sai au studiat rit- ‘mul viefii in mai multe fri, inclusiv Italia si Anglia. in afard de viteza mersului, au mai urmarit precizia ceasu- rilor din oficiile bancare si au masurat timpul in care poti cumpara un timbru de la oficiul postal in tari diferite. Cand i-au comparat pe locuitorii Romei si Florentei cu cei ai Londrei si Bristolului, au descoperit c& viteza mer- sului in Anglia a fost doar cu foarte putin mai mare de- cat in Italia gi cA ceasurile din bancile englezesti erau doar vag mai precise decat omoloagele lor italiene. To- tusi, au constatat o mare diferent in ceea ce priveste of ciile postale, pentru c4, pe cénd in Anglia a fost nevoie de aproximativ 28 de secunde pentru cumpararea unui timbru, in Italia operafiunea a durat 47 de secunde. Se pare ca proasta reputatie a oficiilor postale italiene nu este lipsita de o baza real. Ritmul ce reiese din aceste masuratori devine un mo- del adecvat de comparatie numai cand ne referim la mai multe jar, aratind ca societafile ,rapide” sunt destul de diferite de cele ,lente”. $i alte consemnari demonstrea- 24 c& ritmul viefii este strans legat de calitatea acesteia natate, deoarece oamenit spate ae rn pin ssc 8 ria lor existent aw de obicel maj multe Pro He eanatate. Psihologii au delimitat o categorie i denumili de tip A”, care sunt predispusi la ma- coronariene — cei aflaji mereu pe graba. Au prea te lueruri de fut siniciodatd suficient timp, ar 6° re rerults de ac cuce dseor 8 probes cn wultural dedicat ritmului viefi r cs ad eri ue cut . Dac ai trecut Atlan soe Sluiasi club lingvistic. Larga utilizare a minim ticul singur intr-o bircut8, spui: «Navighez binigor»". in vitor a fost de asemenea atribuita tendintei engl sea veeme, utilizarea minimalizarilor nu se limita la re- vey controla sau suprima emofile. Teoria afta ch le personale, extinzanduse sila implinirile clor- 2 Slzarea le permite oamenilor si pretindl cue i. Nicdieri acest lucru nu este mai evident decit in in- Te aunt mai pufin importante decat sunt, lucru ce ile britanice, precum Royal Navy, unde, potrvit lui fade in schimb si nege ceea ce cred de [apt e=PRE ;ph Conrad, ,cel mai inalt semn de prefuire aratat de aaeareapre ceili. Totodat, a sugeratc& mini omandament unei nave const3 in simpla adresare a cu- file previnta hucrurile drept mai tolerabile dec intelor: «Bund treabil», urmate de numele navei. $i nu ve Pate, ceea ce psihologii numesc ,Prineipiul Pe celentd treaba, «extraordinara treab&, «minunata Te adic tendinja de a vedea partea plins 2 P ba Tai, chiar atunci cind totul se duce de rapa Paste Englezilor le este si ast8zi foarte greu s& vorbeasca de- tingiamnului in faa dificultailor este o trasdturk Pio realizirile proprii sau ale altora. De aceea se simt aracterstich engleilor, 51 inc una care st la bas eniticnd vine vorba si imparti complimente si atat rrului englezesc. Aceasta laturé fntunecat’ a mif lipsiti de gratie cand trebuie si le primeasca. De fapt, Tor pare a fi prezents gin umorul scofian. PoP ii sunt ambivalengi in privinfa succesului lor sau smorul scofian este foarte celor din ur. Acest lucru este evident nu doar in legi- Shin bancuri seci, menite 8 Per cu laudele, ci si in ceea ce priveste accentul pe care ‘rec oamenii” pe joc in sine, si nu pe cistigarea acestuia, Proba- Douglas Muecke, it minimalizari nenorocirile prin care254 Peter Collett a estan ror inn In defn, Angi see loa pe es nul dintre lucrurile pe care oamenii le ob- l serva cand calatoresc in strainatate este cat de mult sau de putin timp acord3 localnicii conversafiei. De secole, englezii i-au considerat pe francezi ca fiind inutil de flecari, pierzindu-si tot timpul cu vorba doar de dragul de a se auzi. ,France- ul", declara doctorul Johnson, ,simte nevoia si vor- beasca incontinuu, chiar daca stie sau nu ceva despre subiect; englezul se mulfumeste s& tacd atunci cénd nu are nimic de spus.” Ideea c& sunt mai guralivi decat cenglezii este acceptata chiar si de francezi insisi, dar in loc sa se considere vorbareti, ei fi socotesc pe englezi a find straniu de tacufi. In 1938, André Maurois scria unui tanar concetatean care urma sa viziteze An- lia, oferindu-i cateva sfaturi: ,S4 nu vorbesti decat acai ai ceva de spus. in Franta este nepoliticos sa lagi ‘© conversatie sa se stings; in Anglia e tocmai invers. ‘Nimeni nu te va acuza acolo ca taci. Chiar daca ai si taci vreme de trei ani, se va spune despre tine: «Fran- ‘cezul asta este un tip técut, dar tare simpatic»”,Peter Collett 256 i alten au remarat caracterultacurm a} Bt nicilor Seritorul german Heinrich Hei fea” drept ,o conversagie cu un engl ar considera ch un englez nu e niciodaté mai nate aca atunc cand taco”. Oscar Wilde a facut nigte coms parafiintre engle si ilandez.ajungsnd lao concluzi rey de amark: ,Dac’ cineva Far putea inva Pe glen cam si woebeas pe lander cu sf a8 Fretatea ar fi destul de civilizata arenaezii sunt in general recunoscufi ca find meni vorbirefi gi asta nu doar Gar chiar gi de ei ingisi. Sunt renumift Tar colorate, pentru bucuria pe care le-o stirneste weratia gt pentru talent lor de a lata’. Se spune weine siruth piatra Blarney din Co. Cork va aves rid vorba mieroass si lingusitoare — ceva ce if Si strinii, care ar treb dezii poseda deja, dar nu dean ee srlanda ca si objind harul: Reputafia de livia irlandezilor dateaza de cel putin patru sa Hv ee jecuraul shu asupea obiceuriorsteainilOg ticat in 1611, seriitorul olandez Johannes Boom ve amatoarele explicail asupra protixtait ia *pavilioanele urechilor lor sunt mult mai mari “je noastre, iar Himbile lor sunt mult diferite ‘is insestrat cu extraordinarul privilegiu de 9 2° a bile despicate in doul, de la ridicind pins la vai fel incat par a avea cAte doua limb. Acest 'wer ‘ete doar s8 vorbeasca omeneste, dar si 54 ripitul feluritelor pasar sie ‘cel mai ssi vorbeasc’ cu una sau mai Spray — a ata eng) — ae sum nay in Min Prolixitatea 257 ferite Iucruri in acelasi ts in acelasi timp, 0 parte a limbii ras ind una celal alti” : nese a conser desert tierene opus! verb In aan chiar aa exe, din moment ce dout ne care se afla una linga alta, dar nu isi vo Fema, eviden eu Da eters posite ca rofl femal degrabaemdnitoare, aun cand byw puto ale ener me gran pis tec jc un fl crcl nconvere per ges eee scp omen levies te, potas crue sper se Cat parte pn pesto dese pete, der tho, emip ete oematopee Peco precept voter in Ig cova es spn i nu dors prea al semnale vocale sunt deseoriinsofite dle aprobart cap si miscari ale mainilor, care - Ne 3, care au acelasiscop. im- ede si ase dp sae wack chan — setae pe cre sellers vor or pin intermedi unui anal de comuniae i cel principal a pre deoscbire de aceste Sp ste momente de ticere care fac din conver, exist de asemene ezrin : wenii rman in compania celorlalfi fd ine ci ali f8r& s& spund ni- cp nding Ci cee det idcere depnde ensure clr inp de eto ile pe care ie atibie Fiecaresoitate recunoas Beige post a hate cit dora dec opus rfid ume ma uri dep flcaesoceate, aceleasi tipuri de tacere sunt ca- ate in mo ifr: ae, bundar, sunt extrem i, ar conversafile lor sunt punctate freeventProlixitatea 59) ase Peter Collett cle este devotat gi cd se bucurd de compania lor. P oe ery ajontaten strnitor conser cl acesta este urmare, proistatea este un semn al camaraderie = ‘Shura mod i care sunt capabil 8 elateze ceva, and ticera~ un indieato fie al faptulul cd respect snare ude fapt dous sur distincte de interatine Gul este interenat de tne, feel se prepitegte cova eee Unul este cel zgomotos, un stil expresiv care st eee eee ee va eomportament detasat, in cadrulciruia oamenti is indie eeeevafi bre tregi Pic « ecoateiel allear un, man tacui multa vreme. tuviet Aste sant finden care ecunosc pi valor cel pun in evident aspectele tata ale comvee ee aes sae ee Totus, aga cum sublinia antropologul Geom aibultS tice cate sustinutd prin diferiteaforisme ce aaa pest tl 7gomotos este rezervat problemel ‘idied in sltvivitufile lini ale ascaltditcolorlalji ae ucla dezacorduri seriase. Cand exist per fale gandirifnainte de avorb. De fap, pentru fin impefue mult mai tAcu, cu scopul de a se as\gUrs epi Eecliesia:pentru thenre eae uaparcayiaiot da Frutenregyeta ma taziu De fap, ambee stir de dul Nore carn mod surprintr au ep. a rortare pot fi privite ca soluii de preintimpinare % je a fi mai guralivi si mai dir ae 7 For re, Dawa perscane care anteipen Zl 9 Fee i lal diet deckt nacvepianl care foyelegere majord, potevita problema recurgand la upd ce a trait céteva luni la Stockhol re si atizand un intermediar.Stitul zgomotos # & americana Susan Sontag a ajuns ta conclusia Ck tnen eet re transforma comportamentul de i &4 Be vishal afin vedas”. Toh condi s- tran spectacol teatal, poate fi privit si el ca. un Se ae a de evitare a necazurilor datorita accentului pe Norrland, dupa cum mi-au spus locuitorii din crate ra pune pe prezentarea snc into humind favordo camenit abit daca vorbese, Famille sts ca nile, in eater pipers pana int-acolo incat a sugerat ch cial in impul lunglor nop dient ad 8 ackine Titatea si exteriorizarea emotiilor, atat de prezente i mai mult de citeva propozifil. Cu cat mergi mai spre de a se sustrages 1 aldol peste tere mai adines smal de ne- trun.” Suedeii din sud au o gluma despre mufenia {a italienilor,constituie mijloace foaind sentimentele in detrimentul raiunil ji lor din nord, care se poate aplica in eg; vad ae poate aplica in egal masura si de gesturi extravagante si migciri expresive ale "PS ‘Pentru un italian, conversafia reprezint§ Un Jmplicare, o cale de a le arata celorlati c& le260 Peter Collett Devt’ stu pe privorl une ie de ing Cerca Polae Eapoupe de actin ren itr ce ts lepling. Tel ore ma tz, en in continua, rca “Soatad sos aca un singur cont In oe din rein sorte cobra unl dine entre spec pune .Nelap ch eum opinapendid” Celt fataralenera sie sAseu, amie coat d gnc: bet Cervo Desi finlandeit cunose o larg varietate de sunete care le pot folosi ca semnale ,back-channel” preferd tusi st utilizeze semnale nonverbale, precum datul cap, pentru a-| stimula pe vorbitor sia-i arata ci mu rese si intervina, Avantajul acestor forme nonverbs este acela cd ele mentin ticerea ascultitorului. Pe de alt parte, formele verbale ameninga si acopere ceea ce ne vorbitorul, chiar daca sunt menite si-l incuraj ss arate c cell mvt sa Js nt conver Doi antropologi finlandezi, Jaakko Lehtonen si Kari javara a fact un stud anupra cer in cadrl turii lor, atenfiondnd ca utilizarea semnalelor sor _back-channel” are un efect invers asupra striniloy, fu impresia c& finlandezii mu le acorda atentie si int cl sunt indiferenfi, posomorafi sau chiar ostili". Sa Genjat totodaté ca toleranta pe care finlandezii o au de ticere se coreleaza cu intoleranja pe care 0 mai fai de vorbitul simultan; lor mule place si fe ints sir in general, caut’ s8 se asigure cd nici ei nui in interlocutori oe ee. bal tipicitalienilor si stilul tacut specific finlande: Raspunsul pare a avea ceva in comun cu gradul in ‘oamenii sunt considerafi social-accesibili si cu mis Prolixitatea 261 care se simt pregatfi sd se impuna sau si fie dominaji de semeni. Stilul zgomotos, expresiv al italienilor este unul de angajare, in cadrul céruia indivizii dau din iain, igi schimba posture, se imbrafiseaz8 unii pe al- fi, se bat pe uma, se ating prieteneste si, in general, se asigurd ca prezena lor nu troce neobservata. In acest caz, a vorbi este 0 form’ de angajare, o dovada de interes, 0 «ale prin care ii exteriorizezi simpatile. in incercarea de s-siardta afecfiunea, este inevitabl ca partenerii de dis- cifie s4 nu sfarseasca prin a vorbi in acelagi timp. Dar, datorita faptului ca bunele intentii sunt recunoscute, oa- rmenii sunt in general foarte tolerangi daca sunt intrerupfi sidestul de nepaisitori daca ii intrerup pe alti Daca intentiaitalienilor este de a utiliza conversafia a un mifjloc de a pune in evidenta afectiunea proprie si de a o cauta pe a celorlalfi, preocuparea finlandezilor este de a se asigura ca nu invadeaza spatiul interlocuto- rilor sic acestia le respecta spatiul, la rindul lor. Sco- pul principal al finlandezului nu este de a se asigura ci este placut, ci mai degraba ca nu este antipatizat, Aceas- ta reprezinta o strategie social8 proiectata mai degraba spre a reduce pierderile decat spre a mari cistigurile fi- ind responsabili intr-un grad foarte mare pentru atitu- linea finlandezilor fafa de tacere. Pentru ei constituie 0 ‘modialitate cle a reduce presiunea, de a respecta intimi- tatea si, prin urmare, 0 cale de a te asigura ci nui ofen- sezi pe ceilali in niciun fel Sle ceri partenerilor de clis- Ccuie sf tacd nu este decat reversul aceleiasi medalii, ba- 2andu-se pe ideea c& respect fafi de ceilalfi inseamna Si pastrezi tacerea Conventiile sociale asociate vorbirii si ticerii sunt re- flectate de asemenea in modul in care se schimba rolu-262 Peter Collett rile in cadrul conversofii. Fiecare societate define regul are guverneazi o discufe si un repertoriu de semnale pe cate indivizi le pot utiliza pentru a ata cl dorese Pay nu sf inverseze rolurile. Motivul pentru care conver~ catia e organizatéastel provine din faptul cl suntem in~ apabil st injelegem ce spune cineva daci se intimpla casino’ s&-vorbim in acelasi timp. Desigut, daci am fi apabili de asta, normele care guverneaza schimbarea rolurlor ar fi inutile ‘Atunci cind cineva define rolul de vorbitor, el are ious posit ie si arate ck vrea si continue s8 vor: beaseh, fe st sugereze ci e gata sa-idea cuvantul cel That in mod similar, cand cineva are rolul de ascultitor, poate sf semnaleze daci doreste sau nu s4 preia roll repbitorului, Fiecare dintre aceste cazuri este asociat cu vin set diferit de semnale convenfionale. In f3ri precum “Marea Britanie si Germania, acestea imy slic migcarile ca~ pula si ochior 3, intro mai mics masurd, ale mainilor Bemnalele vocale sunt de asemenea importante iar va~ riafiile de debit si volum vestesc freevent 0 schimbare rolurilor conversationale. Pentru a-si menfine pozitia, vorbitorul trebuie si fa ous lucrun in primul rind, sil avertizeze pe cel cf intenfioneaza sisi continie discursu arin al dol sand, 24 suprime orice incercare a ascultatorului de Tus locu, Poti semnala i doresti 8 continu s& vor’ privind repeat in departae, Aceasta ii permite vorbil Piha si-shadune gandurile; de asemenea, fi las fon pufine oeazi ascultstoruli 8 aiba un contact vizwal reer eu vorbitorul, indicindu-iastfel intenia dea ba posturile. O alt fehnicd de menfinere a rolurilor even prin care vorbitorul ineearcl si-i smulg’ inte Prolixitatea 263 be rolurile. In plus, vorbitorul trebuie si aiba grijé si mu-i una din maini gi o mentine intr-o pozitie fixa. Aceasta Frettanenmch on aeas sata pe erties ‘sau cu subingeles, sa igi coboare sau sa indice fie cd doreste, fie cd nu doreste si preia cuvantul.264 Peter Collett Prolixitatea tindu-se i -se in jurul lui pentru asi ramane hr bse ual rimane in fap. Cel mai Asis Ice in tr tleees ae ce see tyey Hum ar vren 38 atragh inapol sore sees ‘aangePtra contour Spectacle ‘Barts bine ou soenele de balet in enre soma nee te urmaii de ctr eoul masculin in onto Simic nu se lasa prinsé, dar nit mu fy 5 In ltalia, schimbarea rolurlor into corene si vorbeascd. Schimbarea forjata a rolului cu vorbitorul eee poate fi realizatsatat in timpul unei pauze pe care aces- ta este nevoit si o fac — asigurinducte totodats &, pri- vind in departare, interjecjia nu va fi considerats drept un semnal transmis prin ,back-chainel” —, cat gi intre- rupdndu-| cu suficient aplomb, ineat s& renunfe laa mai continua, Semnalele de inversare a rolurilor utilizate in Italia sunt foarte diferite de cele din restul Europei. in Marea Britanie, de pild’, intr-o conversafie domind principiul coopera, existind un foarte mic numar de intreruperi, in vreme ce in Italia monologurile simultane sunt un fapt comun, iar conversafia poate sa le para celor din afara o competiie. AIA observafie interesants se refer la m dul de participare al interlocutorilor. in Marea Britani ‘exist tendinga ca ascultAtorul s8 jl priveasc’ mai mn pe vorbitor decat invers — aceasta fiinde8 vorbitorul i model cochilie” — Inpiat masta ne Git FOmanul hi Wiliam Golding e insult psi, eid ca intalnirile lor: cel defer iat ridict privirea pentru asi aduna gindurile si as el reptul de a continua sa vorbeasca, dar si fiindca, convene, ascultitorul trebuie s& arate ci ii acorda interes deosebit. Aceastd stare de fapt poate fi ta sin tala, in special cnd vorbitorul are un statut’ perior si cand, in plus, evil sii priveascd pe ascul ral care incearcd sa schimbe rolurile in conversatie. Exist, totusi, numeroase cazuri in care situafia risturata, ascultitorul find cel care il priveste mat sin pe vorbitor. Acest joc de priviri este o trisiturdia conversatii dintre doi italieni, atunci cind ascul igi espinge rolul, privind repetat in alté pare, iar torul cauta sa il impuna privindwl fix. Nu este obisnuit s8 il vezi pe ascultator privind in jur, in vorbitorul incearca sa ii capteze privirea, uneot rll ieee te rh ner dtmine ese semne prin intermediul sback-channel”ulul eee . sau a unor interpeliri. in acs ip de senna tcechamel sear re, 'u ca Oamenii Sunt capabili si-si pastrezs 1 i impla mentinerea manor inaes oe on itorului sé-i mai fie confirmat statutul, Nefiind flat probabil ef asc i mist din ap sack 8 ven cuvint. Aceastaexplich deren on= Peter Collett Prolixitatea 267 careia ascultitorul se uit in repetate rinduri in alts par Rolul de ascultitor in cadrul unei conversafi inte ita- te, iar vorbitorul incearca si-i capteze atentia prin dif. este mai degraba direct. Pentru a-si pistra opfiuni- rite gesturi. Acaparind atengia celulaly, vorbitorul izbu. dschise si pentru a contracara tendinfa unora dea teste si-si asigure rolul; ascultétorul, uitandu-se in alti fe monopol pe rolul de vorbitor, el trebuie si-5i fn- parte, reuseste sii pastreze opfiunile deschise, astep- arca privirea. Totusi, pentru a obfine rolul principal, ‘8nd momentul potrivit pentru a reclama rolul de pre- -buie sil faca pe cel care vorbeste si coboare mainile, tagonist. {e cele mai multe ori apaséndu-i-le pana la obfinerea Pentru a arata ca intenfioneaza s-si continue discur: fectului, Daca, dimpotriva, nu urmareste si vorbeasca sul, vorbitorul italian are nevoie de treilucruri. in pri tu vrea si-i arate respect interlocutorulu, poate face ur- ‘mul rind, si-i find mainile riicate si in miscare. I al atoarele dous lucruri: fie se uite la cella, fe s8 igi doilea rand, trebuie si se asigure ca ascultitorul nu ii re= ruciseze brafele sau si le ina la spate. La o prima ve~ clams rotul, ceea ce poate obfine facandu-l pe interloct dere, aceste pozitii ale bratelor par a fi niste forme de re- tor si se ite in ochii lui in timp ce vorbeste. in fine, si Taxare; in contextul unei conversati intre doi italien, ele se asiguire c& ascultitorul nu ridicd mainile in aer, stfel ssugerea7a lipsa intenfiei ascultatorului de a-si schimba {neat stv fure rolul; aceasta se obfine impiedicanditl pe statutul, aratand ca si-a pozitionat mainile astfel incat celalalt, la modul fizic, de-a o face, Daca urmarest o con= i-ar fi dificil s8 inceapa s& vorbeasca. Faptul ci aceste versafie intre doi italieni, vei observa ci sunt momente semnale statice sunt utilizate de cdtre ascultator pentru in care vorbitorul isi pune mana binevoitor pe antebra @ arita cd nu-l tenteazs rolul de vorbitor explicd parfial ful celuilalt. La © privize superficiala, geste! pare 91 de ce in Hala, utlizarea unor semmale vocae nu este ne- tunul de afectiune. Scopul sd real este totusi sii arate cesara gi de ce sunt atat de neobisnuite acolo in cadrul ascultitorului cd nu ise va permite si ridice mainile tunei conversafii. Celalalt motiv care explic8 saricia Atunci cénd vorbitorul doreste si renunge la rl, pur _back-channel’-uhui vocal este a italienii sunt atat de si simpli asi mainile in jos, indicand astiel ed na are domnici si preiarolul de vorbitor, incat nu au nevoie de nicio intengie s4 continue, Un alt semnal prin care un ita- Nicio incurajare din partea ascultatorului. lian sugereaza ca e gata si-si incheie discursul este ridi Haisia\ o.pamil lare® de atlluri conversafionaletn Ea carea din umeri. Atunci cdnd ajunge la final, ridicé din Hopa, pornind de Ja stilurile furtunoase, intilnite in Tta- uumeri, ca si cum ar da semne de neajutorare. Interesant lia si ajungaind pan la cel precaut, regisit in fi pre- ©.c4, desi britanicit nu utilizeaza asemenea gesturi ca cum Finlanda, Greci si turif sunt mult mai asemsndtori semnale de terminare a unei discus eis incheie o- cu italien in ce priveste modul de a conversa, in vreme tul cu fraze precum: ,Ei bine, nu sti", care poarth ace: ce suedevii, germanii, olandezii si britanieii sunt mai lagi mesaj de detasare si de neajutorare ca st datul din propiafica stil de finlandezi. ltalienilor le place s8 vor- ume. beasci, nu agreeaza ticerea si se intrerup frecvent unulPeter Collett 268. pe altul. Fi sunt motivati de nevoia de a-arataafectiu- frea si de a fi plicuti, acesta find motivul pentru care ei ‘ndopta un stil conversational att de expresiv Finlande- zi sunt mult mai preocupati si nu se impun’ in fafa pars tenerilor de discutie si nici acesta, la randul lor, si nu o fact. in consecinta, intregul lor stil comportamental este orientat spre evitarea oricarei posible ofense aduse al- tora, lati motivul pentru sunt mai puin vorbarefi, ac cept mai usor tcerea, nu le place s fie intrerupti, per mnipindu-si totodats si lase pauze lungi intre schimbu rile de cuvinte, deoarece au siguranta cf ceialfi nu v profita pentru a incepe ei si vorbeasca. Pentru italient Eonversafia este in mod frecvent un soi de competiti Pentru finlandezi — mai degrabi o acazie de coopera Victoria hiar dac’ originile celor mai multe gesturi se _ rasisscite oni nt ce vain cazul carora putem identifica momentul apariiei. Data nasterii gestului churchillian pentru ,vic- torie“, executat prin indepartarea aratatorului de dege- tul mijlociu in timp ce palma e indreptata inainte, poate fi indicata cu exactitate. Desi semnul victoriei este in mod obisnuit asociat cu Churchill, totusi nu el a avut ideea de a utiliza litera V, sau un gest care s-o reprezin- te, pentru a simboliza victoria. Exista, de fapt, doua teorii asupra originii semnului fn V. Una dintre ele considera cd autorul lui ar fi un avo- cat belgian, Victor de Lavelaye. Acest lucru este discutat de catre Desmond Morris si colegii sai in cartea numita Gesturi, Povestea spune ca, in prima parte a rézboiului, ralfiti-urile desenate pe ziduri pentru a-i enerva pe na- Zisti confineau abrevierea RAF —o evidenta referire la Royal Air Force, De Lavelaye a fost nemulfumit de slo- Forjele Aeriene Regale.270 Peter Collett ganul RAF, care nu avea niciun infeles pentru vorbitorit Teta tba git ne er font tagator Cond a venit idea si utilizeze litera V, de la ,Vie~ torie” si astfel, pe data de 14 ianuarie 1941, a populari- zato la radio. Era foarte simplu s8 faci semnul V si ale- gerea fusese foarte inspirata, pentru ca se regasea cu usui- rinfd in franfuzescul victoire, in flamandul vrijheid si chiar in germanul Vikloria, BBC s-a lsat convins de propune- re sila putin timp, a iniiat o campanie, utilizand si pri- mele patru note din Simfonia a V-a de Beethoven, care, timplitor, corespundeau codului Morse pentru litera V (punct-punct-punct-lnie). Abia dup3 aceea Churchill a inceput si utiizeze semnul in V,transformand gestul intr-unul extrem de popular. Cealalta teorie, lansata de editorul Bridget Hadaway de la Oxford, susfine ca Sir John Hammerton a fost pri- ‘ma persoang care a avut idea si utilizeze litera V in sen- sul de ,, Victorie”. Hammerton era jurnalist si, mai tar- iu, un autor de succes. Pe cind mergea c ss ua masina prin Sussex Downs impreard cu sferul su, intro i din luna noiembrie a anului 1940, a remareat un uriag V de- sctis pe cer de niste avioane in picaj. Pe data de 29 no- iembrie 1940, a scris un articol in The War Itustrated in care povestea cum a vazut ,un fulger urias in forma de V pe bolta, spre apus. Litera trebuie si fi misurat cel pu- sin o mild in hungime; partea stangs se pierdea in depar- tare, int-un nor alb... Am sesizat c& s-a pistrat volumil sidensitatea aproape douazeci de minute”. Aceasta vi- ziune |-a inspirat pe Hammerton si se gandeasca la vic- tore: Se lingea precum un V—, prima litera de la vie- torie, desi cateva mile mai departe exista inca un V conturat de marginile unei pduiri plantate pentru a co- art Victoria remora jubileul victoriei din 1887 sau ‘97, Numele re- inci si cuvantul biruintei coined". ‘Desi articolul [ui Hammerton a aparut cu sase luni inte de inregistrarea radio a lui De Lavelaye, nu este Jur cui fi datorim nasterea semnului V de la , Victor” item fi siguri doar, Ia putin timp dupa aceea, Chur- ila inceput si- utilizeze pentru a sugera victoria. ‘Semnul a prins foarte repede. Fotografit din acea vre- arata totusi cd gestul a intampinat cateva probleme spinoase, din cauza faptului & soldafii, desi incdntati iI faci, uneori greseau pozitionandw-si palma astfel in- at ea era indreptata spre piept simu spre inainte — ceea te insemna, desigur, cd schifau de fapt un V insultator, thu un V de la victorie, Consemnirile arata c& semnul V insultitor era foarte larg ulilizat in anul 1940 si, posibi, chiar Ia sfarsitul secolului al XDXlea. Tar acest lucru face si mai greu de ingeles motivul pentru care oamenil au Iitilizat semnul V intr-un mod eronat. Desmond Morris $i colegii sit au subliniat cA insusi Churchill a eSzut in Aceasti greseald, pentru cd exists o inregistrare care il frati {cand semnul V cu palma indreptat’ spre sine, $1 thu inainte. Este posibil, fieste, ca aceia care savargese aceasta greseald si cunoasca de fapt conotatia insult toare a semnului V;totusi,stiind cd aceasta este pus’ in ‘umbra de semnificafia victorie, nu se tem 3 i-arjigni pe celafi. Totus, mult mai probabil este ci gestul V in- caltator era foarte rar gi, prin urmare, nu prea cunoscut. ‘Astfel s-ar explica de ce unii oameni comit o asemenea ‘gresealt. Chiar daca Churchill a facut parte dintre ei Spartenenga sa la acest club nu a drat prea mult pentrt Signe vorba despre perioada de domnie a reget Victoria272 Peter Collett ca ulterior a fost vazut realizand semnul in V doar cu: palma inainte. Semmul insultator V se intalneste in Marea Britanie si Irlanda, dar nu si pe continent. Faptul ca se diferenfiaza de semnul victorios V ii determina pe oameni si fie foar= te atenfi, spre a nu-l face pe unul in locul celuilalt. Pro= blema pozitiei palmei nu are nici o insemnatate pentru afi europeni, ei neavand de ce s8 se teamé c& ar pu= tea jigni pe cineva. Acesta este motivul pentru care, mets sgind prin diferite regiuni ale Europe, fi veti vedea pe oameni ficand acest semn in ambele forme — uneori orientand palma spre inainte, alteori spre inapoi —, dat find ci modul in care este plasata palma nu semnifica nimic. Singurul lucru care inseamna ceva rimane depat= tarea indexului de degetul mijlociu. Grecii fac o nota aparte pe continent, pentru ci i dis= ting cele doua semne V prin pozitia palmei. Cel mai dur gest de insult existent in Grecia este moutza, executat prin risfirarea tuturor degetelor le la 0 mana si indrep= tarea palmei spre persoana vizat’. Gestul poate fi reali zat cu ambele maini deodati, dar intensitatea poate fi xe ‘dus daca se separ doar primul si al doilea deget, orien tand palma tot spre adversar. Observaji ci aceastl ‘mini-moutza este identica cu gestul churchillian al victO= riei, ceea ce inseamna, desigur, c& atunci cind grecii vor 33 facd semnul victoriei, ei trebuie sa intoarcd palma spre ei si nu $0 indrepte spre inainte, adic’ echivalentul its} sultei britanice. Vom vedea imediat ce incurcituri poate genera acest jucru atunci cand un grec se intalneste cu un britany Grecul, dorind sa transmit’ un mesaj referitor 1a viet rie, nu poate folosi semnul V cu palma inainte, pent Grecitneaga dindu-s capul pe spate. Acest gest este insojituneor de oridicare din sprincene, Inchiderenochilo si un ttt din buze4 semnul V cu poi malaria a tr. Din pri pa ena Vc ps xgurd lor opfune rimane de a realiza gest e corp. Obsercai cunt doi dintre ef sunt indecsi dact SH 0 insultd pontra grec ma itor Victoria ray c astfel el constientizeaza ci il insulta pe celalalt, Toto- data, nu poate utiliza nici semnul V cu palma intoarsi, deoarece ar reprezenta o insult pentru britanic. Aceas. a problema se pune invers pentru britanic. Dilema a aparut prima data atunci cand Churchill s-a intalnit, in 1949, cu un grup de greci, la Atena. Ei au dorit sil salu- te utilizind gestul churchillian, dar s-au simi stanjenii si trimita la dracu’.. De asemenea, le-a fost jen si fo- loseascd semnul pe care il fac in mod obignuit pentru a simboliza victoria, stiind ca acesta ar fi fost extrem de in- sultdtor pentru cei mai multi dintre englezi._—_ Toaletele eke one net avand cisterns, vas, o feavai de jet, valv’, feava de: tul Richmond, pentru folosinfa reginei. Harington 2 rn i a a a avat succes Inte tp, engl ca ice de pea Toaletele ar 2, Inainte de a zvarliconfinutul oalelor de noapte in ca- pul trecitorilor, strigau: ,Gardyloo!”, expresie adaptati din franfuzescul Gare eau — ,Atentie, apa” Calele de noapte erau foarte larg raspandite. Totusi, familia regala si membrii nobilimii, care erau preocupafi de confort si fineau la aparenfe, preferau scaunul de toa- let — care consta dintr-un fotoliu cu o gaura in sezut sau o cutie cu capac prinsa in balamale, ce se inchidea peste o perng rotunda. Dar nu toata lumea le folosea. Oamenii de la fara se usurau pe camp si nu era deloc ceva neobisnuit ca origenii s8 isi faci nevoile pe unde apucau. Istoricul de secol XVII Anthony a Wood relata cum intreaga curte a lui Charles al Il-lea si-a petrecut vara anului 1665 la Oxford, pentru a scipa de ciuma care bintuia in Londra, si cum si-a parasit tabiira, ,lasindu-si la plecare excrementele imprastiate in fiecare col in ca- merele de lucru, prin hornuri sau pivnife”. Samuel Pepys menfiona in jurnalul su ca, atunci cand slujnica uitase si-i aduca in dormitor oala de noapte, isi facuse nevoile, ,.de doua ori, in vatra semineului. in secolul al XVIl/-lea, puteau fi intalnigi barbaji um- bland pe strazi inarmati cu o galeata si purtand o man- tie lunga. Pentru 0 suma potrivits, ist infégurau mantia in jurul clientului, acoperindw-l in timp ce acesta se usu- rain galeats. Pe atunci, desigur, existau si parcurile pu- biice. in timpul sederii sale la Londra, Casanova menfio- nna cum s-a dus in parcul St. James ,s4 priveasca frumu- sefile, plimbanduse, clarind si conducand trasuri”, dar a fost oripilat s8 descopere ,,sase sau sapte oameni ca- re-si ficeau nevoile in tufisuri cu partie rusinoase la ve- dere“. El i-a marturisit contelui de Pembroke ca a gasit acest spectacol absolut dezgustitor. Interlocutorul a ri-are Peter Collett dicat pur si simplu din umeri, spunandu-i ce ceva ab- solut obisnuit, ‘Cole mai multe dintre societati au o puternica aver~ siune fata de fecalele umane. Acest lucru nu este innas- cut, pentru ci de obicei copili se arata fascinati de dejec- tile lor, pana in momentul in care sunt invatati cum Si-$i stapaneasca impulsurile si, totodata, dnd si unde si se tusureze. Defecatia, care la inceput este o experienfa na~ turala si deseori placuta, sfarseste prin a deveni un act ‘are presupune nenumarate constrangeri,fiind inconju- rat de tot soil de tabuuri si atitudini contradictori. Co~ pili inva, printre altele, c& defecafia este un fapt rusi- ros, ceva ce ar trebui facut in spaiul privat, in secret, $i despre care nu trebuie discutat. Din punct de vedere istoric, atitudinile fags de intimi- tate au variat foarte mult de-a lungul istoriei, De exem= plu, in Roma anticd locuinfele nu defineau toalete in viduale. Cand un nobil avea nevoie si se ustreze, rma un sclav care si-i aducii 0 oala de noapte indif ‘unde se afa si, imediat dupa ce termina, sclavul lua si0 arunca. Imparatul Vespasian a instituit pisoare bilice la Roma in secolul I d. Ch. de asemenea, exista latrine publice, care constau din randuri de scaune s pendate deasupra unui jgheab. Hartia igienica nu se i vventase inca, aga c3 oamenii utilizau burefi infipti in ful unor befe, de obicei imbibafi cu saramur’. Dupa losire, erau pusi sub un jet de apa si dafi persoanel matoare. Faptul ci acesti burefi nu erau aruncafi, ci lizafi iar 5 iat, arat masura in care defecatia era pri ca un act public. Desi latrinele private au intrat in funcfiune inca. Evul Mediu, ele au continuat si reprezinte o rarita Taaletele 279 ind mult mai obisnuit s8 gasesti scaune de toaleta rudi- mentare, suspendate, de obicei intre dous cladiri, ase- ‘manatoare acelor instalafii descrise in Decameronul, aco- lo unde Andreuccio, negustorul de cai, isi pierce echili- bbrul pe bara latrinei si cade in pasta moale de dedesubt. In Franja, acest aspect public al defecatiei a devenit chiar parte a etichetei regale. Ludovic al XIV-lea, de exemplu, igi trata scaunul de toalets ca pe un tron, si nu se ddea in lituri si ofere audiente stand pe el. Ambasadorul bri- tanic, lordul Portland, a considerat ca este o mare onoa- re si fie primit de suveran in aceste circumstanfe; tot de acolo, regele si-a anunfat logodna cu domnisoara de Maintenon. Sir William Wraxall ne ofera marturii similare referi- toare la obiceiurile legate de procesul defecarii ale lui Ferdinand al IV-lea. Scriind de la curtea din Napoli, in 1779, el menfioneaza ca ,acele arte si funcfiuni care in Anglia nu se aflé nici macar pe buzele celor mai vulga- re persoane, aici sunt practicate in vazul tuturor. Atunci cand regele a Tuat o masa copioasi si simte nevoia sa se retraga, pur si simplu le spune acest lucru nobililor din jur si fi selecteaza pe favoriti pentru a-l insofi. Sono ben pransato, spune el, mangaindu-si burta, adesso bisogra una buona panchiata. Alesii 0 insojesc apoi pe maiestatea sa, stnd plini de respect in jurul stapanului si amuzéndu-l in timp ce igi face nevoile”. Chiar si azi, atitudinile francezilor fata de dejecfile umane sunt foarte diferite de ale altor popoare din Eu- ropa. In primul rand, pentru ca ef nu acorda aceeasi im- portanja intimitafii. Fapt evident mai ales in cazull ace- lor pissoirs,locuri de urinat in aer liber ingradite doar de ‘banda de tinichea, care lasau expuse capul si picioare-280 Peter Collett le, permitndurle celor care le foloseau in graba si dis- cute cu trecatori. Din nefericite, cele mai multe dintre vechilepissoirs au dispatrut, snd locul toaletelor eco logice. Acum, in loc s4 priveasca lumea in timp ce uri- rneaza, clientul plateste doi franci si este inconjurat de o fume pura, unde nici macar nu e nevoit si raga apa. To- tule facut pentru confortul lui, imediat ce apasé buto- nul pentru a deschide usa. Cand iese afara, toaleta se cu- rad singura Desi atitudinea francezilor in raport cu defecarea e pusi in umbra de noile toalete, ei continua si manifeste Aceleasi convenjii — de pild8, obiceiul galic conform. ‘ria barbafi gi femelle utilizeaz& aceeasi toaleti la resta- urant. in Marea Britanie si Germania, toaletele pentru barbati i pentru femei sunt separate in localuri,ceea ce inseamna cd oamenii au unde s8 se retraga daca dorese s& vorbeasca despre cei de sex opus. in Franfa, ins8, se obisnuieste ca barbatii si femeile si foloseasca aceeast toaleti iar chiuveta, scaunl si pisoarul sa se afle foarte aproape unul de altul. O femeie care se spalt pe maini ‘Se poate tre7i lang tun barbat strain care tocmai utlizea- ZA pisoarul, in timp ce acesta se poate trezi, la rindul Siu, 40 alta femeie trece pe lang el in drumul citre cabina. La fel se intémpla si in toaletele publice, multe dlntre ele fiind deservite de personal feminin. Acest lu- ‘nu poate fi foarte stanjenitor pentru barbafi din ate Ari, ‘unde facilitile sunt strict separate pe sexe si unde 0 fe rmeie straina nu va fi niciodata prezenta atunci cind un barbat ii va deschide fermoaral ‘Apoi, mai este problema toaletei in sine. In Franta, in special in sud 51 in zonele rurale, closetul consta de cele mai multe ori dintr-un vas de porfelan plat, un fell ‘Toaletele 281 de platform’ cu inserjii pentru picioare si o gaurd in rijloc, deasupra ciruia se sta pe vine. Pentru cei obis- nuifi cu aceasta pozifie, nimic nu pare mai natural. Pe de alti parte, pentru straini, care sunt familiarizati cu toaleta cu scaun, este inconfortabila, stresanta si stranie. in ceea ce-i priveste pe vizitatori, ei considera aceste lu- cruri ca fiind departe de standardele civilizatie. Francezii sunt de asemenea unici in devofiunea lor fafi de bideu. S-a sugerat cA aparifia bideului, pe la 1730, se datoreaza obiceiului lor de a se ,spiia local” si spe- ializarii foarte stricte a incdperilor in interiorul caselor instarite din Franja. In aceasta epoca s-au separat tot fe- Jul de incaperi,fiecare avand propria sa functie— pre- ‘cum camera de baie, lavatorium-ul si privata. Potrivit nor specialisti ca Georges Vigarello, aceasta a determi- nat acordarea unei mai mari atenfii curateniei, ceea ce a ficut ca bideul sa devin’ din ce in ce mai popular. Bide- ula fost, de asemenea, asociat cu pasiunea francezilor pentru parfumuri si cu practica aplicarii unor pofiuni frumos mirositoare in parfile intime ale corpului. Era, asadar, un accesoriu deopotriva al igienei si al placer, un auijloc prin care fi pastrai organele genitale curate si parfumate. CCalatorii britanici gi americani, vizitind Franfa, sunt deseori nedumeriti de bideurile pe care le gasese in ca- merele de hotel. Unii le iau drept pisoare sau closete, al~ {iil folosese pentru a-si ci vinul sau pentru a-siinmu- ia lenjeria. Asa cum arata Alexander Kira in cartea sa de- spre camerele de baie, mulfi americani si britanici nu stiu 4 bideul este utilizat pentru a te curita dupa ce fial f& De tipulcelor numite a no. WC turces’282 Peter Collett cut nevoile. Ei cred ca este ceva legat de sex, cd singurul du scop este ,de a face spalaturi vaginale cu scop con- traceptiv sau a spala regiunea vulvei dupa un contact se- xual”. Aceste concepiii gresite asupra scopului real pe care i are bideul au dusla conturarea unei imagini a franfuzoaicei ca o femeie a carei sexualitate este extrem de activa si promiscua. Altfel de ce oare, se poate intre- ba un strain, ar avea nevoie francezii de atat de multe bideuri, dacd nu pentru faptul cd femeile or se spala ex- trem de des in zonele intime? Un studiu recent, efectuat de Scott Ltd, producitor hartie igienica, arata ca britanicti au convingeri fer privind toaletele intalnite in strainatate. Cand li sa ce- rut sd faci o comparatie intre far, acestia au plasat Fi {a pe antepenultimul loc, urmata de Thailanda si Grec Cand subieetii au fost intrebati ce au de obiectat pri WC.urile strainilor,acestia au mentionat lipsa curser absenfa hartiei igienice si a apei curente. De fapt, brit nicii sunt destul de mofturosi in ceea ce priveste ha igienica. in ciuda asteptarilor, cota de piata ocupata aceasta in Marea Britanie este dubla, ca valoare, fafa cea din Germania. Principalul motiv il reprezinta cali tea superioara a hartiei din Marea Britanie — rezult ca englezii sunt mult mai preocupati de felul de ha intrebuinfat, comparativ cu nemfii. Daca ludim reputas drept factor determinant, francezii nu stau deloc bine acest capitol. Conform remarcii umoristului americ Billy Wilder, ,Franfa este locul in care banii {ise dizol in palma, dar unde nu poi rupe hartia igieni Obiceiurile din baie ale nemfilor difera si in alte vine. Mai intai, WC-urile din Germania sunt de re de genul celor cu vas plat, ceea ce inseamna ca mat Toaletele aes Ie fecale se depozitenza it pe un pra scur, care le permite inspectarea inainte de a trage apa: In anente Gercut aceasta este prvi ea hind Seupl ccna te ritual legat de scaun, timijand la somvngerns ee che, menjonaté de Pinus cl stares adnate ane or soane poate determinatl prin examinares eaent oy consistent’ maerilor fecal concepic argv ae ta si in Germania zilelor mete nite: in cazul unui closet cu vas plat este aproape ny bil st nui ver propre mater fecaler flee shan a funde sub suprafafa ape, riman In local week, aproape cevind af inspectateDezavanidel exe naa 62 desor necesita mai mult deun masa peissoaee lar viguroastcu pri nate st dispard. eta nee Incest ce cele mai multe ort mal murda doo lelaltetpur de closet fn roman ss Fri de sor cong eats ares ‘a cuttin Muza, x subliniem, cht nent na ont cstadevarat eur Intati doar nino folet des en ‘efi ntln acesori de nenehiputaltundeve te hones Areo platform drigua din porelan pecove ck ag hatul a inspect, insite de' se onogol se peg n abisl acvati i, deft apa nich nu apa nak ae CS dps acoatea apts: Dep rmare dinette chute ene sunt icone de eal pr Chine dact se presupune c8 sunt mai mur isjrate, cu sguran leva revs din pee stsinilreuprivre la ele. De exemplasstudle ctoes te de Scott Le arts ch englei le stacaed plod tr inte cele mai bune din lume, dup aclee din ot Marea Britanie si Elvefia, Continental, pe de alld parte,2Bu Peter Collett lume, din now Ie acorda WC-urilor nemfesti locul trei in plus, studiile dupa cele ale Statelor Unite si Elveti : cu produsele de igienizare a closetului in Germania sunt aproape duble faji de cele din Franfa, Italia si Regatul Unit; aceasta arats ori ci WC-urile din casele nemfilor sunt mai curate decat majoritatea, ori ci necesita de dou ori mai mult detergent pentru a fi curafate. COricum am interpreta rezultatele, rimane valabil fap~ tul cd nemfii cheltuiese extrem de mult in incercarea de: a-si menfine closetele curate. Aceasta poate fi asociat preocuparii lor exagerate privind curajenia, dar poat ea legitura si cu fascinatia lor fafS de scatologie. C form folcloristului american Alan Dundes, obsesia ritoare la excremente este aces intalnit in cultura g ni. Referiri la rahat si defecare apar in mod regulat bbancuti, ghicitori si proverbe nemfesti iar expresiile gate de dejecti reprezinta baza insultelor si injuratu ‘obscene ale localnicilor. $i britanicti au un lexic bine volt al termenilor scatologici, incluzand cuvinte vrahat”, ,cicat” si ,g8ozar’, dar cand vine vorba de ol Scenitati, acestia nici nu suferd comparaie cu nemfit Jin Germania, cea mai frecvent& obscenitate ‘Scheiss, insemnnd ,rahat”. Este folosit’ ca injuratura nifestare a frustrii gi insult — ca in cazul lui Scess if (,cdca-m-a5"), verdanimte Scheiss (,rahatu’ cracul sau Scheissdreck (,tahat mizer”). $i fundul in sine joact rol important in imagistica insultelor, in special in sia Leck mich im Arsch, care inseamna ,pupa-ma in ‘sau, mai precis ,Jinge-ma-n cur”. Asemeni lui Schess, sulta privind linsul ocupa o pozitie preferential’ in le cul obscenitatilor nemfesti, atragand atenfia multor! Toaletele 285 cetatori. Conform spuselor lui Alan Dundes, ,exista cri intregi dedicate documentarii aparitiei acesteia in litera- turd sin viata. Impactul a zee si zeci de proverbe, ghi tori, cantece populare, basme, bancuri, poezii populare etc. depincle efectiv de articularea lui Leck mich im Arsch”. ‘Tema pupatului in fund este destul de veche, ducén- du-ne la credinfa din timpurile medievale, cand satanis- tii se inchinau diavolului sdrutandw-i fesele. Totusi,i sulta este mai recenta. in Germania a fost popularizata de Goethe, dar fi putem detecta inceputurile chiar ina- intea secolului al XVit-lea. A fost cunoscuté cu siguran- {8 n secolul al XIX-lea, dat find c& Dicfionarullinbié oul- ‘gare din 1811 face referire la ,pupa-mi fundul”, careia fi confera explicatia: ,O oferta frecvent facuta, dar nici data acceptata literalmente”. Este foarte probabil ca in- sulta sd fi fost folosita in intreaga Europa chiar de prin secolul al XVi-lea. Conform spuselor lui James McDo- nald, ,principiu! ii era familiar lui Shakespeare. in a doua parte a lui Henric al V-lea (1V.vii31), lingusitorul Delfin este numit Monsieur Basimecu, porecla reprezen- tand un joc de cuvinte bazat pe franfuzescul baise mon cul, n traducere «pupa-mi-n fund>", Conceptia nemfilor in aceasta privinfa nu este una fra ocoliguri, deoarece are componente atat pozitive, cit si negative. Dundes, bundoara, face referire la practicile fermierilor germani, care obisnuiau si stranga fecale, atat uumane, cat si animale, in fata casei. Intenfia nu era de a le depozita spre a le folosi la nevoie, ca ingrasamant, ci dea le aseza in vazul lumii; cu alte cuvinte, de a le su- ‘era altora cd respectivul era 0 persoana indestulata pen- {ru cd definea un septel numeros. Evident, cu cit grima- a era mai mare, cu att mai mare se presupunea ci ar286 Peter Collett fi si numrul animalelor. De asemenes, referti povitive tn anus apar in povesile pentru copii sau sunt sugerate {Jejuctrit un exemplu deghizat este povestea gist care face oud de aur, pe cand die Dukatenscheisser, papusa care Imparte monede scofandu-e pela partea dorsal repre vena anal mai explicit In ambele cazuri, anusul nu mai tate reprezentat ca orginea mizerei a materiei fecal ct rept sursi a bunistii F abolistica anusului ca aducdtor de noroe poate fi sittin alte fri europene. De exempl franceri f= aie ec uneori expresia avoir di cul cand se referd la no~ wae ar italienii au un gest al mainii cu acelasiinfeles, wRed, degetul mare st ardtStorul se unese pentru a for ‘na o gaurd mare; n alte cazuri, gestul este folosit ca menintare, ea simbol al emasculsrl, adic: Ai 8 eh stat iti fac carull” In cizcumstante pozitive, referirea arte In un culo grande —un fund mare. Aici, persoana Spune de fapt: ,.Norocul mica suds intra, neat att spenare mica ajuns fundul!” Originea gestului sts in banela observatie c& oamenii care manancd mult tr bate si defecheze cantitifi mai mari, Pentru faranul it Tan sdrac, care nu stia de unde fi va veni urmatoarea” lun anus Lirgit era metafora evident pentru no- masi, roc $i avutie. i Este interesant faptul c&, desi britanicit mu asociaz’t anusul cu norocul, totusi consider’ ci, pasind acciden= {al intr-un rahat, pot avea noroc. Veme de secole, cre inja a fost intrejinuta de un proverb: »Shitten luck is jgood luck’5, Din cate se sti, proverbul nu ma este fo- losit, dar superstfia exista inca. Sin waducere iberd, ,Ghinionul edeat noroc aduce Toaletele 287 A fost mentionat ci fascinafia germanilor privind ma- terile fecale poate fi asociaté vechii practici a infasatu- ta, De exemplu, Alan Dundes a sugerat 8 nveliea be lusilor in fasiilungi de material textil, mu doar le re- seona mip da fp ack ora rnp pril crement. coasts, sugerank ola dat nagtern multor glume serasnite privind defecarea in pat sau in pantalon,contur um ip de peaonalinte rn de reudieni ,anal erotic” sau ,anal retentiva”. De f e a jentiva”. De fapt, ‘Dundes merge pind la a sugera ci observatiile lui Freud. privind caracterul anal sunt bazate pe realitiile din so- Cietatea austro-germand in care tra; fra a sti, Freud isi dlescria propria societate, Problema cu aceasts teorie este 8, astazi, paringii germani nu-gi mai infasé copiti. In plus, exist {ari, precum Polonia si Rusia, in care infasa- tul sa practicat pe scara larg, dar unde nu a existat un interes real privind subiectul materiilor fecal. ‘Nemfii sunt cunoscufi pentru preocuparea lor in ceea ce priveste aparatul digestiv — artistul german Georg, Grosz s-a referit 0 data la fara sa ca fiind ,sediul consti- pat” —, dar cin vine vorba ce gr pet digest itanicittrec in frunte. De la o varsta foarte fraged, acestia sunt invafafi si creada cd, pentru a avea un trup Ss tenes ipl ernie ne taco ; aa cei mat mul brite defines constpaia ce ipsa deschideri zilnice a cavitatii anale, fapt pe care ce Ut curopen’ ic nu ar ebverva, dante se const tuie intr-un motiv de ingrijorare, Nu este s ul rare, Nu este surprinzator astfel ca in Anglia consumul de laxative este cel mai = din Europa or 8 nenumratesimptome sunt pu se pe seama constipafei. Cum indics si Jonathan Miller in The Body in Question, ,Englezii sunt obsedati de pro-288 Peter Collett rile intestine. Cand un englez se plange de constipa- jie, nu se stie daca vorbeste despre regularitatea scaunu- {ui, oboseala, dureri de cap sau depresie" Exist numeroase explicajii pentru obsesia britani- silor privind migcarile viscerelor. Una se referd la re- gimul alimentar al acestora, indicind consumul insu- ficient de fibre drept cauza a constipatiei. O alta ar fi aceea ca, in scoli, copiii sunt supusi unui interogato- riu zilnic privind defecatia, fiind intrebati daca ,au fost sau nu’. Se spune c& anxietatea asociata acestor manifestéri inchizitoriale zilnice s-a infiltrat in intree ga Socielate britanica. A treia explicatie este una psih- analitica; ea postuleaza cd britanicii au rimas la sta~ diul de dezvoltare anala — mai specific, stadiul anal-expulsiv, acela cand copii simt placere in a defe- ca — $i din aceasta cauza devin anxiosi cand nu reu- sese s-0 facd. A patra si ulti yer, o auitoritate in cultura si medicina, afirma ca te ria autointoxicariia fost una reprezentativa la incep tul secolului trecut. Conform acesteia, mancarea di rat rimasi in intestin incepe curind si putrezea: devenind otravitoare pentru organism. Doar defect in mod regulat si frecvent, aceasta otravire nu se produce ‘Unul dintre lucrusile evitate de europeni este rea directa la defecare si urinare si la locurile desti lor. Fiecare societate din Europa are propriile eum pentru closet. Chiar si francezii, care se muljumese puna pisoarului pissoir, au o multime de termeni aluzivi pentru closet, cum ar files water, 0 abreviere Ia es WC, pe care Lau imprumutat dela britanici, $i le, pe care |-au care la randul siu de- al imparatului care a Roma, da tot felul de nume adaptat din italienescul Vespaciony rivd din latinescul aceluiasi mum, introdus primele toalete publice soil europeniow obiecul dea {oalee, Eufemismele germanilor includ ano on rosire), stiles Orichen(locgorlinigtity ol onies (ups apecare) precum sD” graye en) Abt Herren, pecum si englezescul , WC", beets Damen dlerumese Nulull dupa ace! OS care SNE © Pe usile taletlor) si vorbese despre mens eet pe main‘ sau ,si'dea un ae de toalets, pomenesc des le 4 spre ubornaia, in trad loc de impodobire’ iar ait spaniolis ase Hoe adopta cuvinte care inseamna ,retragere" ttalienilor pentru toalets includ beyny, cq «bale, i seri insemnénd yservig, Bae eam poscut fermen tn Kalla este gobireto, din franpunece on, gabinetto, din fran bine. Olander aun cuvnt simiag ee ee Seamni camera.cea maibun*, 7? Care Ie Britanicii au inventat u be un numér enorm de eufem le (spre exemplu,pringul Charles colechonan go Pace de WO), recum 3a ncinais or anes Locuri290 Peter Collett rul de latrina”. Robert Burchfield, cel care a trecut in re- vista istoria numelor toaletelor englezesti, ne spune ca, pe vremea lui Chaucer, toaleta se numea privat sau camera strdina” ori, mai scurt, strain. Jokes a fost fo- Iosit in secolul al XVF-lea, iar ,closet”, ,latrind” si ,casa de nevoi" intr-al XVIea. Bog si Bogs au aparut in vea- cul urmator, impreuna cu water closet si dunny. Cel de pe urma nu mai este folosit in Marea Britanie, dar a re- ugit sa emigreze in Australia, unde a ramas cuvantul principal pentru toaleta. in secolul al XIX-lea au aparut si bog-house, WC si ,toalets” — ultimul reprezentand adaptare din limba franceza. Secolul XX a adus in voca- bbular gio serie de neologisme, precum gents, ladies, Jol si spalitor”, ‘Astazi, cel mai folosit nume pentru toaleta este /o0 (bud), care pare s8 fi intrat in limbajul britanicilor in secolul al XDlea. Pareyea generala este ci loo provine din limba franceza, desi nu se gtie daca de la l'eau, in- semnand ,api”, ori de la lew d’aisance, adicd ,loc de usu- rare ori abrevierea sa, lieu. Chiar daca nu putem ata cu cexactitate, definem informatia cd englezii spunea cd se usureaza in veacul al XVIlI-lea. Bundoars, inte-o scri- soare de pe continent din 1764, David Garrick relata ci sin Italia oamenii i fac nevoile, in Germania scapit de sar= cin, dar in Anglia (si numai in Anglia) se usureazi". ‘Aceasta indica faptul ca loo provine din frantuzescul vantului ,loc*,o interpretare sprijinita de faptul ca in ccolul al XVIll-ea francezii faceau frecvent referire la lete ca fiind cabinets daisance a Ianglaisé — asada, . mere englezesti de usurare”. Cind Blondel, arhitectul Ludovic al XV-lea, si-a intrebat prietenii englezi cu pr vire la existenta unor asemenea camere, acestia nau, Toaletele oi ruts te, Iucra del urprneator,deoarece trem de aren Anti acelorvremurs sng Sra om ae nme de ae cu Fen sau ie, iar ven de anti, un vas for dere fost de franuzoaice in calatorie oy me wench XVIIL-lea. Conform lui Keith Allan si Kate Burridge, obiectulfasese num asf! dupa un panatee ang trance, Louis Bourdaloue ale cui pred dela von sales se bcurau de atitapopuartat, net congrncn tase aduna cu orebune in vane Onmeti nue te Busi shy paisa lal aa ese uy inane s, portable Mai trzu, aeentea a lobar lefaimosut preditag nH bint nme,Da” si,n0” ulti lume considera ¢& modul normal de a DM eresetie cota cpa ep miscarea lui in sus si in jos, iar a spune nu”, prin intoarcerea acestuia intr-o parte si-n alta. Pre- supunerea este incorecta. Doar in Europa exist nu mai pufin de trei coduri de gesturi ale capului pentru a afir- rma sau a nega un lucru. Primul este codul ,neuviinjare-scuturare’, in care ca- pul face 0 migcare sus-os pentru da” si una stan- ga-dreapta pentru ,nu”. Acesta este de departe cel mai popular cod regasit in Europa, intinzandu-se din vest, din Portugalia, pang in est, in Rusia, si din nord, din Scandinavia, pins in sud, in Spania. Al doilea cod se nu- ‘este ,coborare-aruncare”, in care capul este inclinat ra- id in fat pentru a spune ,,da” si aruncat spre spate pentru a spune ,nu,intalnit in Grecia, in Turcia si in su- ul Italiei Exist mai multe diferenfe interesante intre codul cuviinfare-scuturare” si codul ,coborare-aruncare”. Pri- ‘mul lucru demn de observat este ca incuviintarea si Da® si na” 293 turarea opereaza in planuri diferite, pe cind coborarea si aruncarea opereaza in acelasi plan. Deoarece 0 secven- 8 de incuviinfari (susjos-sus-jos-sus etc.) difera foarte mult de o serie de scuturari (stanga-dreapta-stan- ga-dreapta-stanga etc.), oamenii care folosese codul , cuviinfare-scuturare” pot repeta neintrerupt gestul pen- tru a-si accentua mesajul. ‘Acest tip de repetitie emiatics nu le este disponibila persoanelor care folosesc codul ,cobordre-aruncare”. in- {rucat miscarile pe care le presupune opereaza in acelasi plan, o serie de coborari repetate seaman’ deranjant de mult cu o serie de incuviinfari repetate, find foarte pro- babila nasterea unor confuzii. Din acest motiv, cobor’- rea si aruncarea capului se rezumé la 0 singura misca~ re — in jos, in cazul coborarii si in sus, in cazul arunca- vii, Totusi, exist trei moduri in care utilizatorii codulut _ coborare-aruncare" isi pot sublinia mesajele. in primul rand, prin repetarea gestului, dar avand grija ca fiecare secvenfa si fie clar separata de o perioada in care capul i rimAnd nemiscat; in al doilea rnd, prin marirea vite- zei sau amplitudinii miscarii, pentru ca gestul sa pari ‘mai spectaculos, iar in al treilea rind, prin folosirea adi- fionala a mimiciifefei sau a unor semnale vocal-conven- fionale, Data viitoare cand mergefi in vacanfa in Grecia, pri- vifi modul in care localnici igi intore capul. Vefi observa i uneori isi dau capul pe spate fra a utiliza si anumite ‘grimase. In alte ocazii veti vedea ci isi insojesc migcarea in sus a capului cu ridicarea sprancenelor, inchizand ochii si fafaind din buze. Cand toate aceste componente sunt folosite impreuna, gestul capita 0 semnificaie categorie negativa. Totusi,fiecare componenta poate aparea singu- ee296 Peter Collett ra sau in alte combinafi pentru a sublinia caracteral for- thal sau familial al mesajului ce exprima negatia. De fapt, pentru a spune ,niu", un grec nu e nevoit ssi miste ca- pil deloc. Dac se simte obosit sau fra inspiratie, cel mai probabil va ridica doar din sprincene. ‘Desi codul ,coborare-aruncare” este considerat carac: teristic exclusiv grecilor si turcilor, poate fi intalnit deo~ potriv’ in Sicilia si sudul Italietcontinentale, acolo unde {ste folosit alaturi de codul ,incuviinfare-scuturare”, Dac vizitafi un oras din nordul Italie, precum Roma, ‘ti observa ch locuitort folosese data din cap sus os intra a spune ,la” si miscarea stinga-dreapta pent Fer Deck porif pe atosrad 3 merge 200 de kilo ‘nett spre sud, veli descoperi ca napolitanii practicd ata nigcarea sus-os 5 stinga-dreapta a capului, cit si pe cea ide aruncare. Cercetarea intreprinsi de Desmond Mortis sicolaboratorii sti in regiunea cuprins® intre Roma si Napoli a aratatc8 ,aruncarea” capului corespunde une limi serpuitoare care uneste raul Garigliano, pe coasta de vest, si peninsula Gargano, pe coasta de est, iar pre= ponderenta gestului se regiseste de-a lungul coastei, in Endul celor dou locafi. Fascinant la aceasti descoperi= re este cd aria de rspandire se suprapune perfect 2 fn care s-au stabilt greciiatunci cand au colonizat sudt Italiei, ncepand cu al doilea milenit.Ch. Se cunoaste cf grecii antic foloseau ,aruncarea” caput in a mod in care o fac si dlescendentit lor din ziua de azi faptul cd se mai intalneste in aceeasi regiune coloni acum mai bine de 3 000 de ani reprezinta o marturie rmarcabila a conservarii gestului. ‘Deoarece codurrile ,ineuviinfare-scuturare” si col rare-aruncare” se suprapun in sudul Italiei, local si nu 295 au la dispozitie o varietate de gesturi. Analiza materia- lelor filmate in aceasta regiune arata cé, in momentul in care sudicii doresc sa semnaleze 0 negafie cu ajuto- rul capului, folosese fie ,scuturarea”, fie ,aruncarea”, iar atunci cand vor si dea un réspuns afirmativ, aces- tia intrebuinteazd mai degraba ,incuviingarea”, decat »coborarea” capului, Dar asta nu e total, caci la 0 ana- liz8 mai aprofundats descoperim ci exista o diferenta bine definita intre gesturile de incuviinfare folosite de nordici si de cei din sudul Italiei: pe cdnd sudicii incep cu 0 miscare in jos, ceilalti isi inifiazé miscarea fie por- rind de sus in jos, fie de jos in sus. Faptul reprezinta ‘mai mult decat o curiozitate antropologica, arstand c& italienii din nord pot fi deosebifi de cei din sud prin simplul mod in care igi inclina capul. Daca va aflati in Italia $i va tenteaza sa intrafi in rolul profesorulti Hi gins, uitafi-va la modul in care oamenii raspund afi mativ. Daca igi incep incuviinfarea printr-o miscare orientata in jos, atunci pot fi in egal masurd nordici sau sudici. Daca incep cu 0 miscare orientata in sus, acestia sunt in mod sigur din nord. Al treilea tip de gesturi ale capului pentru a afirma sau a nega un lucru il reprezinta codul ,rotire-arunca- re’, Pentru a semnala da”, capul este clatinat dinspre lun umar catre celdlalt, asemanator gestului vest-euro- pean ce arata indecizia. Pentru a spune ,nu”, capul este impins bruse spre spate. Codul ,rotire-aruncare” este specific Bulgariei. Desi intreaga succesiune nu mai este folositi in nici o alta parte din lume, fiecare gest care compune miscarea poate fi intalnit oriunde. Pentru a asi miscarea de aruncare a capului spre spate trebuie doar sa traversafi granita vecina, citre Grecia sau Turcia,296 Peter Collett Da" si anu” 297 feles. Ramane insa de neinjeles obiceiul unor bulgari de 2 uliliza miscarea de rotte si cea de scuturare pentru a spune fie ,da’, fie ,nu"! Din fericire, acest lucru tinde st ru se intimple atunci cénd se bizuie doar pe gesturile capuluii pentru a transmite mesajul, ci doar eand isi acompaniaza vorbele de gesturi In acestecircumstanfe, nu este neobisnuit pentru cineva si-si roteased usor ca, Pul in timp ce spune da“ iar peste citeva momente si facd aceeasi miscare spre a spune ,nu. In concluzie, la bulgari, gesturle caput joacd un rol secundar in com- paratie cu vorbirea. Fle si pot pierde cu usurinja sem- nificafia ca semne independente, devenind simple cai de subliniere acelor spuse. Deoarece mesajul transmis de gesturile capului la bul sari nu este conseevent, existdintotdeauna posbiltatea unor neineleger inte localnici. Dar acest potential de disensiuni si confuze devine si mai mare atunci cind se intalnesc cu strdinii, De exemplu, cand un britanic are de-a face cu un bulgar, este posibil si considere rotirea afirmativa a capului ca find o scuturare si s8o interpre- teze ca pe un semnal negativ. Acest lucru sa intimplat, cu consecinge malt mai dramatic in secotul al XIX-lea, cand rupiiluptau alaturi de bulgari impotriva turclor, Rusii, care foloseau codul ,incuviinfare-scuturare”, nu putea injelege de ce camarazii lor bulgari scuturau din Tis. I A, Friedman (ed), Callected Works of Oliver Ge {fomh, Oxford: Oxford University Press GOLDSMITH, 0. (1762), Citizen ofthe World, London. ORER, C. 51 RICKMAN, J (199). The People of Great Russi 7A Deyhologcal Study. London: The Creset Press GORER,C. (1958. Exploring English Character, London: The ‘Cresset Press. Bibliografie ‘305 GRABER RB, RICHTER G:C). Te apn try of the cuckold’s horns: confirmation or conjecture’ ur be of American Folklore, 100, 58-63. oe GRAVES, R (1927) Lars Prsenaor The Future of Savarng ond Improper Language. London: Kegan Paul. a GROSE, FHL (785) A Clas! Distoary ofthe Vor Tague London. GROSLEY, M. (1772). A Tour to Lon: LEY, M, (1772), Trt Londo (rans. Th. Nugent GROTJAHN, M. (1957). Beyond Lau HAHN, syond Laughter. New York Se HALL, E-T, (1964). The Hidden Dimension, New’ a z enna stn 00 et ti Lani saa ty New York: Dal cad 1402, 597-568. re tain. London: Croom Helm. » Peed a Seer armen ras scence wih London: Chatto & Windus. ea a ruc maa: Bejan Me ne si TH. Grose, The Philasophical Works of Davi i sitchin ye306 Peter Collett INGHAM, R. (1971). The Swedish condition. New Society. 448, 624-626 INGHAM, R. (1972). Cross-cultural Differences in Social Bex haviour. D. Phil. thesis, Oxford University: INKELES, A. (1972) National character and modem political systems in ELK. Hsu (ed), Psychological Anthropology ‘Cambridge, Mass: Schenkman. JAKOB, 5. (1992). Pronominal address in the east and west ‘ek the Federal Republic of Germany. Unpublished JAKOBEON, R. (1972). Motor Signs for »yes" and »no". Lane guage it Society, 1, 91-96. KINGLAKE, A. (ISH). Eother London: Ollivier- KIRA, A. (1966). The Bath Room, New York: Bantam Books, TAMBERT, W.L- si TUCKER, GR. (1976). Tu, Vous, Ustes: A Social Psychological Study of Address Patterns, Rowley, Mass.: Newbury House. LAWRENCE, D.H. (1923). Sex and Sardinia, London. TEACH, E, (1968). Anthropological aspects of language: ani- ‘mal categories and verbal abuse. In E.H. Lenneberg (eal), New Directions i the Sty of Language, Cambrid- ge, Mass: MIT Press. LEACHLE, (1979). The official Irish jokesters. New Society, De- cember 20. LEACOCK, 5. (1935), Humour. London: Bodley Head. LEE, AML. (1968), Applied Queuing Theory. London: Macmillan. LEECH, G. (1983). Principles of Pragmatics. London: Longman. LEEDS, C. (1992). Bilingual Anglo-French humour. Humor, 1992, 5 (1/2), 129-148. LEGMAN, G. (1968). Rationale ofthe Dirty Joke, Vols 1 and ‘London: Jonathan Cape. LEGMAN, G. (1977). A word for it! Maledicta, 1, 9-18, LERNONEN, Ii SAJAVAARA, K, (1985) The silent Fin In D Tannen and M, Saville-Troike (eds.), Perspectives on Silence. Norwood, NI: Able. LENORCY, 5. (1988). Selling perfume: a technique or an art? in S. Van Toller and G.H. Dodd (eds.), Perfumery: the Bibliografie 307 Paytolgy nd Bog of Fragrance. Lo Bayly and Belg of ren, Lon: Chapa LEVINE, RV, (1958), The pace of li ace of ie across cultures. In LE ‘Mca (ec), Te Soil Psychology of Tr! Ni ume London: Sage. iia, R. (1989), The pace of lie. Psychology T . cE = yhology Today, October LEVINE, RY 51 BARTLETT, K. (1984), Pace o life, punctual wy nd nah ben inci a OF Coe cltral Pycoloy, 15, 255-255, LEVINE, R31 WOLFE, F (1989) Socal time: he heartbeat of culture. Paehaagy Tey, March, 2535, LIBERMAN, E.G. (1968). The quewe:anamness, diag therapy. Soviet Review, March 20, 12-16. “ MECRACKEN,G. (1982) Poles and ritual sotto voce: th use of demeanour as an instr tof politi El i tament of polite in Eli zabethan England. Canadian Journal “of Ant 301, 85-100 eee McDONALD, (1988) A Dic ictionaryof Obscenity, Tao and Eu phemism. London: Sphere Books. " te McGRRHE RELLY GO). Tie on re te on Tanta Scie Prycholgy of Tine. New York: Gu penal sychology of ‘New York: Guil- MALONIY.€ 64) 1970 Te Eye NewYork Cohubia niversity Press MARSH, P51 COLLETT, P. (1986) rising Passion : ring Passion: The Paco eae ‘Car, London: Cape. : ] SA. (198), me Ltr onthe English, Lond MAUROIS, A. (1968), Ls Silnces du Colne Bramble ( ROS 9965 Le esd Cael Bam ng MEAD, M. (1953) Clural Ptr an Techical M095 nical Charge. Pa MIKES, G. (946) How To Be An Alo, Harmondsworth: Pen- MIKES, G. (1983). English Humour for Beginners, London: Un~ MIKES, G, (1984). How To Be A Brit. Harmondsworth: Penguin.308 Peter Collett MILLER, J. (1978). The Body in Question. London: Cape. MILTON, J, (1644). Of Education. London. MONTAGU, A. (1967). The Anatomy of Swearing. London Rapp & Whiting. MONTAGU, A. (1986), Touching: The Human Significance of the ‘kin, New York: Harper & Row. MONTESQUIEU, C. (1990). The Sprit of the Lmas (orig. 1747) ‘Cambridge: Cambridge University Press. MORRIS, D. (1977). Manwatching: A Field-guide to Human Be- haviour. London: Cape. ‘MORRIS, D., COLLET, P, MARSH, P. i O'SHAUGHNES- ‘SY, M, (1979). Gestures: Their Origins and Distribution. London: Jonathan Cape. MUECKE, D. (1980). The Compass of Irony. London: Methuen. MOHLHAUSLER, P. si HARRE, R. (1990), Pronouns and Peo- ple, Oxford: Blackwell (1990). The Oxford Book of Humorous Prose. Oxford ‘Oxford University Press. [MURALT, BLL. DE (1726). Leters Describing the Characters and ‘Cuctonis ofthe English and French Nations. London. NASH, W. (1988). The Language of Humour. London: Longman. NEAMAN, J. si SILVER, C. (1991). In Other Words: A Thesau- rus of Euphemisms, London: Angus & Robertson. NICHOLS, J (1598). Prognss of Queen Flizabeth: Paul Hentzner’s MUIR, “Travels in England During the Reig of Queen Elizabeth London. i NICHOLS, P. (1973), Hala, Hale, London: Macmilia. q NICOLSON, H. (1946). The Englisit Sense of Humour, London ‘The Dropmore Press. NYROP, C. (1901). The Kiss and Its History. London. OETTINGEN, G. si SELIGMAN, M.E.P. (1990). Pessimism and behavioural signs of depression in East versus West Berlin, European Journal of Social Psychology, 20, 207-220. ORWELL, G. (1938). Homage to Catalonia. London: Secker & Warburg, Bibliografie 309 PANGBORN, RM, GUINARD, JX. DAVIS. RG 1988. onal aroma preference. ood Quay and Pefence2 11-19. - PAPAS, W (1972) stant Grek: ens: Papas PARTRIDGE, E989) Won, Hons, Wonfe London: Meth PARTRIDGE, E0937. A Coo of Partie. London PAYER, C099) Mtn on Cartan Vitor o- PEABODY, D. (1985). National Characteristics. Cambridge Cambridge Univesity ree PECCIHO, Count (183), Sem-Serous Obert ofan lain Ex, London, POPS, (98) The metamorphois of shit Saag mc orphosis of shit. Samagund, 56, PRITCHETT, VS. (1950, The Spanish Temper London & Windus. 4 r Tare PUDNEY.]. W958. The Smallest Roon, London: M, Josep. IRABELAS F158), Ponte. Lyons RAWSON, (ADs toe: ond: Rabe ale RENTER, G93 The Enlist: Are They Human? London: Wills Northgate REYNOLDS R196), Cline and Goines, London: Ale Ten & Unwin, ROBACK, AA. (194) A Dictionary of neato! lars Came bridge Mass: Sc-Art Publishers, ROUTH 096) The ie Prine ~ The Los of aris. Lon ve sie btn YE, Wb (1848. Sen By Figs. London John Russell Smith ae SAGARING F196) The Anatomy of Dity Wonks, New York Tye Start SAUNDERS C198 Silence and noise a motion manage ment styles: an Italian case. In D. Tannen si M. Savil- Teroike fda), Ppectos on Sience, Norwood, Nf Able Chatto310 Peter Collett SCHIFFMAN, SS. si SIEBERT, J.M. (1991). New frontiers fragrance use, Cosmetics and Toiletries, 106, 39-45, SCHWARTZ, B. (1978). Queues, priorities and social proces Social Psychology, 41(1), 12. SELIGMANN, S. (1910), Der Bie Blick und Vereondtes. Berlin, SEMIN, G. si RUBINI, M, (1990), Unfolding the concept of per son by verbal abuse. European Journal of Social Psycoloe $4, 2006), 463-47. SHERZER, J. (1985). Puns and jokes. Handbook of Discourse “Analysis, Vol. 3. London: Academic Press. SHIPLEY, J-. (1977). The origin of our strongest taboo-word. Maleicta1, 23-28. SMITH, H. (1978). The Russians. London: Sphere Books. SMOLLETT,T. (1766). Travels Through France and aly. London. SMOLLETT, T. (1771). The Expedition of Humphry Clinker. Lon. don. SONTAG, S. (1969). A letter from Sweden. Ramparts, July, 23-38. SORBIERE, S. (1708). A Voyage to England. London, STENDHAL, H.B. (1907). Racine et Shakespenre. Oxford: Cla- rendon Press. TTAINE, H, (1872). Notes on England (trans. W.F. Rae). London, Taylor Nelson European Usage Panel (1992) London: Taylor Ne- Ison. TEMPLE, W. (1650). Miscellanea, Vol. 2. London. THOMAS, K. (1977). The place of laughter in Tudor and Stuart England. Times Literary Supplement, No. 3906, Jan. 21, 77-81. USENIER, (C (1991), Business time perceptions and national cultures: a comparative survey. Management Internatio. nal Review, 3, 197-217. VAN TOLER, S. si DODD, GH. (eds) (1988). Perfumery: The ychology and Biology of Fragrance. London: Chapman. & Hal. VIGARELLO, G, (1988). Concepts of Cleanliness: Changing Atti tudes in France Since the Middle Ages. Cambridge: Cam- bridge University Press. Bibliogratie 31 WALMSLEY, DJ. si LEWIS, GJ (1989). The pace of pedestrian flows in etes. Enviroment and Bohvibu, 212), 123-150. WATSON, OM. (1970). Proxemics (Advances in Semiotics, 8) ‘The Hagie: Mouton. WHITE, D.(1975). Queues in the mind. New Society, January. WILDEBLOOD, J. (1965). The Polite World. London: Oxford University Press. WISEMAN, NPS. (1853) Esys on Various Suljets, Vol 3. Lon- don. WORTLEY MONTAGU, M. (1763). Letters. London. WRIGHT, L. (1980) Clu and Decent. London: Routledge & Kegan Paul WYLIE, L (1977) Beaux Gestes: A Guide to French Body Talk New York: Undergraduate Press. ZELDIN, T. (1988). The French. London: Colins Harv ZIV, A. (ed) (1988). National Styles of Humor, New York: Green- wood Press.Multumiri Ag vrea si mulfumesc Fundatiei Harry Frank Guggen- heim din New York si Consiliului de Cercetare Econo- mica si Sociala din Marea Britanie pentru informatiile use la dispozitie. As mai dori, de asemenea, si-i mul- fumese sofiei mele, Jill, pentru suportul acordat si pen- tru incurajéri, precum si prietenilor si colegilor mei care mau ajutat, oferindu-mi diferite sugestii: Michael Argyle, Nicholas Brealey, Anne-Pascale Bruneau, Gio- vanni $i Christine Carnibella, Nina Castell, Alberta Contarello, Enriques Gracia, Bridget Hadaway, Allan si Lena Hjorth, Sigrid Jakob, Kare Jacobsen, Caradoc King, Zuleika Kingdon, Roger Lamb, Kay Lattimore, Christopher Leeds, Aruna Mathur, Carol O'Brien, Max rie O'Shaughnessy, Peter Marsh, Desmond Morris, Gonzalo Musitu, Sian Parkhouse, Chantal Rawlence, Peter Rosman, Anja Spindler, Paddy Summerfield gi “Andy Swapp.