Sunteți pe pagina 1din 13

CAPITOLUL II.

CONTRACTUL DE VANZARE

Structura capitolului
2.1. Notiunea de vanzare
2.2. Caractere juridice ale vanzarii
2.3. Conditii de validitate pentru incheierea contractului
2.4. Efectele contractului de vanzare

Obiectiv fundamental:
-

Cunoasterea continutului contractului de vanzare reglementat de Codul civil

Obiective operationale:
-

Sa defineasca conceptul de vanzare

Sa identifice caractere juridice specifice

Sa precizeze conditiile de validitate ale contractului de vanzare si sanctiunea aplicabila in


situatia neindeplinirii acestora

Sa identifice incapacitati de a vinde si a cumpara

Sa analizeze continutul efectelor contractului de vanzare

Sa formuleze intrebari in baza materialului prezentat

Termeni cheie: vanzare, cumparare, caracter juridic, obligatii, incapacitate, sanctiuni, pret.

15

2.1. Notiune
Potrivit art. 1650 C.civ., vanzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau, dupa caz, se
oblige sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se
oblige sa il plateasca.
Poate fi transmis prin vanzare si un dezmembramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept,
real sau de creanta ( C.Toader, Drept civil. Contracte speciale, Ed.All Beck, Bucuresti, 2003, p.10).

2.2. Caracterele juridice ale vanzarii


Contractul de vanzare-cumparare se particularizeaza prin urmatoarele caractere juridice (F.Deak,
Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed.Universul Juridic, Bucuresti, 2001, p. 10) :
1. Vanzarea are caracter consensual se incheie prin simplul acord de vointa al partilor.
Prin exceptie, in cazurile special prevazute de lege vanzarea devine un contract solemn. Astfel,
potrivit art. 885 si art. 888 C.civ. drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se dobandesc,
atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara, pe baza actului autentic
notarial.
2. Vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral) deoarece prin incheierea sad a nastere la
obligatii reciproce intre partile contractante. Vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vandut si sa garanteze
pe comparator, iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul.
3. Vanzarea este un contract cu titlu oneros ambele parti urmaresc anumite interese
patrimoniale, adica primirea unui echivalent material in schimbul prestatiei la care se obliga.
Astfel, vanzatorul urmareste sa primeasca pretul ca un contraechivalent al prestatiei sale, iar
cumparatorul urmareste sa primeasca bunul cumparat in schimbul pretului.
4. Vanzarea este un contract comutativ deoarece existenta si intinderea obligatiilor reciproce
sunt cunoscute de parti de la incheierea contractului si nu depins, ca in contractele aleatorii de un eveniment
viitor si incert, care ar face sa existe sanse de castig si pierdere pentru ambele parti contractante.
Ca exceptie, se admite, de exemplu, ca vanzarea de drepturi litigioase are caracter aleatoriu
( L.Stanciulescu, Curs de drept civil.Contracte, Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2012, p. 97).
5. Vanzarea este translativa de proprietate prin efectul realizarii acordului de vointa si
independent de predarea lucrului vandut si de plata pretului, se produce nu numai incheierea contractului dar
opereaza si transferul dreptului de proprietate de la vanzator la comparator, chiar daca bunul nu a fost
predate ori pretul nu a fost platit inca.

16

Transmiterea imediata a dreptului de proprietate opereaza numai daca sunt intrunite urmatoarele
conditii:
-vanzatorul este proprietarul lucrului vandut
-obiectul contractului este un bun determinat individual
-lucrul vandut exista
-partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala pentru un moment ulterior
incheierii contractului.

2.3. Conditii de validitate specifice


Pentru validitatea contractului de vanzare-cumparare se impune respectarea acelorasi conditii
generale de validitate pe care Codul civil le prevede in art. 1179 pentru orice conventie: consimtamantul
valabil al partii care se oblige, capacitatea de a contracta, un obiect determinat, o cauza licita.
Potrivit art. 1180 C.civ., poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de lege iar
art. 1652 C.civ. dispune ca pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis prin lege.
Ca exceptie, sunt incapabili de a vinde, in general minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si
interzisii judecatoresti.
Avand in vedere ca vanzarea-cumpararea este act de dispozitie, atat pentru vanzator, cat si pentru
comparator, partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina la momentul incheierii contractului.
Vanzarea este act de dispozitie numai raportat la obiectul prestatiei partilor, respectiv pretul si lucrul vandut.
(L.Stanciulescu, op.cit., p. 99)
In consecinta, potrivit art. 41 alin.2 C.civ., minorii intre 14 si 18 ani vor putea incheia vanzari
personal, dar numai cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui iar in toate cazurile prevazute de
lege si cu autorizarea instantei de tutela.
Sanctiunea nerespectarii cerintelor privind capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este nulitatea
relativa a contractului.
Persoanele juridice, care sunt supuse inregistrarii, au capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la
data inregistrarii lor Ele isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile prin organele de administrare, de
la data constituirii lor (art. 209 alin.1 C.civ.).
Sanctiunea nerespectarii cerintelor privind capacitatea persoanei juridice la contractare este
nulitatea absoluta.

17

2.3.1. Incapacitati speciale de a cumpara


Potrivit art. 1653 C.civ. sub sanctiunea nulitatii absolute, judecatorii, procurorii, grefierii,
executorii, avocatii, notarii publici, consilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara, direct sau
prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenta instantei judecatoresti in a carei
circumscriptie isi desfasoara activitatea.
Fac exceptie de la aceasta regula:
a) cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor-parti din dreptul de proprietate de la
comostenitori sau coproprietari, dupa caz;
b) cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca
dreptul sa fi devenit litigious;
c) cumpararea care s-a facut pentru apararea drepturilor celui ce stapaneste bunul in legatura cu care
exista dreptul litigios.
Dreptul este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la existenta sau intinderea
sa.
De asemenea, potrivit art. 1654 C.civ sunt incapabili de a cumpara, direct sau prin persoane
interpose, chiar si prin licitatie publica:
a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda;
b) parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe care le
reprezinta;
c) functionarii publici, judecatorii-sindici, practicienii in insolventa, executorii, precum si alte
asemenea persoane, care ar putea, care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau
care are ca obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror administrare o supravegheaza.
Incalcarea interdictiilor prevazute la lit. a) si b) se sanctioneaza cu nulitatea relativa iar a celei
prevazute la lit. c) cu nulitatea absoluta.
2.3.2. Incapacitati de a vinde
Mandatarii, parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, functionarii publici, judecatorii
sindici, practicienii in insolventa, executorii, precum si alte asemenea persoane nu pot nici sa vanda bunurile
proprii pentru un pret care consta intr-o suma de bani provenita din vanzarea ori exploatarea bunului sau
patrimoniului pe care il administreaza ori a carui administrare o supravegheaza.(L.Stanciulescu, op.cit.,
p.102).

18

Articolul din Codul civil anterior care interzicea vanzarea intre soti nu a fost mentinut, ceea ce
inseamna ca respectiva prohibitie a fost ridicata (Marcel Gavris, Noul Cod civil. Comentarii, doctrina si
jurisprudenta, p. 10)

2.3.3. Obiectul vanzarii


Orice bun poate fi vandut in mod liber, daca vanzarea nu este interzisa ori limitata prin lege sau prin
conventie sau testament.
Fiind conventie sinalagmatica, obiectul este dublu: pe de o parte prestatia vanzatorului in privinta
lucrului, iar pe de alta parte prestatia cumparatorului in ceea ce priveste pretul.(C.Toader, op.cit., p. 42)
1. Lucrul vandut
a) Lucrul vandut sa existe sau sa poata exista in viitor.
Daca partile au avut in vedere un lucru existent, dar care a pierit total in momentul incheierii
contractului, vanzarea-cumpararea este nula absolut, intrucat obligatia vanzatorului este lipsita de obiect,
ceea ce implica si lipsa cauzei angajamentului cumparatorului.( L.Stanciulescu, op.cit., p. 124)
Potrivit art. 1659 C.civ., daca bunul pierise numai in parte, cumparatorul care nu cunostea acest fapt
in momentul vanzarii poate cere fie anularea vanzarii, fie reducerea corespunzatoare a pretului.
Contractele se pot incheia si asupra unor bunuri viitoare. In acest caz, cumparatorul dobandeste
proprietatea in momentul in care bunul s-a realizat.
Alin. 5 al art. 1659 C.civ. stabileste ca bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a
fi folosit potivit destinatiei in vederea careia a fost incheiat contractul.
In cazul vanzarii unor bunuri dintr-un gen limitat care nu exista la data incheierii contractului,
cumparatorul dobandeste proprietatea la momentul individualizarii de catre vanzator a bunurilor vandute.
Atunci cand bunul sau, dupa caz, genul limitat nu se realizeaza, contractul nu produce niciun efect.
Cu toate acestea, daca nerealizarea este determinata de culpa vanzatorului, el este tinut sa plateasca
conform alin. 2 al aceluiasi articol daune-interese.
Cand bunul se realizeaza numai partial, cumparatorul are alegerea intre a cere:
-fie desfiintarea vanzarii;
-fie de a pretinde reducerea corespunzatoare a pretului.
Atunci cand cumparatorul si-a asumat riscul nerealizarii bunului el ramane obligat la plata pretului.
b) Lucrul sa fie in circuitul civil

19

Potrivit art. 1229 C.civ. numai bunurile care sunt in circuitul civil pot face obiectul unei prestatii
contractuale.
Bunurile aflate in circuitul civil sunt cele care pot fi dobandite sau instrainate prin acte juridice,
indiferent ca ar fi vorba despre bunuri care pot circula neingradit sau despre bunuri care pot circula in
conditii restrictive. (G.Boroi, Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2008,
p.102).
Sunt inalienabile bunurile de interesnational sau local, care fac parte din domeniul public al statului,
respectiv al unitatilor administrativ-teritoriale.
c) Lucrul sa fie determinat sau determinabil
Bunurile sunt determinate prin individualitatea lor. Bunurile certe se determina prin prezentarea
caracterelor individuale, indicandu-se natura lor, pozitia sau alte elemente de identificare. In cazul bunurilor
determinate generic, cerinta este indeplinita fie prin stabilirea precisa a cantitatii, calitatii, valorii, fie prin
stabilirea numai a unor criterii de determinare.
Cerinta trebuie respectata in toate cazurile, sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului.
d) Lucrul sa fie licit si moral
Cand obiectul contractului este ilicit sau imoral, sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta.
e) Lucrul sa fie proprietatea vanzatorului
Intrucat contractul este translativ de proprietate, vanzatorul trebuie sa fie titularul dreptului ce se
instraineaza. In caz contrar, el nu poate transmite dreptul care face obiectul contractului. (Fr.Deak, op.cit., p.
54)
Potrivit art. 17 alin. 1 din C.civ, nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decat
are el insusi.
Cu toate acestea, noul Cod civil reglementeaza ipoteza vanzarii lucrului altuia in cadrul art. 1683.
Asfel, daca, la data incheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se afla in
proprietatea unui tert, contractul este valabil, iar vanzatorul este obligat sa asigure transmiterea dreptului de
proprietate de la titularul sau catre cumparator.
Obligatia vanzatorului se considera ca fiind executata fie prin dobandirea de care acesta a bunului,
fie prin ratificarea vanzarii de catre proprietar, fie prin orice alt mijloc, direct ori indirect, care procura
cumparatorului proprietatea asupra bunului.
Daca din lege sau din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta de drept
cumparatorului din momentul dobandirii bunului de catre vanzator sau al ratificarii contractului de vanzare
de catre proprietar.

20

In cazul in care vanzatorul nu asigura transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator, acesta
din urma poate cere:
-rezolutiunea contractului
-restituirea pretului
-daca este cazul si daune interese.
Atunci cand un coproprietar a vandut bunul proprietate comuna si ulterior nu asigura transmiterea
proprietatii intregului bun catre cumparator, acesta din urma poate cere, pe langa daune interese, la alegerea
sa, fie reducerea pretului proportional cu cota parte pe care nu a dobandit-o, fie rezolutiunea contractului in
cazul in care nu ar fi cumparat daca ar fi stiut ca nu va dobandi proprietatea intregului bun.
Cu toate acestea, cumparatorul care la data incheierii contractului cunostea ca bunul nu apartinea in
intregime vanzatorului nu poate sa solicite rambursarea cheltuielilor referitoare la lucrarile autonome sau
voluptuare.
2. Pretul, obiect al cumparatorului reprezinta echivalentul datorat de cumparator in
schimbul lucrului transmis de vanzator.
In lipsa unui pret, vanzarea este lovita de nulitate absoluta, deoarece obligatia cumparatorului nu
are obiect, iar obligatia vanzatorului este lipsita de cauza. (L.Stanciulescu, op.cit., p.132)
Ca element esential de validitate al vanzarii, pretul trebui sa intruneasca urmatoarele conditii:
a) sa fie stabilit in bani este de esenta vanzarii. (Fr.Deak, op.cit., p. 61)
Daca instrainarea unui lucru se face in schimbul unui alt lucru, pentru stingerea unei obligatii sau in
schimbul unei alte prestatii, contractul nu mai poate fi calificat vanzare-cumparare.
b) sa fie determinat sau determinabil
Potrivit art.1661 C.civ., vanzarea facuta pe un pret care nu a fost determinat in contract este valabila
daca partile au convenit asupra unei modalitati prin care pretul poate fi determinat ulterior, dar nu mai tarziu
de data platii si care nu necesita un nou acord de vointa al partilor.
Pretul poate fi determinat si de catre una sau mai multe persoane desemnate potrivit acordului
partilor.
Atunci cand persoanele astfel desemnate nu determina pretul in termenul stabilit de parti sau, in
lipsa, in termen de 6 luni de la incheierea contractului, la cererea partii interesate, presedintele judecatoriei
de la locul incheierii contractului va desemna, de urgenta, in camera de consiliu, prin incheiere definitiva, un
expert pentru determinarea pretului.
Daca pretul nu a fost determinat in termen de un an de la incheierea contractului, vanzarea este
nula, afara de cazul in care partile au convenit un alt mod de determinare a pretului.

21

Pretul vanzarii este suficient determinat daca poate fi stabilit potrivit imprejurarilor.
Cand contractul are ca obiect bunuri pe care vanzatorul le vinde in mod obisnuit, se prezuma ca
partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit de vanzator.
c) Pretul sa fie real si serios
Vanzarea este anulabila atunci cand pretul este stabilit fara intentia de a fi platit. De asemenea, daca
prin lege nu se prevede altfel, vanzarea este anulabila cand pretul este intr-atat de disproportionat fata de
valoarea bunului, incat este evident ca partile nu au dorit sa consimta la o vanzare.
Daca pretul este real si serios, contractul de vanzare-cumparare este, in principiu, valabil, chiar daca
pretul este mult inferior sau superior valorii reale a lucrului vandut, intrucat partile sunt libere sa determine
pretul sub valoarea lucrului, echivalenta fiind relativa, intrucat este raportata atat la valoarea lucrului cat si
la subiectivismul partilor. (L.Stanciulescu, op.cit., p.137)

2.3.4. Cauza contractului de vanzare-cumparare


Potrivit regulilor generale aplicabile contractelor, obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza imorala
sau nelicita nu poate avea niciun efect. (C.Toader, op.cit., p.55)
Pentru a fi valabila, cauza actului juridic trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte prevazute de
art. 1235 alin.1 C.civ.:sa existe, sa fie licita si morala.
Potivit art. 1238 alin.2 C.civ. cauza ilicita sau imorala atrage nulitatea absoluta a contractului daca
este comuna ori, in caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut-o sau, dupa imprejurari, trebuia s-o cunoasca.

2.4. Efectele contractului de vanzare-cumparare


Obligatiile vanzatorului
Dispozitiile art.1672 din C.civ. reglementeaza principalele obligatii ale vanzatorului:
1. sa transmita proprietatea bunului sau dupa caz, dreptul vandut;
Odata cu proprietatea cumparatorul dobandeste toate drepturile si actiunile accesorii ce au apartinut
vanzatorului.
Cu exceptia cazurilor prevazute de lege ori daca din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea
se stramuta de drept cumparatorului din momentul incheierii contractului, chiar daca bunul nu a fost predat
ori pretul nu a fost platit inca.
Potrivit art.1676 C.civ., in materie de vanzare de imobile, stramutarea proprietatii de la vanzator la
cumparator este supusa dispozitiilor de carte funciara.

22

Stipulatia prin care vanzatorul isi rezerva proprietatea bunului pana la plata integrala a pretului este
valabila chiar daca bunul a fost predat. Aceasta stipulatie nu poate fi insa opusa tertilor decat dupa
indeplinirea formalitatilor de publicitate cerute de lege, dupa natura bunului.
2. sa predea bunul se face prin punerea acestuia la dispozitia cumparatorului, liber de orice bunuri
ale vanzatorului.
Predarea bunului mobil se face fie prin remiterea materiala, fie prin remiterea titlului reprezentativ
ori a unui alt document sau lucru care ii permite cumparatorului preluarea in orice moment.
Predarea trebuie sa se faca la locul unde bunul se afla in momentul incheierii contractului, daca nu
rezulta altfel din conventia partilor ori, in lipsa acesteia, din uzante.
Bunul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in momentul incheierii contractului. Cumparatorul
are obligatia ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului potrivit uzantelor.
Daca nu s-a convenit altfel, fructele bunului vandut se cuvin cumparatorului din ziua dobandirii
proprietatii.
In lipsa unui termen, cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce pretul este platit Daca
insa, ca urmare a unor imprejurari cunoscute cumparatorului la momentul vanzarii, predarea bunului nu se
poate face decat dupa trecerea unui termen, partile sunt prezumate ca au convenit ca predarea sa aiba loc la
expirarea acelui termen.
Daca obligatia de plata a pretului este afectata de un termen si, dupa vanzare, cumparatorul a devenit
insolvabil ori garantiile acordate vanzatorului s-au diminuat, vanzatorul poate suspenda executarea
obligatiei de predare cat timp cumparatorul nu acorda garantii indestulatoare ca va plati pretul la termenul
stabilit.
3. sa il garanteze pe cumparator contra evictiunii si viciilor bunului.
Garantia contra evictiunii
Dispozitiile art. 1695 C.civ. stipuleaza ca vanzatorul este de drept obligat sa il garanteze pe
cumparator impotriva evictiunii care l-ar impiedica total sau partial in stapanirea netulburata a bunului
vandut.
Garantia este datorata impotriva evictiunii ce rezulta din pretentiile unui tert numai daca acestea sunt
intemeiate pe un drept nascut anterior datei vanzarii si care nu a fost adus la cunostinta cumparatorului pana
la acea data.
De asemenea, garania este datorat mpotriva eviciunii ce provine din fapte imputabile
vnztorului, chiar dac acestea s-au ivit ulterior vnzrii.
2.4.1.Limitele garantiei

23

Parile pot conveni s extind sau s restrng obligaia de garanie. Acestea pot chiar conveni s l
exonereze pe vnztor de orice garanie contra eviciunii.
Stipulatia prin care obligatia de garantie a vanztorului este restrns sau nlturat nu l exonereaz
pe acesta de obligaia de a restitui preul, cu excepia cazului n care cumprtorul i-a asumat riscul
producerii eviciunii.
Chiar dac s-a convenit c vnztorul nu va datora nicio garanie, el rspunde totui de eviciunea
cauzat ulterior vnzrii prin faptul su personal ori de cea provenit din cauze pe care, cunoscndu-le n
momentul vnzrii, le-a ascuns cumprtorului. Orice stipulaie contrar este considerat nescris.
2.4.2. Inlaturarea obligatiei de garantie contra evictiunii
Potrivit art. 1704 C.civ. atunci cnd cumprtorul a pstrat bunul cumprat pltind terului evingtor
o sum de bani sau dndu-i un alt bun, vnztorul este liberat de urmrile garaniei, prin:
-

rambursarea ctre cumprtor a sumei pltite cu dobnda legal calculat de la data plii,

prin plata valorii bunului dat, precum i, n ambele cazuri, a tuturor cheltuielilor aferente.

Dispozitiile art. 1705 C.civ. stabilesc obligatia cumparatorului chemat in judecata de un tert care
pretinde ca are drepturi asupra lucrului vandut de a-l chema in cauza pe vanzator.
In cazul in care nu a facut-o, fiind condamnat printr-o hotarare intrata in puterea lucrului judecat,
pierde dreptul de garantie daca vanzatorul dovedeste ca existau motive suficiente pentru a se respinge
cererea

Garantia contra viciilor bunului vandut

Vanzatorul trebuie sa asigure cumparatorului si posesiunea utila lucrului vandut. (L.Stanciulescu,


op.cit., p.166)
Vnztorul garanteaz cumprtorul conform art. 1707 C.civ. contra oricror vicii ascunse care fac
bunul vndut impropriu ntrebuinrii la care este destinat sau care i micoreaz n asemenea msur
ntrebuinarea sau valoarea nct, dac le-ar fi cunoscut, cumprtorul nu ar fi cumprat sau ar fi dat un pre
mai mic.
Este ascuns acel viciu care, la data predrii, nu putea fi descoperit, fr asisten de specialitate, de
ctre un cumprtor prudent i diligent.
Garania este datorat dac viciul sau cauza lui exista la data predrii bunului.
Vnztorul nu datoreaz garanie contra viciilor pe care cumprtorul le cunotea la ncheierea
contractului.

24

1. Conditiile garantiei contra viciilor (Fr.Deak, op.cit., p.85):


a) trebuie sa fie ascuns vanzatorul nu datoreaza garantie pentru viciile aparente, cu privire la care
cumparatorul a putut singur sa se convinga.
Nu poate fi considerat ascuns nici viciul pe care vanzatorul dovedeste ca l-a adus la cunostinta
cumparatorului in momentul incheierii contractului.
b) trebuie ca viciul sa fi existat in momentul incheierii contractului
Este indeplinita conditia anterioritatii si deci, se poate angaja raspunderea vanzatorului daca
germenele viciului este anterior, chiar daca efectul se manifesta dupa incheierea contractului.
In acest sens, daca o haina de blana cumparata in luna octombrie se destrama in luna ianuarie a anului
urmator, in conditii de ger, s-a angajat raspunderea vanzatorului pentru vicii ascunse. (C.Toader, op.cit.,
p.71)
c) viciul sa fie grav nu orice deficiente ale lucrului vandut sunt susceptibile de a atrage raspunderea
pentru vicii, ci numai cele cu o anumita greutatate. Gravitatea viciului fiind o situatie de fapt, ramane sa fie
apreciata de instanta. (L.Stanciulescu, op.cit., p. 169)
Potrivit art. 1708 C.civ. dac prile nu au convenit altfel, vnztorul este obligat s garanteze contra viciilor
ascunse, chiar i atunci cnd nu le-a cunoscut.
Clauza care nltur sau limiteaz rspunderea pentru vicii este nul n privina viciilor pe care vnztorul
le-a cunoscut ori trebuia s le cunoasc la data ncheierii contractului.

2. Prescriptia dreptului la actiune pentru vicii ascunse


Cumparatorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat sa le aduca la cunostinta
vanzatorului intr-un termen rezonabil, stabilit cu imprejurarile, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a
cere rezolutiunea contractului.
Termenele de aducere la cunostinta incep sa curga de la data descoperirii lor. Cand viciul apare in
mod gradual, termenele de aducere la cunostinta vanzatorului incep sa curga din ziua in care cumparatorul
isi da seama de gravitatea si intinderea viciului. (L.Stanciulescu, op.cit., p. 171)
3. Efectele garantiei
n temeiul obligaiei vnztorului de garanie contra viciilor, cumprtorul poate obine, dup caz:
a) nlturarea viciilor de ctre vnztor sau pe cheltuiala acestuia;
b) nlocuirea bunului vndut cu un bun de acelai fel, ns lipsit de vicii;
c) reducerea corespunztoare a preului;
d) rezoluiunea vnzrii.

25

La cererea vnztorului, instana, innd seama de gravitatea viciilor i de scopul pentru care
contractul a fost ncheiat, precum i de alte mprejurri, poate dispune o alt msur prevzut la alin. (1)
dect cea solicitat de cumprtor.
n situaia n care la data ncheierii contractului vnztorul cunotea viciile bunului vndut, pe lng
una dintre msurile prevzute la art. 1.710, vnztorul este obligat la plata de daune-interese, pentru
repararea ntregului prejudiciu cauzat, dac este cazul.
Dreptul la actiune, fie redhibitorie sau estimatorie, se prescrie in termenul general de prescriptie de
trei ani. (L.Stanciulescu, op.cit. p.171)
Garantia pentru buna functionare
Potrivit art. art. 1.716, in afar de garania contra viciilor ascunse, vnztorul care a garantat pentru
un timp determinat buna funcionare a bunului vndut este obligat, n cazul oricrei defeciuni ivite nuntrul
termenului de garanie, s repare bunul pe cheltuiala sa.
Dac reparaia este imposibil sau dac durata acesteia depete timpul stabilit prin contract sau
prin legea special, vnztorul este obligat s nlocuiasc bunul vndut. n lipsa unui termen prevzut n
contract sau n legea special, durata maxim a reparaiei este de 15 zile de la data cnd cumprtorul a
solicitat repararea bunului.
Dac vnztorul nu nlocuiete bunul ntr-un termen rezonabil, potrivit cu mprejurrile, el este
obligat, la cererea cumprtorului, s i restituie preul primit n schimbul napoierii bunului.
Cu toate acestea, garania nu va fi datorat dac vnztorul dovedete c defeciunea s-a produs din pricina
modului nepotrivit n care cumprtorul a folosit sau a pstrat bunul. Comportamentul cumprtorului se
apreciaz i lundu-se n considerare instruciunile scrise care i-au fost comunicate de ctre vnztor.
In conformitate cu art. 1.718. - Sub sanciunea decderii din dreptul de garanie, cumprtorul
trebuie s comunice defeciunea nainte de mplinirea termenului de garanie. Dac aceast comunicare nu a
putut fi fcut n termenul de garanie, din motive obiective, cumprtorul are obligaia s comunice
defeciunea ntr-un termen rezonabil de la data expirrii termenului de garanie.
Aceste dispozitii sunt aplicabile n mod corespunztor i n cazul n care vnztorul a garantat c
bunul vndut va pstra un timp determinat anumite caliti.
Obligatiile cumparatorului
Potrivit art. 1719 C.civ. cumparatorul are urmatoarele obligatii principale:
1. sa preia bunul vandut

26

In cazul vanzarii bunurilor mobile, cumparatorul este de drept in intarziere cu privire la indeplinirea
obligatiilor sale daca, la scadenta, nici nu a platit pretul si nici nu a preluat bunul.
Atunci cnd vnzarea s-a fcut fr termen de plat, iar cumprtorul nu a pltit preul, vnztorul
poate ca, n cel mult 15 zile de la data predrii, s declare rezoluiunea fr punere n ntrziere i s cear
restituirea bunului mobil vndut, ct timp bunul este nc n posesia cumprtorului i nu a suferit
transformri
2. sa plateasca pretul vanzarii
n conformitate cu dispozitiile art. 1720 C.civ., in lipsa unei stipulaii contrare, cumprtorul trebuie
s plteasc preul la locul n care bunul se afla n momentul ncheierii contractului i de ndat ce
proprietatea este transmis.
Dac la data ncheierii contractului bunurile se afl n tranzit, n lipsa unei stipulaii contrare, plata
preului se face la locul care rezult din uzane sau, n lipsa acestora, la locul destinaiei.
n cazul n care nu s-a convenit altfel, cumprtorul este inut s plteasc dobnzi asupra preului
din ziua dobndirii proprietii, dac bunul produce fructe civile sau naturale, ori din ziua predrii, dac
bunul nu produce fructe, ns i procur alte foloase.
Cumprtorul care afl de existena unei cauze de eviciune este ndreptit s suspende plata
preului pn la ncetarea tulburrii sau pn cnd vnztorul ofer o garanie corespunztoare.
Exceptie: Cumprtorul nu poate suspenda plata preului dac a cunoscut pericolul eviciunii n
momentul ncheierii contractului sau dac n contract s-a prevzut c plata se va face chiar n caz de
tulburare.
Pentru garantarea obligaiei de plat a preului, n cazurile prevzute de lege vnztorul beneficiaz
de un privilegiu sau, dup caz, de o ipotec legal asupra bunului vndut.
In cazul in care cumparatorul nu isi executa principala sa obligatie de plata a pretului, vanzatorul are
la dispozitie trei mijloace juridice (L.Staciulescu, op.cit., p. 179):

sa invoce exceptia de neexecutare care ii permite sa refuze predarea lucrului vandut;

sa ceara executarea silita a obligatiei de plata (care este totdeauna posibila, intrucat are ca obiect
o suma de bani);

Actiunea in plata pretului are caracter personal si se prescrie in termenul general de trei ani.

sa ceara rezolutiunea porivit regulilor generale precum si daune interese.

27