Chimerele se pot deobicei reproduce dar fertilitatea si tipul progeniturii depinde de

ce linie celulara dezvolta testiculele sau ovarele.

Diferite grade de intersexualitate pot aparea daca un set de celule este femel si altul
mascul.

Chimerismul uman
1953 o femeie chimera a fost raportata in British Medical Journal; avand doua
grupe de sange diferite; aparent celulele fratelui ei traind in corpul ei.
1998 un barbat cu organe femele partiale dezvoltate; el fiind conceput prin
fertilizare in vitro.
La fel ca si in cazul clonarii, procesele de creare si implatare a unei chimere sunt
imprecise, cu atat mai mult majoritatea embrionilor mor spontan.
Crearea unui chimer, a unei specii cu diferite trasaturi (culoarea) a permis
identificarea diferentierii celulelor embrionare care formeaza anumite sisteme/ organe.
Primele primate chimere sunt fratii Roku si Hex fiecare avand 6 genomuri.
Au fost creati folosindu-se 4 blastocisti cu celule totipotente; celulele nu au fuzionat
dar au lucrat impreuna pentru a realiza un organism.
Roku era o chimera din punct de vedere sexual (4% din celulele sanguine contineau 2
cromosomi X).
Un pas major in realizarea chimerelor a fost in 1984 cand a fost produsa o geep
(capra-oaie); a fost produsa prin combinarea unui embrion de oaie cu unul de capra, si a
supravietuit pana la maturitate.
Creatia geep-ului a scos al iveala complexitatea dezvoltarii unei chimere.
Implantarea unui embrion de capra/ oaie intr-o mama surogata ce nu apartine
aceleasi specii este imposibila, sistemul imunitar respingand embrionul.
Un embrion de geep ce contine ambii markeri ai sistemului imunitar parental, a
putut supravietui indiferent de mama surogata.
August 2003 Shanghai Second Medical University a combinat cu succes celule
epidermice cu ovule de iepure pentru a creia primul embrion chimer; embrionul s-a
dezvoltat pentru cateva zile dupa care a fost distrus pentru a recolta celulele stem.
2007 University of Nevada School of Medicine a creat o oaie al carei sange
contine 15% celule umane.