Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului

Societatea de S
tiinte Matematice din Romania

Olimpiada National
a de Matematic
a
Etapa final
a, Oradea, 18 aprilie 2011
CLASA a XII-a BAREMURI
Problema 1. Fie m un numar natural nenul, p un numar prim si A
un inel care are exact m elemente inversabile, iar |1 + 1 +
{z + 1} = 0. Sa se
p ori

arate c
a inelul A are elemente nilpotente nenule daca si numai daca p divide
m.
Solutie. Fie a A, a 6= 0, un element nilpotent si k N , astfel ncat
k
k
= 0. Intruc
at (a + 1)p = ap + 1 = 1, rezulta ca a + 1 este inversabil si
ordinul lui a+1 n grupul multiplicativ U (A) al unitatilor lui A este o putere
a lui p. Deoarece ordinul lui a + 1 divide ordinul m al lui U (A), rezulta ca
p divide m. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 puncte

k
ap

Reciproc, conform teoremei lui Cauchy, exista un element a de ordin p n

U (A). Intruc
at (a 1)p = ap 1 = 0 si a 6= 1, rezulta ca a 1 este un
element nilpotent nenul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 puncte
Problema 2. Fie f : [0, 1] (0, ) o functie continua. Pentru fiecare
n N, n 2, se consider
a diviziunea 0 = t0 < t1 < < tn = 1, astfel
nc
at
Z
Z
Z
t1

t2

t0

tn

f (t) dt = =

f (t) dt =
t1

S
a se calculeze
lim

f (t) dt.
tn1

n
.
1
1
1
+
+ +
f (t1 ) f (t2 )
f (tn )

Solutia 1. Fie F : [0, 1] [0, I],

Z
F (x) =

Z
f (t) dt,

unde I =

f (t) dt.
0

Deoarece f ia valori strict pozitive, rezulta ca F este strict crescatoare, deci

injectiv
a. Intruc
at F este continua, F (0) = 0 si F (1) = I, rezulta ca F este
surjectiv
a si F 1 (kI/n) = tk , k = 0, 1, , n, n 2. . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Dac
a not
am cu (xn )n2 sirul din enunt, atunci
n

k=1

k=1

k=1

1X 1
1X
1
1X
1
1
=
=
=
1
0
1
xn
n
f (tk )
n
f (F (kI/n))
n
F (F (kI/n))
n
1 X 1 0
=
(F ) (kI/n).
n
k=1

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 puncte

Intruc
at (F 1 )0 este continua, rezulta ca
1
lim
=
n xn

(F

1 1
1 1

) (Ix) dx = F (Ix) = .
I
I
0

1 0

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Solutia 2. Fie = min {f (t) : 0 t 1} > 0 si
Z

f (t) dt > 0.

I=
0

Aplic
and teorema mediei pe fiecare interval [tk1 , tk ], obtinem
Z

tk

f (t) dt = (tk tk1 )f (k ),

I/n =

tk1 < k < tk ,

tk1

deci

k=1

k=1

1X
f (k )
1X 1
=
(tk tk1 )
.
n
f (tk )
I
f (tk )
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
Fie > 0 si n suficient de mare: I/n < . Intrucat f este continua, iar [0, 1]
este compact, f este uniform continua pe acest interval: exista = () > 0,
astfel nc
at |f (x) f (x0 )| < , daca |x x0 | < . Daca n este suficient de
mare, atunci
0 < tk k < tk tk1 =

I
I

< ,
nf (k )
n

deci |f (tk ) f (k )| < , de unde



 f (k )


 < ,

1
 f (tk )
 f (tk )

k = 1, 2, , n,

k = 1, 2, , n.

Prin urmare,
 n
  n


1 X
f (k ) 1   1 X
f (k )


(tk tk1 )
=
(tk tk1 )
1 

I

f (tk ) I   I
f (tk )
k=1
k=1


n
 f (k )

1X

(tk tk1 ) 
1 <
,
I
f (tk )
I
k=1

i. e., sirul din enuntul problemei este convergent la I. . . . . . . . . . . 6 puncte

Problema 3. Fie n N, n 2, si A un inel cu n elemente, astfel ncat
ecuatia xn+1 + x = 0 s
a aiba n A \ {0} solutia unica x = 1. Sa se arate ca
A este corp.
2

Solutie. Intruc
at 1 verifica ecuatia xn+1 + x = 0, rezulta ca 1 + 1 = 0,
deci toate elementele nenule ale grupului aditiv (A, +) au ordinul 2. Teorema
lui Cauchy implic
a deci c
a n = 2m , m N . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Fie a A, a 6= 0. Intruc
at inelul A este finit, exista p < q, astfel ncat
p
q
a = a . Prin nmultiri succesive cu aqp , rezulta ca aq = a(k+1)qkp , k 1.
Alegem k N , astfel nc
at r = (k + 1)q kp > 2q. Prin nmultire cu ar2q ,
rq
2(rq)
obtinem a
=a
. Fie b = arq . Intrucat b2 = b, rezulta ca bn+1 = b,
deci bn+1 + b = 0, de unde b {0, 1}. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 puncte
Dac
a b = arq = 0, alegem s N, s 2, astfel ncat as1 6= 0 si as = 0.
m
Fie c = as1 . Atunci c2 = 0 si n consecinta (c + 1)n+1 = (c + 1)2 (c + 1) =
m
(c2 + 1)(c + 1) = c + 1. Conform ipotezei, rezulta ca c + 1 {0, 1}
contradictie. Deci arq = 1, i. e., a este inversabil. . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Problema 4. Fie f : R R o functie crescatoare, F : R R o functie
care are derivate laterale finite n orice punct din R si F (0) = 0. Stiind ca
lim f (x) Fs0 (x0 ) si

xx0

lim f (x) Fd0 (x0 ),

xx0

oricare ar fi x0 R, s
a se arate ca
Z x
F (x) =
f (t) dt,

x R.

Solutie. Consider
am functia G : R R,
Z x
f (t) dt.
G(x) = F (x)
0

Fie x0 R, x 6= x0 . Atunci
F (x) =

F (x) F (x0 )
(x x0 ) + F (x0 ).
x x0

Deoarece F are derivate laterale finite n x0 , rezulta ca functia

x 7

F (x) F (x0 )
,
x x0

x 6= x0 ,

este m
arginit
a n jurul lui x0 , deci lim F (x) = F (x0 ). Prin urmare, functia
xx0

G este continu
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Ar
at
am c
a G are derivate laterale finite n fiecare punct x0 R si G0s (x0 ) 0
si G0d (x0 ) 0. Fie x > x0 . Deoarece limxx0 f (x) f (t) f (x), x0 < t x,
rezult
a c
a
Z x
1
lim f (x)
f (t) dt f (x),
xx0
x x 0 x0
deci
lim

xx0

1
x x0

f (t) dt = lim f (x).

xx0

x0

Prin urmare,
G(x) G(x0 )
lim
= lim
xx0
xx0
x x0

F (x) F (x0 )
1

x x0
x x0


f (t) dt

x0

= Fd0 (x0 ) lim f (x) 0.

xx0

In mod analog,
lim

xx0

G(x) G(x0 )
= Fs0 (x0 ) lim f (x) 0.
xx0
x x0

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Asadar, 0 G0s (x) < si < G0d (x) 0, oricare ar fi numarul real x.
Rezult
a c
a
lim
0

G(x ) G(x /2)

1
= G0s (x) 0,

x R,

si
lim
0

G(x + ) G(x + /2)

1
= G0d (x) 0,

x R.

Ar
at
am c
a G este constanta. Sa presupunem ca exista a < b, astfel ncat
G(a) 6= G(b).
Dac
a G(a) < G(b), consideram un numar real strict negativ >
(G(a) G(b))/(b a). Functia H : [a, b] R, H(x) = G(x) + x, este
continu
a, H(a) < H(b) si
lim
0

H(x + ) H(x + /2)

= G0d (x) + < 0,

2
2
2

x R.

Deci, oricare ar fi num

arul real x, exista (x) > 0, astfel ncat H(x + ) <
H(x + /2), 0 < < (x). Fie c [a, b], astfel ncat
H(c) = min {H(x) : a x b}.
Intruc
at H(a) < H(b), rezulta ca a c < b. Fixam un numar real strict
pozitiv < min(b c, (c)). Atunci
H(c) H(c + ) < H(c + /2) < < H(c + /2n ) < H(c),
ultima inegalitate rezult
and din continuitatea lui H contradictie.
Dac
a G(a) > G(b), procedam n mod analog: consideram un numar real
strict pozitiv < (G(a) G(b))/(b a). In acest caz, functia continua
corespunz
atoare, H(x) = G(x) + x, ndeplineste conditiile H(a) > H(b) si
lim
0

H(x ) H(x /2)

= G0s (x) < 0,

2
2
2
4

x R.

Deci, oricare ar fi num

arul real x, exista (x) > 0, astfel ncat H(x ) <
H(x /2), 0 < < (x). Fie c [a, b], astfel ncat
H(c) = min {H(x) : a x b}.
Intruc
at H(a) > H(b), rezulta ca a < c b. Fixam un numar real strict
pozitiv < min(c a, (c)). Atunci
H(c) H(c ) < H(c /2) < < H(c /2n ) < H(c),
ultima inegalitate rezult
and din continuitatea lui H contradictie.
In consecint
a, G este constanta. Intrucat G(0) = 0, rezulta ca G(x) = 0,
oricare ar fi x real. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 puncte