Clasificare tipologii de temperament

Exista mai multe tipologii ale temperamentului, aceasta problema fiind o preocupare
constanta de-a lungul istoriei si evolutiei stiintei.
A. Tipologia lui Hipocrate
B. Tipologii morfologice sau bioconstitutionale (Tipologia lui E. Kretschmer-W.
Sheldon)
C.Tipologii fiziologice si psihofiziologice (I.V. Pavlov)
D.Clasificarea potrivit grupelor sanguine (Bernard Montain, 1992)
E.Clasificarea bazata pe asimetria functionala a emisferelor cerebrale (Ned
Hermann, 1976)
F.Tipologiile psihologice Tipologia scolii franco-olandeza( Heymans-Wiersman-Le
Senne)
G. Tipologii psihologice (Tipologia lui C.G.Jung si H. Eysenck)
A. Tipologia lui Hipocrate
Prima incercare de identificare si explicare a tipurilor temperamentale o datoram
medicilor Antichitatii, Hipocrate si Galenus.
In concordanta cu filosofia epocii, care considera ca intreaga natura este compusa din
patru elemente fundamentale - aer, pamant, foc si apa - acestia au socotit ca predominanta in
organism a uneia dintre cele patru 'umori' (hormones): sange, flegma, bila neagra si bila
galbena, determina temperamentul. Clasificarea celor doi autori contine niste intuitii de
geniu:
-intuirea naturii afective si biochimice a temperamentului,
-intuirea cauzelor unor tulburari comportamentale (umorile sunt radacina unor boli).
Pe aceasta baza se stabilesc cele patru tipuri clasice de temperament: sangvinic, flegmatic,
melancolic si coleric.
Colericul este energic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si isi risipeste
energia. El este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Oscileaza intre
entuziasm si deceptie, are tendinta de exagerare in tot ceea ce face. Este o persoana foarte
expresiva, usor 'de citit', gandurile si emotiile i se succed cu repeziciune. Are tendinta de
dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.

Sangvinicul se caracterizeaza prin ritmiciatate si echilibru. Este vioi, vesel, optimist si se

adapteaza cu usurinta la orice situatie. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece
simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt
superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste
usor contacte cu alte persoane.
Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in tot ceea ce face, pare a dispune
de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita, poate obtine performante
deosebite mai ales in muncile de lunga durata si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce
face. Fire inchisa, greu adaptabila, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.
Melancolicul este la fel de lent si inexpresiv ca felgmaticul, dar ii lipseste forta si
vigoarea acestuia, emotiv si sensibil, are o viata interioara agitata datorita unor exagerate
exigente fata de sine si a unei neincrederi in fortele proprii. Este putin rezistent la eforturi
indelungate. Putin comunicativ, inchis in sine, melancolicul are dificultati de adaptare
sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatie redusa.
B. Tipologii morfologice sau bioconstitutionale -Tipologia lui E. Kretschmer-W.
Sheldon
a) clasifica temperamentul dupa constitutia corporala a individului; considera ca o
anumita constitutie predispune la un anumit comportament.
Erst Kretschner realizeaza patru tipuri constitutionale:
-picnic: grasut, inaltime medie, fata moale, extremitati scurte,
-astenic: dezvoltat mai mult in lungime in toate segmentele corpului
-atletic: mare dezvoltare a scheletului osos si a musculaturii,
-displastic: malformatii congenitale.
W. Sheldon clasifica temperamentul dupa gradul de dezvoltare a celor trei foite
embrionare:
-endoderm constitutie endomorfa temperament visceroton,
-mezoderm constitutie mezomorfa temperament somatoton,
-ectoderm constitutie ectomorfa temperament cerebroton.
b) cuprinde trei tipuri principale:
- tipul picnic-ciclotim (constitutie orizontala, abdomen voluminos, obezitate, piele
intinsa, fata moale, sistem osos fragil), predispune la tulburari maniaco-depresive;
- tipul leptosom (astenic-schizotin) constitutie verticala, trunchi cilindric, cutie toracica
plata (turtita), umeri apropiati si ingusti, cap mic si rotund, muschi si oase subtiri (aspect

scheletic), nas lung si ascutit, paloarea fetei, trasaturi feminine la barbati si masculine la
femei), predispune la tulburari de natura schizoida (schizofrenica)
- tipul atletic-vascos (constitutie fizica proportionata, dezvoltare robusta a sistemului osos
si muscular, umeri lati si bazin ingust), predispune la epilepsie.
Pe baza combinatiilor in interiorul tipurilor morfologice picnic si astenic, Kretschmer
a obtinut 6 tipuri temperamentale: 3 ciclotimice si 3 schizotimice.
a)Temperamente ciclotimice:
1. hipomania (dispozitie euforica, mobilitate, sociabilitate, comunicativitate exagerata)
2. sintonic (spirit realist, pragmatism, simtul umorului, toleranta)
3. greoi (lentoare, inertie, praguri senzoriale ridicate, timpi de reactie mari)
b)Temperamente schizotimice:
1. hiperestezic (nervozitate, iritabilitate, idealism, interiorizare, delicatete, circumspectie)
2. schizotimic (intermediar, rece, calm, energic)
3. anestezic (rece, nervos, logic, sistematic, obtuz, lenes, inaccesibil pasiunilor, indolent).

C. Tipologii fiziologice si psihofiziologice (I.V.Pavlov)

Pavlov a pus in corespondenta tipurile generale de sistem nervos comune omului si
animalelor, cu cele patru temperamente stabilite in antichitate. El a utilizat atat criterii de
ordin psihologic cat si de ordin fiziologic, considerand ca activitatea nervoasa superioara are
trei insusiri fundamentale:
intensitatea (forta) proceselor de excitatie si inhibitie- (reprezinta capacitatea celulei
nervoase de a rezista mai mult sau mai putin la actiunile nervoase, fara a-si incetini
activitatea), sistemul nervos din acest punct de vedere poate fi puternic sau slab
echilibrul proceselor de excitatie si inhibitie- (se exprima in viteza cu care se trece de la
excitatie la inhibitie si invers), in cazul in care trecerea este rapida sistemul nervos
este mobil si in cazul in care trecerea este greoaie sistemul nervos este inert
mobilitatea proceselor de excitatie si inhibitie-(se refera la repartitia egala sau inegala a
fortei intre excitatie si inhibitie, iar cand predomina excitatia, sistemul nervos este echilibrat,
iar cand predomina excitatia, sistemul nervos este neechilibrat-excitabil.
tipul puternic-echilibrat-mobil are drept corespondent temperamentul sangvinic (vioi,
comunicativ, sociabil, adaptabil, controlat)

tipul puternic-echilibrat-inert are corespondent temperamentul flegmatic (calm, tacut,

nesociabil, lent, greu adaptabil la situatii noi, putin impresionabil, rezistent la stres si
frustratii)
tipul puternic-neechilibrat-excitabil are corespondent temperamentul coleric (rezistent,
vioi, hiperactiv, irascibil, impulsiv, imprudent, trairi emotionale explozive, instabilitate
comportamentala, tendinta de dominare in relatiile interpersonale, saturatie si plictiseala
rapida la monotonie)
tipul slab are drept corespondent temperamentul melancolic (interiorizat, retras, sensibil,
delicat).
Pavlov a demonstrat ca cele patru tipuri considerate pure se combina intre ele, dand 16
tipuri mixte, singurele care se intalnesc in realitate, tipul pur fiind o entitate mai mult
teoretica.
D. Clasificarea potrivit grupelor sanguine (Bernard Montain, 1992)
grupei sanguine A ii corespunde temperamentul armonic (cautarea permanenta a
armoniei cu anturajul lor, neputandu-se realiza si dezvolta decat in aceasta conditie)
grupei sanguine 0 ii corespunde temperamentul melodic (se afla intotdeauna in
consonanta cu mediul extern, adaptandu-se fara dificultate la situatie)
grupei sanguine B ii corespunde temperamentul ritmic (slab, sensibili la mediu, traind si
exprimandu-se in ritmul lor propriu, raman relativ independenti la variatiile ambiantei)
grupei sanguine AB ii corespunde temperamentul complex (reunesc trasaturile
contradictorii ale celorlalte trei temperamente avand, in consecinta, dificultati in gasirea unui
echilibru satisfacator).
E. Clasificarea bazata pe asimetria functionala a emisferelor cerebrale (Ned Hermann,
1976)
tipul cortical stang (C.S.) organizat, logic, determinat, stabil, conservator
tipul cortical drept (C.D.) ingenios, intuitiv, emotional, creativ, instabil, deschis
tipul limbic stang (L.S.) sigur pe sine, rezistent la frustratii, activ
tipul limbic drept (L.D.) serviabil, amabil, comunicativ, afectuos
F. Tipologiile psihologice tipologia scolii franco-olandeza Heymans-Wiersman-Le
Senne
Delimiteaza trei dimensiuni (trasaturi) determinata dupa predominarea uneia din cele
doua functii identificate de Gross:
emotivitatea sau instabilitatea emotionala,

activitatea sau forta pulsionala generala

primaritate-secundaritate,
Psihologii olandezi G. Heymans si E. D. Wiersman propun o tipologie a temperamentelor
mult mai nuantata care va fi reluata si precizata de psihologii francezi Rene Le Senne si
Gaston Berger.
Pentru Le Senne caracterul este ceea ce intelegem azi prin temperament, adica 'ansamblul
dispozitiilor innascute, care formeaza scheletul mintal al individului'. Ei pornesc de la trei
factori fundamentali: emotivitatea, activitatea si 'rasunetul' (ecoul). Din combinarea lor
rezulta opt tipuri temperamentale.
Emotivitatea exprima reactiile afective ale persoanelor in fata diferitelor
evenimente:
-emotivii au tendinta de a se tulbura puternic chiar si pentru lucruri marunte
-non-emotivii sunt aceia care se emotioneaza greu si ale caror emotii nu sunt prea
violente.
Activitatea desemneaza dispozitia spre actiune a unei persoane:
-activii au o continua dispozitie spre actiune, nu pot sta locului
-non-activii actioneaza parca impotriva vointei lor, cu efort si plangandu-se continuu.
Rasunetul (ecoul) pe care il au asupra noastra diferite evenimente, impresii:
cei care traiesc puternic prezentul, extraversivii sunt numite persoane primare
cei care au tendinta de a ramane sub influenta impresiilor trecute, introversivii sunt
numite persoane secundare.
Exista opt tipuri de temperament care rezulta din combinarea acestor factori, si anume:
1. pasionatii (emotivi, activi, secundari) EAS -valoare dominanta: opera de infaptuit
- ambitiosi care realizeaza tensiune extrema a intregii personalitati; activitate concentrata
pentru un scop unic; dominatori, apti pentru a conduce; stiu sa-si stapaneasca si sa utilizeze
violenta; serviabili, onorabili, iubesc societatea; au simt profund al grandorii; stiu sa-si reduca
nevoile organice; merg uneori pana la ascetism.
2. colericii (emotivi, activi, primari) EAP -valoare dominanta: actiunea
- generosi, cordiali, plini de vitalitate, si exuberanta, optimisti; in general excitabili,
adesea fara gust si masura; activitatea lor e intensa, febrila si multipla; se intereseaza de
politica, iubesc poporul, cred in progres, sunt revolutionari; dotati cu aptitudini oratorice,
plini de impetuozitate, antreneaza oamenii.
3. sentimentalii (emotivi, non-activi, secundari) EnAP- valoare dominanta: intimitatea

- ambitiosi ce raman mereu in stadiul de aspiratie; meditativi, introvertiti, schizotimi;

adesea melancolici si nemultumiti de ei insisi; timizi, vulnerabili, scrupulosi; isi alimenteaza
viata interioara prin ruminatia trecutului; nu stiu prea bine sa intre in relatii cu oamenii, si cad
usor in mizantropie; neabili, se resemneaza dinainte cu ceea ce puteau totusi sa evite;
individualisti, au un sentiment viu al naturii.
4. nervosii (emotivi, non-activi, primari) EnAS- valoare dominanta: divertismentul
- cu dispozitie variabila vor sa epateze si sa atraga atentia; indiferenti la obiectivitate, simt
nevoia de a infrumuseta realitatea (ajungand de la minciuna la fictiune poetica); au un gust
pronuntat bizar, oribil, macabru; muncesc neregulat si numai ce le place; au nevoie de
excitatii pentru a se smulge inactivitatii si plictiselii; inconstanti in afectiunile lor sunt repede
sedusi si consolati.
5. flegmaticii (non-emotivi, activi, secundari) nEAS- valoarea dominanta: legea.
- oamenii obisnuintelor, respecta principiile, punctuali, obiectivi, demni de credinta,
ponderati, cu dispozitie afectiva egala, in general impasibili, rabdatori, tenaci, lipsiti de orice
afectare; civismul lor e profund, religia lor are caracter mai ales moral; agreeaza sistemele
abstracte.
6. sangvinicii (non-emotivi, activi, primari) nEAP- valoare dominanta: succesul social
- extrovertiti, pot face observatii exacte si dovedesc un remarcabil simt practic; le place
lumea, unde se comporta politicos, sunt spirituali, ironici, sceptici; stiu sa manevreze
oamenii, sunt abili diplomati, liberali si talentati in politica, au putin respect pentru marile
sisteme si pun accent pe experienta; probeaza initiativa si o mare suplete de spirit;
oportunisti.
7. apaticii (non-emotivi, non-activi, secundari) nEnAs- valoare dominanta: linistea
- Inchisi, secretosi, repliati in ei insisi, dar fara viata interioara frematatoare. Sumbri si
taciturni, rad rareori. Sclavi ai obisnuintelor, conservatori. Tenaci in aversiunile lor, sunt
dificil de reconciliat. Cei mai putin vorbareti dintre oameni, le place singuratatea. Desi
indiferenti la viata sociala, ei sunt in general cinstiti, iubesc adevarul, onorabili.
8. amorfii (non-emotivi, non-activi, primari) nEnAP- valoare dominanta: placerea
- disponibili, concilianti, toleranti prin indiferenta, dau adesea dovada de o incapatanare
pasiva tenace; in ansamblu au 'caracter bun'; neglijenti, lenesi, nepunctuali; indiferenti fata de
trecut mai mult decat fata de viitor; au adesea aptitudini catre muzica (executanti) si teatru.
Luand in considerare doar emotivitatea si activitatea putem reduce cele 8 tipuri la
jumatate:
1. Emotivii inactivi -a) nervosii-reactioneaza rapid la evenimente; b) sentimentaliireactioneaza lent.
2. Emotivii activi -a) colericii au reactii rapide, explozive; b) pasionatii au reactii lente.

3. Neemotivii activi -a) sangvinicii au reactii echilibrate, rapide; b) flegmaticii au multa

forta dar lenti.
4. Neemotivii inactivi a) amorfii au mai putina energie, sunt bine ancorati in prezent; b)
apaticii au lipsa de energie care este dublata de un ritm lent al reactiilor.
G. Tipologii psihologice Tipologia lui C.G.Jung si H.Eysenck
Psihiatrul elvetian Carl Jung a constatat, pe baza unei impresionante experiente clinice,
ca, in afara unor diferente individuale, intre oameni exista si deosebiri tipice. Unii oameni
sunt orientati predominant spre lumea externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce
altii sunt orientati predominant spre lumea interioara si apartin categoriei introvertitilor.
Extravertitii -firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori; se
inteleg sau se cearta cu cei din jur, dar raman in relatii cu ei.
Introvertitii -firi inchise, greu de patruns, timizi, putini comunicativi, inclinati spre
reverie si greu adaptabili.
Carl Gustav Jung este cel care a fundamentat, din punct de vedere psihologic, tipologia
temperamentelor in perechi de trasaturi polare:
-extravert: personalitate orientata spre exterior, (e incitat de dinamismul vietii practice, e
sociabil, comunicativ, usor adaptabil, vioi).
-introvert: orientat spre propria interioritate, (are tendinta de interiorizare, de izolare)
-ambivert: echilibru intre primele doua.
Psihologul englez Hans Eysenck reia aceasta distinctie a lui Jung, amplificand cazuistica
probatorie, dar adauga o noua dimensiune numita grad de nevrozism.
Gradul de nevrozism exprima stabilitatea sau instabilitatea emotionala a subiectului.
Eysenck a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua axe perpendiculare, obtinand tipurile
extravertit - stabil, extravertit - instabil, introvertit - stabil si introvertit - instabil, pe care lea asociat cu cele patru temperamente clasice.
Psihologul roman Nicolae Margineanu a considerat ca temperamentul caracterizeaza
forma manifestarilor noastre si, de aceea, l-a definit drept aspectul formal al afectivitatii si
reactivitatii motorii specifice unei persoane.
Gheorghe Zapan a determinat patru niveluri ale sistemului temperamental:
1. nivelul motor general (de activitate),
2. nivelul afectiv,
3. nivelul perceptiv-imaginativ
4. nivelul mental (al gandirii).

Rezulta urmatoarele tipuri temperamentale:

- activ (dominatia subsistemului afectiv),
- artistic (dominatia subsistemului perceptiv-imaginativ),
- ganditor (dominatia subsistemului mental).
Fiecare nivel se caracterizeaza prin indicii temperamentali: forta, echilibru, mobilitate,
persistenta, tonus afectiv (stenic si astenic) si directie (extravertit sau introvertit).
Gh. Zapan a elaborat o metoda de educare a capacitatii de interapreciere, numita metoda
aprecierii obiective a personalitatii.
Meritul lui Zapan consta, insa, nu doar in stabilirea unei noi tipologii temperamentale, ci
mai ales in imaginarea unei metode de diagnosticare a temperamentului.
Tipurile temperamentale si tipurile de sistem nervos sunt doua notiuni diferite, nu coincid,
deoarece in timp ce acestea din urma raman de-a lungul vietii neschimbate, temperamentul
se construieste in cadrul interactiunii individului cu mediul fizic si socio-cultural.