Tema 4: Particularitile sistemului financiar al S.U.A.

Sistemul bancar al S.U.A.

Bnci naionale
i bncile
diferitor state

Bnci cu i fr
filiale

Filiale n alte
ri i bnci
americane
separate

Structura
sistemului
bancar al SUA
include:

Bnci - membre
ale SFR i cele
ce nu snt
membre

Holdinguri
bancare

Particularitile de baz i specificul

bncilor din SUA:

Subordonarea dubl a sistemului bancar al SUA att

conducerii federale ct i celei locale, a statelor separate;

Bncile din SUA pot deschide filiale noi numai n cadrul

statului, n care se afl oficiul lor central, iar fiecare stat
deine o ordine proprie de administrare a filialelor;

Controlul asupra bncilor naionale este efectuat de ctre

Sistemul Federal de Rezerve (SFR) i de ctre Corporaia
Federal de Asigurare a Depozitelor (CFAD);

Conform legislaiei toate bncile naionale trebuie s fie

membre ale SFR. Bncile statelor pot adera la SFR la
dorin i numai dac respect cerinele naintate de ctre
Sistem bncilor-membre, etc.

Bnci cu Filiale:
Avantaje:

Dezavantaje:

Diversificarea operaiunilor bancare datorit

unui teritoriu de aciune mai larg;
Facilitarea dirijrii resurselor;

Reducerea calitii deservirii personale;

Standardizare excesiv a operaiunilor;

Ritmul lent de luare a deciziilor fiind necesar

autorizarea din parte oficiului central, etc.

Reducerea costurilor pe seama extinderii

proporiilor de producere i, respectiv, a
posibilitii de obinere a veniturilor;

Acapararea unui segment de pia mai mare

care contribuie la majorarea numrului clienilor
bncii.
Companiile Holding
Corporaii ce au controlul asupra unei sau mai multor bnci prin deinerea pachetului de aciuni a
acesteia/acestora.
Avantaje:
Dezavantaje:

Posibilitatea de a controla bncile;

Localizarea concomitent n mai multe state;

Permite lrgirea gamei de operaiuni n sferele ce

erau interzise de activitatea bancar (leasing,
factoring, operaiuni investiionale, servicii de
consulting);

Diminuarea costurilor, de genul cheltuielilor de

publicitate, pentru servicii de audit i consulting
privind activitatea investiional i altor cheltuieli,
pe seama creterii numrului i tipurilor de
operaiuni bancare.

Complexitatea gestiunii unei organizaii de

proporii impuntoare;

Absena intereselor comune ale proprietarilor i

clienilor din localitatea deservit de ctre holding;

ntmpin mereu piedici politice i sociale, din

cauza mrimii i a posibilitii lor de a concentra
ntreaga putere economic.

Cauzele principale de stabilire a

relaiilor corespondente ntre bnci
sunt:

n multe cazuri bncile nu snt n stare s

acorde individual unele servicii solicitate de
ctre clieni;

Oferirea acestor servicii este extrem de

costisitoare pentru bnci (fiind mai convenabil
s cumpere unele servii pentru clienii si
dect s le ofere singure, economisind pe
seama unor operaiuni de proporii mari).

Acordarea de ctre bncile mari

a creditelor pentru suplinirea
rezervelor bncilor mici i,
invers, procurarea excedentului
de resurse de la acestea, factor
decisiv pentru bncile ce nu snt
membre ale SFR;

Bncile mari pot oferi

bncilor mici consultaii
privind investiiile, pot
cumpra, comercializa
sau pstra hrtii de
valoare pentru acestea;

Operaiuni cu cecuri, primind

cecuri n care este indicat o alt
banc n calitate de pltitor,
banca corespondent expediaz
cecul acestei bnci sau oricare
altei n care este deschis contul
bncii pltitoare;

Bncile
corespondente
efectueaz
urmtoarele
operaiuni:

Bncile corespondente
pot ceda bncilor mici
o parte din portofoliul
lor creditar, cnd
acestea i-au epuizat
limitele creditare;

Acordarea bncilor mici

consultaii n vederea
gestionrii activelor;

Creditarea clienilor
bncilor mici, cnd
acestea nu pot realiza
individual aceast
operaiune;

4.1.2. Fuziune bncilor.

Fuziune Bncilor:
Cauzele ce determin fuziunea bncilor:
diminuarea costurilor operaionale i sporirea
volumului de operaiuni pentru creterea
profitului n cadrul fuziunii;
diversificarea operaiunilor;
reunirea resurselor n vederea obinerii unei mai
mari capaciti creditare, ce este limitat de
volumul capitalului i rezervelor bancare;
evitarea falimentrii;
necesitatea substituirii conducerii bncii.

Avantaje:
Creterea eficacitii activitii bancare:
1. datorit economisirii n proporiile de
producere (dac la intensificarea producerii
unui produs anume totalitatea costurilor
crete ntr-o proporie mai mic);
2. datorit economisirii n diversitatea
asortimentului de produse oferite, ce apare
n cazul cnd cheltuielile pentru producerea
tuturor produselor bancare snt mai mici
dect cheltuielile aferente fiecrui produs n
parte.

4.2.1. Istoricul SFR i sarcinile contemporane ale acesteia

Sistemul Federal de Rezerv (SFR):

Fondarea

In 1913, Congresul SUA a fondat Sistemul Federal de Rezerva - a fost o iniiativ

din partea bancherilor rii. Aceast cointeresare a aprut dup criza bancar din
1907 si panica financiara ce a urmat. Bncile comerciale au ntmpinat dificulti
legate de retragerea depozitelor de ctre clieni si transformarea lor in numerar.
Cteva instituii creditare erau aproape de faliment, iar numerarul se vindea timp de
cteva luni, la preul mai mare de valoarea nominala, ce negative s-a reflectat asupra
economiei tarii.

Funcia de baz

Implementarea in practic a politicii monetar-creditare a statului pe baza

reglementarii creterii valorii depozitelor si a creditelor bncilor comerciale,
instituiilor bancare, companiilor de holding in scopurile gestiunii conjuncturii
economice si nivelurilor preturilor in tara.

Capitalul SFR

Este compus pe baza combinrii capitalului statului i celui particular - fondatorii

fiind in acelai timp si guvernul federal si bncile comerciale private.

Prerogativele SFR

Structura
organizatorica a SFR

Stabilitatea sistemului financiar si bancar;

Controlul inflaiei si omajului pe baza gestiunii masei monetare;
ndeplinirea rolului de agent fiscal al guvernului federal si agent al deservirii datoriei
statului.

Consiliul administratorilor;
Bncile Federale de Rezerva (Regionale)- BFR;
Bncile membre ale SFR ;
Comitetul Federal al Operaiunilor pe Piaa Deschis (CFOPD) ;
Consiliul Federal de Consultaii.

Atribuiile organelor SFR:

Consiliul
administratorilor

Bncile Federale de
Rezerva (BFR)

Comitetul Federal al
Operaiunilor pe Piaa
Deschis (CFOPD)

Consiliul Federal de
Consultaii

Stabilete nivelul rezervelor obligatorii pentru toate instituiile creditare;

Prin intermediul Comitetului SFR pentru operaiuni pe piaa deschisa,
determina politica SFR cu operaiunile cu hrtii de valoare si duce
rspundere mpreuna cu bncile federale pentru aceste operaiuni;
Stabilete ratele dobnzii pentru toate 12 bnci regionale;
Efectueaz controlul operaiunilor bncilor regionale, holdingurile bancare
si bncile membre ale SFR, de asemenea reglementarea si controlul asupra
altor instituii bancare;
Aprob bugetele bncilor regionale.
Clearing-ul cecurilor;
Emisiunea de bancnote noi i extragerea din circulaie a celor uzate;
Permisiunea fuziunii instituiilor creditare;
Acordarea de credite bncilor n limitele districtelor;
Realizarea conexiunii ntre oamenii de afaceri i SFR ;
Inspectarea bncilor statelor ;
Efectuarea, mpreun cu Trezoreria, a operaiunilor pe piaa valutar ;
ntreprinderea msurilor de meninere a puterii de cumprare a monedei
naionale (de facto, aceasta este funcia bncii federale de rezerve din New
York) ;
Colectarea informaiei despre condiiile activitii economice din cadrul
districtelor;
Efectuarea studiilor cu privire la politica monetar-creditar i publicarea
buletinelor analitice i informaionale.
Gestiunea operaiunilor de vnzare-cumprare a hrtiilor de valoare
federale de ctre BFR.
Meninerea conexiunii ntre toate instituiile bancare i SFR.

4.2.2. Statutul legislativ i independena SFR.

Numai Congresul are competenta s

dizolve i s lichideze SFR, care se
subordoneaz
doar
acestuia.
Preedintele, nici structurile economice
nu au voie s rectifice deciziile SFR.

SFR nu are dreptul s

crediteze instituii nedepozitare.

Totui, dup componena organelor de

conducere, funciilor, principiilor i
criteriilor politicii implimentate, SFR poate
fi atribuit la cele mai importante instituii
de guvernare din SUA.

Statutul legislativ
i independena
SFR

Legea din 1978 cu privire la ocuparea

deplin (full employment) i creterea
echilibrat, numit legea lui HumryHockins, interzice SFR s crediteze
Ministerul Finanelor sau s procure
emisiuni noi de obligaiuni trezoreriale
nemijlocit de la Trezorerie.

SFR reprezint
organul executiv al
Congresului SUA

Bncile federale de rezerve, oficial

nu aparin statului, dat fiind faptul
c capitalul lor este constituit din
cotele-pri ale bncilor comerciale;

4.2.3. Activele, pasivele i conturile fluxului de capital a bncilor federale de rezerve.

Bilanul Bncilor Federale de Rezerv
Posturi de Activ:
Posturi de Pasiv:
- Contul certificatelor n aur (n mediu 3-6% din - Bonurile federale de rezerve (cca 80% din
total active) rezervele n aur ale rii;
pasiv), emisunea n circulaie a banilor cash (a
- Hrtiile de valoare de stat (75-80%) din punct
bonurilor federale), a bonurilor trezoreriale i a
de vedere al SFR, aceste active reprezint
monedei de schimb este una din principalele
instrumentul principal de gestiune a politicii
funcii ale BFR.
monetar-creditare. Pn nu demult, SFR aciona - Rezervele bncilor membre ale SFR (cca 10%)
att n calitate de intermediar n deservirea
rezervele depozitate de ctre fiecare banc la
activitii financiare a guvernului, ct i ca
aderarea la SFR pe un cont special la banca
creditor principal al acestuia, concentrnd o
federal de rezerve cu o dobnd anumit la
parte impuntoare din obligaiunile de stat, care
suma depozitelor;
la rndul lor asigurau emisiunea de bancnote - Contul Trezoreriei i alte conturi snt
(bonuri federale);
gestionate de ctre BFR din New York, de unde
- Drepturi speciale de mprumut reprezint un
se
efectueaz
cheltuielile
instituiilor
tip special de valut internaional, folosit doar
guvernamentale federale;
pentru decontrile interstatale ale rilor membre - Conturi cu recepie ntrziat (1-2%) suma
ale FMI i pot nlocui aurul sau dolarul.
destinat acoperirii cecurilor, pe care BFR
- Alte posturi de activ, ca mijloace n casierie,
trebuie s le primeasc de la bncile ce le-au
cambii, credite acordate bncilor comerciale i
depus i care se afl n alte districte federale;
viramentul au o pondere nesemnificativ n - Conturi ale fluxului mijloacelor capitale (cca
activele BFR (n total cca 2-4%);
2%) includ partea achitat a capitalului
acionar, profitul i alte conturi;
- Alte pasive (3-5%) obligaiunile curente ale
bncilor, car nu au fost achitate pn la
momentul ntocmirii bilanului.
8

4.2.4. Reglementarea monetar-creditar ca funcie principal a SFR.

Operaiunile pe piaa
deschis

Modificarea ratei de
dobnd

Politica privind
rezervele obligatorii

Mecanismele principale ale SFR:

Reprezint operaiuni de vnzare-cumprare de ctre SFR a hrtiilor
de valoare federale de stat ale SUA, intermediate de reeaua de
dealeri i menit s controleze i s gestioneze situaia economic n
formare.
Cel mai des SFR efectueaz pe piaa deschis aa numitele
operaiuni defensive, destinate compensrii devierilor nedorite din
sistemul bancar de rezerve. Prin realizarea dinamic a operaiunilor
pe piaa hrtiilor de valoare, cumprnd i comercializnd HVS,
SFR tinde s asigure stabilitatea sistemului economic sau s creeze
condiii pentru creterea economic.
Reducerea acestei rate are un impact asupra rezervelor bancare
similar cu cel al operaiunilor de procurare a hrtiilor de valoare de
ctre guvernul federal pe piaa deschis, genernd creterea
multiplicativ a depozitelor. Creterea ratei, la fel ca i
comercializarea HVS duce la efecte opuse, adic la reducerea
volumului de credite acordate.
Rezervele minime au un sens dublu: ele asigur nivelul permanent
de lichiditate a fiecrei bnci comerciale i totodat reprezint un
instrument de regulare a masei monetare n cadrul statului i de
meninere a capacitii de plat i ncasare a sistemului bancar al
statului n ntregime.
Regularea normelor de rezerve de ctre banca central influeneaz
mrimea fondurilor disponibile ale bncilor comerciale, respectiv
potenialul lor creditar. Creterea normei de rezerve obligatorii duce
la reducerea fondurilor disponibile i vice-versa.

4.2.5. Particularitile controlului bancar din partea organelor ordonatoare ale S.U.A.
Consiliul de
Administratori al SFR

Serviciul Controlorului
Financiar

Organele principale ce controleaz

activitatea bancar

Corporaie Federal de
Asigurare a Depozitelor

Organul de monitorizare a
instituiilor de economii

Biroul Financiar al
Programei Federale
Locative

4.3. Intermediarii non-bancari din SUA.

9

4.3.1. Structura instituiilor SUA ce efectueaz intermedierea financiara.

Bncile
comerciale

Intermediarii
financiari
principali

Instituiile
nedepozitare
nebancare

Instituiile
nebancare
depozitare

10

Instituiile nebancare depozitare:

Asociaiile de
mprumut si economii

Bncile de
economii

Uniunile de
creditare

Fondurile mutuale ale

pieei monetare

Snt cel mai mare sector al instituiilor financiare de economii al SUA;

Dup forma de proprietate AIE snt societi pe aciuni sau organizaii
cooperative;
Cu forma acionara AIE pot intra in componenta companiei de holding. Activitatea
asociaiilor (de ambele forme) este reglementata de legea companiilor de holding si
a asociaiilor de mprumut si economii. Ca si bncile comerciale, asociaiile snt
obligate sa se asigure si sa se nregistreze sau pe plan Federal (de Consiliul Bncii
Federale pentru mprumuturi pentru Locuine si Comitetul pentru Asigurarea
Depozitelor) sau la nivel de districte;
nceputul dezvoltrii AIE se baza pe Legea despre creditarea proprietarilor de
locuine, aprobat dup al doilea Rzboi Mondial. Guvernul a stimulat dezvoltarea
lor pentru a lrgi sfera construciei de locuine;
Pn la sfritul anilor 70, asociaiile erau cele mai specializate instituii de
creditare din SUA. ns apruse deja necesitatea de a mri tipurile de servicii
acordate de asociaii, deoarece rentabilitatea operaiunilor ipotecare era foarte
joasa, iar reglementrile din acest domeniu au dus la o situaie financiara foarte
grea a asociaiilor de mprumut si economii.
Bncile de economii formeaz pasivele sale pe baza depozitelor la vedere, folosite
pentru investii in hrtii de valoare (inclusiv si aciuni simple) pentru acordarea
creditului de consum si ipotecar.
Acestea snt nite instituii de economii mici, membrii crora snt legai intre ei.
ex., snt lucrtorii unei companii;
Scopul acestei uniuni este acordarea creditelor membrilor si sub o dobnda foarte
mica;
Cota parte a activelor bncilor de economii si uniunilor de creditare in totalul
activelor instituiilor depozitare nebancare este nesemnificativa;
Vnd aciunile sale pe piaa hrtiilor de valoare cu scopul de a cumpra pe baza
mijloacelor obinute hrtii de valoare pe termen scurt (certificate bancare
depozitare, hrtii comerciale, cambii de trezorerie, cambii bancare acceptate, etc);
Unele fonduri se specializeaz numai pe procurarea hrtiilor de valoare de stat,
deoarece lipsa totala a riscului de credit si eliberarea de la plata impozitelor ii atrag
pe unii acionari, nectnd la faptul ca venitul este mic la aceste hrtii de valoare.
Veniturile fondurilor ramase dup efectuarea cheltuielilor se pltete acionarilor.
Pasivele fondurilor mutuale a pieei monetare formal nu snt depozitare, fondurile
nu acorda mprumuturi si nu pstreaz rezerve minime obligatorii pe conturile
SFR;
Fondurile mutuale au aprut in anii 70 i pn in 1982 se foloseau de popularitate
destul de mare la firme i persoane particulare, ce a dus la acumularea depozitelor
din bnci si alte instituii financiare. Creterea numrului fondurilor a dus la
schimbri eseniale in structura industriei financiare a pieelor financiare a SUA,
servind un imbold spre apariia sistemului bancar "paralel" nereglementat;
Expansiunea sistemului bancar "paralel" si in particular a fondurilor mutuale a fost
cauzata de reglementarea diferita a celor doua sisteme. Fondurile mutuale au
prioritate in concurenta cu bncile comerciale, deoarece nu dein rezerve minime
obligatorii si au posibilitatea de a investi banii si in active ce aduc venit.
Fondurile mutuale primesc cu mult mai mult profit pe active, si deci pot propune
clienilor si un venit mai mare a operaiunilor de economii. Ele nu pltesc premii
de asigurare a depozitelor asigurate, nu efectueaz ca si bncile a multor cheltuieli
pentru primirea informaiei pentru creditele acordate, nu dein filiale automate
bancare; nu acord servicii ieftine consumatorilor.

11

Instituiile nedepozitare nebancare:

Companiile de
asigurare

Fondurile de pensii

Companiile de investiii

Companiile de trust

Ele emit obligaiuni sub forma de anuitete. procurate si folosite de clieni

pentru acoperirea cheltuielilor neprevzute pe viitor.
Anuitet - investii ale clienilor ce aduc venit regulat, cel mai des dup ce
clientul a ieit la pensie.
Asigurarea pe viaa: se asigura in cazul morii pentru asigurarea materiala a
celora ce depind de el.
Acumuleaz primele lucrtorilor sau ntreprinztorilor, gestioneaz mijloacele
lor si cnd lucrtorul iese la pensie ii pltesc sau toata suma odat sau pensia pe
viaa in dependenta ce este specificat in contract.
Fondurile de pensii americane snt cele mai puternice din lume.
Depunerile i cotaiile in fondurile de pensii si companiile de asigurare snt
efectuate de clieni pe o perioada ndelungata, de aceea reprezint o sursa
solida a mijloacelor bneti, ce este folosita pentru cumprarea unui pachet
mare de aciuni si obligaiuni ale corporaiilor.
Cota aciunilor permanent este in cretere in portofoliul de pensii, deoarece
aciunile spre deosebire de obligaiuni, mai bine snt aparate de inflaie, iar pe
termen mediu si lung, dau un venit mai mare.
Sunt companii ce efectueaz operaiuni de dealer pe piaa bursiera in
componenta instituiilor financiare de profil larg numite in SUA companii
pentru H.V;
Persoanele ce acorda mijloacele sale companiilor de investiii au dreptul la o
parte din venit pentru capitalul investit;
Procesul de investire consta in alegerea si unirea diferitor H.V intr-un paket
unic, iar gestiunea lui presupune din partea companiei de investiii pstrarea
lichiditii si minimizarea riscului. Astfel,clienii pot diversifica investiiile
procurnd diferite obligaiuni de la diferii emiteni si de a gestiona investiiile
in dependenta de starea conjuncturii economice, ce nu e posibil in cazul
repartizrii pe depozite bancare.
Astzi poziiile de lider nu numai printre companiile de investiii, dar si in lista
investiiilor financiare din lume le ocupa bncile americane de investiii
Merryl Lynch,Morgan Stenli; Din Uiter Goldman Sacs. Banca Morgan Stenli
pretinde la poziia de lider din mai multe puncte de vedere, acordnd servicii in
regiuni noi in diferite pari ale lumii, formnd infrastructura financiara a
pieelor din India si China.
Operaiunile de trust (de ncredere) operaiuni de gestiuni a averii clientului
si efectuarea serviciilor in interesul lor si cu dreptul de proprietar pe baza
procurii.
In SUA principalii deintori ai sumelor de trust sunt bncile mari.
Operaiunile de trust le efectueaz 4,600 de instituii financiare;
Oferind servicii de trust persoanelor fizice bncile, gestioneaz averea dup
motenire; pstreaz banii n safeuri, investesc banii in aciuni, imobil, alta avere,
ndeplinesc funcia de depozitar si consultant.

12