Sunteți pe pagina 1din 13

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

IV. TRAUMATOLOGIE MEDICO-LEGALA


A. CLASIFICAREA AGENTILOR TRAUMATICI
I. Agenti traumatici fizici - sint reprezentati de:
1. Agenti traumatici mecanici
a. actiunea lor se datoreaza energiei cinetice, eliberate in momentul
impactului
b. de studiul efectelor lor se ocupa traumatologia mecanica
2. Variatii extreme de temperatura
3. Electricitate
4. Variatii extreme ale presiunii atmosferice
5. Unde sonore, ultrasunete, infrasunete
6. Radiatii electromagnetice
7. Cimpuri magnetice
8. Radiatii ionizante
II. Agenti traumatici chimici - substante toxice
III. Agenti traumatici biologici - sint reprezentati de:
- bacterii
- virusuri
- otravuri vegetale sau animale
- leziuni produse de animale
IV. Agenti traumatici psihici - sint practic imposibil de obiectivat
B. TRAUMATOLOGIE MECANICA
Traumatologia mecanica se ocupa cu studiul agentilor traumatici mecanici, a
mecanismului lor de actiune si a efectului acestora asupra organismului.
Clasificare agenti traumatici mecanici
1. Corpuri contondente
- functie de marimea suprafetei de contact, se impart in:
- obiecte contondente cu suprafata mica (sub 16cm2)
- obiecte contondente cu suprafata mare (peste 16cm2)
- functie de suprafata, se impart in:
- obiecte contondente cu suprafata neregulata
- obiecte contondente cu suprafete plane si muchii drepte
2. Obiecte cu virfuri sau lame ascutite
a. Obiecte intepatoare - cuie, andrele
b. Obiecte taietoare - brice, lame de ras
c. Obiecte taietoare-intepatoare - cutite
d. Obiecte taietoare-despicatoare - topoare, securi, satire
3. Proiectile
- viteza lor de deplasare >50 m/s (spre deosebire de corpurile contondente)
4. Unda de soc (blast wave)
Tipuri de mecanism de actiune
- lovire activa/directa (lovire cu un corp)
- lovire pasiva (lovire de un corp)
- comprimare intre 2 planuri dure
- mecanisme complexe

63

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

1. TIPURI DE LEZIUNI TRAUMATICE MECANICE (LEZIUNI TRAUMATICE PRIMARE)


Leziuni fara solutie de continuitate la nivelul pielii (cu pielea intacta)
a. Echimoza
- este produsa prin actiunea agentului traumatic asupra tegumentului, ceea ce determina
mici rupturi capilare cu extravazarea unei cantitati de singe care inunda tesuturile
- in majoritatea cazurilor, echimoza apare la locul de impact; exista si cazuri in care
echimoza apare la distanta de locul impactului (traumatisme la nivelul fruntii determina
echimoze orbitale)
- uneori au forma specifica sugerind obiectul: curea, unghii, degete, anvelope
- in timp, echimozele sufera modificari de culoare:
o initial, au culoare rosietica (datorita prezentei oxihemoglobinei)
o ulterior, devin violacei-albastrii (timp de 1-3 zile)
o apoi devin verzui sau verzui-cafenii (timp de 3-4 zile)
o in final, devin galbui
o dupa 7-10 zile de la producerea traumatismului, echimozele mici dispar
o modificarile de culoare se fac dinspre periferia echimozelor spre centrul lor
o exista variatii individuale foarte mari in ceea ce priveste viteza de evolutie a
echimozelor (fac mai usor echimoze copii, batrini, femei obeze, persoanele cu ciroza,
diateze hemoragice sau care iau anticoagulante sau antiagregante plachetare)
- in anumite tipuri de agresiuni, echimozele au localizare specifica:
- in sugrumare - se evidentiaza echimoze rotund-ovalare care sugereaza virfurile
degetelor, dispuse pe partile anterioara si laterale ale gitului
- in viol - echimozele sint dispuse pe coapse
- echimozele posttraumatice necesita diagnostic diferential cu:
- echimozele spontane
- echimozele postmortem
- lividitatile (dupa incizare, lividitatile se pot spala cu jet de apa)
- Incadrare juridica:
o gravitatea echimozelor este de obicei mica; mai grave sint echimozele localizate la
nivelul fetei si pleoapelor (cele palpebrale se pot datora unui traumatism craniocerebral cu fractura de baza de craniu)
o in principiu, nu sint necesare ingrijiri medicale; acestea se acorda (pina in zece zile)
daca exista edem palpebral important sau suprafata echimozelor depaseste 40 cm2
o uneori, daca suprafata lor este foarte mare, pot determina moartea (echivaleaza cu o
hemoragie interna importanta)
b. Hematomul
- in functie de profunzime, poate fi:
o subcutanat - este mai putin grav, dar se poate se poate suprainfecta, caz in care
evolutia este mai indelungata
o visceral, profund - are potential de gravitate mai mare (poate determina
compresiuni, soc hemoragic sau coagulopatie de consum)
- gravitatea:
- pentru hematoame subcutanate mici - sub 10 zile de ingrijiri medicale
- pentru hematoamele viscerale - durata variaza de la caz la caz
Leziuni cu solutie de continuitate la nivelul pielii
a. Escoriatia / zona escoriata
- reprezinta o solutie de continuitate superficiala a pielii, o decolare a straturilor superficiale
ale epidermului
- apare prin frecarea pielii cu sau de un obiect rugos sau prin actiunea tangentiala a unui
obiect cu lama ascutita
- poate fi datata (are etape evolutive):
64

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

initial, se formeaza o crusta din proteine serice, eritrocite, fibrina; crusta are la
baza un infiltrat inflamator cu polimorfonucleare perivascular
o etapa de regenerare epiteliala (30-72 ore dupa traumatism)
o etapa de granulatie subepidermica - infiltrat inflamator cronic (dureaza pina la 58 zile din momentul producerii escoriatiei)
o etapa de remodelare epiteliala (dupa 8-10 zile de la producere, escoriatia
dispare)
o evolutia prezinta mari variatii individuale
- diagnostic diferential: escoriatiile produse postmortem au aspect galbui-transparent
pergamentos si nu au la baza infiltrat inflamator
- escoriatiile reproduc mult mai frecvent decit echimozele forma obiectului vulnerant
- anumite cauze de deces prezinta localizari particulare ale escoriatiilor:
o sugrumarea - exista escoriatii semilunare care sugereaza unghiile
o accidente rutiere - victima poate fi agatata de autovehicul si tirita; apar escoriatii pe
suprafete mari, cu aspect de arsura superficiala (exista un efect termic local
determinat de frecare)
o

b. Plagi / rani
Criterii de clasificare:
- in functie de profunzime, pot fi:
- superficiale - intereseaza doar tegumentul
- profunde (traverseaza tegumentul si patrunde in straturile subiacente):
- penetrante (in cavitati)- pot fi:
perforante - perforeaza organe cavitare
transfixiante - patrund in organe parenchimatoase
- nepenetrante
- in functie de evolutie:
o simpla
o complicata cu infectii, hemoragii interne (hemotorax, hemoperitoneu), embolie
gazoasa
o uneori, desi plaga afecteaza organe vitale (inima), pacientul poate supravietui mai
multe minute dupa producerea ei
o evolutia microscopica a plagii permite stabilirea timpului scurs de la producerea ei si
diferentiaza plagile intravitale de cele produse postmortem (ore: leucocitoza,
extravazari, exudate; 3-4 zile: fibroblasti => fibrocite => proliferare conjunctiva; 710 zile: cicatrizare)
o durata ingrijirilor medicale este dependenta de tipul de plaga; pentru plagile
superficiale cu evolutie simpla, ingrijirile medicale dureaza 6-7 zile (durata mentinerii
firelor de sutura)
- in functie de aspectul macroscopic:
1. PLAGA CONTUZA/ZDROBITA
- este produsa prin lovirea cu/de un corp dur plan sau neregulat
- de obicei are profunzime mica, marginile plagii sint neregulate iar fundul este anfractuos
- varietati de plaga contuza:
a) Plaga plesnita
- se produce atunci cind pielea se afla situata imediat deasupra unui plan osos (scalp,
coate, genunchi)
- daca agentul vulnerant este lung si subtire, plaga are aspect liniar
- daca agentul vulnerant este plat, plaga are aspect stelat
- marginile plagii sint relativ drepte (mai ales la plaga liniara)
- plaga plesnita trebuie diferentiata de plaga taiata:
65

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

- plaga plesnita are margini mai contuzionate iar intre buzele plagii exista punti de
tesut (tesutul nu e complet sectionat)
- plaga taiata are margini netede, necontuzionate iar sectionarea tesutului subiacent
este completa
b) Plaga sfisiata
- apare in cazul in care unghiul de lovire este mic iar pielea se poate decola de pe
planurile subiacente
- scalparea este o varietate de plaga sfisiata
c) Plaga muscata
- are mare valoare in procesul de identificare a
agresorului (pe baza amprentelor dentare)
- muscaturile de animale se diferentiaza de cele
umane pe baza formei diferite a arcadei dentare
2. PLAGI PRODUSE DE INSTRUMENTE ASCUTITE
- se prezinta sub mai multe varietati:
a) Plaga intepata
- are aspect circular, fara lipsa de substanta
- trebuie diferentiata de plaga impuscata
b) Plaga taiata
- poate fi produsa de lame sau brice
- agentul vulnerant are o actiune tangentiala asupra pielii
- uneori adincimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie iar la un
capat al plagii apare "codita de soricel" care ofera informatii despre directia de
actiune a agentului vulnerant
- frecvent, marginile plagii se retracta
c) Plaga taiata-intepata
- este cel mai frecvent tip de plaga intilnit in practica
medico-legala; uneori, poate avea aspect de plaga
taiata pura (agentul vulnerant are actiune tangentiala
la piele)
- daca plaga este produsa de un obiect cu virf si o
muchie taioasa, plaga are aspect triunghiular si ofera
informatii despre lungimea si latimea lamei (mai ales
daca este prezenta o echimoza produsa de garda
cutitului si care dovedeste ca lama cutitului a penetrat
pe toata lungimea sa)
- daca plaga este produsa de un obiect cu virf si 2
muchii taioase, plaga are aspect oarecum ovalar, simetric; este posibila rasucirea
obiectului in plaga, ceea ce modifica forma plagii (poate lua forma literei "X")
- retractia marginilor plagii depinde de liniile Langer (care reprezinta un pattern al
fibrelor elastice dermice, cu aceeasi distributie la toti indivizii):
- daca plaga este perpendiculara pe liniile Langer - marginile se retracta
- daca plaga este paralela cu liniile Langer - marginile nu se retracta
Criterii de diferentiere a caracterului autoprodus de cel heteroprodus:
- plagi autoproduse:
sint localizate in regiuni de electie: extremitatea distala a antebratului, inima,
carotide;
exista leziuni de tatonare;
66

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

- plagi heteroproduse:
sint insotite de leziuni de autoaparare situate
pe fata externa a antebratelor sau pe palme.
Criteriile de diferentiere intre leziunile de autoparare si cele
leziunile autoproduse nu sint absolute, si trebuie evaluate cu grija
de la caz la caz. Asfel in cazul de mai sus leziunile (plagile taiate
superficiale) de la nivelul suprafetei palmare adegetelor nu sint
heteroproduse ci autoproduse in cursul unei sinucideri (in
ilustratia din dreapta este reconstituit mecanismul de producere).
In acelasi sens nu toate "leziunile de tatonare" sint semn
indubitabil al unei sinucideri, putind fi generate in cursul unei
heteroagresiuni in care leziunile mai superficiale sint explicate de
eforturile victimei de a indeparta sau atenua loviturile
agresorului.

- Hara Kiri: evisceratie brusca => scade


presiunea
intraabdominala
=>
scade
intoarcerea venoasa => colaps cardio
vascular
d) Plaga despicata
- are forma relativ dreptunghiulara, cu
margini intens traumatizate
- plaga este foarte profunda, cu distrugeri
tisulare mari

3. PLAGI IMPUSCATE
- sint produse prin impuscare cu arma cu cartus cu glont sau cu alice
- efectul distructiv al proiectilului depinde de energia cinetica (E= mV2/2) a proiectilului,
care la rindul ei depinde de viteza proiectilului la impactul cu corpul victimei
- viteza proiectilului depinde de:
- tipul de arma:
- pentru revolver, viteza la gura tevii este de 400 m/s
- pentru carabina - 1000-1200m/s
67

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

- distanta de la gura tevii armei pina la tinta:


- daca proiectilul are viteza sub 50m/s, nu perforeaza pielea
- viteza 50-170m/s - proiectilul perforeaza pielea dar este usor deviat de catre
tesuturile mai dense (muschi, tendoane, aponevroze)
- peste 170m/s - proiectilul perforeaza pielea si are traiectorie relativ rectilinie
Tipuri de arme de foc
Au fost propuse numeroase clasificari ale armelor de foc dupa scopul utilizarii (sport,
militar, vinatoare) dupa lungimea tevii, dupa prezenta sau absenta ghinturilor (majoritatea
armelor moderne au teava ghintuita), dupa gradul de automatizare (arme semiautomate,
automate). dupa calibru etc.
Cu toate ca exista modele
extrem de diferite de arme de foc,
Pusca semiautomata
elementul
important
il
reprezinta
glontul care de fapt este constituit din
urmatoarele parti componente: glontul
propriu zis care are forma cilindrica
terminindu-se in ogiva si care este
constituit din plumb si imbracat intr-o
camasa din metal rezistent; un cartus
in care este fixata baza glontului si care
este incarcat cu praful de pusca; in fine
o capsa detonanta situata la fundul
cartusului care contine un initiator de
ardere substanta chimica care se
aprinde
la
percutie,
declansind explozia pulberii
(fulminat de mercur, stifnat
de plumb, nitrat de bariu,
antimoniu sulfid - aceste
elemente sint cercetate atunci
cind se doreste sa se verifice
Pistol
Revolver
daca o persoana a tras cu o
semiautomatic
arma de foc).
In privinta prafului de
pusca
de
cartus,
mentionam ca in cazul
armelor de model vechi,
acesta este con-stituit din
carbune, sulf si nitrat de
potasiu, astfel incit in
momentul
aprinderii
arderea acestui amestec se
genereaza
mult
fum
arderea
facindu-se
incomplet.
Armele
moderne
folosesc ca incarcatura in
cartus, pulberea fara fum
care este un amestec din
nitroceluloza cu/fara nitroglicerina.
In
afara
gloantelor obisnuite exista
arme care folosesc gloante
de tip special cum ar fi
gloante blindate, incendiare, dum-dum sau care folosesc alice.
68

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

Factorii impuscarii :

factorul
primar
(glontul)
factori secundari:
o fum
o gaze fierbinti
o flacara
o particule de
pulbere nearsa

Descarcarea armei se face in felul urmator: percutorul loveste capsa detonanta care
determina o scinteie ce aprinde pulberea din cartus; aceasta luind foc, dezvolta gaze a caror
putere imping glontul prin teava armei in afara, cu forta.
Ghinturile sint niste striatii liniare, dispuse in spirala pe suprafata interna a tevii (in
numar de 4-7) care imprima glontului o miscare de rotatie (helicoidala) contribuind la
precizia traiectoriei glontului.
Problemele medico-legale prezentate de o plaga impuscata
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

diagnosticarea leziunii prin arma de foc si diferentierea de plaga intepata


precizarea orificiului de intrare si a celui de iesire a proiectilului
precizarea distantei de la care s-a tras si directia de tir
precizarea caracterului vital al leziunii
precizarea caracterului autoprodus sau heteroprodus al leziunii
stabilirea numarului de impuscari si a ordinii acestora
stabilirea legaturii de cauzalitate intre plaga impuscata si deces
daca victima supravietuieste - precizarea gravitatii leziunii
oferirea a cit mai multor informatii care sa ajute la identificarea armei

1. Orificiul de intrare a proiectilului:

Orificiu de intrare
Inel de stergere

Inel de escoriere
Zona de tatuaj

Zona de actiune a gazelor fierbinti

a) pentru tragerile de aproape (in limita de actiune a factorilor secundari: 20-30 cm


pentru pistol, 50-100 cm pentru armele cu teava lunga) se descriu:
o plaga circulara cu lipsa de substanta si margini regulate; diametrul plagii este egal
sau putin mai mare decit diametrul proiectilului;
o pe marginea interna a plagii se observa un inel negru (inel de stergere) dat de
stergerea reziduurilor de pe proiectil;
69

CURS DE MEDICIN LEGAL

o
o

UMF Carol Davila

in jurul inelului de stergere se gaseste un inel cu latime de 1-3 mm si culoare


maroniu-rosietica (inel de escoriere);
in afara inelului de escoriere se observa o zona circulara cenusie, in interiorul careia
se gasesc puncte negricioase date de impregnarea in piele a factorilor secundari
(fum, particule de pulbere nearsa) = zona de tatuaj;
in jurul zonei de tatuaj (partial suprapusa cu aceasta) se descrie zona de actiune a
gazelor fierbinti; la acest nivel se observa arsuri superficiale si modificari ale firelor de
par;
in cazul tragerilor de aproape cu victima imbracata, zona de tatuaj este situata pe
haine.

Fenomenul de retroproiectie (backspatter)


Consta in proiectia retrograda de material biologic (singe in principal, os) si particule
metalice din proiectil, de la locul de impact al proiectilului mai ales in tragerile de aproape;
intre 30-320 stropi (diametru > 0,5 mm) sint proiectati (cu o viteza de 13-61 m/s) pina la o
distanta maxima de 120 cm (experiment cu pistolet) in absolut toate directiile (distributie
hemisferica).
Retroproiectia unor stropi < 0,5 cm (micropicaturi si aerosoli) este mult mai
abundenta dar atinge distante mai mici si este mai greu obiectivabila. Stropii pot deci fi
gasiti in teava (!), pe pistolet, pe mina care tine pistolul. (Karger 1966)

Stinga : orificiu de intrare inainte de a fi spalat de funingine. Dreapta : orificiu de


intrare dupa ce a fost spalat de funingine (a ramas tatuajul impregnarea pielii cu
particule de pulbere partial arse)

Inelul de metalizare (vizibil la Rx)

70

Orificiu de intrare intr-o tragere cu


teava lipita, arma de tir sportiv. Se
observa:
inelul
de
stergere,
de
excoriere, de contuzie si amprenta
inaltatorului.

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

b) pentru tragerile de la distanta, se observa:


o orificiul central al plagii
o inelul de stergere
o inelul de escoriatie
c) pentru tragerile cu teava lipita de piele ("tragere absoluta"):
o orificiul central cu margini mai neregulate sau chiar cu aspect de plaga pleznita
stelata
o inelul de stergere
o inelul de escoriere
o zona de tatuaj se gaseste pe peretii canalului produs de glont (factorii secundari au
patruns prin orificiul central al plagii)

Orificiu de intrare, viteza de


intrare mica, teava lipita (se
observa impresiunea tevii)

2. Orificiul de iesire al
glontului
Daca exista, are in
general aspectul unei plagi
stelate cu margini posibil
rasfrinte in afara. Uneori insa
aspectul seamana foarte mult
cu orificiul de intrare, punerea
in
evidenta
a
prezentei
factorilor
secundari
fiind
singura
metoda
de
diferentiere.

Orificiu
de
intrare
dilacerat,
calibru
mare,
viteza mare de impact,
urme de praf de pusca
(tragere de aproape).

Tragere cu teava lipita: zona de


tatuaj se regaseste in canal si pe
craniu, in jurul orificiului.

Aspecte diferite ale orificiului de iesire

3. Canalul produs de glont


- poate avea traiect rectiliniu sau zigzagant (glontul a deviat prin impactul cu diferite
tesuturi)
- caracterele canalului depind de:
- viteza glontului
- tesuturile traversate de glont:
o traversarea muschilor determina un canal mai subtire, cu diametru apropiat
de cel al glontului;
o impactul cu organe friabile (ficat, encefal) determina (datorita undei de soc) o
zona de distrugere cu dimensiuni mult mai mari decit diametrul glontului;
71

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

in cazul organelor cavitare,


efectul depinde de gradul de
umplere
a
organelor
respective:
- in cazul stomacului gol,
perforatiile sint mici
- in cazul stomacului plin,
trecerea glontului prin
interfetele
solid-lichid
determina
vibratii Canal cu directie sagitala (7,65 mm) care traverseaza
puternice
care
pot o emisfera cerebrala.
conduce
la
explozia
stomacului
- in cazul oaselor efectul
depinde de viteza glontului
si de tipul de os:
pentru
oasele
plate,
orificiul
este
mic,
eventual
cu
fisuri
radiale;
in cazul oaselor lungi, se
produce o fragmentare a
osului pe o zona mult Dilacerare hepatica stelata prin impuscare 7,65 mai mare decit diametrul
orificiu de intrare.
osului

Orificiu de iesire (pistol): avulsia in pilnie


eversata a osului cu linii de fractura care iradiaza
din focar

Orificiu de iesire (aspect de pilnie)

Plaga de intrare
(stinga) si de iesire
(dreapta) cardiaca intro impuscare accidentala.

72

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

Situatii mai deosebite


- exista cazuri cu un orificiu de intrare
si mai multe orificii de iesire:
- foarte rar este posibila situatia cu
mai multe gloante care patrund prin
acelasi orificiu
- orificiile multiple de iesire sint
produse de fragmentatia glontului sau
de eschile osoase
- exista situatii in care un singur proiectil
produce mai multe orificii de intrare si Un singur proiectil trei plagi impuscate (traiectorie
tangenta cu craniul): intrare prin pavilion anteriormai multe orificii de iesire;
iesire pavilion posterior , intrare in scalp mastoidian,
- exista cazuri fara orificiu de intrare iesire occipital.
aparent (daca acesta este mascat de
pliuri, orificii naturale sau de zone paroase)
Determinarea caracterului intravital al plagii
Se utilizeaza elementele reactiei vitale; acestea pot fi mult atenuate daca decesul s-a
produs imediat dupa impuscare
Determinarea distantei de la care s-a tras
In cazul armelor cu glont, se pot preciza doar daca este vorba de:
tragere cu teava lipita
impuscare in raza de actiune a factorilor secundari
impuscare in afara razei de actiune a factorilor secundari
In cazul armelor cu alice, alicele au traiectorie progresiv divergenta iar distanta de la care sa tras se poate determina functie de gradul de dispersie a alicelor:
impuscare de la 0,5-1m - este prezent un singur orificiu de intrare cu margini dantelate
de la 2,5-3m - un orificiu central cu margini dantelate in jurul caruia se gasesc orificiile
date de alicele satelite
de la 5m - nu exista orificiul central ci un cerc cu raza de 15-20cm care contine orificiile
date de alicele dispersate
Stabilirea directiei de tragere
- se face exclusiv avind cadavrul ca sistem de referinta
- se poate estima traiectoria proiectilului prin corp unind
orificiul de intrare cu cel de iesire (estimare foarte relativa
avind in vedere posibilitatea ca proiectilul sa fi suferit devieri).
- se poate estima unghiul facut de glont cu suprafata pielii:
daca proiectilul penetreaza perpendicular, elementele orificiului
de intrare sint aproximativ circulare; cu cit unghiul format de
proiectil se indeparteaza de perpendiculara, elementele
caracteristice orificiului de intrare tind catre o forma elipsoidala
din ce in ce mai alungita;
Orificiu de intrare directie
oblica:

tragere

cu

contact

partial al tevii in partea din


Diferentierea leziuni autoproduse / heteroproduse
plaga este localizata in anumite zone anatomice de electie stinga.
(accesibile victimei):
- gura
- timpla
- regiune precordiala
exista factori circumstantiali
orificiul de intrare prezinta caracterele tragerilor cu teava lipita sau ale tragerilor in raza
de actiune a factorilor secundari

73

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

pe mina cadavrului (mai ales in cazul impuscarii cu


revolver/pistol) se gasesc factori secundari care pot evidentia
prin:
-

teste clasice:
o test cu brucina (la contactul cu resturi de fum sau
particule de pulbere nearsa, se coloreaza in rosu)
sau
o test cu sulfat de difenilamina (se coloreaza in
albastru)
teste moderne
o spectometrie
cu
absorbtie
atomica
o metoda activarii cu neutroni
o microscopie
cu
scanare
electronica si EDAX

Metodologia de prelevare a reziduurilor tragerii (bariu, antimoniu si plumb)


Sint folosite pentru a preleva eventualele reziduuri de pe mina suspectului:
tampoane de vata umezite cu acid clorhidric 10% sau acid nitric 5%, ulterior analizate
cu spectometru cu absorbtie atomica si prin metoda activarii cu neutroni
material adeziv analizat ulterior prin microscopie cu scanare electronica si EDAX.
Cind se face prelevarea trebuie purtate manusi de plastic. Tamponul de vata se
umezeste cu 2-3 picaturi de acid. Sint necesare 20-30 secunde de frecare pentru fiecare
tampon. Fiecare zona se freaca de doua ori. Zonele de electie sint: palmele si dosul miiniilor
(insistind pe: marginea radiala si palmara a indexului, partea palmara si dorsala a policelui
si plica cutanata dintre acestea).
Probleme de interpretare:
Nu toate cele trei metale se gasesc concomitent in toti primerii.
Metoda activarii cu neutroni nu deceleaza decit antimoniul si bariul, trebuie
folosit concomitent spectrometria pentru plumb.
Cele doua metode de mai sus sint doar cantitative si nu pot preciza decit
prezenta metalelor dar nu si originea lor.

Microscopia cu scanare electronica si EDAX teoretic pot identifica reziduurile


ca provenind dintr-o impuscare dar in practica: reziduurile se detecteaza in
90% din persoanele care au tras cu un revolver/pistol, dar numai la 50% din
persoanele care au tras cu carabine sau arme de vinatoare.
Detecarea reziduurilor pe palme poate indica un gest de autoaparare sau
manipularea anterioara a unei arme cu care s-a tras.
La sinucigasi, reziduurile sint adesea detectate si pe mina cu care nu s-a tras,
folosita pentru a fixa teava in contact cu corpul.
Reziduuri care contin numai bariu pot rezulta din contaminarea cu soluri
bogate in bariu.
Stabilirea numarului si succesiunii impuscaturilor:
- se stabileste numarul proiectilelor ;
- teoretic, intensitatea fenomenelor vitale in cazul plagilor impuscate multiple scade cu
apropierea de momentul mortii ;
- in cazul impuscaturilor in cap, de la nivelul primei impuscaturi iradiaza traiecte de fisura
a oaselor craniului; in cazul urmatoarelor impuscaturi, traiectele de fisura se opresc in
primele traiecte.
Stabilita legaturii de cauzalitate dintre impuscare si deces
moartea se poate produce prin:
- lezarea unui organ vital
- hemoragie importanta
74

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

Identificarea armei cu care s-a tras:


pe baza stabilirii diametrului orificiului de intrare; se apreciaza diametrul glontului
recuperarea glontului din cadavru este uneori foarte dificila
la nivelul proiectilului se observa amprenta tevii (care este absolut specifica pentru arma
cu care s-a tras); se poate compara glontul extras cu un glont obtinut prin tragere
experimentala cu arma suspecta
pe cartus se observa urme caracteristice lasate de percutor si (in cazul revolverelor) de
extractor
Toate persoanele care vin in contact cu o persoana impuscata urmatoarele au urmatoarele
obligatii:
- recuperarea proiectilului si conservarea sa
- pastrarea hainelor victimei (sau cel putin a locului de intrare a proiectilului)
- pastrarea plagii de intrare
- in general, in cazul decesului in spital, cadavrul trebuie lasat nemodificat (nu se
indeparteaza dispozitivele medicale: perfuzii, catetere, atele etc)

Striurile lasate pe camasa glontului de catre ghinturi sint strict caracteristice fiecarei arme
permitind identificarea acestora. (in cele doua imagini din stinga se observa o corespondenta a
striurilor, in timp ce in cele doua imagini din dreapta nu exista aceasta corespondenta, fiind vorba de
doua arme diferite)

Leziuni si deces produse prin impuscare fara glont !?


Sint raportate cazuri in care moartea s-a datorat unor impuscari cu pistoale de
semnalizare (cartus fara glont si fara bura) la nivelul ariei precordiale. Tragerile s-au
efectuat cu teava lipita la nivelul ariei precordiale. Nu s-au constat la radiografierea
cadavrului prezenta de material radioopac. Orificiul de intrare prezenta toate caracteristicile
unui orificiu clasic (lipsa de substanta, inel de contuzie si zona de tatuaj, eventual situata in
canal).
In doua cazuri pericardul era integru existind insa o dilacerare a peretelui anterior al
ventricolului drept. In alt caz atit pericardul cit si peretele anterior al ventricolului sting
prezentau cite o dilacerare. Din literatura se cunosc cazuri in care trageri cu astfel de
munitie, de la mica distanta, la nivelul gitului sau capului (unde pot produce chiar fracturi de
craniu) pot determina decesul, cel mai frecvent prin lezarea unor vase mari si hemoragie
consecutiva.

75