II. Era iute si harnic ca ma-sa,Pamantul ii era drag ca ochii din cap E cumsecade, harnic,muncitor, saritor, e istet III. Mandrian flacaului, istetimea si staruinta lui de a implini ceea ce isi punea in gand, vointa lui incapatanata.. Daca Ion nu are avere in schimb e mai dezghetat si mai harnic, ceea ce face uneori cat o mosie IV. Daca ar fi invatat carte, ar fi si el printre dansatori, vesel, fara ganduri rele. Apoi toata dragostea lui zbura iar acasa,alintand pamanturile fara de care viata lui intreaga n-a mai avea nici un rost. V.Ion statea ca un par, cu urechile ciuilite spre sat,c u fata-i osoasa aprinsa de o multumire stranie VI.Ion parca innebunise, tacea si ranjear ca un caine turbat Ion insusi traia intr-o tulburare atat de evidenta , ca aproape nici nu-si dadea seama ce voia destrabalatul care nu mai are frica nici de Dumnezeu nici de oameni VII.Vorbea mai apasat cu oamenii si vesnic numai de pamant si avere Ion iesea deseori in hotar sa-si desfete sufletul in privelistea pamanturilor sale VIII. Mai bine asa deact sa se plece el in fata talharului si sa-i dea mosia Mormaind manios ca sa-si alunge mila ce i se furisa incetinel in inima Amandoi aveau in suflet uimirea si smereania in fat aminunii care sepetrece zilnic IX. Infierbantat de multumire,Ion pleca acasa prin viscol nepasator Indarjirea, egoismul si cruzimea cu care omul acesta a urmarit o tinta, fara sa se uite in dreapta sau in stanga, il infricosau dar il si miscau Titu se simtea mis in fata taranului care a mers drep inainte, trecand nepasator peste toate piedicile.. X. In valmasagul goanei dupa mosie nu se mai sinchisise de nimeni si de nimic in lume XI.Adica numai in sufletul copilului tine averea lui, numai cat tine sufletul copilului tine si mosia Petrisor scancea,, iar el il ogoia ca o doica iscusita, gandindu-se mereu ca duce in brate tot pamantul castigat cu staruinte.. XII.Toti pizmuiau pe Ion ca s-a ales cu atata pamant pe urma Anei XIII. A fost un om ca otelul,putea sa traiasca o suta de ani Ion, ginere-tau fie iertat merita mosia, ca-in era draga si punea osul s-o munceasca