EVALUAREA ANGIOGRAFICA A

VASELOR VISCERALE :
TEHNICA SI INDICATII
Radu Lucian Dumitru
Laboratorul de Radiologie, Imagistica Medicala si
Radiologie interventionala

Ce este radiologia interventionala?

Radiologia Interventionala este o subspecialitate a
radiologiei, ce foloseste metode minim invasive pentru
diagnosticul si tratamentul afectiunilor aproape in
orice sistem/organ
Aceste proceduri sunt de multe ori alternative
procedurilor clasice/chirurgicale, sunt mai putin
riscante, mai putin dureroase si cu timp de recuperare
redus comparativ cu procedurile chirurgicale.

Interventional Radiology

Minimum Access Maximum Result

8/10 proceduri folosesc incizii cutanate <5mm

9/10 proceduri folosesc doar anestezie

locala, unele cu sedare constienta

7/10 pacienti sunt externati in aceeasi zi

Cat de cunoscute sunt

procedurile de RI?

Indicatii/contraindicatii

Utilitate
Adresabilitate
Complicatii

Utilizarea anatomiei si a
metodelor imagistice de ghidaj

Ce metode imagistice?

Ce folosim?

3 Fr=1mm

Tipuri de proceduri
Diagnostic: biopsie percutana, biopsie

transjugulara, biopsie cu ac fin, angiografie,

venografie

Terapeutic: embolizare, angioplastie,

stentare, drenaj

Tipuri de proceduri: Acces

Acces vascular:

Arterial: embolizari, chemoembolizari,

angioplastii
Venos: TIPS, filtru VCI, venoplastii
Acces percutan: drenaj biliar, biopsii, drenaje
de colectii, pleurostome, nefrostome,
radiofrecventa, etc

Tipuri de proceduri- segment anatomic

Neuroradiologie Interventionala
Cardiologie Interventionala

Body

IC FUNDENI
Tehnici percutane: Biopsie, drenaje

(abcese/biliare).
Tehnici vasculare: angiografii diagnostice,
TACE, catetere longlife, TIPS, controlul
sangerarilor
Managementul complicatiilor TH

Indicatiile angiografiei viscerale

Terapie oncologica (TACE)
Controlul sangerarilor digestive
Angina mezenterica
Trauma

Boala renovasculara (stentari, angioplastica,

denervari renale)
Diagnostic?- in special in cazul transplantului

hepatic

Angiografia vaselor visceraletehnica

Abord femural
Teaca introducatoare 5Fr
Aortografie- optional, in functie de suspiciunea
clinica (in cazul suspiciunilor de stenoza de

trunchi celiac/ AMS)

Cateterizare selectiva 3 vase: trunchi celiac,
AMS, AMI
Ordinea cateterizarii este dictata de situatia
clinica (sangerare proximal sau distal de unghiul
Treitz/ hematochezie)

Tehnica
Trunchiul celiac are emergenta pe fata

anterioara a aortei, la nivelul spatiului discal

T12-L1; AMS are emergenta imediat caudal
AMI emergenta infrarenal, fata anterioara a
aortei, la nivel L3

Stomac
Doua arcade: mica curbura (artera gastrica

stanga/dreapta); marea curbura- artere

gastroepiploice

Artera gastrica stanga

Ram al trunchiului celiac sau emergenta

separata din aorta (2-6%)

Artera hepatica stanga cu emergenta din AGS
(20-30%)- implicatie clinica in rezectii
hepatice si embolizari
Sediu frecvent al surselor de sangerare
digestiva (85% din sangerarile gastrice)
Cateterizare dificila

Artera gastrica dreapta

Ram din AHC/ artera hepatica proprie (65%

din cazuri)
Importanta clinica redusa- in special atentie
in cazul procedurilor de TACE sau TARE

Artere gastroepiploice
AGE dreapta- ram terminal din artera

gastroduodenala
AGE stanga- ram din artera splenica

Intestin subtire
Duoden: arcadele pancreatico duodenale

anterioare si posterioare (colaterale TC-AMS)

Originea superioara : AGD
Originea inferioara: AMS sau primul ram
jejunal

Jejun si ileon
Ramuri din versantul stang al AMS
Distinctia jejun/ileon in functie de originea

arterei ileocolice
Multiple arcade de anastomoza ce se
continua cu vasa recta in peretele intestinal

Persistenta arterei viteline

Indica prezenta unui diverticul Meckel (sursa

de sangerare, durere)
Vas lung, cu emergenta in regiunea ileala, dar
fara anastomoze cu celelalte vase ileale

Colon si rect
Colonul ascendent si colonul transvers au
vascularizatie arterial cu originea la nivelul AMS:
artera ileocolica, a colica dreapta si a colice medii
(1-5 ramuri)
A ileocolica: ramuri ileale, cecale, colice drepte,
apendiculare; ultimul ram drept al AMS
A colica dreapta: segmentul superior al colonului
drept

A colice medii : flexura colonica si colon transvers

Artera mezenterica inferioara

Colon descendent, sigmoid, rect superior
Ram terminal- artere hemoroidale (rect

superior)
Ramuri: artera colica stanga (flexura colica
stanga), ram colosigmoidian

Transplant hepatic- rol diagnostic

Wael E.A. Saad, Mark C. Orloff, Mark G. Davies, Postliver Transplantation Vascular and Biliary Surgical Anatomy, Techniques in
Vascular and Interventional Radiology, Volume 10, Issue 3, September 2007, Pages 172-190, ISSN 1089-2516,

40 yr, 3rd day post OLT

Competitive flow in the splenic artery

actylise

initial

48hr

25 ani, melena, scadere a Hb (12-9 mg/dl 6h), tahipneic

CT preTACE: macronodul HCC segmente IV-V (sageata);

*pseudochiste pancreatice corporeale

LHA
CHA

RHA from SMA

angio CT MIP reconstruction; anatomical variant- RHA from SMA; LHA and GDA from C

CT followup 1 month after TACE; embolization of the RHA

white arrow- viable tumoral tissue in the Ivth segment
Black arrow: intratumoral homogenous lipiodol uptake
*- normal pancreas

CT followup 1 month after TACE with embolization of the LHA:

White arrow- homogenous lipiodol uptake
*- enlarged pancreas with peripancreatic fluid collections

CT control 1 month after medical therapy for acute pancreatitis:

small residual pancreatic pseudocysts

Prea multe informatii

Prea putin timp....
https://www.facebook.com/InterventionalaFundeni

http://esir.org/

http://www.jvir.org/