Sunteți pe pagina 1din 39

Introducere

SISTEMELE
TERITORIALE DIN
COMUNA SUHARAU

SISTEMELE TERITORIALE
CU POTENTIAL TURISTIC SI
VALORIFICAREA LOR

Concluzii

Pozitie geografica
Comuna Suharau este situat la grania de
nord a judeului Botosani i de N-E a rii, fiind
riviera , pe partea dreapta , cu Prutul.
Suprafaa comunei este de 10. 605 ha,
reprezentand 2,12 % din cea a judeului
Botosani.

Scurt istoric al comunei


Sec XV XVIII satele Moldovei
apartineau direct de formele
administrative ale tinuturilor;
1741 1743 satele au fost divizate in
ocoale in timpul domniei lui C-tin
Mavrocordat;
1864 In timpul reformei lui A. I. Cuza
tinuturile moldovei au fost transformate
in judete si ocoale in plansi, iar prin legea
comunala com. Suharau a devenit
Comuna Rurala;
1929 1931 Com. Suharau cuprindea 15
sate;
1968 Com. Suharau va ramane doar cu 6
sate pe care le are si in prezent.

Caracterizare fizico-geografic
Relieful comunei Suharau este parte
component a Pintenului Ibneti, o
prelungire spre est a Podiului Sucevei.
n funcie de alcatuirea petrografic i
condiiile fizico-geografice comuna prezinta
mai multe tipuri de relief, si anume:
- relief de denudaie
- relief structural
- relief sculptural

Sisteme teritoriale naturale


Subsistemul geomorfologic
Relieful comunei Suharau este parte component a Pintenului
Ibneti, o prelungire spre est a Podiului Sucevei.
n funcie de alcatuirea petrografic i condiiile fizico-geografice
comuna prezinta mai multe tipuri de relief, si anume:
I. Relief de denudaie rezultatul interaciunii factorilor interni ,
geologici, cu factorii externi prezentandu-se sub forma a 2 categori
dup cum urmeaza:

a. relief structural rezultat al eroziunii


selective impus de structura geologic i
duritatea rocilor fiind condiionat , n primul
rand de nclinarea slab, dinspre NV spre SE a
stratelor geologice.
B. Relieful sculptural rezultat in urma aciunii
factorilor geologici , sprijinit de condiiile
climatice, asupra rocilor sedimentare moi.

Subsistemul forestier
n ultimii ani , se observa c suprafeele
mpdurite au ntinderi din ce in ce mai mici,
consecin a reducerii altitudinii, a cresterii
gradului de continentalism i n mod deosebit
a nlocurii acetora cu terenuri agricole.
n ceea ce priveste componena padurilor,
aceasta se caracterizeaz prin larga participare
a stejarului pedunculat, urmat de carpen si
frasin.

Desigur comuna se mndrete cu o rezervatie


natural caracterizat de o padure de fag pur
pe o suprafaa destul de ntins. Aceasta este
speciala deoarece padurile de fag sunt foarte
rare n zona nordica a arii ele fiind
reprezentative pentru partea de vestic si
sudic a acesteea dar si pentru ca rezervatia
depaseste 100 de ani ca varsta de existen.

Subsistemul pajistilor si fnetelor


Ocupa preponderent, prile sudice i centrale a
comunei.
Pajitile sunt formate din asociaii de Festuca
valesiaca, Stipa ca pillata, S. Lessingiana si
Salvia nomerosa.
Pajitele de lunc sunt dominate de condiiile
ecologice specifice: inundaii periodice i aluviuni.
Acestea sunt alcatuite din specii de Festuca
pratensis, Poa pratensis, Agrostis, etc.
Producia de mas vegetal este d circa 1,5
t/ha/an.

Subsistemul demografic
De-a lungul timpului subsistemul demografic al
comunii a suferit modificari majore. n 1912
densitatea populatiei era de 61,4 loc/km2 aceasta
va avea pana anul 1966 o tendin de crestere
ajungand la 77,8 loc/ km2 ca apoi sa sufere o
cadere destul de brusca ajungand n anul 2009 la
48,1 loc/ km2.
n ceea ce priveste structura pe sexe aici
predomina barbaii cu 50,5% (femei 49,5%).
n structura pe grupe de varsta femeile domina ,
acestea traind mai mult decat barbatii.

Subsistemul asezarilor rurale


Comuna Suharau cupride 6 sate Suharau,
Oroftiana, Lisna, Smrdan, Plevna i Izvoare
acestea formeaz mpreuna un teritoriu rural
de 106, 05 km2 centru de comuna fiind satul
Suharu.

Subsistemul economic
Principale ramure economice sunt
reprezentate de agricultura si zootehnie.
Predomina culturile agricole de: porumb
(2462 ha), floarea soarelui (240 ha) si grau si
secara (126ha)
In zona zootehniei predomina cresterea :
bovinelor, ( 2856 capete) ovinelor (2811
capete), porcine (1850 capete).

SUBSISTEMUL CULTURAL
Reprezinta existena unui patrimoniu culturalistoric sarac, reprezentat in special de biserici,
tradiii i obiceiuri pastrate de sute de ani i
structuri steti istorice bine conservate.

Principalele functionalitati si disfuncionaliti ale


amenajarii turistice

Comuna Suharau reprezint una dintre cele mai


sarace zone n ceea ce privete turismul din
judeul Botoani, datorita neimplicarii
autoritatilor locale in valorificarea resurselor
turistice.

Potenialul natural
Suprafaa comunei Suharau se compune
dintr-un relief de podis cu aspect valurit, cu
interfluvii deluroase si cu vi afectatate de
eroziune .
Areale valoare peisagistic deosebit, parcul
comunal, rezervaii, reeaua hidrografic compun
cadrul natural al comunii.
Nu exista trasee turistice sau locuri de cazare,
deasemenea tot din cauza neimplicarii
autoritatilor locale.

Potenialul antropic
Cum am spus si la un capitol anterior, acesta
este reprezentat de turismul cultural datorita
bisericilor foarte vechi cu o istorie
interesant, de tradiiile si obiciurile pastrate
si transmise de la o generatie la la alta dar si
de casele batranesti traditonale si specifice
zonei bine conservate.

Analiza chorematica a sistemelor


teritoriale
Comuna nu are un istoric foarte lung, acesta datnd din anul 1864.
Cladirile si structura comunei nu sunt de o complexitate ridicata,
ducand lipsa de potetial , investitorii s-au ferit de aceasta,
rmnnd la un nivel structural destul de scazut.
n analiza de fa, s-a ncercat exprimarea situaiei reale a
structurii comunei Suharau, utiliznd coremele (analiza
corematic).
Analiza corematic presupune reconstrucia realitii unui spaiu
geografic prin combinarea infinit a unor semne convenionale
care fac parte din vastul alfabet al organizrii spaiale.
Reproducerea corematic a comunei Suharau evideniaz o serie
de trsturi:

Comuna este impartita in ase sate, Suharau, Lina, Oroftiana, Smrdan, Izvoare si
Plevna, dintre care Suharaul, Lina, i Smrdanul fiind m-ai dezvoltate,
Rul Prut se afla la grania comunei, satul Oroftiana devenind localite de frontiera
cu Ucraina,
Comuna are un areal foriester destul de bogat, relieful favorizand dezvoltarea
padurii,
Comuna este traversata de DN29A acesta fiind oseaua principala Dorohoi
Darabani,
Zona industriala este una destul de restransa, aceasta bazandu-se n special pe
agricultura (ferme , fabrica de lactate, moara, etc) dar si pe partea de comert
reprezent prin magazine si bazare, fluxurile comerciale conturandu-se in jurul
acestora,
La capitolul turism, comuna se situeaza la un nivel scazut, punctele atractive
nefiind promovate,
Zonele spre care locuitorii comunei se deplaseaza frecvent, sunt pricipalele centre
urbane din zona, adica, Dorohoi si Darabani.

Concluzii
In concluzie toate subsistemele au un rol
important in dezvoltarea comunei dar pentru
ca acesta comuna sa functioneze in parametri
optimi si sa fie dezvoltata pe toate planurile
macar 50% acestea trebuie coordonate dupa
un plan bine pus la punct pe care, din pacate,
inca nu-l il avem.