George Cobuc

Oltenii lui Tudor

Vine-un chiot dinspre munte,
Vine freamt din pduri Tudor domnul vine-n frunte,
Cu mulimea de panduri!
Iar din Jiu, din ap sfnt,
Iese cntec vitejesc,
i cu glas de surle cnt
Tot poporul romnesc.
Las s-i sune surle-n ar,
S-i adune-olteni destui,
ara s-o vedem noi iar
Vesel pe urma lui Mndra patrie romn
Nu sub bra de oameni slabi,
Ci voinic i stpn
Cum a fost sub Basarabi.
Zboar corbi pe sus, biete,
Crduri negre se-nvrtesc,
i se zbat de-atta sete
i de foame se izbesc:
N-au s-atepte-oltenii rug
S le dea de hran-n vi Oh, ciocoi, te-ajung n fug
Toi rzbuntorii ti!
Cine vrea prta s fie
Dreptului pe-acest pmnt
Dup Tudorin s vie!
C-i trimis de Domnul sfnt
S ne scape-acum odat
De ciocoi, cci Dumnezeu
nsui s-a pornit s-i bat,
Cum ne bat i ei mereu.
Ridicai, romni, Dreptii
Steag cu sfntul George-acum

Sfintei Legi i libertii

Facei-i odat drum!
Cine nu-i cu voi, s tie
C izbit va fi de voi,
De cei stranici n mnie
i din leagn de eroi.
Domnul Tudor s triasc!
Sus cu toii, pui de lei,
Pentru ara Romneasc,
Pentru drepturile ei!
A-mbrcat cmaa morii
Domnul Tudor, ca Hristos,
Dar schimba-va pasul sorii,
Va trnti dranii jos!