Sunteți pe pagina 1din 7

In jurisprudenta termenul de raspundere a capatat o alta semnificatie, deosebita de cea din

limbajul obisnuit, si anume: evidentiaza consecintele negative, survenite in cazul comiterii unor fapte
ilegale de catre o persoana fizica sau o persoana juridica. Raspunderea juridica include in sine doar acele
consecinte ale incalcarii de drept, care se exprima in aparitia unor noi obligatiuni sau alte modalitati a
obligatiunilor aparute in raportul de drept deja existent. Aceste modalitati, precum si obligatiile aparute
trebuie sa fie in legatura cu urmarile negative, nesatisfacatoare pentru cel ce a incalcat ordinea de drept
Raspunderea civila este acea forma a raspunderii juridice ce consta in obligatia pe care o are
orice persoana de a repara prejudiciul pe care l-a cauzat altuia. A raspunde in mod civil, inseamna in
sens juridic a raspunde din punct de vedere civil.
AVOCATUL
Termenul de avocat provine din sintagma ad auxilium vocatus care releva si rolul acestei
profesii. Acela de a se constitui intr-un sprijin pentru justitiabil, pentru cel ce-si cauta dreptatea in
justitie. Notiunea de avocat desemneaza profesia specializata , juridica careia ii este rezervata
functiunea de consiliere si reprezentare , in principal in instanta, dar si in fata altor institutii si personae
ori independent de activitatea judiciara.
Originea profesiei si a functiei exercitate de aceasta isi au originea in Grecia antica si mai ales in
dreptul roman, in mecanismul asistentei asigurate de patricieni sau patroni clientilor lor mai apoi in
institutia oratorului sau jurisconsultului.
Imaginea avocatului este legata de activitatea judiciara, la care acesta participa pentru a pleda in
fata uneia dintre parti. Imaginea nu este una incorecta, este insa departe de a fi completa.
Potrivit legii de organizare a profesiei, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele
fizice si juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane.
De asemenea o competenta importanta a activitatii avocatului o reprezinta acordarea de
consultatii juridice extrajudiciare. Avocatul mai poate desfasura si alte activitati. Din aceasta perspectiva,
avocatul este un auxiliar al celui pe care consiliaza, asista ori reprezinta, un protector ori promotor al
drepturilor acestuia.
Activitatea avocationala indeplineste o importanta functiune de prevenire a declansarii
procedurilor judiciare. Stiinta si buna credinta a avocatului pot contribui la mentinerea armoniei
sociale,a ordinii de drept, la evitarea unui proces, prin consilierea partilor. Daca insa, drepturile partilor
nu se pot realiza ca urmare a asistentei juridice, extracontencioase, acordate de avocat, cel mai
adesea urmeaza faza judiciara a realizarii dreptului.
Avocatura este o institutie juridica, o institutie publica, prin functiuni si prin modul in care este
reglementata.Avocatul este un participant la procedura judiciara,un element al jurisdictiei, un factor
care contribuie ori colaboreaza la realizarea functiunii de administrare a justitiei.

Raspunderea penala

In desfasurarea activitatii sale de profesionist, avocatul isi poate angaja raspunderea penala in
masura in care faptele sale intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni.Potrivit legii insa,
avocatul nu poate raspunde penal pentru sustinere oral sau in scris, in fata instantei de judecata sau a
altor organe daca acestea sunt in legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost incredintata.Prin
urmare, pentru ca avocatul sa raspunda in penal pentru sustinerile orale sau in scris facute in fata
instantei de judecata sau a altor organe, trebuie ca sustinerile sa nu fie facute in legatura cu apararea
sau sa nu fie necesar cauzei care i-a fost incredintata.
Avocatii pot fi subiecti activi ai unor infractiuni in legatura cu exercitarea profesiei, precum:
divulgarea secretului profesional ori a secretului economic, abuzul de incredere, gestiunea frauduloasa,
inselaciunea, darea de mita, traficul de influenta, incercarea de a determina marturia mincinoasa,
impiedicarea participarii in proces, infractiuni de fals. Condamnarea pentru o asemenea infractiune
atrage starea de nedemnitate si excluderea din profesie.
Potrivit articolului 13 din Lege, este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotarare
judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoarea pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa
aduca atingere prestigiului profesiei.
Potrivit articolului 26 lit. d din lege, Calitatea de avocat inceteaza daca avocatul a fost
condamnat definitive pentru o faptura prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat,
conform legii.

Raspunderea civila: Are ca fundament principiul potrivit caruia orice fapta a omului, care cauzeaza
altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara. Producerea unui
prejudiciu da nastere unei obligatii de despagubire in sarcina autorului si in favoarea persoanei
prejudiciate. Activitatea profesionala a avocatului poate implica actiuni sau inactiuni savarsite din
neglijenta ori din alte cauze, care pot aduce prejudicii clientului. Asemenea fapte constituie delicate
civile care genereaza obligatia de reparare a daunelor. Prin raspundere profesionala, intelegem
acoperirea daunelor suferite de client si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea
prevederilor Legii.
Art. 218 din Statut
(1)Avocatul are obligatia sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in temeiul art. 40 din Lege.
(2)Prin "raspundere profesionala" se intelege acoperirea daunelor efective suferite de client si rezultate
din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut si ale regulilor
deontologice.
(3)Asigurarea de raspundere profesionala cu caracter minim obligatoriu, se incheie cu observarea
urmatoarelor reguli:
a)avocatul stagiar se asigura pentru un risc asigurat in valoare de minimum 3.000 euro anual;
b)avocatul definitiv se asigura pentru un risc asigurat in valoare de minimum 6.000 euro anual.
(4)Asigurarea pentru raspundere profesionala va fi incheiata cel mai tarziu pana la data de 15 decembrie
a anului anterior pentru care se incheie si va fi in mod obligatoriu reinnoita anual. Polita de asigurare, a
carei copie este certificata de avocat, va fi depusa la secretariatul baroului cel mai tarziu la data de 28
decembrie a fiecarui an.

(5)Societatea civila profesionala si societatea civila profesionala cu raspundere limitata pot incheia
asigurare profesionala in care sa fie cuprinsi toti avocatii care isi exercita profesia in calitate de asociati,
colaboratori sau salarizati in interiorul profesiei.
(6)Primele de asigurare profesionala achitate de avocat, sau de formele de exercitare a profesiei
reprezinta cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal in
curs, in conditiile legii.
(7)Neindeplinirea obligatiilor prevazute in prezentul articol atrage neinscrierea in Tabloul anual al
avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.
Materia raspunderii civile a avocatului are 2 particularitati.
Mai intai trebuie sa relevam caracterul obligatiei avocatului fata de client si faptul ca in principiu
aceasta este o obligatie de diligenta si nu una de rezultat.
Obligatia determinata ori de rezultat este cea strict precizata sub aspectul obiectului si scopului
urmarit, in cadrul caruia debitorul se angajeaza ca, desfasurand o anumita activitate,sa atinga un
rezultat determinat.
Obligatia de prudenta si diligenta ori de mijloace este caracterizata prin aceea ca ea nu are ca
finalitate atingerea unui rezultat determinat, ci consta in depunerea intregii diligente necesare pentru
realizarea rezultatului.
Raspunderea avocatului nu poate fi angajata ca urmare a necastigarii unui proces. Cel ce afirma
un prejudiciu provocat in acest fel de avocat va trebui sa faca dovada culpei avocatului, constand in
deficient mijloacelor angajate. Indeplinirea anumitor acte de catre avocat constituie veritabile obligatii
de rezultat, nerealizarea lor culpabila putand antrena obligatia de despagubire. La fel trebuie sa
evidentiem existent unui instrument avand functiuni speciale, reglementat de norme de organizare a
profesiei si operand in materie-asigurarea obligatorie pentru raspundere profesionala.
Art. 40 din Legea Avocatului
Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din
oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la
alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala,
sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note
de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in
acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.

Executorul judecatoresc
Executarea silita civila poate fi definita ca fiind ansamblul procedurilor puse la dispozitia
titularului unui drept consacrat intr-un inscris denumit titlu executoriu, in scopul realizarii efective a
acelui drept prin constrangerea patrimoniala a debitorului.
Activitatea de executare silita reprezinta una din cele mai importante componente ale
procesului civil, dar se poate infatisa si ca o activitate detasata de orice procedura jurisdictionala

prealabila, nefiind in mod necesar determinate de un act judiciar de decizie anterior. Executarea silita
este, un element sau o forma de manifestare a actiunii civile si una din fazele procesului civil.
Principiile organizarii profesiei de executor judecatoresc:
Organizarea profesiei se intemeiaza pe o serie de principii fundamentale, intre care principiul
profesionismului, principiul plentitudinii de competenta in materia activitatii de executare silita,
principiul organizarii si functionarii profesiei in mod democratic ori principiul colegialitatii.
Principiul autonomiei are, in cazul profesiei de executor judecatoresc, o particularitate, si anume
faptul ca ea se prezinta doar sub forma de autonomie relativa, ca o consecinta a naturii activitatii
desfasurate, respectiv a faptului ca atributiile profesiei sunt delegate si girate de puterea publica.

Raspunderea penala:
Executorul judecatoresc poate savarsi, in indeplinirea atributiunilor sale profesionale, o serie de
infractiuni, precum divulgarea secretului profesional ori a secretului economic, abuzul de incredere,
gestiunea frauduloasa, inselaciunea, e.t.c.
Potrivit dispozitiilor legii, condamnarea definitiva pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni
care aduce atingere prestigiul profesiei determina incetarea calitatii de executor judecatoresc, iar in
cazul in care impotriva judecatorului s-a luat masura arestarii prevenite ori s-a pronuntat, in prima
instanta, o hotarare de condamnare la pedeapsa privativa de libertate, ministrul justitiei va lua masura
suspendarii din functie a acestuia pana la solutionarea procesului penal.
Art 50 alin (2)din Lege :
Ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a executorului judecatoresc condamnat in
conditiile prevazute la articolul 23 alin (1) lit e), incepand cu data ramanerii definitive a hotararii
judecatoresti de condamnare.

Raspunderea civila:
Producerea de prejudicii prin incalacarea obligatiilor profesionale antreneaza raspunderea civila
a executorului judecatoresc.
In cadrul profesiei de executor este practicat sistemul asigurarii de raspundere profesionala,
realizat prin Casa de asigurari constituita in acest scop in cadrul Uniunii.
Art 45 din Lege:
(1) Raspunderea civila a executorului judecatoresc poate fi angajata, in conditiile legii civile, pentru
cauzarea de prejudicii prin incalcarea obligatiilor sale profesionale.
(2) Asigurarea de raspundere profesionala a executorului judecatoresc se realizeaza prin Casa de
asigurari constituita in acest scop, potrivit art. 35 alin.
Art 59 Alin (2) din Regulament :
(2) La nceputul activitii sale executorul judectoresc devine membru al casei de asigurri pentru
garantarea rspunderii civile, care funcioneaz n cadrul Uniunii Naionale a Executorilor Judectoreti
potrivit statutului propriu.

Notarul Public
Activitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor juridice civile
sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu
legea.
Activitatea notariala, concretizeaza in principal in intocmirea actelor autentice, se desfasoara in
domenii precum dreptul contractelor, dreptul succesiunilor, drepturile reale si publicitatea imobiliara,
dreptul comercial si dreptul afacerilor.
Actul notarial se constituie intr-un suport esential in activitatea de probatiune jurisdictionala,
inscrisurile intocmite de notarul public fiind probe cu gradul cel mai ridicat de veracitate.
Activitatea notariala este o activitate detasata din activitatea judiciara si delegata ori
concesionata notariatului si unor autoritati publice ori institutii iar mai recent si segmential, profesiei de
avocat. Relatia dintre activitatea judiciara si cea notariala poate fi evidentiata si prin examinarea
particularitatilor raporturilor existente in prezent intre autoritatea judiciara, pe de o parte , profesia de
notar public si actul notarial, pe de alta parte.
Profesia notarului are la baza o serie de principii fundamentale ca: principiul profesionalismului,
principiul plentitudinii de competenta in materia activitatii notariale, principiul organizarii si functionarii
profesiei intr-un mod democratic sau principiul colegialitatii.

Raspunderea juridica a Notarului public


Raspunderea penala:
Atunci cand notarul public aduce atingere in cadrul si in legatura cu activitatea sa profesionala, unor
valori sociale ocrotite de legea penala, pot fi declansate mecanismele raspunderii penale.
In activitatea sa, notarul poate fi subiect al unor infractiuni precum divulgarea secretului professional ori
a celui economic, inselaciunea, infractiuni, e.t.c.
Daca hotararea de condamnare ramane definitiva si se refera la infractiuni grave, savarsite cu intentie,
sau care aduc atingere prestigiului profesiei, cu acea data ministrul justitiei dispune excluderea din
profesie a notarului public condamnat.
Putem vedea o mai vasta explicatie a raspunderii penale in:
Art 23
(1) Calitatea de notar public inceteaza:
a) la cerere;
b) prin pensionare sau in cazul constatarii incapacitatii de munca, in conditiile legii;

c) prin desfiintarea biroului notarului public, urmata de neexercitarea fara justificare de catre titularul
acestuia a profesiei, in conditiile legii, intr-un alt birou de notar public, in termen de 6 luni;
d) prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in conditiile prezentei legi;
e) in cazul vaditei sale incapacitati profesionale, constatata in urma unor inspectii repetate;
f) in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni grave sau care aduce
atingere prestigiului profesiei;
g) in cazul in care notarul public nu mai indeplineste conditiile prevazute de art. 16 lit. a), d) si f).
(2) Incetarea calitatii de notar public se constata sau se dispune, dupa caz, de ministrul justitiei.
Art 42
Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si constau in:
a) observatie scrisa;
b) amenda de la 5 lei la 20 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea in
termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii atrage suspendarea de drept a notarului
public pana la achitarea sumei. Hotararea definitiva constituie titlu executoriu;
c) suspendarea din functie pe o durata de maximum 6 luni;
d) excluderea din profesie.
Raspunderea civila:
Conform Noului cod civil, printr-un text expres, este transpus ca raspunderea civila a notarului public
poate fi angajata in conditiile legii civile, pentru incalcarea obligatiilor sale profesionale, in cazul in care
acesta a cauzat un prejudiciu.
Astfel, a fost implementat un sistem de asigurare obligatorie de raspundere profesionala, fiind create si
o institutie care functioneaza in interiorul profesiei si care indeplineste rolul unei societati de profil-Casa
de asigurari pentru garantarea Responsabilitatii Civile a Notarilor Publici.
Potriit Art 16 din Statutul Casei,
a) Prejudiciile cauzate de notarul public, din culpa, prin fapte proprii sau angajatilor sai, in
exercitarea atributiilor sale profesionale
b) Prejudiciile produse de notarul public pentru valorile incredintate in depozit, afara de cazurile in
care disparitia, distrugerea sau pierderea acestora este urmarea unui caz fortuity sau de forta
majora
c) Prejudiciile produse de notarul public, ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorarii
documentelor originale date de client in depozit, in vederea intocmirii actelor solicitate, limitate
la costul de refacere al documentelor.
In concluzie, putem spune ca raspunderea este constientizarea de catre personalitate a datoriei
sale in fata societatii, unei colectivitati de oameni, intelegerea sensului si insemnatatii
comportamentului sau. Fiecare notar, avocat sau executor judecatoresc poate si trebuie sa raspunda
conform legii civile sau penale in conditiile incalcarii ei.

Bibliografie:
Ligia Danila: Organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Bucuresti:Editura Lumina Lex, 1999.
Eduard Spinei: Organizarea profesiilor juridice liberale. Universul juridic, Bucuresti 2011.
Legea nr 51/1995 profesiei de avocat,republicata 2011.
Statutul profesiei de avocat.Septembrie 2004.
Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata 2011.
Legea 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata 2011.