Ascultarea

Pentru a spori duhovniceste este nevoie de ascultare. Pe aceasta o dobandim numai

atunci cand nu cautam sa implinim voia proprie. Mi s-a intamplat sa cer un sfat pentru
rezolvarea unei probleme si am primit un cuvant cu totul opus la ceea ce ma asteptam eu
sa primesc. Mai tarziu am realizat ca doream mai degraba o confirmare pentru implinirea
voii mele. Imediat ce am primit cuvantul la care nu ma asteptam, a aparut in mintea mea
gandul ca nu sunt inteles. In realitate am fost foarte bine inteles, numai ca persoana care
m-a indrumat, cauta sa ma faca asemanator lui Dumnezeu si nu sa-mi intareasca patimile
in care ma aflam. Nu a fost greu sa-mi dau seama de acest lucru, atat timp cat implinirea
cuvantului mi-a adus bucurie.
Parintele a cautat taiererea propriei mele vointe. De ce? Ca sa ajung sa faptuiesc si sa
gandesc precum este placut lui Dumnezeu. Sa am parte de cunoasterea voii Sale si astfel,
de mangaiere dumnezeiasca.
In zilele noastre, oamenii se hranesc si cresc cu pacatul mandriei. Acest pacat ii ascunde
omului posibilitatea de a fi odihnit de un cuvant duhovnicesc. Si acesti oameni cauta
odihna, dar din cauza faptului ca nu doresc sa vada dincolo de ei, devin incapabili sa
sporeasca in adevarata iubire. Iar lipsa acestei iubiri, ii face sa nu cunoasca tainica unire
cu Dumnezeu.
In societatea de azi, idealul este omul autonom, cel care nu asculta de nimeni, dar
reuseste sa se impuna si semenilor. Ascultarea a ajuns sa fie privita ca fiind o atitudine
contrar afirmarii personalitatii. Dimpotriva, Biserica cultiva si propune duhul ascultarii.
Crestinul traieste ca madular al trupului lui Hristos si din acest motiv este dator sa-si
supuna voia sa lui Dumnezeu, dupa cum Mantuitorul Si-a supus voia Sa, voii
dumnezeiesti.
Ascultarea ne ajuta sa vedem greselile pe care le facem si sa ne lepadam de ele. In
ascultarea facuta cu bucurie nu exista "de ce?". Exista doar implinire. Iar implinirea aduce
pace launtrica. Viata in ascultare nu duce la anularea propriei personalitati, ci doar la
mutarea ei de la rau la bine.
Faceti exercitiul lepadarii de voia proprie, vietuiti dupa voia lui Dumnezeu si veti avea parte
de o bucurie vesnica.
Adrian Cocosila