Tusea

Sunt urile pentru eliberarea cailor respiratorii, inhalatiile cu uleiuri volatile.

Inhalaiile se fac
- fie cu ulei volatil picurat intr-un vas cu ap fierbinte,(parologtato)
- fie cu infuzii de plante ce contin ulei volatil.
Rp/ RETETA
Chamomillae flos, flori de musetel
Thymi herba, cimbrisor frunze si flori- kakukfu
Origani hrba aa 50g, oregano - szurokfu
1 L / 1/2 litru de ap clocotit.
Rp/
Menthae aetheroleum, ulei de menta
Pini pumiliones aetheroleum, ulei de pin
Eucalypti aetheroleum, ulei de eucalipt
aa 10g
Mentolul = usor antiseptic,
secretomotor si anestezic.
Rp/
Mentholum
Pini pumiliones aetheroleum
Eucalypti aetheroleum
Alcoolum
Mentolul se dizolv in alcool
apoi se amestec cu uleiul volatil.
Frectiile se pot face pe piept
- fie cu ulei volatil / ulei vegetal
- fie cu ulei volatil / baz de unguent
Rp/
Thymi aetheroleum, cimbrisor
Rosmarini aetheroleum
Eucalypti aetheroleum aa 2g
Camphorae oleum ad 50g
Uleiul de camfor se poate inlocui
cu unguent camforat sau spirt camforat.
Se fac frectii.

Tusea

In tuse trebuie sa distingem doua faze principale:

faza iritativa, initiala, cind tusea este seaca, fara expectoratii;
faza productiva, cu secretii abundente.

Pentru prima faza fitoterapia recomanda plante sau substante obtinute din
plante cu actiune calmanta, antispastica, sedativa pentru a scuti bolnavul de
efortul deosebit al cailor respiratorii si al intregului organism, pentru invingerea
actului reflex.
In farmacia casei nu trebuie sa lipseasca produse farmaceutice pe baza de
codeina fosforica sub forma de comprimate de 15 mg (Codenal) sau
Tussamag sirop care contine 5 mg/ml de codeina.
In lipsa acestor produse recomandam urmatoarea reteta:
- petale de mac rosu de cimp 20 g
- rostopasca 10 g
- fructe de anason 20 g
- flori si frunze de paducel 10 g.
Din acest amestec se prepara o infuzie folosind o lingura de plante la o cana cu
apa clocotita. Dupa 10 minute se filtreaza. Se indulceste cu zahar, dar preferabil
cu miere. Se beau la fiecare ora 3 linguri de infuzie, in total trei cani pe zi. Pentru
copiii sub 10 ani doza este de o cana pe zi.

Pentru faza a doua (de coctiune)

Dupa calmarea acceselor de tuse se recomanda plante cu actiune emolienta, iar
apoi expectorante. Dintre acestea mentionam urmatoarele:
Flori de luminarica
Se prepara o infuzie din doua lingurite la o cana cu apa. Se beau treptat doua cani
in cursul zilei indulcite cu miere.

Se continua tratamentul cu flori de tei, care pe linga proprietatile

emoliente au si actiune calmanta.
Se administreaza sub forma de infuzie preparata din 2 lingurite de flori la o cana
cu apa. Se beau 2-3 cani pe zi.
Infuzia din flori de tei favorizeaza expectoratia prin fluidizarea secretiilor faringo-

bronsice.

Flori si frunze de nalba de cultura sau flori si/sau radacini de nalba mare
Din florile si frunzele celor doua plante mentionate se prepara o infuzie, o lingura
plante la o cana cu apa; se beau 2 cani pe zi.
Din radacinile de nalba, fragmentate, se prepara un macerat la rece folosind o
lingura de radacini la o cana cu apa. Dupa 1-2 ore se filtreaza si se adauga un virf
de cutit de bicarbonat de sodiu peste radacinile ramase. Filtratul se aduce peste
radacini si se filtreaza din nou prin strecuratoare cu un singur strat de tifon.
Intreaga cantitate rezultata se bea in cursul unei zile.

Frunze de patlagina
Se prepara o infuzie dintr-o lingura frunze la o cana cu apa. Se indulceste si se
beau 1-2 cani pe zi.
Tot din patlagina se poate prepara un sirop folosind 3 linguri frunze pentru infuzie
la 200 ml apa. Dupa filtrare se adauga 130 g zahar si se fierbe la foc domol timp
de 10 minute. Se adauga 1 g benzonat de sodiu care se poate procura de la orice
farmacie. Pentru copii: 2-3 linguri pe zi. Pentru adulti 5-6 linguri pe zi.

Fitoterapia recomanda si alte specii de plante pentru actiunea lor

expectoranta. Aici, dupa modul lor de actiune, distingem doua categorii de plante:
cele fluidizante ale secretiilor bronsice si cele care excita centrii respiratorii si ca
urmare interventia musculaturii bronsice usurind expectoratia.
In flora tarii noastre avem doua specii de
ciubotica cucului care datorita compozitiei chimice complexe indeplinesc
ambele actiuni - cea fluidizanta a secretiilor bronsice si cea excitanta a centrilor
respiratorii.
Preparatele din aceste specii se recomanda atit in bronsitele acute, cit si in cele
cronice datorita actiunii expectorante puternice si secretolitice.
Atragem atentia ca atit proportiile de planta, cit si modul de preparare si
administrare trebuie respectate, deoarece prin supradozare pot avea actiune
emetica, deci provocind varsaturi.
Forma cea mai simpla este infuzia.
Din doua lingurite de flori de ciubotica cucului la o cana de apa clocotita se
prepara o infuzie. Dupa 10 minute se filtreaza si se indulceste cu miere sau zahar.
Se beau 2-3 cani pe zi pentru adulti, in mai multe reprize pentru copii.
Din radacinile si rizomii acestor plante se prepara un decoct utilizind o lingurita
radacini fragmentate la o cana cu apa la care se adauga un virf de cutit de
bicarbonat de sodiu. Dupa fierbere timp de 15 minute la foc domol se

completeaza apa de evaporare si se filtreaza. Se indulceste. Se beau 2-3 cani pe zi

pentru adulti si o cana in mai multe reprize pentru copii.

In continuare prezentam un bun expectorant care este

indicat in special in bronsitele uscate destul de frecvente.
Decoct de rizomi si radacini de ciubotica cucului 6 g/180 ml apa
Decoct de radacini de lemn dulce 5 g/120 ml apa
Infuzie de flori de ciubotica cucului si infuzie de fructe de anason 5
g/100 ml.
Dupa filtrarea decocturilor si infuziilor se adauga la solutiile
extractive reunite 300 g zahar. Se adauga doua comprimate de
aspririna si se fierbe la foc domol inca 5-10 minute pina la
dizolvarea zaharului. Se repartizeaza siropul obtinut in doua sticle
si se pastreaza la rece.
Adultii vor lua de 3 ori pe zi 2 linguri sirop, copiii intre 2-5 ani, de
trei ori pe zi cite o lingurita, iar cei intre 6-10 ani, de 3 ori pe zi cite
o lingura.
Este bine ca in Famacia casei sa existe o tincura de ciubotica cucului preparata din
10 g rizomi si radacini prin macerare timp de 8 zile in 10 ml alcool de 65-70
grade.
Din aceasta tinctura pentru adulti se administreaza 15-25 picaturi de trei ori pe zi.
Tratamentul cu tinctura de ciubotica cucului se poate asocia cu:
clorhidrat de efedrina,
tinctura Thymi,
extract de podbal.
Tinctura de anason
si cu alte extracte obtinute din plante.
Mai trebuie sa mentionam ca rizomii si radacinile de primula officinalis
(ciubotica cucului) intra in compozitia multor produse fitoterapeutice din tarile
din Europa Occidentala, insuficient valorificate la noi sub aspect fitoterapeutic.
Cel mai important aspect la aceste produse terapeutice este faptul ca respectind
dozele terapeutice nu s-au inregistrat efecte secundare nedorite, semne de

intolerenata sau reactii adverse.

Efectele favorabile in tratamentul bronsitelor cronice, in special, sau dupa faza
iritativa s-au inregistrat cu:
muguri de pin din care tot in farmacia casei se pot prepara: infuzie dintr-o
lingurita de muguri proaspeti sau uscati la o cana cu apa, se beau 2-3 cani pe zi
indulcite cu zahar sau miere.
Siropul din muguri de pin, brad alb sau molid se prepara in felul urmator: la 100 g
muguri zdrobiti macerati timp de 12 ore in 100 ml alcool de 70 grade se adauga o
jumatate litru apa clocotita si se dizolva la cald pe baia de apa intr-un vas acoperit.
Se completeaza apa de evaporare pina la 500 ml. Se pastreaza in sticle bine
inchise. Pentru adulti se administreaza 4-5 linguri, iar pentru copiii 3 lingurite pe
zi. Tot din muguri de conifere se poate prepara si o infuzie folosind o lingura
muguri proaspeti sau uscati la o cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi indulcite cu
zahar sau cu miere.
Pentru actiunea expectoranta se mai recomanda si alte plante medicinale:
Isopul, Hyssopus officinale
coada soricelului , Achillea Millefolium din care se prepara infuzii folosind 2

lingurite de planta la o cana cu apa din care se beau 2-3 cani pe zi.
O alta infuzie cu efecte favorabile, dezinfectante, ale cailor respiratorii se
prepara din 8 fructe de ienupar , Juniperus communis la o cana cu apa. Se beau
treptat doua cani pe zi indulcite. Este contraindicat celor suferinzi de afectiuni
renale, avind actiune iritanta.
Sub forma de decoct din plante medicinale se pot prepara extrase apoase care
stimuleaza expectoratia si fluidizarea secretiilor bronsice: scaiul vinat, Eryngii
plani herba indicat in special in tusea convulsiva: 2-3 linguri de planta uscata la o
cana cu apa: se beau 1-2 cani pe zi in mai multe reprize.
Iarba mare din ale carei radacini se separa un decoct (15 minute) folosind 2
linguri radacina maruntita la o cana cu apa. Se beau 2 cani pe zi in mai multe
reprize, indulcite.
In faza mai avansata a infectiilor bronsice, deci dupa faza iritativa, se recomanda
urmatoarea formula:
petale de mac rosu de cimp 20 g,
flori de tei 25 g,
talpa gistii 20 g,
frunze si flori de nalba mare 15 g,

frunze de patlagina 15 g,
cimbrisor 5 g.
Din acest amestec de plante, o lingura pentru adulti, o lingurita pentru
copii se prepara o infuzie la o cana cu apa, se beau 2-3 cani pe zi indulcite cu
miere, din care ultima seara la culcare.
O alta formula in special pentru proprietatile emoliente este urmatoarea:
flori de nalba,
flori de tei,
flori de luminarica,
frunze de podbal,
frunze de patlagina.
Se prepara o infuzie dintr-o lingura amestec de plante la o cana cu apa.
Pentru copii o cana pe zi, iar pentru adulti 2-3 cani pe zi, in mai multe reprize.

O reteta uitata, dar care da rezultate bune in faza de coctiune (coacere) a

tusei din bronsitele acute si care poate fi preparata in farmacii este urmatoarea:
siropus Althaeae 30 g,
Liquor ammonii anisatus 5 g,
Aqua distilata ad 200 ml.
In uz intern se ia la 2 ore o lingura.
Modul de preparare a siropului:
nalba mare 5 g,
apa distilata (sau fiarta si racita) 85 g,
alcool etilic 15 g,
p-Hidroxibenzoat de metil (nipagin) 0,10 g,
zahar.

In acelasi timp tratamentul medicamentos in medicina alopata consta si in

utilizarea unor substante active extrase din plante cum sint: codeina, cofeina,
digitalicele, corfilina si altele pentru efectele lor emoliente, expectorante si
tonicardiace.
In ceea ce priveste fitoterapia vom incepe cu cele mai simple remedii. In
tulburarile respiratorii propriu-zise, adeseori asociate cu tulburari circulatorii se
recomanda comprese revulsive cu faina de mustar negru sau bai generale calde
cu faina de mustar. In cazurile foarte grave se recomanda asistenta medicului de
specialitate, care decide daca este cazul administrarii de oxigen (50 la suta)
combinat cu aerul ambiant, dar in conditii de atmosfera umeda pentru a diminua
expectoratia prin uscarea mucoaselor.
In bronsictaziile recente, instalate dupa o bronho-pneumopatie acuta, se urmareste
diminuarea secretiei bronhice tot cu ajutorul unor substante active din plante
medicinale: atropina, gaiacol, preparate pe baza de gudron vegetal etc.
In bronsita acuta, pe linga administrarea de antibiotice, daca este cazul, se
recomanda un tratament extern care consta in comprese calde pe git si pe torace
cu faina de mustar negru sau in lipsa cu hrean ras puse intre doua tifoane sau bai
calde generale cu aceleasi plante.
In afara de coctiune, pentru a usura expectoratia se recomanda infuzii preparate
din flori de ciubotica cucului sau decoct din radacinile acestor plante dupa retetele
si modul de administrare descrise in subcapitolul anterior. Numai in cazul tusei
spastice, chinuitoare se va recurge tot la produse farmaceutice de origine vegetala:
codeina sau dionina.
In bronsita sau bronsiolita capilara, care se manifesta prin inflamatia acuta a
bronhiilor si care pot fi de origine infectioasa sau alergica intilnita frecvent la
copiii mici, tratamentul antiinfectios se face de obicei cu antibiotice asociate cu
spamolitice, antialergice si sedative. In unele cazuri, mai grave, se recurge la
lobelina (substanta activa extrasa din planta Lobelia inflata) sau cafeina (extrasa
din cafea arabica) ambele produse fitoterapeutice denumite analeptice respiratorii.
Stimularea centrului respirator bulbar se poate realiza si prin bai calde pina la 39
grade-40 grade C, alternativ cu dusuri reci aplicate in special pe fata, dar care se
recomanda numai la adulti.
In cazul bronhopneumopatiilor se recomanda tot aplicatii locale pe regiunea
toracica cu comprese caldute cu faina de mustar negru, care se aplica o data sau
de doua ori pe zi.
Starile inflamatorii ale bronsiilor alveolelor pulmonare sint datorate indeosebi
unor cauze infectioase microbiene sau virale. Tratamentul fitoterapeutic detine un
rol adjuvant si in functie de stadiul bolii se aplica preparate din plante medicinale
specifice. Astfel, in faza initiala iritativa sint indicate specii de plante cu
proprietati emoliente datorate substantelor mucilaginoase pe care le contin si
specii cu actiune antimicrobiana sau antivirotica.
In faza de coctiune a tusei se recomanda preparate din plante care contin
saponozide, uleiuri volatile sau substante active care favorizeaza expectoratia.

Infuziile si decocturile baute calde, in jur de 40 grade C, indulcite de preferinta cu

miere. Unii fitoterapeuti recomanda combinarea lor cu lapte: 1 parte lapte la 3
parti infuzie sau decoct deoarece s-au dovedit ca laptele potenteaza efectele
emoliente ale infuziilor si decocturilor.
Radacina de nalba mare se spala in curent de apa 30 secunde; se taie in bucati
de 1 cm si se macereaza timp de 4 ore la temperatura camerei. Se filtreaza prin
tifon simplu si se adauga nipaginul dizolvat in 2 ml alcool. Se prepara un sirop
adaugind la fiecare 37 g macerat filtrat de nalba mare cite 63 g zahar. Se filtreaza
din nou prin tifon si se introduce in sticle mici de 100-150 ml, sterilizate in
prealabil prin fierbere sau la pupinel (prin caldura uscata).
Liquor Ammonii anisatus se prepara in felul urmator: Aetheroleum Anisi 3 g,
Alcohol aethylicus 77 ml, amonium hydrium solutum (hidroxid de amoniu) 20 g.
Se dizolva uleiul in alcool, apoi se adauga amoniul. Se filtreaza prin vata. Din
preparatul obtinut se utilizeaza cantitatea recomandata in reteta, adaugata
siropului de nalba mare si apei distilate, respectiv pentru adulti la 2 ore o lingura.
Pentru copiii intre 10-15 ani la 2 ore o lingurita. Miere 20 g, ulei volatil de anason
20 picaturi, se administreaza in functie de virsta de 3 ori pe zi cite o jumatate
lingurita, in infectiile acute ale cailor respiratorii superioare in care tusea
constituie simptomul cel mai frecvent si totodata suparator.

Tratament recomandat de dr. VIRGINIA FAUR - FAVISAN

Alergii, bronit, astm

DIMINEAA

Favicomplex P (lichid enzimatic); Mn (astm neinfecios); MnCu (astm infecios): 40 ml, de 1-3 ori pe zi; 1-2 vaporizri
bucale
NTRE MESE
Nutrisan AF (ceai astm-fond): 1-2 ceaiuri/zi
Nutrisalv AC (ceai astm-criz): 1-2 ceaiuri/zi
Favitusin (ceai contra tusei) dac este cazul: 2-3 ceaiuri/zi
Trei frai ptai: tinctur - 20-40 pic., de 3 ori/zi; 1-2 cps., de
3 ori/zi
Coada oricelului: tinctur - 20 pic., de 2-3 ori/zi; 1-2 cps.,
de 3 ori/zi
Tinctur de ptlagin: 20-40 de picturi, de 3 ori pe zi
Tinctur de aloe: 40 de picturi, de 3 ori/zi
Favicomplex de melis: 3-4 picturi n ceai cald, de 2-3 ori/zi

Favicomplex de eucalipt: 3-4 picturi n ceai cald, de 2-3

ori/zi
Tinctur de busuioc: 20 pic., de 3 ori/zi sau 1-2 cps., de 3
ori/zi
Tinctur de cimbrior: 20-40 de picturi de 2-3 ori/zi
Tinctur de fenicul: 20-40 de picturi, de 3 ori/zi
Tinctur de ppdie: 30 pic., de 3 ori/zi sau 1-2 capsule, de 3
ori/zi
Tinctur de ttneas: conform etichetei
Tinctur de talpa gtei: 20-40 de picturi, de 2 3 ori pe zi
Iarb mare (capsule): 1-2 capsule, de 3 ori/zi
Isop (capsule): 1-2 capsule, de 3 ori/zi
Schema de tratament - Dezintoxicarea general
Prospect: Astm, Clism; analize medicale pt. parazii
intestinali
Se recomanda sa se bea lapte de capra nefiert, proaspat, indulcit cu miere,
Pentru intarirea sistemului imunitar.
Alimentatia este bine sa fie una bazata pe cruditati, fructe su legume de sezon,
sucuri proaspat stoarse.
Puteti sa aveti in casa o lampa de sare, care sa purifice aerul.
Tineti lenjeria de pat cateva ore la soare, pentru a se distruge parazitii.
Faceti o cura de deparazitate si detoxifiere a organismului.
Faceti exercitii de respiratie in locuri nepoluate, la munte, in salina, sau la mare.
Si nu in ultimul rand, spuneti ce aveti pe suflet.
Sanatate buna!