ANUL XII

SERIE NOUA
Nr. 1

SEPTEMVRIE 1945

REVISTA
FUNDATIMOR REGALE
Pagini de Jurnal
de Mihail Sebastian

. ..........

TUDOR ARGHEZI
MARTHA BIBESCU
EU GEN JEBELEANU
JEAN MOUTON
..

Inscriptii, II
La moartea lui Paul Valery
Patru poeme
Auguste Renoir

PUNCTE DE VEDERE
,

AL. ROSETTI, Diverse (Mihail Sebastian); G. CALINESCU, Galceava Inteleptului cu Lumea (Despre Rai); PERPESSICIUS, Jurnal de lector (Dictatura lui Timoleon)

COMENTARII CRI77CE
Perpessicius, Mentiuni critice (n Flacari n de Radu Tudoran) ; F.
Aderca, Originile Creglei artistice ; Serban Cioculescu, Este Arghezi
un poet obscur? ; Vladimir Streinu, Versul Liber, Origini, I ; Pompiliu Constantinescu, Aforismele lui Lucian Blaga ; Petru Comarnescu, Teoria estetica a lui W. T. Stace
.

CRONICI

'

Lucretiu Ptrscanu, ganditor politic, de Zevedei Barbu; Marginalii

la: Mihail Sebastian, n Corespondenta lui Marcel Proust n, de
-Cella Serghi ; Petru Neagoe sfetnic si cantaret al poporului, de
Cicerone Theodorescu ; Eugen Jebeleanu: e Ceeace nu se uita n,
de Ion Caraion
-

LUMEA DE AZI

Conceptia Sovietica despre arta, de Sorana Gurian ; Notd despre traditia in muzica Sovietica, de Andrei Tudor ; Salonul Oficial, de
Florica Cordescu

TEXTE 31' DOCUMENTE

Statele Unite ale Americei si Romania, de Vasile Stoica.
4 Ce-am vazut in U.R.S.S. 0

PRESA MONDIALA
Roman/.

Sovieticii

Americana

NOTE

Lamurire, de Al. lapse. , Premiul national pentru poezie, Nouvelle Revue Franchise, de
Camil Petrescu; Ultima emisiune, Editura de Stat, de Perpessicius; Iser vazut de d.
Eugen Crdciun, Cartile cari se valid cel mai mult, Organizatia cultural/ a Natiunilor Unite,
de Petru Comarnescu Omagiul Frantei catre Paul Valery, Intre proza si poezie, de N.
Steinhardt; 4 Tiperetea n, e Revista Cercului Literar n, 4 Posie 45 *, de Ion Caraion;
Cateva aspecte ale filosofiei stiintifice in America, Charles W. Morris si Empirismul stiinWic, de Florian Nicolau; Conservatorul muncitoresc, Teatrul Poporului, Editori i Scriitori,
4 Cad lanturile o, de Ovidiu Constantinescu ; Notabila activitate a suprarealistilor, *ase
ant dela moartea lui Sigmund Freud, de Corin Eugeniu Grosu; Asupra descoperirii
sistemului portal hipofisar.

CRONOLOGIE
25 Julie-29 August

r'

4).

-4.

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA I ARTA

r

REVISTA
FUNDATIILOR REGALE

LITERATURA ARTA CULTURA

CRITICA GENER ALA
APARE LUNAR

Director ., AL. ROSETTI

Redactor $ef : CAMIL PETRESCU

Secretar de Redactie : CORIN EUGENIU GROSU

REDACTIA $1 ADMINISTRATIA
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA 1 ARTA
BUCURE$T1 III BULEVARDUL LASCAR CATARGL 39
TELEF 0 N 2.06.40

ABONAMENTUL ANUAL
Lei 6.000 pentru profesori si studenti
8.000
*
particulari
15.000
*
Institutii publice
*
20.000
s
Institutii particulare

CONT CEC POSTAL Nr. 1210

ABONAMENTELE SE POT FACE SI ACHITA PRIN ORICE
OFICIU POSTAL DIN TARA.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

ANUL XIT, SERIE NOUA, Nr. t, SEPTEMVRIE 1945

PAGINI DE JURNAL
Joi 5 (Martie 1936)
Am fost la D., pe care nu-1 mai vazusem dinaintea Craciunului.

pentrucd avea maina la reparat

1-am convins s urcarn inteun autobuz 31. Aerul lui dezolat
in autobuz, unde era prea mult lume, aerullui jenat, stingherit...
Anr ieit impreuna i

S imteam nevoia sa-i cer scuze.

In definitiv i-am spus pentru d-ta a te urea inteun

autobuz, e o experienta de viata.
Ieri, scrisoare dela X. Iubitoare, bucuroasa, fara complicatii
psihologice. Scumpa fata.
Seara, la M. S. inteo scena de interior. Plangea, radea i,
la plecare, mi-a interzis sa-i spun bund seara. Primal/am asta,
care ne buimacete putin pe toti .
Joi 19
Ma urmarete de and am aflat-o sinuciderea lui Pascal
Alexandru. Mi-am amintit & la coald, i se zicea <fetita . Avea

inteadevar ceva feminin, palid, fin in intreaga lui fiin. Cral

ca in tot cursul liceului, mai ales in cursul superior, n'am schimbat
nici trei cuvinte cu el. Era antisemit, cum erau toti. Dar aveam de
atunci nu tiu ce simpatie pentru delicateta pe care i-o banuiam
1 pentru melancolia lui, care, uite, 1-a dus sub rotile unui tren.
M. V., pe care am cunoscut-o saptamana trecuta la un dejun

al Institutului Francez, mi-a spus :

Te citeam, ma interesai, dar nu tiam ca ai 15 ani.
16, doamnd am rectificat eu.
Din nefericire in ciuda infatierii mele care uneori mai este
j uvenila, devin batran, batrfin.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Num: 20

Voi incerca s5 scriu piesa de teatru, la care ma gandeam

de eatava vreme. Am vazut primul act uluitor de precis (pana

la replica precis) astaseara in timpul spectacolului dela Regina

Maria. Cu amintirile mele din Vila Wagner, cu oarecari teme
reluate din Rene, Marthe, Odette a, a putea face un lucru
ginga. Voi incerca i dacd n'a fi obsit, dac5 n'a avea atatea
lucruri de facut maine, cred c a incepe chiar acum, dei e trecut
de 1 noaptea, primul act.
Jumcitate orci mai thrziu

Nu m'am culcat totui. Voiam sa pun pe hartie, ca sd nu le

nit, cateva lucruri, pe care le gandisern despre piesa.
In realitate m'am trezit facand scenariul intregii piese. Sunt
pur i simplu incntat. Mi se pare o idee excelent i de unde
acum o jumatate de eeas nu vedeam decat primal act, acum le-am

conturat pc toate trei. Nu tiu dacd TM este o aprindere de

moment, dar inteadevar, in momentul asta, am impresia de
a fi g5sit un lucru excelent. Doamne ajuta I
Stimbeitci 11

Am adormit greu azi noapte. Eram intr'o excitatie de spirit

pe care de mult n'am mai avut-o. (Stiu eu? Poate la Paris in
Septemvric 1930, in seara dela hotelul de pe Rue Rennes, cand
scriam capitolul 13'115. Sau poate la Braila, in primavara 1934,

in dimineata de Duminica, in care am scris episodul DrutuMarjorie).

Vedeam azi noapte seara de premiera, sala, spectacolul, ma

ocupam cu distribuirea biletelor. (Lui R. o loja, lui N. o loja ;
ma intrebam daca trebue sa-i dau I... ei bilete de premiera i
anume ce fel de bilete, etc. etc. Doamne, cat pot fi de copil I).
Dac5 a fi avut telefon, poate c a fi chemat-o pe C. imediat,

dei era aproape de 3 noaptea, ca sa-i spun, sa-i povestesc i

sa o consult.
Azi dimineat m'am sculat mult mai rezonabil. Cred ca Inteadevar schema piesei e buna. Am gasit azi o suma de noui
detalii pentru actul 2. Principalul, deocamdata, este sd precizez
cat mai detaliat scenariul. Pe urma voi vedea. Dar am lucredere in mine, ceea ce nu mi se intampla prea des.

PAGINI DE JURNAL

11 vad foarte bine pe N. in rolul barbatului. Pe femeie ar trebui

s'o joace C. Este in realitate C., tot ce a5teptam dela ea, tot ce
putea fi, tot cc in anume sens este.
In caz extrem 5i numai daca ea ar refuza, singura careia i-a
da rolul ar fi T., care i-ar da mai putind vivacitate, dar poate mai
mult5 poezie 5i o dunga de melancolie. Inca' odat5, Doamne ajuta I
A fi fericit sa scot din subiectul meu tot ce simt di se ascunde ca

rezerve de emotie, poezie i gratie.

Luni 12

Nu sunt desumflat, dar febra din primul moment mi-a trecut. Aveam Sambata 5i chiar ieri impresia Ca e o treaba pe
a5 putea-o termina in dou saptarnni. Cred ca m'arn inelat. Imi
vor trebui, poate, cateva luni. A5 fi fericit s'o am in Septemvrie

gata, ca s'o pot prezenta teatrului atunci.

Am inceput sa scriu. Ieri am schitat decorul, ambianta, azi
am i scris prima scena de care sunt multumit. E adevarat ca e
scurt5. Voi avea probabil dificultati de a grupa 5i a face sa se
mi5te deodata mai multe personajc in scena.

Nu 5tiu cc va ie5i. Dar trebue sa fac experienta. Ca tehnic5

literara mai ales, ma intereseaza. Imi dau seama ca am pus infirm
pe un subiect de teatru, care nu s'ar preta la nimic altceva nici
roman, nici nuvela. Nu 5tiam pada: acum ce insemneaza a vcdea

scenic o poveste. E cu totul alt proces de gestatie, cleat pentru

roman.
Si ma amete5te tentatia culiselor, a salii de teatru, a afi5elor.

E putin cabotinaj in mine.

Si, in plus, emotia de a scrie pentru C. Gandul ca va trai lucruri gandite de mine, va spune cuvinte scrise de mine I Cate re-

yaw nu-mi voi lua asupra ei I

Samluitii 11 (Aprilie)

Plec azi la Sinaia cu A. 5i Fl., cu speranta ca la intoarcere s5

ma opresc la Breaza, unde sa raman pada in Dumineca Tomii.
A vrea sa pot lucra. Daca cel putin m'a5 intoarce cu actul 1. Vezi

cat sunt de modest?

Sinaia 12

Sunt de aseard aici. Drumul cu ma5ina a fost frumos. Pete de

mauve, de verde, de gris. Odihnitor.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Tot ce e snob in mine, dor de confort si putin de poza, e flatat

de decorul hotelului, care e aproape somptuos.
Dar o lume deprimanta ... Am pierdut aseard 200 de lei la
ruleta, de cum am intrat in cazinou. Imi promit sa-1 ocolesc. Nu

din prudenta, dar din silii.

Voi putea scrie? Nu stiu. Poate la Breaza, unde ma voi

opri incepand de maine seara.
La Bucuresti, ieri, am vazut Lin lucru care m'a turburat, fiindca

niciodata nu nil 1-as fi putut imagina in toate dificultatile lui

complexe si delicate.
Ma oprisem cu R. la osea, unde se fac lucriirile pentru Luna
Bucurestilor. Se transplanteazd acolo cativa pomi si tocmai in
momentul acela se incercau sa planteze un pin, adus nu stiu de
uncle.

Doud lucruri m'au impresionat: intai imensa bucata de pamnt cu care fusese rupt copacull Propriu -zis, nu rupt. Se supase
in jurul lui un cilindru, un fel de glastra sa zicem 2 metri cubi,

incercuind-o cu fier, ca pe un butoi.

Acesta glastra trcbuia sa intre inteo groapa dinainte supata,
pe dimensiunile ei.
Dar ce rn'a surprins si mai mult au fost oamenii care se sileau
sa ridice copacul. I-am numarat: peste 50.
Ce vointa de viata, indiferenta, puternica, fura cuvinte, Gird
gesturi, de o grandoare facuta la copacul usta ce parea urias
intre oamenii care se agitau in jurul lui.
Marti 14

As fi fost rnultumit de ziva mea de ieri, daca nu s'ar fi terminat asa de prost la cazino, uncle a trebuit sa stau pand la 2
jumatate noaptea, fiindcd nu-1 puteam lasa singur pe A. care
pierdea prea mult.
Altfel, o zi buna. Izbutisem sa regasesc viziunea (vreau sa
spun cii o vedeam di 1 nou) piesei si sa reintru in miscarea ei.
Am si inceput sa scriu ultima scen din primul act, E.-C. Ma
tem ca am pierdut din nou contactul. Voi incerca sa-1 scriu
la Breaza, unde voi pleca la 1.
Pe urma, pe la 8 scara, plimbandu-ma prin pare o seara
admirabilti, cer albastru translucid, s tele cu o sclipire tanura

PAGINI DE JURNAL

am vAzut destul de precis un studiu mai lung despre Jules Renard,

pe care ar fi sn-1 scriu dui:4 terminarea Jurnalului lui. Titluri de
capitole : Jules Renard, anecdotier ; J. R., frangais moyen ; J. R.
In farnilie, parinti, copii, nevast5 ; J. R. radical, etc.
In altd ordine de idei, am dccis i cred ca definitiv materialul primului volum din Romanul Romanesc. Vor fi ase capitole : Sadoveanu, Rebreanu, H. P. Bengeseu, Camil, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu. Am oarecare indoieli despre B. Cred

totui cd va ramane pentru volumul doi dar nu voi lua o

decizie ultimA decat dupd ce-1 voi reciti. VAd destul de bine
prefata primului volum, prefat in care voi explica planul intregului ciclu i voi justifica lipsa literaturii dinainte de r5zboi.
Vreau sd scriu cartea la yard. Vreau sd apard pan5 la Craciun.
Dar deocamdat tot piesa ramane in actualitate. Nu incape
Indoial5 Ca o voi scrie. Experienta trebue f5cut5. Mai mult nu
tiu. Nici ce va iei, nici ce soart o sd aibe.
Joi 16. Breaza

Pe masura ce-1 citesc, Jurnalul lui Renard imi devine din

ce In ce mai scump. Cat il iubesc pe omul asta i ce absurdil mi se

pare moartea lui dei au trecut de atunci 24 de ani.

Uite, singurul fel de eternitate care conteaz5: dupa 24 de
ani sa fii mai viu ca un om viu, iar memoria ta s5 fie tot aa
de realii, ca o prezent fizicg.
Citind azi nota dela 14 Iulie 1903, mi-am spus di ar trebui
s5 scriu o carte despre Jules Renard, in care s5 explic prin
amorul meu pentru Franta. Radicalismul lui Renard are
el
radacini Ofaneti. Asta ma linitc te asupra destinelor democratiei

franceze. Nu va pieri niciodat5.

Am continuat de and sunt aici marea scend C.-E., Inceputa
la Sinaia. Sunt la pagina 12-a. Am impresia ca' merge. Dar tiu eu?

In mare ingsurd, ceea ce imi dd totui curaj sa scriu teatru

Bunt notele lui Renard despre piesele lui.

A vrea sd nu plec din Breaza Inainte de a fi terminat cel

putin aceastd scend.
Cred ca rolul barbatului va fi extrem de dificil. Numai N.
1-ar putea juca, Mil sa-1 facA # raisonneur , pretentios i obositor.

Pe masura ce-1 scriu, Imi place mai mult, dar m5 i ingrijoreath

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

mai milt

i fie c5 o joc, fie ch. nu voi scrie pentru fiecare

rol o recomandatie dedicat5 interpretului, pentru a-i indica linia
generald a rolului.
Vineri 17

Niciodata Breaza n'a fost aa de frurnoas5. E o profuziune

de colori. N'am vilzut in viata rnca atAtia pomi Infloriti. Cred
ca sunt meri. Unii au ceva de carte postal5, asa sunt de albi.
Am stat adineauri 9 dimincata cateva minute la cap5tul
aleii cu nuci sit privesc PrahoNa, in sus, spre munti. E ametitor.
Albul z5pezii de pc Bucegi, pe urm5 albul merilor in floare, pe
urrn5 o uric de nuante de vc rde dela verdele-negru al unui
pin stingher, pAna la verdele galben, fraged, umed, nesigur al
frunzelor tinere. In mijlocul peisajului exact in mijloc, de
pared ar fi fost pusa acolo nu tiu de ce legi ascunse de corno cas5 cu acoperiul negru, ars, sumbru, luminAnd prin
contrast colorile vii din jur. i s5 nu uit petele de mauve, petele
de albastru, umbrele gris, scAnteile apei in soare. (M'am intors
dupa mas5. Mit inelasem. Nu era apa. Prahova e aproape secatii).
Mi se 'Area sincer cit e ireal i dupii ce m'am depArtat vreo
pozitie

doura ci de metri, m'am intors ca sA m5 incredintez ca toate

astea existti inteadev5r i ca au ramas la locul lor.
Asear5, d i am incercat sit scriu pan5 dupa 12, n'a mai mers.
Recitcsc insa acum tot ce am scris i mi se pare frumos. Poate

cit am fiicut bine cd am inceput cu scena cea mare. Ea fixeaza

atmosferq pi( sei. Imi va fi mai uor sit scriu scenele preliminare.
Duminiai 19. Bucureisti

Am plecat foarte multumit dela Briaza, dei flU terminasem

complet sccna C.-E. Imi mai lipseau doua pagini. Le-am scris
ast5zi. Frit a-mi flata lucrul, am impresia cd am avut man5
bun5. Sunt uncle momente in scena asta, care mi se par delicioase. Intocrnai ceea ce visasem ca atmosfer5, ca ton. Si pe
urma
ceea cc e i mai important miFarea generala a scecare e totui aa de lung5 ritmul ei, sunt vii, sunt artinei
culate.

Am numilrat replicele (copilarie: dar tot aa num5rarn la

prima carte tip5rita randurile pe pagin5). Sunt 149, Nu suet
prea multe? Nu c prea lung?

PAGINI DE JURNAL

Am incredere in piesa mea. War mira sa o stric dar mi-au

mai ramas atAtea lucruri de facut.
Daca a avea acum o intreaga liun a. libera, m'as intoaree
la Breaza i cred ca a putea sa-mi mentin excelenta dispozitie
de saptamina asta. Vineri am scris acolo 10 pagini ceea ce
pentru scrisul meu incet i greu este un randament exceptional.
Voi incerca sa capat o saptamina libera la inceputul lui Mai.
Azi dimineata, la Ateneu, Concert Lola Bobescu (Simfonia
spaniola de Lalo). 0 fata de 15-16 ani, cu gesturi Inca de copil,
cu un amestec delicios de bravura i timiditate. Canta admirabil dar in timp ce canta, suride ici i colo, cuiva din sala
o ruda probabil sau tin prieten intocmai cum faceau la Braila
fetele lui M-lle Lambert, la examen. Emotionant de tnara, de
sincera, de frageda o fata din Francis Jammes.
In primele randuri, Anton Holban aplauda cu un fel de entuziasm lubric. E delicios baiatul asta, care pare o fata biltrina.
. M'ai surprins in flagrant-delict de emotie to mi-a spus.
Am citit Album de vers anciens . Admirabil. Foarte Mallarm

pe alocuri, dar admirabil. Cum de le-am neglijat 'Ana acum?

Marti 21

Ma gindese in timp ce piesa continua sa ma preocupe, desi

n'am mai scris nimic din ea ma gandesc la un scurt roman in

care a limpezi capitolul X. Ce s'a intamplat aseari la teatru

(i despre care, din sili, prefer sa nu scriu nimic aici) mi-a redes-

teptat nevoia de a-1 scrie. 200 de pagini

fost bung la ceva aceasta stupida istorie.
Dar deocamdata piesa primeaza I

cugetam: tot va fi

Dumini(ci 26

Terminat Jurnalul lui Renard.

Am luat azi o decizie, de care sunt bucuros

desi in fundul
sufletului imi lash' poate putina parere de rau: ii dau rolul T...ei.
Ma felicit ea i-am vorbit T...ei. Era necesar sa despart piesa
de C. Era necesar sa ma angajc z net cu T., pentru ca nicio intoartere sa nu fie posibila.
*i. pe urma, practic vorbind, e solutia cea mai Nina. T. e fericita sa joace un rol mare, problema banilor pentru ea nu se pune

(sail in orice caz se pune in rindul al doilea). I-am citit azi tot

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

ee am scris i i-am explicat scenariul i era emotionata. Sim-team ea fiecare replica <poarta a, simteam ca Intelege, cd se
identifica, ca vede. i caldura ei, i entuziasmul ei, i generozitatea ei I In plus, pentruca tine aa de mult sa joace, va face
tot ce va putea (i poate aa de mult cand vrea) ca & se reprezinte.

Am plecat Incantat dela ei. Lectura mi-a reimprospatat tot

ce scrisesem i mi-a redeschis drumuri care nu mai dadeau nimic.

Plecand, pe strada, am vazut utele lucruri noui pentru actul

al treilea (Bogoiu, cravata, ma compromiti , te voi Intalni
pe strada , etc.). De altfel este singurul care ma Ingrijoreaza,
fiindca e sarac. Nu a vrea sa cadd brusc ritmul dupa actul doi,
care promite sa se sustina aa d e bine.
Voi incerca sh plec sainbata sau duminecd. Am regasit noui
ratiuni de a scrie i nu este curios ea le regasesc tocmai In
ziva in care decid sa renunt la C.?
Joi 14

Azi noapte, dela Stuttgart, o simfonie concertanta de Mozart

i pe urma mare surpriza Kleinenachtmusik.
Mi-a parut bine sa o ascult, de vreme ce e aa de mult legata

de piesa mea. Din nefericire aparatul meu de radio este prapadit ru. Totui, am prins suficiente pasaje. Si asta ma Intoarce

spre pies, pe care In ultimele zile am abandonat-o. Ar trebui

neaparat sa plec, macar pentru trei zile, ca sa regasese filonul
pentru moment Intrerupt.
Duminicii 17

Azi o luna, plecam dela Breaza. Si de atunci, piesa mea a

ramas locului. Nu e pacat Ca o las sa se Innamoleasca? Voi
regasi vreodata ritmul fericit, pe care il descoperisem In cele
cinci zile dela Breaza?

Trebue sa plec neaparat. Poate ca e o simpla prejudecata,

dar acum prea s'a inradacinat: nu pot sd scriu aici. Am Incercat
i astseara, dar nu merge. Ce e mai stupid, este ea intreg actul
I-iu Imi este clar in minte, fraza cu fraza. Totui nu merge.
Mi-am consultat agenda
i cred c daca am putina vointa,
pot pleca miercuri seara i sa raman pada' luni dimineata. Ar fi
patru zile de lucru. Nu trebue sa le las sa se piarda. Dar nu am

PAGINI DE JURNAL

bani. Mama trebue sa plece, sambata am procesul sorei lui B.

Totui, totui
Marfi 26

Mama a plecat vineri. De alaltaieri este la Paris.

0 mai vad din cand in cand pe X i din ce in ce mai rar, din
ce in ce mai fdra emotie. Toatii povestea asta era din partea
mea o stupida copildrie.
Am mai scris din actul I-iu vreo doua scene. Aseara mi-am sim-

plificat o situatie, in care ma incurcasem rau. Erau aproape toate

personajele in scena
trebuia sa-i las pe C. i Bogoiu singuri
si flu tiam cum sa-i scot pe ceilalti afara. Solutia a venit cu usurinta, pe neateptate. Metoda cea mai sigura este tot aceea de a

lua loc cu hotarire la masa de scris i de a atepta

Ma uit in agenda i imi spun ea ar fi posibil s plec totui
joia viitoare 5 Iunie la Breaza, unde sa raman pang miercuri
dimineata, 10 Iunie. Ar fi cinci zile pline de lucru. Iar daca pana

atunci, furand din and in cand o seara sau o dupg masa, a

reui sa termin actul intai, Breaza mi-ar ramane pentru actul doi.
In cinci zile complet libere Cate nu se pot face. Sa bat in lemn
ci sa sper.
Scrisoare miccatoare dela Blecher. Ma cheama s-1 vizitez la

Roman. I-am raspuns promitandu-i i o voi face de sigur.

Miercuri 27. Dimineafa

Recitesc intamplator cateva capitole din Doua mii de ani *

(Vechiul meu obicei de a scoate la Intamplare o carte din dulap
i de a ramane pe urma un ceas, ca s'o rasfoiesc). Sunt unele lucruri

pe care le uitasem complet. Am avut o adevarata surpriza. Cu

exceptia catorva pasaje, restul mi se pare exceptional. Nu ctiam,
nu ma acteptam.
Nu incape indoiala ca din tot ce am scris eu, cartea asta ramane.

Aseara, dela Roma, o delicioasd sonata de Mozart pentru

pian, in do major. Pe urma, mai tarziu, dela Budapesta, o sonata

de Handel in mi major, pentru vioara.

Duminica 31

Sunt mai mult decert, cleat trist

apucat sa traiesc.

i traiesc pentruca am

10

REV1STA FUNDATIILOR REGALE

Ultimele trei zile mi-au fost otravite de o grava Incurcatura

la birou. Nu sunt facut pentru a fi avocat i daca a fi sincer
ar trebui sa renunt complet la asta. Dar nu am curaj sa rup cu
nimic nici macar cu asta.
nici macar nu tiu daca voi putea pleca joi din Bucureti,
de0 a avea atat de mare nevoie, mai putin pentru piesa i mai
mult pentru mine.
Vineri 5 lunie

Bogoiu arneninta sa devina prea subtil. Nu se poate. Trebue

neaparat sa-i pastrez un fond de optimism putin jovial, putin

apasat. Nota lui de melancolie trebue sa rasara cand i cand

din robustetea i simplicitatea lui, cam necioplita.
Umblu cu busola In buzunar i caut nordul. Daca ma gAndesc bine, mi se pare ca e singurul lucru pe care 1-am cautat cu
adevarat In viata: nordul .
0 astfel de replica desi imi place prin ea insai nu poate

fi a lui Bogoiu. 0 vi suprima neaparat i voi relua aecentul de

sanatate cam obtuza, pe care Bogoiu trebuie sa-1 aibe. El este
poate In anumita masura un poet, dar fara sa tie.
Pupa' cum vezi n'am plecat. Voi putea pleca maine? Nu tiu.
Afacerea D.... ma incurca grozav.
Lund 8 Iunie. Breaza

Am terminat actul IntAi. Am sosit la Breaza sAmbata dupa

masa' la 4. Pada seara am scris trei pagini. Jeri, 17 pagini. (Cred

ca e recordul meu literar. Nu-mi amintesc sa fi scris vreodata

aa de mult Intr'o singurd zi). Acum dimineata, insfarit, ultimele

trei pagini din scena cu mecanicul, facand astfel legatura cu

scena finala, de atata vreme scrisa.
Hotarit, Breaza se dovedete ca niciodatii propice piesei
mele de teatru. E adevarat, cA venind alaltaieri aici, aveam trasat In minte totul: scena cu scena, aproape replica cu replica.
Dar e tot adevarat ca, In aceeai situatie, la Bucureti, in 50 de
zile n'am reuit sA scriu decat 15 pagini, in timp ce aici, In mai
putin de cloud zile, am scris 23.
Cred ca actul II ar Incepe, daca a putea dispune de zece
zile libere la Breaza, In acelai ritm. 11 \rad prea bine, prea precizat in detalii... Dificultatile serioase, rezistenta, vor incepe
.

PAGINI DE JURNAL

abia la actul al treilea, cel mai neclar deocamdata, sau, mai bine
zis, singtirul neclar. E adevarat, insa, ca i el s'ar putea lumina
in timp ce-I voi scrie pe al doilea.
Sunt multumit. Simt ca mi-am simplificat lucrul si pun, cu
o satisfactie de muncitor, actul intai deoparte.
Nu-mi dau Inca seama de defectele lui. Trebue sa fie cateva.
Poate anumit lipsa de unitate in ton. Mai ales ma intreb daca
scena ultima, la care tin aa de pult, fuzioneaza cu partea Intaia
a actului. Si pe urma nu tiu daca nu e prea lung. Si ma mai in-

treb daca prezenta continua a lui C. in scena nu e obositoare

i pentru ea i pentru spectator i daca, pentru a o pune in valoare in marea scena cu E., n'ar fi trebuit s'o scot in prealabil
din scena, pentru cateva minute, pentru ca glasul eirevenind
sa aducd acea putina surpriza pe care o banuesc necesara unui

dialog de teatru.
Dar nu vreau ca din execs de prudenta sa-mi denigrez munca.
Cred ca am facut o treaba buna i & oarecari detalii daca
va fi nevoie vor fi reparabile.
Ma intorc dupa masa la Bucuresti. Dacd afacerea D. se aranjeaza la tribunal, atunci reintru inteo buna perioada literarrt
i voi evada cat de curand dela birou, pentru a veni la aceasta,
binevoitoare cu mine, Breath'.
Bueure.gi, 11 Iunie, joi

Ma" gfindesc la o carte, pe care a putea-o tipari peste un

an-doi, care s'ar numi Culise * i in care a strange toate lucru-

rile mele scrise in legatura cu creatia literara, cu tehnica de

lucru, cu viata de scriitor, cu experientele publicarii unei carti,
etc., etc.
Crandul mi-a venit Inca dela Breaza, cand

terminnd primul

act al piesei m'am amuzat sa recitesc din caetul asta, tot ce

e privitor la piesa, din seara in care am inceput s'o scriu, Oita
acum. Am bagat de seama ca face un adevarat jurnal de antier * nu lipsit de interes.
Volumul ar putea sd cuprinda : 1) Jurnalul Oraului cu
salcami* aa cum a fost tiparit pe vremuri in a Azi* i cu
eventuale aduogiri de dupa aparitia romanului. 2) Jurnalul piesei
de teatru. 3) Seria de articole publicate In a Rampa * sub titlul

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

4 Voluptatea de a fi scriitor aa cum au fost scrise, sau refacute, daca se poate

iar daca nu, scrise cu desavarire din nou.
4) Diversele mele polemici. 5) Criticii mei, comentati, confruntati.

6) Diverse intamplari i anecdote literare, vazute sau traite de

mine. De exemplu trecerea mea pe la Sburatorul, o dueluh> cu
generalul Vaitoianu, incidentul cu J.
Cred cI ar putea fi un dosar amuzant iar titlul mi se pare
fericit ales.
*

Continui sa-rni precizez actul al treilea. Cred ca-1 voi utiliza

aici mai mult, decat in primele mele intentii, pe Jef. i rm voi
mai provoca un amor intre el i Doamna Vintila
ceea ce ar
fi o prea mare facilitate.
Recitesc nota mea de anul trecut, 11 Iunie 1935. Cat de stupid
eram, cat de nenorocit eram.
Sunt astazi mai putin nenorocit? Nu. Dar mai putin stupid,
sunt.

N'am vazut-o pe X. de vreo zece zile o et je me porte trs

bien, cher Monsieur . Nici nu ma prea omor s'o vad i Wept
cu destula lene sa treaca zilele. Inteo zi, o st-i telefonez. Intr'o
zi cu spare.
M'am decis s o consider plecata din ora

ci procedeul are

COE'S .

Miercuri 17

Doua zile

ieri i azi

stupid pierdute, din cauza afacerii

Teri, la Tribunal, nernancat, ametit de foame, de tensiune

nervoasa, de nerabdare, am stat pand la 5. Am pledat frumos

i am pierdut. Sunt un vorbitor bundar nu voi fi niciodata

un avocat bun. Ma amuza bara, adversarul, judecatorii, frazele

suitoare, interpelative, uor retorice, pe care le gasesc i

oricat pare de stupid
imi place sa ma ascult. Pe cat sunt
de prost causeur (lamentabila mea figura inteo societate, la o
reuniune mondena, la o vizild I), pe atat sunt de bun vorbitor.
Dar nu-mi servecte la nimic. A putea fi un conferentiar nu
un avocat.

PAGINI DE JURNAL

13

Astdzi, toata ziva pierduta la D-na D... acasa, in asteptarea

portarelului pentru executare.
*i intre timp ma asteapta atfitea lucruri, pc care le iubesc
sau pe care le-a putea iubi.
*i cel putin dac m'ar atepta...
Voi incerca sa plec vineri la Breaza.
Luni 22

Ca Id, plictisit, o suma de mizerii la Tribunal (mereu in legatura

cu afacerea D...), niciun chef pentru nimic, decat poate pentru

soare i amor.

e un rezumat perfect pentru idealul meu

# Soare i amor
de fericire. Icri, la Snagov, am vazut exacta imaginea unei astfel
de vieti.

Eram invitat la masa, la Z. Are o vila magnifica'. Parca e

o mica jucarie triunghiulard, peretii cafenii deschii, acoperiul
rosu. OM albe, mobila larga, simpla, fotolii albastre, multe flori,
scaune de panza, un chaiselongue, un mic dcbarcader propriu
c u cloud barci, o pcluza, umbrela de soare, instrumente de pescuit,

linite, ap, padure.... E ca inteun vis.

Doud minute am intrat in dormitorul de sus i am visat
ea stapanesc casa, eh sunt instalat acolo si ca o am pe X. cu
mine, inteo
termine.

vacanta care abia a inceput i n'o sd se mai

Sunt atat de lene? Nu tiu. Sunt mai ales obosit i mi-e

dor & fiu ferieit, cu tot ce a trebuit sa ramand in mine inuti .
frant, descurajat de and ma tiu.
Am fost cu barca la pescuit i ne-am oprit un timp la mnastirea Snagov, emotionant de frumoasa. La intrarea in naos, o

fresca, cu un grup de femei remarcabil, in partea dreapta a

tabloului: o linie de o gratie absolut surprinzhtoare acolo. Prima
femeie avea o miscare voluptoasa a piciorului, a coapsei drepte
intr'o lunga stofa, miscare pe care n'as fi crezut s'o gasesc pe un zid
de manastire romaneasca. Pe verso-ul peretclui, in bisericd propriu zis, privind dinspre altar spre iesire, o alt scena (coborirea
de pe cruce?), curioasd prin stangacia copilaroas a grcclilor de

perspectiva. Imi amintea un tablou de Zurbaran dela Luvru.

(Nu inmormantarca lui Saint Bonaventure?). Intr'un grup, un

REVISaA FUNDATHLOR REGALE

14

bAtrAn care-i duce maim la barbd, gest de o expresivitate laicA

incAntAtoare.

CAte lucruri de Insemnat, saptAmAna trecut5 1 Dar mereu, sil

de mine 0 jurnalul Asta mi se pare IncA o amAgire, nimic mai mult.
N'am plecat la Breaza i cred cA nici nu mai am cAnd pleca.

Observ cu durere cA piesa Imi rAmAne pentru lunile de concecliu. Dar voi fi liber sA plec? i voi avea bani destui?
Numai un timp de uitare ca Augustul dela Ghilco, m'ar
putea acum reface. SA Wept i sA sper, atAt cAt mai pot spera.
Miercurti 24

Scandaluri i bAtal antisernite in Tribunal. (*i cu cloud zile

Inainte imi spuneam cA ar trebui sA abandonez scrisul i sA mA

fac exclusiv avocat...).
Citesc Jurnalul lui Stendhal i a vrea sA fiu undeva departe,
foarte departe, fdrA ziare, fArA veti, cu cAteva carti clasice .1

cu o femeie. Poate cu C. Cineva mai putin agitat, o prezentA

mai Vegetalg...
.Miercuri 1 luiie

DuminicA i luni am fost la BrAila, unde seria mea sArbA_

torea zece ani dela bacalaureat.
DupA 14 luni de absentA, am regAsit BrAila lard surprizA.
NeschimbatA i admirabild prin tAcere, prin simplicitate.
Senzatia curioasd de a locui acolo la hotel. Camera mea
hotelul Francez &Idea spre strada Polon5. Biserica SfAntul
Petru exact in fata ferestrei mele, la capAtul strAzii.
La liceu, am fost mai emotionat decAt m'a fi ateptat. M'am
aezat in bancd ultima bancA din class VIII-a, asaltat de
amintiri. La dreapta mea, locul lui Firu gol.
G. a strigat catalogul i noi rAspundem pe rAnd prezent

Din cAnd in cAnd se auzea un absent >> 0 de cAteva oH mort

a.

Sunt patru morti. Apoi a urmat un lucru uluitor: discursul lui

G. Ar merita sA fie transcris in intregime, cuvAnt cu cuvAnt.
Cred cd n'a putea InsA. Incerc oricum sA-1 reconstitqi.
Domnilor, Intre catedril i clasa, intre profesori i elevi
existA totdeauna neintelegeri unele dintre ele foarte duredar a* vrea sA credep cA ele nu lasA In sufletul proferoase

sorilor mai putine urine, mai putine regrete, decAt in sufletul

PAGIN1 DE JURNAL

15

profesorilor. Iat, eu port de zece ani o amintire, din pricina

careia am suferit foarte mult i de care sunt bucuros ca ma pot
elibera astazi, marturisind-o.
Ea privete pe unul din cei mai straluciti din seria dvs. Ma

gandeam la Hechter. Era In clasa VII-a. Luase un premiu la

limba romana. La serbarea de fine de an nici azi nu-mi pot
da seama cum s'a intamplat cand sa impart premiile, pe el
am uitat sa-1 strig. Era cald, eram obosit, eram prins de nenumarate griji i o astfel de greala era poate explicabila. Tot
ce pot spune este ca ea nu era intentionata. Dupa lasarea cortinei mi-am adus aminte i I-am cautat pe Hechter. El mi-a
spus un cuvant care m'a enervat i atunci eu i-am replicat foarte
aspru. Am regretat pe loc. Mi-am dat pe loc seama ca greesc.
Era insa prea tarziu. Vreau sa-i spun astdzi, In fata dvs. a tuturor,
cat am suferit pentru nedreptatea pe care i-am facut-o atunci.

Ii asigur cii n'am ateptat sa treaca ata-tia ani, pentru a-mi

aduce aminte. Nu drumul stralucit pe care 1-a facut de atunci
in viata, nu succesele lui atat de frumoase In literaturi, ma fac
sra-i vorbesc astfel. Eu din primul moment am fost indurerat.
A fi vrut sa-i cer mai din timp scuze. Nu s'a putut, N'am putut.
Odata am Incercat, dar mi-am dat seama ea e foarte greu. Astazi
o fac i, va spun, sunt fericit ca o pot face In fata colegilor sai.
Daca se poate, va ierta i va Intelege *.
Eram copleit. Imi dadusera lacrimi i tremuram tot. I-am
rispuns cu glasul stins, o suma de lucruri, prost spuse.
N Nu cunosc, domnule director, n'am cunoscut 'Ana azi pe
nimeni In stare sa faca ce ati facut d-voastra acum*.
Int-'adevar. Gestul mi se pare omenete vorbind extraordinar. G. rimane un tip mai complex, chiar cleat 11 binuiam.
Seara, la banchet s am mancat cu totii la Monument
am stat tot timpul linga el i ne-am intretinut cu destuld aisansa.
Am sa-i trimit cartile mele i poate am sa-i scriu.
A doua zi, luni, lunga plimbare pe Dunare, pada la Cropina,
un canal dincolo de Reni. Ne atepta acolo un pranz pescaresc
ca In poveti. Imensul ceaun in care fierbea ciorba de pete, crapii
aliniati la protap In jurul jaratecului era o privelite din Sadoveanu sau din Hoga. Am umblat toata ziva gol, m'am scildat

in Dunare, am vaslit, am mancat enorm, am baut...

16

REVISTA FUNDATGLOR REGALE

Intoarvrea a fost magnifica. Mare pe cabina alupei, aveam

deschisa fnainte toata Dunarea (o Dunare mai larga decal la
Braila, cu o padure de sdlcii mai ordonat, aproape ca Inteun
pare bine ingrijit). Eram in plin soare la ora 6, cAnd am plecat,
iar cAnd am coborit la Reni, prindeam ultimele focuri ale apusului. Dupg o ora petrecuta fn oraelul alarmat de invazia noastra
(delicioasd gradina publicA, plina de domnipare, copii i tineri
amorezi 1) mi-am reluat locul pe acoperiul cabinei i am calatorit in the moon light pand la Galati. De aici la Braila unde

am ajuns la 1 noaptea, mai mult somnoros.

0 zi excelenta, care m'a depArtat de Bucureti, m'a facut
sa respir i sa aflu Inca o data cd pAmAntul e mai mare decAt
cei 3 kilometri patrati pe care trdiesc, ma agit i conversez eu.
Mircuri 22 Iulie

Numirea la Fundatie a venit cAnd DU o mai ateptam. CAteva

zile nici nu mi-a venit sA cred. Mi se parea ca totul se va strica
din nou, In ultimul moment. Dar azi dimineata am fncasat 39.500
lei, pe trecut. Fabulos I Si voi avea de aici incolo 6.000 de lei
pe luna (exact 5.935).
Iata-mi vacanta aranjata. Voi putea lucra i sa speram
sa-mi termin piesa.
Azi dimineata, ieind dela Fundatie i trecAnd pe Calea Victoriei, am avut buna inspiratie sa intru la Columbia, ca sa Intreb
dacA mi-a venit cumva Kleinenachtmusik, comandata Inca din
Mai. Venise. Am platit i sunt fericit ea prima cumparAturd
a fost asta. Va fi poate de bun augur. Si discurile sunt magnifice...
Despre rest,n'am curiozitatea de a scrie. Si nici flue mare lucru.
Azi noapte un vis lung, confuz, prin care trecea X. de cAteva ori.
DuminicA, Lohengrin dela Budapesta, a scultat pe o caldurA
de ecuator. Vocile admirabil de clare, corurile i orchestra turburi.

... Dar spune-mi la crepuscul, incet, sunt fericit? .

Ghilco,s 2 August. Duminicei

Sunt aici de vineri dimineata. V lla Wagner regasitA. Oarecare

schimbari, alta lume

ca totdeauna stingherit fntre oameni

straini, cu care sunt silit sA stau de vorba. Dar peisajul e acelai,

aerul e salubru, brazii aproape. Eri am fost la cheile Bicazului.
Noaptea spre lacul sub lunA plinA. Diminetile, pe chaise-longuri la

PAGINI DE JURNAL

17

soare. Imi reg5sesc cu usurinta calma mea fericire de anul

trecut.
De maine, vreau sa scriu. Nu am nicio scuza de a nu o face.
Dar nici mare entuziasm nu am. Am recitit chiar acum, dupil
masa, actul intai si mi s'a parut lung, greoi. Ma urmaresc obiectiile lui R., cand i 1-am citit.
Totusi, maine voi fi la datorie. Cu resemnare i supunere,
daca nu cu elan. Elanul va veni si el, dupa primele pagini scrise.
Le plus difficile spune Renard c'est de prendre la
plume, de la tremper dans l'encre et de la tenir ferme au dessus
du papier .
Lurti 3

Am scris putin, dar am scris. Principalul era sa incep, in ziva

fixata in program . E adevarat, nu aleg din toata ziva asta

(in care totusi am stat vreo 5 ore in fata hartiei de scris) cleat
vreo patru pagini. Am scris primele cloud scene ale actului doi.
M'am impiedecat lush' la scena a treia, C. F., si mi se pare ea' nu
trebue sd insist: n'am s'o urnesc din loc asta sear. 0 las pe maine
dimineata.
Scena prima F.
Maiorul am terminat-o sacrificand in intre-

gime incidentul cu jurnalul gasit, care, mai de mult and

face= scenariul (scenagiatura, zice Stendhal) mi se parea
deosebit de comica. Dar acum am impresia c pe de o parte e
facil ca efect, iar pe de alta parte greu de scris. Pe maine, deci.
Seara rece, dar de o puritate perfecta. Luna, drept in fata
balconului meu, intr'un brad. Si pe toata valea un albastru de
piatra transparenta.
Marti 4

Misterul telefonului din actul I va ramane nedeslegat. Nu voi

sti niciodata cu eine a vorbit X. si ce a vorbit. Nu vreau sii-i

fortez secretele. SA" i le pastreze.
Am terminat scena C.-N. Am inceput i. am dus 'Ana la jumiltate, scena IV, Stefan-M-me Vintila. A fi terminat-o .de sigur,
daca tinerii insuratei, vecinii mei de balcon, n'ar fi avut fantezia
sa faca toata dup masa lecturd cu glas tare. Citesc o carte frautuzeasca i o citesc pe rand : and ea, cand el. Pe urma o comenteaza, o explica, pasaj cu pasaj. Exasperant. Genul cel mai detes-

tabil de lima de miere : luna de miere intelectuala.

2

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

18

FArA acest accident, ziva asta ar fi fost spornicA. Si aa sunt

multumit de ea. Opt pagini scrise. Si multe lucruri clarificate.

Pentru mAine dimineatA mi-am acordat un scurt concediu,

ca sA urc pe Ghilco. Dar voi incerca sa Ind ratrapez mAine
dupA masii. Doamne-ajutA.
Vineri 7

Nu rn'am ratrapat miercuri dupA masA, cum imi fAgtiduisem. ToatA ziva de miercuri a fost sacrificatA din cauza plimbArii pe Gbilco, unde la intoarcere am pierdut drumul i
am rAtAcit aproape douA ore. Dar privelitea e miraculoasa.
Icri zi de ploaie, din zori papa noaptea. Zi de ploaie dar 0 zi
de,lucru. 10 pagini. Terminat scena Stefan-M-me VintilA. Inceput
scena C.-J., care insA la un moment dat s'a oprit locului. Imposibil
sii o duc pentru moment mai departe. Am abandonat-o 0 am trecut
la scena imediat urmAtoare, intrarea celor doi strAini in pensiune.
Am impresia cA merge. Sunt in momentul Asta (ora pranzului)
la scena IX-a, pagina 27. Dimineata de azi, .am pierdut-o toatA,
ca sa fac corespondentii. Voi lucra InsA dupA mas5. Trebue.

Scrisoare dela I., care e la Sovata. Amuzant cum dateazti

4 Sovata in 3 August . Acest in e un vechi tic al meu, de
prin 1925-1926. Ea 1-a ptistrat, de sigur fArA sA Lie. E 0 asta
o formA de fidelitate.
Un bArbat nu va ti niciodatti ce sedimente de amoruri trecute

sunt in gesturile, in obiceiurile, in vocabularul, in ticurile unei

femei.
Duminicei 9

A pa tra z de ploaie. Ineepe sA fie exasperant. MA surprind cu

nostalgii de ora. A vrea un cinematograf, un concert... Si

totui, cel mai bun lucru pe care-I atept, e tot soarele.
Am lucrat, mi se pare, destul de bine. Am terminat asearA
scenele cu cei doi strAini. Sunt lucruri care mA amuzA. MA intreb

insA dacA pe ci pe olo n'am exagerat, dacA n'am apAsat prea

tare, dacti n'am recurs la prea facile efecte. Nu tiu : voi vedea.
Sunt la pagina 40. SA vedem ce va da ziva de az i.
MA gAndeam ieri, plimbAndu-mA pe osea, la I. T. Nu tiu
de ce. Mi-ar fi fAcut plAcere sA-1 intAlnesc.

PAGINI DE JURNAL

19

Azi dimineata, pe eine gasesc in pensiune, tratand cu Fraillein

Wagner inchirierea unei camere? I. T., err sotia liii. Sincera bucurie de a-I vedea.

Vor locui in pensiune, incepand de maineo seara. Serie un

roman. Sper ca nu ne vorn incomoda mud pe altul.
Luni 20

A cincea zi de ploaie. Suntern in plin Noernvrie. De nicaeli,

niciun semn de indreptare. Am impresia ca s'a terminat, ca r:u
voi mai vedea aici la
leo un cer senin.
Sunt la scena finala scena despre care, in noaptea card

mi-am facut pentru prima oara schema piesei in Mai tie

scriam: marea scena, greu de scris a.
Ma apropii de ea cu teamil. Ce o sa dea? Daca o termin azi
sau maine, imi las o zi liberit, inainte de a trece mai departe la
actul al treilea.
Sa fie oare posibil sa mit intorc la Bucuresti cu toata piesa
scrisa?
Paginile scrise ieri, imi displac suficiint. Nu vreau sii ma
impiedec de ele acum. Voi incerca sa le revad la sfarsit. Deocamdata mi se par exagerate. Transitia e prea bruscii, efectele
prea intentionate.
Seara

Aveam dreptate. Merge greu. Sunt la masa ...

Marti 11

Incepusern aseara sit scriu cateva randuri aici, in caet, cand

mi-a batut in usa I. T. L-am poftit inauntru si am stat vreo doua
ore de vorba. Cand a plecat n'arn mai stint exact ce vroiam sa
spun in fraza inceputa si am abandonat-o asa cum era, mai

ales ca trebuia sa mergern la masa.

In rezumat, voiam sa spun ca scena asta la care m'am oprit
ma Ingrijoreaza. De cand sunt la Ghilcos, prima piedica serioasa.
Si nu ma Indur sa trec peste ea, la actul al treilea. As vrea sa pot
termina actul II si sa-1 pun deoparte, ea pc o treaba sfarsitii.
Ieri am stat vreo 6 ore in fata hartiei si nu m'am ales cleat cu
vreo doua pagini (nici cloud pagini intregi), care pot fi rctinute.
Voi incerca azi. La drept vorbind, daca ar fi soare, rni-a acorda
cateva ore .libere, a urca pe Ghilcos sau pe Tohard
i asta
2*

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

20

m'ar limpezi, poate. Dar e mereu urit, acelai cer de Noemvrie,

un vant rece
nici macar destul de tare, ca s gonea sea
norii.

T. este acelai convorbitor fascinant, pe care 1-am cunoscu

la Galati. Il ascult cu cea mai vie placere dei nu-mi vorbete
decat despre el, despre literatura, despre romanul pe care il scrie
Mi-a cetit cateva pasaje i unele mi s'au prut excelente. In
deosebi un scurt episod cu doi eroi, Hans Muller i Mircea tefanescu.

Sunt la o etuva antilirica mi-a spus. E un roman pe

care-1 scriu Impotriva mea : cred c o sti--ti placa .

E de altfel un carnarad incantator. Baietii lui care locuiesc

la drepta mea i imi sunt oarecum tovargi de balcon, au primit ordin s fie linitip. Doamna T. face o cafea neagra extraordinara, din care primesc i eu o ratie de doug ceti pe zi.
Rornanul lui se cheamd Arca lui Noe . Se petrece la Borsec,
intr'o pensiune pensiunea lui Frau Blecher care se mai
chiarnd i flota Blecher.

Pentruca venise vorba de Cezar Petrescu, care utilizeaza

in cartile lui, sugestii din diverse
aproape fara sa-i dea seama
convorbiri sau confesii literare, m'am grabit sa-i spun, ca masura

de prudenta:
S tii ca i In ceea ce scriu eu acum este o pensiune, intr'o

localitate de munte pensiunea Weber, condus de Fraulein

Weber pensiune pe care la un moment dat un personaj o
compard cu un vapor... .
Am ras amandoi de coincidenta dar nu e rail ca am precizat.
De altfel mi-a spus el nu cred s ne intalnim. Mergem

probabil pe drumuri diferite .

u Cu atat mai diferite, cu cat ceea ce scriu eu, este... o pies
de teatru .
Nu parea surprins i mi-a explicat de ce:
Biatul meu cel mare
tefanuca
mi-a spus azi la
prfinz

(Bataie in u. Deschid : e T. Imi aduce cafeaua de dimineat.

Ne vorbim doar din ochi

noua conversatie.
Continui):

de fried s nu ne angajam intr'o

PAGINI DE JURNAL
.

21

... mirat: Papa, sd stii ca domnul Sebastian vorbeste

singur cnd scrie . N'am crezut, dar acum inteleg...

Ii explic cd inteadevar simt nevoia sa spun fiecare replica

inainte de a o scrie...
Vineri 14

Niciun progres. Sunt la un punct mort. Scena finala a actului

II opune o rezistenta stupida.
Actul III de care am, incercat_sa ma apropii este cu totul
inform. De atatea zile nicio idee noua.
i soarele nu mai vine. Incep sa cred ca din cauza lui imi merge
asa de prost. Eri nici n'am incercat sa lucrez. i nici macar nu am
satisfactia de a fi lenes. Sunt plin de remuscari si fiecare ceas

mi se pare o mustrare.
ambaci 15

Totusi, ieri am terminat actul II. Cred ca va avea nevoie de

serioase addogiri. Imi trebue neaparat o scena C.-S., prealabila
scenei finale, pentru a o pregati. i de asemeni, va trebui sa insist
putin asupra lui M-me Valeriu. Eventuala scena C.-J. poate ramane asa cum e. In schimb, va trebui sa adaug unele lucruri discursului pe care C.11 tine celor doi intrusi, convingandu-i & piece.

Toate aceste adaogiri mi se par necesare nu numai pentru

economia intima a actului, dar si pentru dimensiunile lui. Se
intelege Ca' el trebue sa fie mai mic cleat actul prim, dar oricum
disproportia mi se pare prea mare. 79 de pagini intaiul si numai
49 al doilea asta face o diferenta nu numai de 30 pagini, dar
Ia reprezentare de jumatate ora.
Soarele a revenit. Azi dimineata, doua ore pe terasa, gol, in
chaise-longue. 1mi voi recAstiga, sunt convins, forma mea de

vacanta, care totdeauna a fost excelenta, cand am avut destul

soare.

Aseara, foarte frumoasa plimbare cu T. spre Floarea Reginei.

Mi-e frica parca sa ridic cortina pentru actul al treilea. *tiu
asa de putine lucruri, despre ce se va intampla ...
Joi 20

Actul III 1-am inceput dupd lungi, lungi dibuiri. Nici acum
nu sunt deplin clarificat. Inaintez incet, facand lumina pe dis-

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

22

tante scurte, pe care le parcurg, fdrd s tiu incotro voi merge

mai departe. Sunt zile in care nu scriu nimic sunt altele din
care nu mi aleg, dealt cu trei, patru replici scrise. Dar nu mai am,

dezolant, impresia de acum cateva zile, impresia pe care i-am

comunicat-o lui T. si lui V. cd nu voi mai putea scrie de
oc i c voi rdmane cu piesa vesnic neterminatii.
Merge greu, merge foarte greu, dar merge.
sanzavi. 22

Cred cii s'a fa cut luminii. A fost greu pand m'am clarificat
dar acum mi se pare c5 sunt inteadeviir i definitiv clarificat. Ziva
de ieri i cea de azi nu prea productive ca numar de pagini (ieri
o pagind i jumatate, astiizi patru pagini jumatate) mi-au precizat
linia actului trei. Iese cu totul altceva decat proiectasem, dar sunt
bucuros cii regiisesc un ton gray pe care scenele Bogoiu-Maiorul
II

indepiirtaser5 cu prea multd brutalitate comic5. Nu va fi un

act comic. Renunt de exemplu la scena cu pestele prins de Major

scend care mu amuza asa de mult in primele mele proiecte. De
altfel Maiorul i cl-na Vintild nici nu mai apar In actul dsta. Nu
i-am dat eu afar5. S'au eliminat ei singuri prin jocul intim al lucrurilor.
Corn ediase strange in C., S., Bogoiu i Jef. Toti trei o iubesc
fiecare in felul lui
i plecand, C. ii va parisi pe toti trei.
Reg5sesc o foarte mica amintire dintr'un flim pe care 1-am v5zut
in copildrie si care se chema : Cei trei sentimentali E o emotie
regusitii.

Sunt surprins de sensurile sufletesti pe care le-au cdpiltat

de-a-lungul a cestor lurd, de cand scriu piesa, Bogoiu i Jef la
inceput figuri cu totul episodice in intentia mea si mai mult de
utilitate comic5, iar acum deveniti piese principale ale intregului
joc psihologic.

Am scris pada azi, din actul III, primele trei scene, ldsand
acuma (71/2 scara) neterminata scena Bogoiu-C. Scenariul final

al intregului act e ficut.

E posibild o singur5 primejdie. Prin eliminarea Maiorului si
a lui M-me Vintili, actul s5 nu devina prea scurt. Sunt Lisa' decis

sa nu tin deocamdatd seama de acest lucru. Eu scriu piesa, asa

cum se impune ea. Pe urmii, la reprezentatie, voi face ampli-

PAGINI DE JURNAL

23

ficarile strict necesare daca inteadevar vor fi necesare. Impresia mea insd ea mai ales tinand seama de lungimea actului
prim spectacolul ar putea fi impartit in doug, cu o singura
pauz dupd actul 1, actele 2 si 3 jucandu-se cu o pauzd doar de
cinci minute, aproape In continuare.
Ma gandeam la felurite titluri ( Vacanta e prea sters). 0 zi
cu soare. Jocul de-a vacanta. Jocul de-a fericirea.
Cred cd mi-am recastigat bucuria de a scrie. Un moment (un
moment care a durat vreo zece zile) ma parasise. Daca-mi mentin
actuala dispozitie de lucru, atunci riiman la Crhilcos pana termin,
si dupii 1 Septemvrie.
daca e nevoie
adica
MIHAIL SEBASTIAN

INSCRIPIII

PE UM POETULUI
Intr'o viald de-o durald
Ai murit de patru ori.
De aceea n'ai s mori
Inc'odald niciodatd.

Moarte, cdnd ai vrut sd clii,

Moarte, viald cdnd ai oral,
Moarte de necunoscut,
Morfi tdrzii i timpurii.

Amintirile, treptat,
Au scdzut i 'met, pe 'ncetul,
S'a iscat din morfi poetul,
Ca un cerc dintr'un pdtrat.
lkildce,ste in pierzare.

Spre un punct sclipit, de stea.

Porunceste-i fi-o sd stea,
S'o ajungi In depdriare.

PE STEA G
Ce mi-ai pcirut odinioarii,
In' zarea cenusie ,si strdinel,
Un petec alarnat pe sloara
;Si-o zdreanici aninald de-o priiiind?

Din viscol, uragane si furfuni,

Ramtine viu crcimpeiul de millase,
Acolo unde maica-I aozase,
Zeiloagd 'n cartea ei de rugciuni.

PE ARARAT

Pe drumul mut al marilor stildi

Pdmantul mort plutefle 'ntre staf ii
,Si-atcirnd putred, spanzurat in cete,
Cu hoiturile allot veclzi planete.

Iudeea, piramidele, pustiul....

Cine-a 'ntrebat al cui era sicriul
Mcinat pribeag printre vcirtejuri oarbe,
De-I varsd unul, celdlalt de-I soarbe?

Invelluit in stele, flori .,si ape,

Nu -beinuia cd moartea-i pe aproape
Ce zdmislise 'n vreme din viala lui mai bun :
0 mwild fi-o mused a viermelui nebun.

Mai siie cineva cd '11 neamul lor

Temlarul cu lzrisoave a lost nemuritor,
&Ind nici strigoilor de ceafei
Slova de-aci nu le mai e citearci?

PE UN CRANIU

Pal* lui se-aratd mereu cu altd mimed,

Urzeala comediei sd nu i se cunoascd,
Jucdnd in mit de fele, naiv, acela,si rol
In care Mdscdriciul divin se dd de gol.
Iubire, iertl, luptei : costume, Doamne Giide.
Cuolintul eel din urmei e-al dstnia. El rdde.

PE COTETUL LIJI HOTU

A. orbit de boald grea

Hoful latii fi-q fi vrut

Sd-i gdsesc un leac, ceva.
Niciun vraci rzu 1-a avut.

N'am aflat niciun spifer

Nici la tiirg i nici in cer.
De vreo fase ani sau apte
Ochii-i zac peceli de noapte,
Si 'ngropat in gol cu total
Cala cu nasul fi botul.
Uite-1, dibue i pared
A zdri nifel incearcd.
A trecut .,si s'a lovit.

A Idtrat. 0 fi simfit.
A 'nfeles cd pe aici
Umbld 'n tufe un arici.
Altddald, ldngd casd,
A dat de-o broascd festoasci.

Intr'o zi s'a pomenit,

Ciufulit dar mulfurnit,
Cd visase cd bdtea
Cinci duldi fi o cdfea.
El se ceartd printre stele
Si cu nifte cucuvele.

PE COTETUL LUI HOTU

Hofu e catel de treabci.

Puii clo0ii 11 "intreabil

Cum e noaptea 'n noaptea lui

Si-1 mdngelie ca pe pui,
Povestind mai liimurit
Ce-au visat i-au mai gemdit.

II iubesc 0 derbedeii
Din veizduhuri, porumbeii.
Prieten bun un porumbiel,
Doarme in cote( cu el.
TUDOR ARGI1EZI

29

LA MOARTEA
LUI PAUL VALERY
SCRISOARE CATRE UN PRIETEN
Draga prielenc,

Ce-mi ceri? Sa-ti vorbt sc despre Paul Valery, pentrucii un

glas desprins dintr'o tacere absurda ne aduce vestea ca poetul
a incetat din viata? Mi-e prea greu s'o cred. Moartea unui poet
e mai putin lipsita de realitate cleat oricare alt moarte. Suflarea lui traieste, Ii ritmeaza poemele ; adie pe buzele noastre,
atunci and Ii cairn versurile, respiratia lui le (la viata. Inspirat,
nu-i este cu putinta sa respire. Voi spune despre poet ceea ce
gr;lise un Grec subtil in fata statuii din Teba care, de ate ori
rasarea soarele, prindea sa cante: Mi s'a parut c'o aud t. Mi
se pare ca-1 aud pe Paul Valery; spiritul sau colindand, ca un
pas cunoscut, starneste sunetele in cuprinsul casei mele; glasul
sau imi vorbeste din Camera cu Ecouri a memoriei. *tiu ea
aceleasi lucruri ti se intampla i dumitale. Sa vorbim mai bine
despre tineretea noastra.
Te innurnarai printre cei trei prieteni ai mei, studenti romani
41

la Paris; cram studenta, i astfel am ramas i acum, de-a-pururea studenta pe vremea cand Paul Valery, mai varstnic
&cat noi toti, ajuns la pragul de mijloc al vie-Pi, capata fiinta
intru gloria literara. Pentru a-si incepe cantecul, greerul Proveatei asteptase sa soseascd' vara in toiul ei . Imi aduceai
serierile lui; le citeam impreuna ; poetul acesta de cincizeci de
ani indestula Muzele franceze cu ambrozie; Socrate nu va fi
Lost mai iubit de catre tinerii din Atena, pe cat era el, in acea
vreme, de catre tinerii din Paris. Era o aduvarata renastere;
romantismul era petrecut in veselie, la rnormant; un poet francez
reinfiripa Pleiada ; tantira Pared * innoda la loc, pe meleagurile

LA MOARTEA LUI PAUL VALERY

31

Frantei, firul rupt al anticei primaveri. Locuiai pe atunci

in rue du Cherche-Midi , iar eu In micul meu apartament din
Faubourg Saint-Honor, stapanire ce s'a ters de pe fata acestei

lumi. Odata pe saptamana, sambata, treceai Sena, pentru ca,

impreund, sa incepem iar lecturile i convorbirile ce-1 aveau pe
Valery drept tel de seama. Cimitirul Marin , 4 Oda Columnelor , Versuri i Proza , au fost in chip tainic, launtric, intretesute cu urzeala vietii noastre, In aceasta epoca, turbure i stralucitoare, descumpanit i plind de sperante, ce urrna pacii dela
Versailles. Era ca o convalescenta ; simteam nevoia unor flori

proaspete, unor fructe fard de cusur; vroiam un yin tare, miresme alese, puritate, savoare; gustul, dorinta, renateau; dar,
fiind sub amenintarea mortii care 'Area ca pregeta a se hideprta de noi, aveam, mai ales, nevoia de o bautura intaritoare.
Poezia mediteraneana a lui Paul Valery ne daruia aceasta inviorare necesara. Faimoasa fraza: Cat despre noi, civilizatiile,
acum s,tim Ca suntem muritoare a fi afla ecouri In cugetul fiecaruia dintre noi, sprijinita de amintirea unei primejdii trecute,
ce Inca mai staruia ca o amenintare. In fiece saptamang, sambata, cand se rasa seara ce era Inchinata vizitei dumitale In Faubourg Saint-Honor, Imi aduceai ultimele pagini ale lui Valery,
culese dela vecinul meu, Emile-Paul, librarul. Te desfatam po-

vestindu-ti in ce chip ma intalnisem cu poetul la care tineai

atat de mult. Il cunoscusem prin rnijlocirea fermecatoarei Catherine Pozzi, mai apoi doamna Edouard Bourdet, ea insai
poeta, prietena lui Valery i a mea. Veni odata in Faubourg
Saint-Honor; Ili povestii vizita lui; ti-1 infatiai In felul cum,
pentru a scrie o dedicatie, se rezemase de mobila aceea Directoire, pe care de sigur Ca ti-o aminte.sti Inca, neoclasica intocmai

ca el i care acum se afla oglindita Intr'un tablou de Vuillard

din salile Luvrului. Ii imitam glasul, putin innabuit, felul grabit
cum vorbea ; impreund, desprindeam ironia din poemele sale,
limpezite In lumina convorbirilor avute cu el:
Nymphes, si Vous m'aimez, il faut toujours dormir.

Catre indiscrete prezente femenine indrepta el aceasta rugaminte din Narcisse:

Votre sommeil importe A mon enehantement.

32

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Era, de asemeni, vremea cand, incgruntit, firav, cu aerul

unui profesor ce-i rade de elevi, Valery cunoscu entuziasmul
cam tarziu al femeilor dintr'o societate, pentru el Inca necunos-

cutd. Prin contrast, se simtea bine in mijlocul ei. II desfAtau

vorbele spuse de Abate le Mugnier unei doamne din Faubourg
Saint-Germain, persoand cumsecade dar suferind de oarecare
confuziune mintala, care confunda scrierile lui Paul Bourget cu cele
ale lui Paul Valery: Oh, Madame nous avons change de Paul

>>.

La adapost de tocirea aceea aparte a carei pricing sunt relatiile mondene, ocrotit fiind prin absentele mele indelungate i
prin calatorii, amintirile pe care le pgstrez despre Paul Valery
mai au Inca toatg pruspetimea, adancimea i ginggia celor dintai
impresii.
Dumneata imi descoperisei pe Paul Valery; ti-1 desvaluiam

i eu, la randul meu ; primind duhul operei sale, omul devenise

ceea ce un poet, ajuns in culmea artei sale, sfArsete prin a fi:

un medic de suflete, un ucenic al lui Apollon Tamaduitorul

alinand relele de care suferg oamenii, cu leacurile lui divine.
Iti destginuiam cum doug din versurile lui Valery imi slujeau drept antidot, folosindu-le in chip de exorcism de cate ori
plecam dela uncle receptii mondene, ce secgtuiau sufletul, ce
copleeau spiritul. Mi le cantam mie insumi:
La voix des sources change et me parle du soir ;
Un grand calme m'coute, oi j' ecoute l'espoir.

Intr'o zi cand 11 regasii pe Valery iii casa pictorului JacquesEmile Blanche, vorbind despre picturg; lucru pe care-1 facca cu
drag in clipele de rggaz sortite a fi risipite acele clipe pe care
nu izbutea sg le iroseased gandirea lui stand intotdeauna de
veghe
poetul imi spuse: Ceea ce-i anevoios flu e faptul de

a trage o linie ; anevoioasd e trecerea dela o linie la alta. Aici

te pandete nereuita. E ceea ce, de altminteri, se intampld cu
mai toate chipurile omeneti: vinovati sunt taticul i maicuta,
care n'au izbutit s implineascg aceastd trecere a. Acest filosof,
acest matematician al poeziei, era un om vesel i era un om
de treaba. Sot bun i bun tat, dupa formula ce se va fi afland
adeseori scrisa pe mormintele strdmoilor sal, din Proventa, in
acel Cimitir Marin a pe care-I fcu nemuritor.

LA MOARTEA LUI PAUL VAIARY

33

Mi-amintesc de o dupii-qrriazA p tr .cuta in aptrtImentul

salt din rue de Villejust, impruna cu Aba tele Mugnier. Doamni
Paul Valery, nepoata Bertei Morisot, ale carei picturi impodobeau zidurile interiorului parizian, servea ceaiul, ajutata fiind
(le odraslele sale ca si Carlota lui Goethe. *i acum mai simt atmos-

fera duioasa ce inconjura familia aceasta, atat de franceza, in

care gloria tatalui era pretuit de copii, ca lumina zilei.
Pe acest Paul Valery intim, imprejmuit de ze:i sal lari, a*
vrea sa ti-1 infatisez in clipa cand incerc sa adun, ca inteo reculegere, chipul risipit al celui de curand savar*it, care, prin moarte,

s'a supus acestui destin al spiritului, astfel definit de catre maestrul sail drag Mallarm:
Tel qu'en lui-mme enfin l'ternit le change.

Amintind acea dupa-amiaza petrecuta intr'o tovarsie de

copii, caut s inltur o imagine inspaimantatoare, un spectru :
Paul Valery cu chipul ravasit de durere, neajunsuri i foame,
astfel cum mi-1 infatisase o scrisoare a lui Pierre de Monaco,
primit de catre Jacques Truelle amandoi, prieteni de-ai sili
de pe vremea ocupatiei germane din Paris si Bucuresti.
*

Indata ce-ai sfarsit studiile, ai parasit Parisul, impreuna cu

eeilalti studenti romani din rue du Cherche-Midi. Eu am ramas.
Era anul cand cazui greu bolnava, cand ma a flai pe pragul mortii ;
era de asemeni anul cand aparu, sub infatisarea unei pasari, cel
dintai roman al meu, Papagalul verde ; Intorcandu-ma pe
tarmurile vieii, intorcandu-ma la Mogosoaia, aduceam cu mine

o carte de pret: Varit, de Paul Valery. Iti povestii cum,

in clipele de cumpana ale boalei mele, in casa d:n rue Bizet in
care cuvioasele calugarite se strdduiau sa ma smulga mortii, Paul

Valery ven'se sa ma vada i sa-mi aducd ajutorul acelei cred nte, din care amandoi ne imparta*eam: poezia.
Intr'o dupa amiazd nabusitoare de Julie, in care febra imi
ingheta sangele, la patul meu de sanatoriu pe care nu "tiara
daca-1 voi putea parasi candva, Paul Valery veni sd-mi citeasca.
Bi-mi citea :
3

34

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

t Aveam douazeci de dui i credeam in puterea gandirii.

Sufeream inteun chip ciudat de rosturile fiintei i de cele ale
nefiintei. Ma simteam cateodata straba tut de nesfarite puteri.
In fata problemelor, acestea se prabwau; i ma simteam desnadajduit vazfind cat de slabe erau puterile mele pozitive. Eram
posomorit, uor, In aparenta chiar upratec, aspru In fond, fara
limite In dispret, M.I.6' ovaire in admiratie, lesne de impresionat,
cu neputinta de induplecat .
Ascultam cu sufletul deschis spovedania tineretii sale. Cuvintele-i pareau a fi o vraje care ma tinea legata de viata. Dintre

toti cei ce se straduiau atunci sa-mi stavileasca drumul spre

moarte, sa ma inraureasca spre viata, cred ea' Paul Valery mi-a
fost de cel mai mare ajutor. Pared mi-ar fi adus o oglinda in
care, privindu-ma, sa-mi pot da seama ca inch' mai traiese. Cu
scrisul lui cuminte, a alcdtuit pe o fila a volumului din a Varit to pe care mi-I citea atunci, patru versuri MA' insemnatate
pentru desfatarea copilului posac, ce devenisem in timpul nemiloasei mele boli. Ti le impartaesc aici, inedite, caraghioase, aa
cum mi le-a dat, binecuvantandu-i astazi amintirea i. fiindu-i
recunoscatoare celui care a cautat atunci & ma incredinteze
ea nici destinul meu nu putea fi supus mortii, o moarte ce nu
vatama gandirea, cata vreme aceasta este -transmish pe calea
scrisului:
Sur votre doigt, jamais rebelle
Le Perroquet me fasse echo
Si je dis que vous tes belle
Belle confrere Bibesco!.

lath' de ce gandul mortii poetului ma lovete Fara a ma patrunde, incredintata fiind ea el traiete Inca *i. Ca va mai trai;
iata ceea ce trebuia sg-ti spun astazi, ca raspuns la rugamintea_

dumitale. Cel pentru care viata nu era cleat un defect, In

puritatea nefiintei , se Oa acum pe de-a'ntregul prins In starea
aceasta In care cugetul sau ii ingaduia adesea sa patrunda, in
care carbuncle se preface in incoruptibil diamant.
MARTHA BIBESCU

PATRU POEME

QUASI-FRIVOLA

Un dintec delicat fi-as scrie

La fel mdnusii de-antilopd

In care-ascunzi petala Mina

lidvnitd de o Europd
$i care 'n pdrul tau feeric

I-un nu/dr rotunfind rubine

0 lund mica 'n intuneric
Aprinsd numai pentru mine
Dar se deschide o fereastrd

In casa joasd de aldturi

Si vdd acum o mdnd-albastrd
Cu degetele niste mdturi
Cersind, lmbdtrdnitd, viafa
Neinttilnitd niciodatd

Pe sub hamacuri de pdianjen

Pe ldngd soba inghefaid

Printre fotografii pdlite

Sau liingd soarele ce nu e
In incdperea intristatd
Dec& o palidd gutuie

.i-aluncia simt cd spre-al tau soda

Sd sbor nu pot de-as fi clziar zeu
Oh, lasd-md 'n loc de monoclu
0 lacrimd sd port mereu I
1943
3*

VESTITOAREA
Ccrul cu pleoapd de viorea
Se-apleacd aproape s'atingd pdtridntul
Si-o pasare, ciripiloarea mea stea,

Imi spune: If i va veni si fie rdndul.

Fii binevenitd, lumind cu pene,
Sldvit sd-fi fie pliscul de aur.
Sunt leoarcd de lacrimi piind la gene
Si-o sd 'nghef de-o sil stau mull asa.

Apleacd-te bladd asupra mea

Si-aseazd-te micd pc umdrul drept,
Nu peste frunte si nici peste piept:
Minile cruce-1 apasd destul.

Oh, sunt de viafd amar i sdlul

Si coplesil de cruci si pdmdnt.
Du-md'n leagdnul Mu blond de vOnt,
Pasdre, inimd idljailoare
Ciocdnitoarele astea de fier
Fruniea mi ' neon jurd cu frunze de fuel

Si 'n arbori mai sunt mufi si nduci,

Nu ne mai fin socoteala de mull.
Mai spune-mi vestea, cu drag le ascult,
BulgOr de foc cu ochi de mdrgele,
Veni-mi-ar sd-mi vie mai repede radul,
Sd-mi steie cardmbii cu vdrful spre stele!
1942

CELOR CAZUTI PENTRU LIBERTATE

Ddnd muguri milioane, lard papte,
Pddurile au explodat azi noapte.
Si inima la lel,
Se rdwriiti sim devenit drapel.

Ea nu mai bale; fdlfdie acum

DesI4uratd peste tot parndntul.
Trezifi-vd, martini ai liberldfii
V'qteaptd nechezeind la scard vdntul.

Incdlecafi-li la drum!
Spdrizurdlorile in zare
Neputincioase-acuma vd privesc
Ca ni,ste corbi, in ale cdror ghiare
Inelele de Oreanguri odihnesc.
Fele le yoastre nu-s fele terestre,

La tel de palide-s ca fafa lunii,

Dar sborul vostru 'nglzeafd la ferestre

Pe unii.
00i mute,
Voi incremenifi tiranii
C'urz singur zdmbet aruncat din /riga,
Dar milioanele, sdrmanii,
Simt sborul vostru cald ca pe o glugd
00i ale libertdfii inviale,
Codri aprirqi sburdnd mai sus de stele,
Prefacefi inimile toate
In purpura 'ndrdznefelor drapele!

38

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Dar panel atunci,

Pali dildrefi ai cailor de vant,

VII ridicafi pe pile de aer
.$i ascultali: mai side din pdmarzl
Spre voi un plans i-un vaier.
Fulgerul vostru-arunce 'n praf scujia
Satrapilor cari mai rdsufld incd

Intini pe apte perne in trufia

Ldfihi peste lume ca o brandi !

Ca norii de argint lucifi in treceri,

Prevestitori ai ploilor de soare,
Cand printre noi vefi cobori cu seceri
Sd ne-ajulafi la munca viitoare
$i cand pe holde nesfauite, macii
Ingenunchiali la umbra voastrd sfemtd,
Vor asculta uirnifi cum tog. sdracii
Ca o plidure care cre,ste, cantd...
1945

INV IN GATORUL

Nu-1 tulburafi pe cel ce a trecut

Necunoscut prin fldcdrile mari.
El doarme in peidurea de stejani
.Fi perna lui sclipege ca un scut.
Mana ce-a rdzbunat mullimea death
Se odihnote-acum,
Dar ochiul lui de fum
Si azi mai strange stele ca 'ntr'o plasd.

Pe fag iarba i-a crescut ca 'n ;anfuri

Si roua fese-o mascei de lumini

Celui ce dintre le;uri ;i ruini

A liberat cetatea stransei 'ii lanfuri.
Picioarele desculfe-s ca de marmori

Si 'nvdluite 'n ferigi de granit,

A;a cum stau, par umbra unor arbori
Imen;i veghind 'in codrul neslar;it.
Ca vulpile, infrdnfii, de departe

Ii dau tdrcoale, negasinduli kc,

Dar Vamp la lui peizitd-i ;i 'in moarte
De pletele ca nige lei de foc.

Umblafi that_ Ora;ele salvate

Din furci de cel ce-acum se odihne;te,
Ca mamele '11 privegheazei toate

Cu frunfi de furii ;i cu maini de dote.

REV1STA FUNDATIILOR REGALE

40

Cdndva, teicut el se va dqtepta,

Imptirlitor de soare sau ostindd,
Thlazuind mullimi in Lama sa,
Cu ochii ca planetele la panda'.
5i incilferndu-i peste lurne chipul
Va ridica Oceanul ca o pleoapd,

Ca sd-i priveascd oastea ca nisipul

Cu steag de vlvdtdi i cdsti de apd.
1915

EUGEN JEBELEANU

AUGUSTE RENOIR
Daca sunt unii pictori care-si propun sa infatiseze adevaruri
de seamil ori chiar s cleideasca, pentru ei Inii, un intreg sistern
al lumii, putini sunt in schimb, cei care, asemeni lui Renoir
i in afara, poate, de Fra Angelico
& se fi multumit numai
a Incanta privirile, pentru bucuria lor mai intai, apoi pentru a
celorlalti. i mcii, Fra Angelico cauta sii ne induplece sufletele
catre credinta ; gaud care nicicand nu va fi trecut prin mintea
celui care a pictat Femeile la baie #. In ziva cand, intrebat
fiind de maestrul sari Gleyre daca nu cumva se indeletnicea cu
pictura numai ca sa se amuze *, Renoir raspunse Fara indoiali,

iar de nu m'ar amuza, va rog s ma credeti ca n'as face-o *,

pictorul a desvaluit firea intima a vocatiei sale. In faptul ziimislitor al muncii lui coplesitoare se randueste intelesul de joc.
intelesul a tot ceea ce-i placut. Nicicand nu voi putea uita ca a
inceput prin a zugravi farfurii pentru un fabricant de ceramica,
farfurii din acelea care lumineaza, cu cateva tonuri de coloare,

un perete intreg, daruind o franturi de lumina celor care, cu

statornicie se desfata din privelistea lor. Timp de o viata intreaga i-a alcatuit inteastfel operele, de parca ar fi fost niste
simple discuri de portelan pe care cumparatorul le agata deasupra bufetului din sufragerie. Nu pot uita nici vremea cand,
mai inainte de a se fi apucat de picturi, impodobea cu penelul
evantaie, unelte pline de gratie, al caror rol, mai de graba cleat
cel de a racori obrajii infierbantati, ar fi ccl de a intocmi, pentru
folosinta unei maini de femeie, unele cpii, cu dimensiuni micprate, de pe operele marilor maestri; iar in faptul de a Iegana,
alternandu-le, Imbarcarea pentru Cytera o i <c Urmarirea # lui

Fragonard, se strecoara o oarecare plicere, in care lipsa de

42

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

respect intr cu o bund parte. Femeia cauta desf5tarea tainid de

a supune totul siesi, chiar si creatiile artistice. Vom regasi uneori
la Renoir obicinuinta amintire de pe vremea cfind desena
asemenea podoabe incntdtoare
de a Imbina linii ce converg
care un acelasi punct. Rnduirea in evantail* a personajelor
se vddeste In chip cu deosebire sensibil, in studiul de mari proporta pentru Femeile la baie , din colectia Laroche, unde una
dintre acestea, care se afla Ind' in apele raului, le stropeste, in
glum5, pe cele cloud tovar5se ale ei. Cele cloud fete care-si usucd
trupul pe farm se sbengue, aptirndu-se cu gesturi fricoase de
stropii de ap5 ; si in sbaterea lor, alatuesc cu picioarele un fraged
mnunchi dinteal drui miez trupurile pard se desfac ca laturile
unui unghi, In timp ce bratele intinse se desfasoard in jum5tate
de arc, precum mdtasea unui evantail.
Pe drumul de Inceput, totul 11 Indeamn6 pe Renoir, chiar
primele sale legaturi cu o tehnica ceva mai precis5, dtre placere
si petrecere. Totul avea drept tel sd bucure ochiul si s slujeascd
in chip de podoab.

ce alteeva poate Insemna o podoab5, dedt o virtute de

a doua mand ce se al5tur unei trasaturi ori unui lucru fr a
fi consubstantiale acestora. Cnd i se int'ampl vreunei fiinte ori
vreunui lucru sa slujeasd drept podoab5, atunci fiinta ori lucrul
acesta se goleste de orice substant si Isi schimb5, oarecum,

rosturile-i firesti. Cea mai mare parte dintre artisti, s'au multumit, de-a-lungul veacurilor, sA prefad plantele, florile, animalele in obiecte de ornament. Au sovdit totdeauna, ca In fata
unui lucru ce nu s'ar eadea, & prefac fiintele omenesti in motive decorative ; si nu-i oare acesta semnul unei anume rnediocritati sufletesti, atunci and il aflam la acei care nu stiu s5."
statorniceasd o deplind deosebire intre domeniul vietii minerale,

vegetale, sau chiar animale, pc de o parte, si viata omeneasca

pe de alt parte?
Mediocritate, ori, cel putin, o oarecare opacitate a sufletului,
care, de altminteri, poate fi foarte bine Intov6r5sita de noblete ;
astfel, precum in viziunea sculptorului atenian care aseazd povara unui capitel pe fruntea cariatidelor. Drept este ca aceste
femei, bine legate si frumoase, nu s'au v5zut silite a implini
numai rostul unor coloane, deoarece ele se ridic6 pnd la un rol

AUGUSTE RENOIR

43

simbolic, eau-Land a dovedi ea, printr'o fire bine cumpinita,

fiintele omenesti pot indura cele mai covarsitoare poveri, in
trupurile ori sufletele lor.
Michel-Angelo, i el a desf5urat pe zidurile si boltile Cape lei

Sixtine, forme de bArbati .si femei al c5ror singur scop era cel
de a incadra scenele de seama din Vechiul Testament. Dar aceste
personaje sibylle oH sclavi cu muschii incordati fac parte
din larga arhitecturA a lumii, primind lumin5 dela mgretia povestirilor c6rora le slujesc drept cadru. S'ar putea intampla ca
unii privitori sa-i afle goliti de gandire, dar nu de suflet i nici
chiar de avant.
Renoir datoreaza aceste parti-pris-uri decorative, in buna
masuri, celor dintai inrauriri pe care le-a avut de suferit. Nu se
sbuciuma in el neastampArul tinerilor care cred cii progresul in
arta se infAptueste numai prin d5ramarea a tot ceea ce s'a realizat mai Inainte ; tineri care ar fi in stare sa mearga papa acolo,
incat sii caute a nimici insusi Luvrul, fapt ce ar fi spre folosul
lor, oHce comparatii defavorabile fiind, din acea clip5, inliturate.
Marele Renoir, innoitorul, tocmai din pricina cii e mare, Ii iubeste
si-i cinsteste pe maestri. Ii place sa colinde prin salile acestui

Luvru, asupra c5ruia cu multa ravna ar svarli unii o torta

aprinsa. Cele dintai emotli adevarate aici le-a simtit, iar vocatia
si-a descoperit-o in fata Dianei lui Boucher.
0 admirim si noi, alituri de Renoir, pefrumoasa zeita care,
venind dela vanatoare se cufunda in ap5, ca, dupd aceea, sa iasti
afard tot atat de strilucitoare ca i o cochilie de sidef, o cochilie
pe care peisajul imbinare din blondul de fildes si albastrul
de catifea o primeste ca Intr'un scrin de pret. Totusi nu s'ar
putea sa nu simtim echivocul ce face ca Diana sa se infitiseze
atat de bine cuprinsa In acest scrin, tocmai din pricina ca pare
a fi, totodat5, i lucru pretios i femeie. Zeita nu ne desv5luie

nici cea mai wail urma de gaud oH de simtire; i s'ar putea

ca nici sa nu simfii vreo frimantare a dorintelor; totui, in ciuda
simtirii ce nu-i e turburat5, ea urmeaza a insufla celorlalti do-

rinta aceasta, pe care ea n'o simte. De unde si ambiguitatea

trupului, ce se impartaseste din cloud firi deosebite. Din aceasta
pricina Venus si tovardsele ei, in < Izbanda maHna s. a aceluiasi
Boucher tablou pe care-I are In stapanire muzeul din Stock-

44

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

holm
seamiin5 pfinri in cele din urmd eu nite incntAtoare
foce, care, ie*ind din valuri, pornesc a se sbengui pe stand.

E fapt neindoelnic 6, In finer*, intentiile lui Renoir

pictorul rdmne, totus,i, cu mult mai simtitor Ltd de f5ptura
omeneasc5, dect maestrul sat]. Boucher sunt, pentru Inceput,
acelea ale unui decorator, un decorator cgruia universul Ii pune
la indemna un repertoriu Intreg de forme upare i translucide.
Un decorator nu pune temei pe substanta lucrurilor ci pe
Infatiarea lor; colindAnd lumea, el caut maretia formelor,

f5rd a simti nevoia sh palrund5 dincolo de aceasta m5retie.

Se multumete, o blind parte din timp, a vedea numai suprafata fiintelor ori a lucrurilor, mngaind cu privirea o piele cc
am5gete cu rasfrangerile ci sidefii i sclipitoare.
Felul acesta de a privi ca de pe o culme, omul i mediul ce-1

Inconjoard, 11 vedem strtruind, dintru Inceput, la incadrarea

urmAnd unui obicei Imprumutat dela
pictorii din extremul Orient se afl sectionate, dupd cum 11
duce fantezia clipei. Trupul se reduce la o suprafat geometria*,
putand fi dcsfAcutd in bucati. F5rd a merge atat de departe ca
Manet, care I-a thiat in dou5 pe domnul venit s'o viziteze In loje

ins5i a imaginilor care

pe Nana , ori ca Hokusai care ne Infritieaza o femeie retezatd,

cu deplin6 simetrie, de &are muchea paravanului inapoia cruia,
surprins5, se ascunde amAndoi aceti pictori (land dovad de
o virtuozitate asemuitoare celei cu care Roland ii secera pe cavalerii sarazini, lovindu-i cu spada, drept in mijlocul trupului

Renoir se multumqte si taie cu foarfecele uncle lucruri cc i se

par ca ar fi trecut de masura fireasca ; aa se Intampla cu jobend lui Georges Riviere, care ade la o masii de cafenea, in
tovar5ia a cloud femei.

Renoir, in joac5, a taiat in buc5ti numai lucrurile, dar niciodatii fiintele; Intotdeauna respect unitatea a tot ceea ce traiete
i simte; intre fiinte i lucruri se and un larg hotar pe care
nicicfind Renoir nu se invoiete s5-1 tearga. Dinteodatii, respectul MI5 de accst hotar ne arata ca e vorba de un om al cdrui
suflet nu-1 stripanete nici mediocritatea nici intunecimea. Cel
mult dacrt, deocamdata, dour ierarhia fireascd se mai and de-

stramat5; iar daca, totui, lucrurile nu se Incumet a trece

inaintea fiintelor, pentru un anumit timp macar, pot pricinui,

AUGUSTE RENOIR

45

plinatatii lor, o anume despersonalizare a barbatului ori femeii carora le slujesc drept gateli.
Astfel in Loja * aceasta din 1874, in care artistul a prins una
dintre clipele cele mai rare i cele mai trecatoare din viata socia16, acea clipd pentru care oamenii se investmanteaza cu bogatie i se reunesc intr'un loc public, teatru ori said de bal. Iar
figura omeneasca, pe jumatate mancat de catre binoclul cc-i
prin contra stul volurnului

acopera ochii, nu mai e acum elementul esential, atributul

acesta trecnd pe seama plastronului larg desfaurat, contient
de insemnatatea pe care o are intr'o infrigurare de cateva minute.
Tot astfel nici fata tinerei femei cu ochi minunati, dar cu priviri
stinse, ci rochia ce unduiete, in linii mari albe i negre, pe prim
plan, ca un evantail larg desfacut, imprejmuind frumusetea ei,
oarecum absenta, cu un fel de aura triumfiltoare.

Inclinatia lui Renoir pentru fugarele infatieri ale lumii,

pentru fixarea instantaneelor, se 1 eagti de dorinta de a nu alege
din viata decat sclipirile ei cele mai ademenitoare, astfel cum se
intampla cu orice om care se desfata cu privelitea insoritelor
sbengueli de pe valurile marii, Ora a avea habar de a patrunde

in alcatuirea apelor mai din adnc. Instantaneele ne stArnesc

privirea cuprinzdtoare, ne mica inchipuirea i nu cer cleat o
vreme de contemplatie; de ce sa staruim prea mult asupra lor,
dat fiind ea liniile ce le alcatuesc se vor destrama in clipa ce
urmeaza?
De altminteri mai lesne ne ademenese rasfrangerile colorate

ale luminii decat intensitatea samburelui de foc. Intr'o privire

aruncata din treacat asupra acelei Place Pigalle )), un chip de
femeie puternic infiltiat i cateva siluete de trecatori randuite
pe un fundal mai departat, ne amintesc desechilibrul voluntar
al unor studii de Degas; iar personajul feminin merit pe deplin
numele de trecatoare a, deoarece nu strabate decat cateva
scurte clipe prin cmpul de vedere al artistului, mergand sa se
piarda in necunoscut.
Aceeai impresie de grabnica scurgere a vremii se afla prinsa
in Prnzul )) din muzeul din Frankfurt, in care cele trei personaje se lasd linitite in voia visinii, filth a banui ca s'ar putea
intampla sd fie cercetate de vrco privire omLneasca. Nepr sarea

barbatului care-i aprinde tigarea, cea a tinerei femei in alb,

46

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

multumirea pe care i-o marturisete, se and corectate prin mareata i bogata Implinire a unei doamne imbracate in negru, care
se desprinde dintre ei ca o lalea cu petale Intunecate ; imagine

de o tainica feminitate ce pare a fi pe deplin descatuata din

nevoile vietii pamanteti, carora li se supun cei doi tovarai ai sai.

Virtutea chipului feminin nu va sta In alcatuirea sa, ci In

puterea lui de expresie, fermecandu-ne privirea In masura in
care unele din partile lui ce se afla laolalta Imbinate ne amintesc
de cele mai stralucitoare color.' ale lumii: buzele tot atat de luminoase cat i petalele de trandafir, ochii limpezi ca nite pietre
pretioase ; totul incadrat de un par blond ce soarbe razele soarelui
ca o cusatura din fire de aur. In acest fel ni se Infatieaza por-

tretul d-rei Samary, In care nasul, barbia, obrajii, tot ceea ce

hotarate, de obicei, arhitectura fizionomiei, se afla ters ;
portret ce tintete s ajunga simbolul universal al farmecului
i duioiei feminine. De unde i senzualitatea launtrica 0 duke,
care nu se 'Jamie, aproape smerita.
MIA aici Renoir ni se Infatieaza ca un imagist atragator,
dar care nu tinde, in niciun fel, sa treacii dincolo de tarmul
placerii. Cauta, ca i maestrul salt Boucher, sa desprinda In noi
o forma superioara a acestei placeri, prin ritmul bine socotit al
celor dintai tablouri care, graind ochiului, totodata ne multumese i nevoia de armonie launtrica atat de stdruitor simtitil.
Mai ales, i se intampla a fi zugravitor al placerii In masura In
care placerea poate fi simbol al repeziciunii. Dar pictorul ii dtt
seama, de indata, ca unul dintre semnele ce deosebesc placerea
este ea aceasta salas1uete pe de-a-intregul In propria ei senzatie, neputand trece dincolo de carmurile-i proprii. Placerea nu
tine cleat tocmai rstimpul pe care dintru inceput ni 1-a highduit, ba Inca 0 mai putin. Totu0 daca lui Renoir Ii place jocul i
veselia, nu mai putin Ii 1ndragete cu patimd munca. In viata
lui atat de Indelungata n'a fost nicicand vreo zi In care sd nu fi
tinut penelul In mana ; tie c pictura nu se Ingaduie cu necredinta. Un scriitor poate colinda prin lume pentru a afla un loc
prielnic cercetarilor lui ; In schimb pictorul nu va strange In

acest chip, dealt prea putine roade. Singurdtatea atelierului,

intinderea insorit a unei campii prisosesc In jocurile de umbra
0 luminii pe care tocmai le cauta. Firea lui muncitoare 11 alatura

AUGUSTE RENOIR

47

tuturor celor care 0-au strunit toat strAduinta pentru a-0 desAvar0 arta : Delacroix, Courbet, Manet. Stdruinta pe un drum
drept, dragostea de meserie, ii prilejuir pentru un timp apropierea de academism, astfel cum s'a intamplat in portretul prietenului sau Sisley; numai o apropiere, cci dacd-i vorba de un
mod cuthinte de a picta, formele din care acesta-i alcdtuit sunt
oricand gata sii rupd fruntariile ce le definesc. Orice altceva
decAt o pictura plicticoasd ar fi fost mai pe placul lui Renoir ;
cu toate acestea, n'ar fi ingkluit nici desm54ul in picturd.
Astfel, fiind un temperament robust, nuli poate afla multumire prin incremenirea pe planul placerii, pe planul iluzici cc
stArne0e i rnduete desfAtarea noastr5.
Renoir trece, cu incetul, dela starea de plAcere, la cea de
bucurie; rilsbate, in cele din urmg, pnd la realitate, am putea spune

chiar pand la realitatea de temei a omului. Iar dacd in faptul

acestei bucurii se intampla s capete simtul p1intii, aceasta
se datore0e celor dou elemente ale creatiei, care n'ar fi putut
nicicum fi folosite ca ornamente, care nu puteau fi sdruncinafe
dela f5gaul lor firesc, vreau s5 spun: lumina 0 chipul copiilor.
* * *

Lumina, imbelpgat isvor de viata, care, aa cum universul

lui Pascal, se aflii totodat pretutindeni i nicAiri, pentrue
scaldd mice lucru f5r ca obar0a razelor ei sa poat fi descoperit5. Lumina, izvor al oricArei bucurii, pe care tinerele femei din
tragediile antice o chiam6 In faptul mortii i pe care religia cre-

tin5 o fag5duete pentru vecie, celor rilposati. Prin arta lui

Renoir, rolul luminii nu mai este, ca la majoritatea pictorilor,
cel de a desprinde pArtile limpezi de piirtile intunecate, cump5nire

Intre moduri potrivnice, prin care se define0e tot ceea ce poate

fi vazut cu ochii ; nu ne mai invita la reculegere, cum se IntAmpld

la Claude Lorrain, la care lumina alcAtue0e insu0 subiectul

tabloului, stvilinduii pand i cele mai mici posibilit5ti de variatie, pentru a deveni neschimbiltoare. Lumina, la Renoir,
(levine un fel de hran, acea hrand din care se impart5eau 5i
preafericitii lui Fnlon 1). Hran5 primit5 0, am putea spune,
1) Vorbind despre lumina ce predomneSto in Campiile Elizee, Mentor
Ii spune lui Telemac: Oamenii prea fericii numai cu ea Be briineso ...
Din ei izvorliBte Bi in ei pogoarit; Ii p5.trunde.

48

REVISTA FUNDATULOR REGALE

asimilat5. Pictorul spunea in chip familiar c5, pentru el, mice

model putea fi bun atunci cnd avea o piele de care nu fuge
lumina . Cautd sa afle cu mice pret o piele infometat de lumin5.

In tablourile lui totul pare a se fi imbuibat din aceast hrand

str5vezie i totusi vartoasd : obrajii femeilor, petalele florilor,

tesaturile frumoase i in deosebi rochiile de yard cu larga lor

di sf5prare, ce sunt ca nite minunati bureti imbibati cu apd
sclipitoare, cum ar fi in Lise din muzeul din Essen, fata care-0
ferete chipul s5u firav sub o umbreld micut5, dar care are grije

s5-si lase iinbrgeamintea supli, cu cing6toare albastr, a fi scildata de soare. La Renoir

i acelasi este i cazul lui Vermeer
lumina parch' n'ar sosi din afard, ca sa cuprind scena, ci izvor5te

din insui l5untrul panzei, ca i cum pasta coloratii ar fi fost

asezat pe un vitraliu colorat prin care se cern raze domoale.
Se revarsd de pretutindeni, din trupuri, din fructe, din acel
pepene tot attit de str5lucitor cat i un glob de cristal, din Arborii

ce se Malta spre cer ca niste faruri, din sticl5ria liimpilor ce

lumineazd vrtejul unui bal. Lumina preface lucrurile cele mai
neinsemnate in neasemuite privelisti ; astfel, datorit colorii
inviorate a ptildriilor de paie ori pantalonilor de par.z, datoritd

rasfrangerilor intunecate ale paharelor cu yin de pe masa in

jurul careia s'au asezat s chefuiascii, VAslasii din muzeul
din Washington 4i pierd vulgaritatea i, luminati Bind de flac5ra
soarelui, pot sta filrd sfial5 alAturi de pajii lui Tizian.
Lumina poate d5rui unitate cfite unei scene ant de pline de
micare i diversitate cum e Le Moulin de la Galette . Perechile
de dansatori, a c6ror multime se pierde in depart5rile parcului,
se invfirtesc in toate sensurile. Nici cea mai mica imbinare nu
se afl intre ele, niciunul dintre pasii schitati nu pare a semana,
cumva, cu altul. Nici in imbractimintea dansatorilor nu se afla
mai multa unitate ; iar pe deasupra acestui vrtej, ce ne impresoar ca un sbor de licurici la caderea noptii, plutete un amestec
nimitor de palarii, jobene, canotiere, meloane. In dcosebi cilindrele geometric alctuite ale jobenelor, adaug5 forfotei nota
aceea de fantasm i striilucire pe care unele pieptanaturi venc-

tiene o dau unei hore pictate de Tiepolo. Dar toate imaginile

acestea Inv1mite, ce tree i se incrucieazd prin fata ochilor
notri, de parer' s'ar proiecta pe un acelasi ecran mai multe

AUGUSTE RENOIR

49

filme dinteodata, se afla de minune imbinate prin razele soarelui

ce strapung bolta de verdeata si yin sa mangdie fara, deosebire,
risipa pestrita de rochii, panglici, pahare pline cu bduturi stravezii.
Taina Betsbeei lui Rembrandt e taina luminii care izvoraste

din intunerec prin trupul femeii ; iar de vom privi vreuna din
Temeile la baie pictate de Renoir, o femeie care se desfasoara sub
chii nostri ca o nebuloasa pe cale de a se alcatui, si al carei par
de aur intunecat, revarsat pe umeri, se desprinde de pe un fond
de aur limpede, vom afla taina luminii ce se adauga altei lumini.
* * *

ai sai, ori ai altora

pe care Renoir i-a indragit

atat de mult 1 Artistul a prins in chip desavarsit starile varstei
Copiii

de prefacere i transitie a copilului, ca in acea infatisare a familiei

Charpentier (muzeul din New-York) in care le aflam, alaturi

de mama lor, pe cele doua fetite cu tot farmecul lor nevinovat,
cu bucuria lor de a poza in fata pictorului. Insa aerul lor de alint,
cochetaria lor incontienta, ne dau sentimentul ca am avela de

aface cu doua femeiusti ce s'ar fi oplosit nu pentru mai multd

vreme decat rastimpul de o clipa, in trupurile acestea de copil.
Si totusi, pentru pictor, chipurile de copii, mobile ca niste
nori gingasi pe care-i mina din urma vanturile 5galnice, alcatuesc una dintre privelistile cele mai statornice de pe fata piirnintului. Pentru el nu ddinuiesc decat lucrurile tinere i proaspete ; iar daca se intampla sa pierzi ceva din prospetirnea aceasta,
cu pasi mulcomi, pornesti cdtre moarte.

Fie ca ne-am opri la portretul lui Jean Renoir, ale carui

buze usor desfacute marturisesc oarecare surprindere dar si o
respiratie intreaga i desavarsita, patrunsa de avintul baetandrului ; fie ca ne-am opri la 4 Coco scriind n al carui trup incordat
se pleaca a sarguinta, asupra lucrului, in timp ce mintea-i porneste
pentru o scurt5 calitorie pe deasupra paginii acoperite cu semne ;

fie ca ne-am opri la acelasi Coco ce seamana cu o fetita, din

pricina fundei albe incrustate in parul ca un abur si al carui
botisor, aritand o Incantatoare mirare, se stramba de parca ar
fi partea cea mai simtitoare din figura, cea mai destoinica a
prinde tot ceea ce simte prichindelul ; fie ca ne-am opri la Lucie

Berard, ai carei obraji si al carei nas sunt vartos alcatuite, in

asemenea chip insa, incat duiosia nu se afla exclusa, in timp ce

50

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

deasupra parului arzator se aprinde o flacara trandafirie ; de

fiecare date, copiii acestia, datorita unei puritati lard nicia
prihane, ne dau sentimentul absolutului si 0 vesniciei.
Opera lui Renoir este una din cele mai frumoase tahnaciri
a minunii copilului, fiinta care, lipsita fiind de adancime in cugetari, se fnfatiseaza totusi cu o gravitate un pic cam trista i
atinge o noblete pe care n'o mai va afla mai tarziu, cu aceeasi
usurinta. Nicio curiozitate In faptura lui, care sa nu fie Indreptatita, i nicio urrna de indiscretie. Nicio dorinta in feptura lui,
care sa nu corespunda unei nevoi. Lipsa de dorinte, mai mult

decal orice alta virtute, subliniaza demnitatea ce adanceste

trasilturile acestor fete tinere. i astfel ne intalnim cu atat de
miscatoarea afirmatie a lui Jacques Rivire in legatura cu
# Tristan si Isolda de Richard Wagner: Nu se afla nicio alt
opera mai cu desavarsire lipsita de nadejde ca Tristan; pentruce
nu exprima decal dorinta, care-i potrivnica nadejdii*. Iar Renoir
ne Ingadue sa spunem: deoarece copilul n'are dorinte, poate da
ragaz liber tuturor nadejdilor. Numai ceea ce pare a fi nescut
in ajun, Inca umed de roua plina de rodnicie, este neprihanit;
fata aceasta e tot atat de proaspata ca si florile pe care le duce

in cos, de parch' n'ar fi trait mai fndelunga vreme cleat dc i

n'ar fi trecut prin toate starile intermediare ale copilariei si
adolescentei. Prin asemenea lucrare, Renoir se afla fn traditia
fratilor Le Nain, care ne-au Infatisat niste incantatori copii dela
tara, fnveselind, cu cfintec de fluier ori vreun acord de vioara,
interiorul unei cascioare. Pentru ca sa poti iubi inteatat fiintele
tinere, neaparat trebue s ai ccva din sufletul lor.
Renoir, cu.cat merge mai adanc pe drumul vietii, desluseste
in peisaj aceiasi prospetime pe care o cauta pe chipurile omenesti.

Intr'o prezentare a regiunii Cagnes, ce tine de a doua parte a

carierei lui, pamantul i pomii si-au pierdut orice accident pieritor
i par a dainui pentru vecie. Am crede c privim lucru care
ni se Intampla si In fata a numeroase peisaje de Rubens precum
si In fata # Fermei din Buckingham Palace
pdmantul la

obarsia creatiei, un pamnt In care totul parca se topete i.

sta s fiarba, ca urmare a unui nestavilit imbold creator.
Cand prinde aceasta libera izbucnire a firii, Renoir stie ca
se afla pe fagasul lui Fragonard, la care tinea atat de mutt; al

AUGUSTE RENOIR

51

lui Fragonard pe care, inteun desen din villa d'Este, 11 vedem

svarlind pe hartie un intreg freamat de arbori ce se 'Malta In
vazduh. Ca o adevaratii eruptie a firii, cu toata forfota lucrurilor si
vecinicalorreIntoarcere pe calea de Ineeput. Ca 0 Fragonard, Renoir
cauta sil lamureasca puterea creatoare ce dainue la nesfarit.
* * *

Facand aceste descoperiri esentiale virtutea hranitoare a

luminii i maretia chipului copilaresc
Renoir simte cum,
dinteodata, viziunea sa asupra lumii capata statornice temelii.
Nu-i va mai fi indestulatoare privelistea lucrurilor care, arnagind
pentru clipa, se sting fara urmd; se apleaca asupra a tot ceea ce

se and' Insemnat de Incercarile vietii, a tot ceea ce a capatat

individualitate datorita numai experientei zithice. Nu va uita,
deci, sd-i Intoarca privirea catre chipurile celor varstnici. Dar
drept este ca, in chiar acest moment, se stradueste sa afle, In
boltirea fruntii oH In linia nasului, la contemporanii sal, tot.
trasaturile copildriei. D. Choquet, despre care pictorul spunea
eti ar fi fost un traznit incantator , cu ochii lui mari 0 nevinovnti, cu parul sburlit i ironia buzelor ascunsa In barba, ni se
Infatiseaza ca flind un adolescent care va fi crescut prea degrabii,
neputandu-se adapta ramluelilor lumii.
Atunci cand se zugraves,te pe sine mnsusi, artistul lasfi a se
intrezari firea sa Mina i sfielnica, limpezimea privirii, ce se

asterne asupra lucrurilor cu acel amestec de discretie si de patima ce se desluete In sufletul copiilor cuminti.
Richard Wagner i-a prilejuit unul dintre portretele sale cele
mai ciudate; nimic n'a mai ramas din figura, totodata poruncitoare i moale, Intovarasita de legendara bereta ce poate fi
deopotriva i un atribut regal precum i modesta bereta a ucenicului Intim pictura ; figura ce sovale Intre maretie i apucaturi
meschine, intre suveranitate i nevoia de a face rau. Renoir ne
Infatiseaza un Wagner decantat, al cdrui nas, ca un tal, Ii are
linia Indulcit, a carui barbie, ca un pinten, s'a incovoiat uor,
a carui frunte, ramnand Inalta i nobila, i-a pierdut duritatea
de stalled i careia partil matasos Ii Intocmeste un cadru mai
sfielnic ; prin limpezimea lor, ochii luminoi devin transparenti.
Este un Wagner mai aproape de geniul lui adevarat, in care nu
se afla numai fierbere, fulgerare i nevoie de a sdrobi; un Wagner
4.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

52

care cunoaste i blndetea i poate chiar i duiosia unui tatd

fericit cd un nou-nascut s'a ivit in familie, un tata care, pentru
lehuzia sotiei lui si in cinstea pruncului, compune * Siegfried
Idyll ; aici vrAjile blestemate ale Walhallei i tainele padurii

se rinduesc pe o treapta mai aproape de pdmnt si din care,

pentru urechile unora mai rafinati, nu lipseste o oarecare alintare
afectatti. Poate ed. Nietzsche nu s'ar fi certat cu acest Wagner
al lui Renoir, care respird o umanitate inai adevdratd i o
prestant.d mai autentica decat in fotografiile lui.
* * *

Realitatea barbatului devine mai cuprinzatoare, se amplified si mai mult, prin. realitatea femcii. Curind, pictorul nu se
mai arata multumit de rostul ornamental ca un incntator
motiv ori de acela de element puternic arhitectural, pe care-I
avea tovardsa burbatului. Fermecat fiind de neprihinirea copilului, curn de n'ar fi simtit o admiratie apropiata de respect.
fatil de coapsele i pintecele ce zamislesc pruncul? *Doamna
Charpentier ni se infitiseaza in toata plindtatea sa ; ampld,
dar mai de o seamd cu noi cleat Demeter, pare a fi asiguratil
impotriva tuturor primejdiilor vietii, ca si cum, pentru a putea
da, in chip mai desavdrsit, via td, pruncilor, ar fi avut nevoie de
siguranta aceasta.
Dar nu numai asupra mamei ii intoarce pictorul privirile,
ci, fdri alt inconjur, asupra trupului de femeie; am spus trup,

iar nu fiinta femeiasca in intregime. Cu timpul, Renoir pardseste

chipurile prea individualizate, ce destdinuesc prea deplin ceea ce
se afld Ertl de pereche inteo singurd fiinta. Dupd voia lui Renoir,
chipurile nu ne dau indeajuns sentimentul nesfarsitei revarsdri
a creatiei, creatia deslusita prin filpturile sale care, fiind deose-

bite una de cealaltd, tin cu toatele de un acelasi tipar. Trupul,

mai mult decat figura omului, ni se infatiseazd ca fiind anonim,
acelasi la oricare dintre indivizi, avand mai putine urme fasate
de scurgerea i schimbarile timpului i deci simbolizand, prin
acest fapt insui, inteun fel, vecinicia.

Renoir, cautind 'And Inteatat a glolifica nudul feminin,

dddea dovadd de o adevaratd cutezantd, pentruca se afla in
primejdie
daca ne amintim de epoca in care se inscriu primele
sale incercdri sii treacd, drept, nici mai milt nici mai putin,

AUGUSTE RENOIR

53

dealt un intarziat, ha inc5, drept un ap5r5tor al academismului.

Inteadeviir, ca urmare a unei ciudate naivitiVi, naivitate sta.ruind in cugetele celor care, din pricinA c5 nu cercetaser viata
mai in de aproape, credeau ca au descoperit tot ceea ce era de

descoperit, aparatorii acestei roale ce se declara realise', nu

ing5duiau ca nudul, oricare ar fi el, & se iveascA in vreun tablou.

Prelindeau acesti teoreticieni cii pictorul trebue sil reproduc5

viata asa cum este; ori oamenii n'au obiceiul de a iesi pe stradil
fird a-si fi investmntat trupul. Fari Indoialii, se isca atunci
intrebarea: care este viata cea adevarat5, realitatea? Cea
care se poatc vedea pe strad5, ori cca pc care o poti privi
intr'o camer5? Realitatea trupului nostru nu e oare mai esenliali dealt invelisul ce o ascunde? Doctrinarii realului erau
pe drept cuvint campionii celei mai strimte dintre conventiuni.
* * *

Cele dintii fernei ale lui Renoir ni se infiltiseazil cu o aseme-

nea exactitate in proportii, Inca ne-ar putea aminti pe Venus

a lui Tizian ori pe Maja lui Goya ; astfel este acea Nana care

se iveste din miezul vestmintelor ca un peste strilucitor din

creasta valului. Care va fi fost n5zuinta lui Renoir, atunci cfind
picta umerii i soldurile unei femei? Ne-a destiinuit-o el insusi:
sa afle un receptacol pentru luminii, sa alc5tuiasca cea mai mare
rezervii cu putinta din razele acesteia. Rezerva de lumina pe care
trupul femenin o prirneste, o soarbe, o inapoiaza transformat5,

umanizat5, printr'o risfringere de duiosie. Si, in chip firesc,

pentru ca aceasta rezervii sa fie si mai vasta, formele ce-o alch,
tuesc tind sa se amplifice, dupd dimensiunile naturii. Femeia
devine un simbol mai statornic, mai durabil, ce se impart55este
din vecinicia muntilor; niste dimensiuni mai apropiate de cele
mijlocii i niste linii mai fermecatoare, n'ar fi dobindit asemenea

semnificatie. Dorinta lui Baudelaire era s5 triiasca <aliituri de

o tAnfiril uriase

Sub email ei, la umbra, si dormi fara pasare,

ea un eitun blajin, la poalele de munte.

Astfel Renoir, care, la obarsie, ni se arata a fi un mu al vea-

cului XVIII-lea, se alituri marelui mistic Saint Jean de la

Croix: Lumina, spune Saint Jean de la Croix, nu este tin lucru

54

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

de cautat cu vederea, ci mijloc prin care aceasta vede ceea Cc

poate fi vazut *. Mare le contemplativ ne amintete apoi vestita
comparatie a razei de soare ce patrunde inteo camera 1 care
poate fi cu atat 4 mai palpabila, mai uor prinsa de simturi, i
mai limpede * cu cat in drumul ei intalnete mai multi atomi i
mai multe fire de praf. Dimpotriva, dacd raza strdbate printr'un
mediu in care nu se and niciun element material, se va infatia
cu atat 4 mai putin palpabild i mai intunecata * pentruca atunci
ii lipsete datul vizibil * 3). Aa ea larga desfaurare pe care o
da Renoir formelor, nu are alt scop cleat sti inmulteasca aceste
a elemente vizibile in care se resfrange raza i cu ea lumina *.
Amploarea pe care o iau coapsele 1 umerii femeilor la baie tintete sd dea un sprijin mai puternic luminii i o mai mare slava.
Aici aflam acel simt al copilariei care, innascut fiind la Renoir,

il starnete & caute proportii mai largi, mai mari; copilul, din
indemnul imaginatiei i de asemeni dintr'o mare nevoie de a afla
bunatate in firea celor din preajma, nazuete sa vada pe fiece
femeie sub Infatiarea unei doici.
Metamorfoza pe care o urmarete Elstir in Marinele lui i
care tintete & contopeascd marea i cerul, Renoir cauta s'o
implineascd in faptura omeneasca, incercand a-I contopi pe om

cu elementele pdmantului pe care acesta se afla statornicit.

Inteo induioetoare fotografie il putem vedea pe Renoir paralitic, ezand inteun scaun cu rotile, alaturi de modelul sau
Med indoiala vreuna dintre femeile lui de serviciu careia nu-i
va fi cerut altceva cleat sa aibe o piele de care nu fuge lumina *.

Acest grup ciudat se imbina intr'un statornic avant ce, pornind

din fiinta artistului, merge pang la fata panzei, prin mijlocirea
modelului. Mai int:Ai, modelul, pe care pictorul il interpreta
inteun chip foarte liber i despre care spunea Ca nu se and alaturi
de el, decal pentru a-i da foc , pentru a-i ingadui sa cuteze
uncle lucruri; iar de n'ar fi fost acest ajutor, pictorul nici n'ar
fi putut nascoci acele lucruri. Apoi panza, rezultat al vrajilor
infaptuite de dare artist. Cu fruntea ascunsa sub apcii, pare
1) Texte eitate de elitre Jean Baruzi, e Saint Jean de la Croix si problema experientei mistice s, p. 481.

AUGUSTE RENOIR

55

coplesit de tristete; poate cd va fi cugetand, ca si Elstir, la

faima loi
Cand rostete cineva in fata lui Elstir cuvntul
-4( faima , chipul pictorului se adumbreste de melancolie. Cdci,
adauga el: (( Cei care. cred ca operele lor vor dainui cum este

cazul cu Elstir iau obiceiul de a le afla aezare inteo vreme

and ei Insisi nu vor mai fi decat tarana. Si astfel gandul gloriei,
silindu-i s cugete la nimicnicie, Ii intristeazii, fiind nedespartit
de gandul mortii *. Se stie cat de mult s'a gandit Renoir la soarta
po,ima a tablourilor hii ; tia ca acea coloare trandafirie atat
tle frageda era sortit sa se prefaca, s devind mai putin translucida i, tocmai prin aceasta, mai densd i mai durabila ; tia

cii picteaza pentru nite oameni ce aveau s traiasca inteo

vreme ce va fi depasit cu un veac moartea lui.
* * *

Dar sunt oare ingiiduite asemenea metamorfoze? Daca sta in

puterea lui Durnnezeu de a creea oameni din lut, poate fi un

artist in drept de a face tot ce-i sta in voie cu un simplu trup
omenesc? De a-I preface la randul lui, in stanca in izvor sau in
planta? N'ar insemna o lipsa de respect fata de o fiptura creata,
,atunci cnd ii schimbi formele ce-i dau o aezare fn spatiu?
Inteun cuvant, n'ar fi aceasta deformare o minciuna? Fara
indoiala ca nu, daca, desprinzandu-i plamada Inca scaldata in
sange, din realitate, deformarea aceasta ar cauta sa talmaceasca
anume nazuinte ale noastre si s simbolizeze anume teluri ale
sufletului nostru.
Prin aceasta Renoir depaseste starca de usuratate la care s'a
oprit Boucher, la care se afla usuratate a ritmului, lucru foarte
atrigator, dar i upritate a spiritului i a chipului de a privi.
Renoir luptd impotriva oricarei ispite ce 1-ar indemna la usuratate, prin pondere, acea pondere ce inlaturd dorintele, daruindu-le femeilor pictate de el (i care nu sunt tocrnai pe deplin
femei), o noblete i o maretie demne de fiintele ce se afla deasupra conditiei noastre. Astfel, din nou este aflata ierarhia necesara in creatie ; despartirea dintre deosebitele regnuri ak naturii
ramne la fel de cinstit. Femeile la baie, ale caror coapse, prin

coloarea trandafirie, nu se deosebesc intru nimic de petalcle

florilor, predomnesc totui asupra apei ce iroieste de pe bratele

56

REV1STA PUNDATI1LOR REGALE

lor i asupra carnpiilor verzi pe care se tolanesc ca sa doarrna.

lar dadi uncle dintre aceste femei se afla prinse, prin greutatea
lor, de tarina, se poate totui timti Ca elasticitatea lor le-ar ingadui sa se desprinda din locul in care se af1 ca implntate.
Femeile se pot mica i se pot sbengui; mai ales pot gandi. Fara
indoiala ea simturile lor se folosesc din belug de tot ceea cc
firea le infatieazil vederii, auzului, mirosului i pipaitului lor ;
nu rnai staruie decat o mica ramait pentru spirit. Totui, chiar
la cea mai animalica din femeile acestea, se af1 o parte mica de
vis ; i va fi fost prea cu multd uurinta ironic cel care le-a asemuit unor rumegatoare.
Aici intervine din plin forta acelui trandafiriu al lui Renoir

care alchtuete, imprelma cu trupul de femeie, o adevarata

sarbatoare, sarbatoare aa cum o Inchipue stralucirea unei
prezente omeneti; femeia poate lua ceva din coloarea i
lumina florilor, ramnand femeie, totui.
* * *

a Sa-mi ramana bucuria *, acesta este titlul pe care 1-a dat

Jean Giono unuia din romanele lui; dorinta care aproape ea nu-i

are rostul; pentruca, prine fire, bucuria este tocmai aceea cc

ramfine, ceea cc, oda-Ca nascut, nu numai ea' nu poate pieri, dar
nici nu poate scadea. In privinta aceasta nu exista decAt o singura
bucurie adevarata, aceea pe care prea fericita venicie o pastreaza aleilor sai. In ateptarea acestei bucurii Med de sfhrit,
uncle priveliti ale universului ne dau ideea, totodata apropiata
si departata, a contemplatiei Mtn' fericire. Departata, pentruca
toata alcatuirea sensibila a lumii nu este decat aparenta i pentruca tot ce vedem se aflii dep5it de Inchipuirile noastre. Apropiata, pentruca Renoir ne apare ca fiind tocmai pictorul stralucirii ;

el prinde in clipa de culminare desavarirea trupeascd a unci

fete sau inflorirea liliacului. Statornicete clipa cand femei i
flori se imbracd In vestmntul frumusetii lor depline, clipa cand
sunt Inconjurate de o frumusete ce nu se stinge. Femeile ca i
florile nu trebue sa dea impresia ca s'ar putea veteji vreodata
i nici fructele ca ar fi in primejdie sa putrezeasca.
Bucuria este In esenta ceea ce nu se poate nicicnd sdruncina,

este un sentiment In care nu poate patrunde, nici ca o simpla

AUGUSTE RENOIR

57

I nfiripare, umbra. Fazanii i sturzii ce se afM in cutare ori cutare

natur moartA nu par a fi fost incremeniti de cAtre suflarea

mortii. S'ar 'Area &A nu de puca unui vAnAtor au fost doboriti ;

dar CA sunt pe cale de a atipi in haina lor minunatd ce, prin

sclipiri, se poate lua la intrecere cu strugurii i merele in mijlocul
cArora se desfath vAnatul.
*

Adescori poetii Renaterii schimbau intre ele virtutile femeii

cu acelea ale florilor, infdptuind intre aceste dou frumuseti ale
lumii noastre subtile incruciari, datorit cArora sAnii unei fete
se prefaceau in plant infloritoare iar petalele unui trandafir in
obraji plini de prospetime. Retorica meterd ce se inscrie inteo
veche traditie urcAnd pada la poemele AntichitAtii i chiar pana
la <4 CAntarea CAntdrilor )); retoricd adeseori plind de efecte fericite i care tese, in jurul tovaraei barbatului, o pretioasd re-tea
de omagii.
Renoir nu dovedete nici urmii din dorinta de a fi pe plac,
de a lingui asemenea fiinte, de altminteri fermectitoare i fatd
de care avea multd ingaduinta ; ci vointa de a cuprinde pe femeie

in marele uvoi al creatiei, un uvoi ca un fluviu care, bAtut

din plin de razele soarelui, poart cu el toate rasfrAngerile luminii
de zi. Femeile i florile se asemuiesc, nu numai pentru ali oglindi
strAlucirea, unele altora, ci pentru a dovedi cd, impreun5, ele au

fost ftiurite de o aceeai mAnd minunatti. Iar pAnd la urmii,

aceastA mana prirnete un indoit omagiu din partea luminii
trimis prin mijlocirea trupurilor
de femei pe care le improspateaza din insAi substanta ei i a
florilor care ii aprind mai vii colorile, atunci and se scald
in apele ei.
ce tot de aici 1i trage izvorul

JEAN MOUTON

PUNCTE DE VEDERE

MIHAIL SEBASTIAN
Ii spuneam adeseori in glumd lui Mihail Sebastian cd el va
putea confirma, mai tdrziu, cd in cutare chestiune ma pronunfasem

intr'un anumit fel. In socotelile mete, Sebastian trebuia sd-mi

supraviefuiascd cu mutt. Judecala aceasta era 1 ireascd. Sebastian

era Inca teindr si se bucura de o sdndtote excelentd. Trecuse

prin grele incercari sufletesti, pastrandu-si nervii intacli. Cu
cdteva zile inainte, un prieten comun, mai vdrstnic, il numise
executor testamentar. Total era pregdtit pentru lunga sa existenfd.

In accidental stupid care I-a rdpit dintre noi, ma supdrd absurditatea evenimentului. Este o prea mare nedreptate ca o roatd oarbd
sd sdrobeascd o existenfd at& de scumpd si de plind de fagadueli.
La durere, se adaogd regretul vesnic ca o porfiune de limp sau de

spafiu infinitezimald ar fi paint salva viala prietenului nostru, si

rusinea cd un astfel de lucru a lost totusi posibil. Citind ziarele,
a doua zi, si apoi la ceremonia funebrd, printr' un proces ciudat,
cdutam sd ghicesc pdrerea lui asupra acestui eveniment neprevdzut,
zilnice.

din obisnuinfa anilor din urmd de a comenta faptele

Intors acasd, mdna, in mod instinctiv, mi se indrepta spre

telefon, cu intenfia de a-i forma numdrul. Asteptam, astept Inca,
totusi, neverosimila lui chemare.
Sebastian era de o sensibilitate aprope feminind. Frumoasa lui
. .
prunre ref lecta, adeseori, o anxietate acutd. 0 clipd, rdstimpul unei
scdntei electrice ( Ind intreb, astdzi, dacd nu era un avertisment al
destinului sau tragic). Alte ori, ironia ii inflorea aimbetul discret.
Atunci privirea i se lumina brusc, si cumintul de spirit izbucnea

MIHAIL SEBASTIAN

59

dinteodata. Ii cungteam bate atitudinile, ci le-g putea Igira

f ara gro,

atat personalitatea lui era de atgantd.

In tri0ii ani ai rdzboiului recent, suferise martiriul. Zilnic

urmarit de ganduri negre, care aveau o aparenfd de justijicare,
gasea totgi forfa sa invinga aceasta stare morbida fi sa aduca
celor mai increduli certiludinea victoriei. Aceasta era triumful
dreptei judecafi, dar ui semnul unei mari folic sulletoti.
Scrisul ii era o necesitate de fielece clipa. Cand legi inumane
i-au interzis publicarea, a renunfat, pentru un limp, la scris. Dar

Ii scria aprope zilnic jurnalul intim fi, mai tarziu, a scris, in

relugiul prietenesc dela Corcova, Steaua lard nume, piesa fucata

sub pseudonim, care s'a bucurat de un rasunator succes.

Dar sensibilitatea ii fusese iremediabil ranita. Reparafiile care
au venit, dupa 23 august, ruz puteau ,sterge urmele trecutului. Cine

a cilit De cloud mii de ani, romanul sau care a starnit atata

Dalai in 1934, la data publicarii, i apoi stralucitul pm/let Cum
am devenit huligan, in care raspunde tuturor detractorilor sai,
0ie ce inseamna apararea demuitafii umane.
Durerea, insa, Ii fusesc mull sporita prin prelafa lui Nae
lonescu la volumul De cloud mii de ant, prin care acesta,
cu un cinism real sau de ocazie, justifica persecufiile trecute
viiloare.

Capitolul acesta din existenfa lui Sebastian se inchidea, asa

dar, in chip tragic. Pe Nae lonescu, Sebastian II iubise

si 11

prefuia Inca. Personalitatea luciferica a acestuia Ii vreijise, in

anii adolescenfei, cnd, cu prestigiul situ de profesor foarte
atent la aspirafiile generafiei care se ridica, Nae Ionescu ii
afutase cu sf atul si, apoi, cu fapta, luandu-1 in redacfia ziarului
Cuvantul.

Nae Ionescu

II

descoperise pe Sebastian la examenul de

bacalaureat din Braila, ca examinator. Fara sprijinul sau,

poate ca inceputurile i-ar Ii lost penibile. Dar, in felul acesta,

sprijinit de o autoritate recunoscutd, debutantul a putut prinde

curaj.
Evenimentele ulterioare, prefaid a prigoanei ce era sa se des-

lanfuie in curand, au agraval maladia sufleteasca a prietenului

nostru, provocand, in cele din urnro, o ca/as/no/it inevitabild: prapastia dintre el 0 fara carell ndscuse i crescuse la san, ca pe orice

6o

REVI6TA FUNDATHLOR REGALE

fizz al ei, pentru a nu-I mai recunoaste si repudia, mai tdrziu, din
eine stie ce motive.
In sulletul alit riinit Incollise ideea expatrierii. Era o aspirafie
ciltre mai bine, in momentele cele mai grele ale perseculiei rasiste.
Evenimentcle dela 23 august, mai Midi, prdbusirea Germaniei
hilleriste, apoi, indepeirtase, 'laid, aceasta' eventualitate.
Ca un derivativ, in aces! limp, si ca o necesitate pentru ziva de
mcline, Sebastian se apucase sa invefe limba englezd. Eforturile
sale foarte serioase au fost Incununate de succes, intru cat ajimsese
sd citeascd si sd vorbeascd cored englezeste, inteun timp foarte
scurf. In felul acesta, s'a dedicat cu totul literaturii engleze, ceea ce
i-a permis scl facii un curs universitar despre Shakespeare, si scl
dea excelenta conferinf 'd despre Actualitatea lui Shakespeare ,
in cursul iernii trecute.
In acelasi timp, citea cu pasiune pe Balzac, pe care 11 cunostea
in toate amdnuntele, si pregalea o tezd asupra lui, pe care intenfiona
sci o prezinte la Sorbona.

Asculimea judeclifii sale critice, de care del dovadd in studiul

consacrat Corespondenfei lui Marcel Proust ( 1939), fustifica
speranfa ca el sei devind un critic cu renume mondial. Scriscl in
limba francezd, lucrarea de mai sus s'ar fi bucurat de adeziunea
unui public international. Era, In ,aceastel intenfie a lui Sebastian
de a depdsi cercul strdmt al cititorilor romemi si de a pdsi in arena

international& prin tratarea unor subiecte de interes general, o

justa apreciere a propriilor sale forte.
Opera lui constilue o stralucild prefafd pentru o bogatd activitale viitoare.
Sebastian avea o fericitd indemetnare la scris. Redacta cu up-

rintd si era alai de staptin pe expresie, Inc& ar fi fost oricdnd in

stare scl redacteze un articol sau o brosurd, in limpid eel mai scurt.

Brosurile pe care le-a scris, cu prilejul loviturii de slat dela 23

august 1944, stall marturie despre aceasta. Ele ne amintesc stilul
vioi, verva si calitdfile volumului Cum am devenit huligan , pe
care I-am citat mai sus.
A ccidentul este un roman la care Sebastian finea foarte mult,

din cauza impreturarilor legate de elaborarea lui. Sunt Orli din

aceastd carte care pot fi socotite printre cele mai bune pagini ale sale.

MIHAIL SEBASTIAN

61

Dar mai presus de toate, Mihail Sebastian olcatia un lenomen

in sine, de inteligengi, sensibilitate si telent. Genti lela lui au resim(it-o toll acei care 1-au cunoscut. Viitorul i se deschideo. Era
ktrulr, plin de sandtate i inspira simpatia.
A trebuit ca forla oarbei a Destinului sii stingei aceasta Ilathrii

dintre noi. Open, pe care nimeni nu o va putea relua, zace intreruptii pentru ve.lie.
AL. ROSETTI

GALCEAVA IN TELEPTULUI
CU LUMEA
DESPRE RAI
Infdeptul. Oh, oh lurne i iar lume, unde eti sa ma tangui tie?

Lumii cant cu jale cumplit viata

Cu grije i primejdii cum este i ata
Pre subtire i In scurta vrerne traitoare.
0 lume vicleana, lume inelatoare 1

Lumea (vine in chip de femeie mareata, aproape goala, incinsa cu un val foarte striveziu. Pe piept, pe pantece, peste tot
e ca i zugravita cu stele. In mina tine pamantul). Iatd-md-s,
pentruce ma chemi?
I. Ma plng cd toate sunt trecaloare si am sit' mor .,si nu stiu
dried este rai.

L. Vrei sti alli dud e rdsplatd si pedeapsd pentru japtele oamenilor In via/a de apoi?
I. Nu. Doresc sd stiu dacd sulletul e vesnic, fiindcd la iad am
auzit cd omul moare de a doua moarte. ,Si nu vdd rdsplatd mai
mare decal ca sei am duh nemuritor.
L. Ei bine, cunoaste cd nu este rai.
I. Vai de mine!
L. Voiu sd zic : nu existd raiul din Scripturi in care duhurile
petrec ca 'ntr'o grddirzd.
I. Atunci pierifi pentru vecie sd fie Xerxe si Artaxerxe, Dariu
si Nabucodonosor, Alexandru cel mare si Iuliu Cezar? Va sa- zica
nu-i voi intalni In lumea spiritelor cum trdgeam nadejcle?
L. Precum zici.

GALCEAVA INTELEPTULUI CU LUMEA

63

I. Siml Ca mi se lace un vartej in cap. Dar atunci ce fel de

lame esti tu si la ce te-a fdcut Dumnezeu, dacd dupd aid/a caznd
a viefii nu ne Invrednicim de fericirea nemuririi?
L. Ba eu sant band si Dumnezeu infelept si tu esti nerod cd
nu stii ce vrei.
I. Oare?

L. Ba chiar asa, si am sd-fi dovedesc. Dar intdi sd-mi spui

ce infelegi tu prin a irdi.
I. Infeleg sd simt, sd odd, sd aud, sd iubesc, th urdsc, sd md
'ntristez Si sd md veselesc, sil md gandesc la lemeia si la copiii
mei, la semenii mei si la fara mea, sd fin rdbojul anilor, al zilei
de ieri si al celei de mtline.
L. Prea bine. Prin urmare dacd ai fi lipsit de miros i de pipdit, de vdz si de auz, de tristefe si de bucurie, de puterea de a cu-

noaste lucrurile si oamenii din jurul tau, de a-fi aminti trecutul

i a-fi inchipui viitorul ai mai zice atunci cd trdiesti si cd ai suite!?

I. Ba nu, ci

ay

i ca si mort.

L. Asa i este, cdci un suflet gol de simfiri i gdndiri e ca o

mare fdrd apd, adicd nimic. Acum mai spune-mi cum socotifi
voi oamenii cd sant duhurile?
I. Unii cred cO sant spirite pure, nemateriale, idei curate,
bucurdndu-se asijderi Ingerilor i in pia lui Dumnezeu de constiinfa nemijlocild i nefdrmuritd a celor vazute si nevazute, fiind

ferite de durere si gresald ca unele ce s'au despdrfit pentru totdeauna de viafa trupeascd. Alfii insd zic cd sufletele sunt fiinfe
de abur care desi nu pot fi zitnite cu ochiul au totusi chip si asemanare de om i viefuesc mai departe in stare de simfire si gdndire,
cu toate cd lard durere si moarte.

L. .5'i tu cum ai dori sd fie?

I. Del stiu eu ce sit zic?
L. Sd judecdm asupra sufletului ca spirit carat. Asa precum
ai spus, el nu mai are cunostinfe noui, experienfd, cum scriu filosofa vostri, si trebue neapdrat sit uile tot ce-I lega de mine, lumea.
Caci chiar dacd el are constiinfd, el vede total infra vesnicie, si
de band seamd cd pentru duhul care trece cu mintea sa prin nesfdrsirea de oameni, femeia si copiii sOl sant boabe de mac intr'un
munte de seminfe. A fti total intru vesnicie, Inseamnd a uita liece

lucru in parte si cine uild pcirfile nu stie nimic.

64

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

I. Ciudate vorbe! Va s zicd, dupd tine, Dumnezeu a uitat

de lume ci iiind totul e negiutor.
L. Cam astfel i este, intr'anume fel. Insd acum nu e vorba de
Atotputernicul ci de duhuri. Atdt pot sd-fi amintesc cd litosolii
socotesc pe Ziditor impasibil, adicd nepdsdtor, cum 0 se cade sd
fie eine .std mai presus de Mate. Dar duhurile Insei rdvnesc nepdsarea, pentru a scdpa de durere. Si de ce le-ar mai fi lor de trebuinfd
simfurile i pasiunile? Lor nu le e de folos nici gustul nici desgustul, ca unele ce nu se mai hrdnesc, nici mireasma nici duhoarea,

ne mai cdlduzindu-se prin miros asupra lucrurilor bune ori vdIdmdloare sdndtdfii, ele n'au rzevoie de auz, fiindcd nu sunt in
primejdia de a cddea in rou, ele n'au nici fried, de vreme ce nu
sunt ameninfate, i nici doruri, deoarece peste fericirea vepicd nu
mi e nimic de dorit. Dulcile pdreri de rdu suf Icicle nu le pot avea,

cdci fi-am spus cd ele au uitat clipele viefii. Un singur simf lsi
inchipue mulfi cd tot trebue sd aibd spiritul, anume vdzul, fiindcd
in rai este lumina. Dar 0 asta e o figurd poeticd de ale voastre,
pentrucd dincolo de mine nu e nici lumind nici intuneric i acestea
sunt doar chipuri de a md privi. Acum gOnde,ste-te bine cum ar

trdi spirilele pure in rai. Ne mai avOnd mijloace sei cunoascd,

ele ar sta ca nige stane de piatrd una in fafa alteia, feird sd ctie
una de alla, filth a se iubi i f Ord a se uri (fiind ele, cum am zis,
impasibile), fOrd a se schimba, cdci sclzimbarea e lumeascd pi
raiul e locul cel f eird m*are. Sd zic cd, cu toate astea, duhurile
ar avea o constiinfei de sine, nemijlocitd. Ea ar trebui neapeirat
sd fie una care sd priveascii universul intr'o clipei feud a se opri
in pOrfile sale, recunoscOnd ca printr'o fulgerane substanfa ob0eascei din care sunt f acute toate. De aceea se vorbe0e de frdfia
spiritelor. Ea vine de acolo cO tonic fiind goale de viafd lumeascd
se amestecd precum lumina lumOndrilor, f eird sO dea umbra meicar,

nefiind decal lumind fOrd lumOndri. Chiar de fi-ai putea inchipui

acest soi de con,stiinfei feird de m*are i f Ord mdrginire, ex'stenfa
in rai nu e de dorit. Sufletele ar fi cuprinse de un urit groaznic,
mai rdu dealt orice iad.
I. Si de asta mO rub.. Prin urmare Dumnezeu care e spiritul
spiritelor, cunoscdtorul a toate fdrd mijlocire ,si deosebire de pdrfi
in vreme i spafiu, se. plictise0e.

GALCEAVA INTELEPTULUI CU LUMEA

65

L. S'ar plictisi lard doar si poate (lacer' ar li cum vi-I inchipuili

voi. bud' el este feiceitor a toate, intru vecie, nerdmanand niciodatd
irz nelucrare si se desfilleazd cu mine, fiindu-mi mereu laid si sot.
Altcum s'ar plictisi.
I. Asa ceva am mai aflat eu. Spun filosoli ca Platon elinicul
si Sclzopenlzauer dintre cei noi, cum cd ideile rear fi alla decal niste
tipare eterne, pe nume prototipi, care se MI dptuesc neincetat in
lume, fiind vesnice dupd chip nu si dupd materie, si ar fi si cote

un tipar pentru fie,stecare om, asa cd dacd eu mor acwn, tu md

croiesti la loc dupd aceeasi mdsurd. Sd-fi spun drept, socoteala
asta nu-mi prea place. Poate cd sd lie adevdratd credinfa cd duhurile sunt ca niste trupuri subliate ce pot sbura si via prin aer
si in cer.
L. Credinfa asta e si mai neghioabd. Dacd duhurile sunt de
aer, inseamnd cd sunt materiale. Fiind ele in stare de simfire si
gandire, socoteste bine ce ar fi raiul : nimic alta decal iadul plictiselii si al vrajbei. Pentrucd duhurile fiind pasibile, s'ar iubi .,si
s'ar uri, s'ar aduna si s'ar desparli, s'ar indusmdni si s'ar rdzboi.
Duhul bdrbatului ar trebui sd doreascd negura femeii .,si sd voiascd

a se impreuna cu ea fi nu vdd ce i-ar impiedica sd lath nuntd

si sd nascd copii de abur.
I. Credinfa cd dulzurile sunt dornice de insolire o au multi,
dar se zice cd pot fi rodnice numai culcandu-se cu oameni vii.
L. Fie si asa. Inca o dovadd cd aceste duhuri sant materiale
irz felul lor. Alunci te intreb eu, cu ce rost ar fi chibzuit Dumnezeu

ea irz afard de mine sd mai creased aldturi o ornenire de cefuri.

Nu era rnai nimerit ca omul sd nu mai moard de loc?
I. Mai bine, fdrd indoiald.
L. Dar nu te-ai gandit la pagubele pc care noua impeirgic a
spiritelor ar aduce-o oranduirii mele! Tot ivindu-se fdrh incetare
si ne mai rnurind, duhurile s'ar inmulti atala Emit, asemeni unor
ldcuste, ar mama tot acrid si eterul i-ar scutura, larind stelele in
vantul lor!.
I. Hm! Mi-ai sucit mintea de tot. Ti-am mai spas adincauri.
Bine era sd nu fie moarte de loc.
L. Iardsi gresesti. Dacd oamenii ar trill vesnic, multe neajunsuri

s'ar ivi. ,,Stiind cd nu pier, oamenii nu s'ar mai inmulti, si si-ar

pierde puterea de dragoste si organele imperecherii si astlel n'ar
5

66

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

mai fi bdrbat si femeie i sufletul vostru ar fi sdrac de cele mai

Matte pasiuni. Oamenii nici nu s'ar mai hrdni, ne mai fiindu-k
teama de moarte, i atunci ar iei oameni Ord stomac, lard maruntaie ci currind si fdrd gurd i alte deschizaturi. Cad nu se poate
sa fie i moarte i nemoarte totdeodald i sa trdiascii numai cci
cc s'ar hrdni. Fiindca atunci ar fi i boale i prime/die de moarle
pentru unii i fiind pentru unii, ar fi pentru tali. De poli gdndi
tin singur om nemuritor, toti sunt nemuritori i fard vreo condifie.

Dar precum pqtele nu are nevoie de brale, neapuccind in apa,

edrtifa de vedere, nevdzdnd in pdmeint, omul ar pierde in curdnd
ochi, urechi, mdini, picioare, in sfdrit tot ce-i trebuitor ca sa alerge
pentru hranit ,si sii se fereascii de dumani. El ar deveni asemeni
spiritelor pure, o fiinfd surdd, oarba i muld, frith nicio dorinta
si lard viald vie. Chiar de am gdndi ca oamenii ar avea toate organele din starea muriloare, ca un dar divin, ca sit
piarda
bucuriile viefii, i incd traiul ar fi intunecat. De ar fi sortit Dumnezeu ca voi sa fifi neatinp: de moarte, gdndesc ca neaparat ar
fi Idsat pe pilmcint an numlir mic de oameni, gloala nesfdrsita
Iiind doar un chip de a preintrimpina stingerea spefei. Asa gdngantile care pier repede sunt silmdnfoase I se plodesc nestdvilit,
ldfindu-se in sb/un ci scuturdndu-se ca floare stuloasd. Ceata
aceea nemarginild i etermi de oameni, privindu-se veac de veac,
ar cddea in plictisul de rnoarte, ce apas oriunde nu e mi,scare.
Dimpotrivii, dadi Dumnezeu v'ar hardzi sd vd insoliii ,si sd vc
inmulfifi, nevoind a vd rdpi aceastd fericire a primenirii, de care
zeii elini se bucurau de vreme ce ei aveau copii, ciipeitafi prin imperechere cu zeoaice ori cu femei muritoare, atunci s'ar petrect
un lucru tare neplacut mie. Voi suntefi de lut si tot ie,sind din pamaul i ne mai murind l-afi mdnca pima ce n'ar mai rmdne nimic
din el i afi cadea in valea cerurilor cum se prabr.qirci ingerii razvratifi, l eu m'a,s topi viermanitcl de voi panel la oase.

I. Bine le mai intorci.

G. CALINESCU

JURNAL DE LECTOR
Dictatura lui Timoleon

Un ziar de dirnineald publied rdnduri ernolionate in memoria

celui ce a fost T. Pisani 0 a atitudinii lui, clar vazdtoare i demna,
PM de intiimplarile 0 mdrimile zilei. Convins cd Germania merge
la dezastru, 10 dorea prelungite zilele peind in ceasul capituldrii
necondifionate iar dictatorului din vremea aceea, ce-1 invita sa
vizileze Odesa, ii declina oferia, pentru motivul ca nu are ce alga
acolo. Astfel de marturii nu se citesc lard lacrima, pe care o aduce
fluierul pastorului, cum ar fi spus Dinicu Golescu. i4a, dar, unicarea de rezistenfd, din interior, a lost cu mutt mai vrednicd, dealt
s'ar fi pilaf banui. ,i constatarea nu poate deceit sd bucure, mai
ales cad e vorba de cineva la care te-ai fi ageptat Mai pufin, izolat
cum fi-1 inchipuiai intre sdrmele ghimpate ale mdruntelor sale
gdlcevi 0 ucazuri gramaticale. Caci, spre nefericirea lui, T. Pisani
s'a ocupat .si cil astfel de treburi. Pufin amabil cu dictatorii, el
s'a visat, to1u0, un dictator al gramaticei. S'a visat, zic? Nu. El

a 0 lost un dictator al gramaticei, aya cum prietenul sail, antirevizionistul 0 patronul gazetei ce-1 addpostise, a lost un dictator
al nalionalismului. Nici nu se putea altminteri. Oamenii aceslia
erau faculi sa se completeze. Travestifi in piei strdine, ei au putut
sa amageasca 0 sa impuna. Inteo culturd /Uri strajd, sau cu una
prea slaba, ei au jucat rola! calului troian, care in chip de daruri,

aduce pierire ; iar raul pe care I-au Mau, unul Patriei 0 Milan
limbii romdnesti a fost incalculabil. Cliteceva din falsele precepte
ale lui T. Pisani (era dupd excelenta, erudita i exhaustiva bro-

pird Cazul Pisani * a profesorului T. Mdrufd) am incercal 4

le schifez inteun articol de ziar, de acum ;apte ani, sub titlul :
Un heraclid al gramaticei : Timoleon Danaos. Ceea ce repromn,
bt

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

68

dacd-mi aduc aminte, legislatorului instaurat cu dela sine putere,

era, mai presus de toate, dogmatismul de aramd al inudfdturii sale.

T. Pisani lucra numai cu axiome. Indoiala nu l-a vizitat niciodald. Clasicii nostri, susfinea el, erau marl modele de corecta
limbd romaneascd pentrucd nu foloseau niciodatd neologismele.
Zadarnic ai f i incercat sd-i ardfi contrarinl. Niz-1 clinteai cu o iota
din erezia lui. Imitand pe confrafii lui, gramaticii din straindtate,

T. Pisani stdruia cu patimd asupra erorilor de limbd si de

expresie. In limp, insd, ce aceia le discutau, presupunand cu
modestie, censorul nostru hotdra, sub pedeapsd capitald. (t Vefi zice

si yeti scrie asa si nu allminteri a lost cumintul lui de ordine cat

limp ;i-a exercitat diclatura gramaticald. Si daca si-ar fi cunoscut,
cel pufin, latineasca. Dar ornamai era si facil, pentru a nu spune
superficial ;i, pe dcasupra, ;i incorect. Nu citea cdrfile, ci numai
le frunzdrea ;i aceasta pentru pldcerea de a descoperi o virguld
gre;itd, un neologism intrus. Inarmat cu creionul, trecea pe deasupra rndurilor, oprindu-se cand i se !Arm cd a descoperit conpul delict. Nu rareori inatenfia ii juca larse. Se Intdmpla, adicd,
sd-fi reproseze un barbarism sau mai stilt en ce, desprinse dinteun
citat strain, ce nu-fi aparfinea ci pe care nu-I bdgase In seamd.
Ici avea, cu siguranfd, alcdtuild, odatd pentru totdeauna lista cu
delicvenfi si exemple si nu l-ai fi scos din ea chiar cand ar li trait

cat Matusalem. Pentru un singur pdcat, real sau imaginar, te

condamna de o sutd de ori. Asemeni lui Machado, dictatorul
cuban de tristd memorie, T. Pisani n'a exercitat niciun act de
clemenfd. Ce zisese, era bun zis. Si n'ar fi revenit nici dacd i se
dovedea cd fusese victima unor erori de tipar. IntamplareaImi scoate
inainte, copia 'mei scrisori de acum aproape zece ani. Documental

mi se pare hotarltor, prin cede aspecte sugereazd. II transcriu,

Intocmai :

Uioara, 20 August 1936.

Stimate domnule Pisani,
In calitate de cititor i de victimd, v'a rAmnea 1ndatorat

dacA ati ceti urmAtoarele si ati dispune In consecint6.

1. De cetitor, pentrucg urmAresc scrisul dvs. Inca dela
tuceput, ca i pe al lui Lancelot, Thrive i cati se (=pit
cu chestiuni de gramaticd indiferent dacd subscriu sau

JURNAL DE LECTOR

69

Bit concluziile dvs. (negreit, nu de aceea scrieti dvs.) i

indiferent de cate rezerve vi S'ar putea aduce. Subiectul
cronicelor dvs. e intotdeauna atractiv i, a indrdzni s5
spun, i instructiv chiar prin partea lor negativd. Important, cred, este di va cetesc, intotdeauna i cd nu preget
a admira constanta punctului dvs. de vedere.
2. De victimd, pentruca cca mai gravri din sentintele
dvs., din pasajul referitor la mine, se intemeiaza pc un fals
care, ma gribesc sa adaug, nu vd poate fi imputat. E vorba
de non-sensul ce deducep din versurile: ...sd stai ; ...extrem

de alerld non-sens valabil cat timp admitem lectiunea

...sd stai. Ceea ce nu este cazul. Poezia mea a apdrut intaia

oard in Flacdra, aproximativ prin 1922, dupd aceea, cu
ase ani mai tarziu in Antologia poetilor de azi n din 1928

i a treia oard in 1932, in Itinerar sentimental*, tiparit

de Cultura Nationali *. In toate aceste trei tipdrituri versul este ...sd sai. In consecint5, acuzatia de non-sens poate
fi indreptata cel mult corectorului acelui manual, de care
vorbiti. Pentru aceastd rectificare, deci, i numai pentru
aceasta, am luat condeiul sa vii rog sii reveniti, inteo nota,
din viitoarele dvs. cronici. Non-sensul MI este specialitatea
mea i n'a vrea sa ma impaunati cu glorii str5ine.
Cat privete celelalte puncte negre, cu care ma gratulati,

dei de natura pur subiectivd, mi-a permite totui s5 le

insotesc de doud-trei preciz5ri. Cei ce ma cunosc, sau au
cetit cateceva, cfindva, de mine, tiu cri niciodatd n'am
fost,

cu atat mai putin sa md fi proclamat, mare

literat*. Profesor am fost i sunt i, preen se spunc, de

oarecare utilitate, ca sii ocolesc mice alta caracterizare.
Nu incetez sii ma instruesc, va asigur, in meseria mea,
indiferent de calitatea literaturii mele. Cred ca identitatea
ce cdutati a stabili intre profesor-literat, ca i deductiile
pe care le trageti in legdturd cu compromiterea invdtdmantului, de pc urma unor astfel de literati-profesori, sunt
exagerate. Personal, n'a fi pus o poezie ca s Serenada *
intr'un manual de coald dar, de sigur, .pentru alte motive deefit ale dvs. Intai pentruca este prea intimd i, dupa
aceea, pentruca face parte dintr'un ciclu, in intregul crtruia,

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

70

numai, .stridentele de neologism i cochetiirie Ii afiii deslegarea.

In concluzie, stimate domnule Pisani, vi rog s ma

scuzati pentru obositoarea epistola, ce v'am adresat, in
nadejdea cii yeti binevoi sa-mi acordati reparatiunea ce
v'am solicitat cu privire la acea eroare de tipar buclucasa.
Cu multumiri i osebite sentimente
Al dvs.
P.

Asa, en nevinovale descdntece, in convingerea th voi desarma

olzimpii de arici ai neInduplecatului men censor, it scriam inteo
ehestiune care, in orice parte a globulni, s'ar fi rezolvat, cel putin
in virtutea dreptului de apdrare. Am urmeirit cronicele lui, dupe(

aceea, 0 hind, (loud, un an. Imi spuneam, poate cd n'a primit

incd epistola, desi fosese predatd eu forme asigurdloare, fnleo
epocd de aur a Postei. Un post-scripturn de un rand, cu rectificarea

(-ma, ar I ajuns. N'a apdrut nimic si niciodald. Dar a continual

sd taie si s spiinzure, ca 'n desii codri ai Balcanului, unde domnea.

Pdnd inteo zi (and 1-au chemat pe tdrdmul celdlall, sd legifereze

si acolo. Evident, dupd datina crestineascd, I-am iertat. ;Si am fi
continuat, dacd, deundzi, un ziar de dimineatd n'ar fi publicat
randuri emotionale despre marele sdu caracter, despre stima putind
re purta diclatorilor si despre marele gol pe care 1-a kisat printre
apardlorii limbii romdnesti. . . .54 noi, care ne credeam scdpafi,

dupd 23 August, de (nice soi de diclaturd. Chiar de aceea a

unthreloi .
PERPESSICIUS

COMENTARII CRITICE

MENTIUNI CRITICE
RADU TUDORAN: Fleithri, roman, o Forum .

Romanul romanesc a cunoscut, I ultimii cinci ani, cateva

din realizarile lui cele mai categorice, atat despre partea debutantilor, cat si din aceea a autorilor incercati. Acum se implini,
en cel de al treilea torn, Oamenii Maria Sale , romanul mai
le mult inceput Fratii Jderi , al d-lui Mihail Sadoveanu,
evocare grandioasa a unui trecut glorios si care, cu eroii, cu
moravurile i cu atmosfera-i ozonizatara ne stramutd pe culmile
epopeei, dupa care a tanjit totdeauna literatura noastra, pentru
care a sacrificat de un veac Incoace atatea zadarnice pogoane
fele versuri, i pentru care singure: viziunea legendard i verbul
vrajit al rapsodului, proprii d-lui Mihail Sadoveanu, erau nu
numai indicate, dar i menite. Tot acum, se rotunji, si tot cu
un al treilea volum, Mormant, pamant , trilogia sangerosului
1907*, romanul rascoalelor agricole, de acum patru decenii,
altminteri construit dar intru nimic mai putin dramatic decat
Rascoala lui Liviu Rebreanu i caruia d-1 Cezar Petrescu i-a
mai adaos cel putin dordi romane, vrednice de luare aminte. DacA

Ochii strigoiului se resimte de oarecare stanjenire in reconstituirea istoriei contimporane de dupa epoca Intunecarii i si
mai ales a aceleia din ajunul rasturnarilor de acum cinci ani
(ceea ce nu inseamna c romanul nu este unul din cele mai reve4

latoare pentru scrisul d-lui Cezar Petrescu), Carlton *, in schimb,

cu arhitectura lui de fagure transparent, pitoresc In diversa

lui sectionare i plutind, nepasator, pe apele cotidiane, ca un
transatlantic pandit de-un iceberg fatal, inscrie vibratii magnetice din cele mai imperceptibile si este, printre cartile sale, una
din cele mai bune. i tot acum: d-1 Dinu Nicodin, intr'un efort
eonsiderabil, In care documentatia i originalitatea de viziune
expresie sunt tot timpul conjugate, a dat la ivealA fresca
Revoltrtiei a franceze, cu ingenioase implicatii in sincronicitatea
mastrA valaha ; dloara Henriette Yvonne Stahl romanul Intre

72

REVISTA FUNDATULOR REGALE

i noapte a, unul din studiile cele mai adanci ale sufletului

feminin ; Mircea Streinul cea mai Inchegata i cea mai halucinanta dintre lucrarile sale, Drama casei Timoteiu *, de o incordare atat de intensa Meat ar explica, poate, frangerea brusca a
omului i a creatorului; d-1 Octav *ulutiu romanul Mantuire
aliaj interesant de roman politist de Malta clas i de drama a
personalitatii; d-1 Ion Marin Sadoveanu intaiul torn din Sfarit
zi

de veac in Bucureti )), cielica reconstituire genealogicd i sociala,

de savuroasa fabulatie i ai card eroi, in frunte cu neegalatul

arivist de moda veche, Iancu Urmatecu, sunt de pe acum memorabili... i, de sigur, lista nu e completh.
Dar dacd pentru unii, aceti ultimi cinci ani de istorie literard romneasca au insemnat continuarea normalii a unui drum
mai de demuft inceput iar, pentru altii, Mall pai siguri ai unei
expeditii de ispititoare perspective, pentru d-1 Radu Tudoran ei

au fost inceputul i consacrarea unei cariere de mare romancier,

ce, prin izbanzi i prin perseverenth, s'a situat In fruntea evenimentelor literare ale ultimului nostru quinquenniu..Cetitorul de
obte cunoate aceste carti, Un port la Rasarit *, <Auotimpuri a.

Flacari , urmate la putina distanta una de alta, le tie eroii

eroinele, de aventurile carora s'a pasionat, chiar daca nimic
nu 1-a mai putut consola de cruciera funesta a eroilor intaiului
roman. Inegal oranduite pe scara preferintelor, Nadia, din Un
port la Rasarit a, Manuela din Anotimpuri * i Copila din
<<Flcri sunt trei creatiuni feminine, independente una de
alta dar de egala gratie, printre cele mai frumoase din galeria
eroinelor noastre feminine i care atesta In d-1 Radu Tudoran
si

tin psiholog i un poet al multiplelor Eve, pe langa romancierul

de nestanjenit fantazie. Indiferent de teoriile ate s'au formulat,

romanul nu se poate lipsi de aventura i de eroi, i din acest

punct de vedere d-1 Radu Tudoran a ascultat numai de indemnul

impulsului sau creator, aleganduli aventurile i eroii in functie
de semnificatia umana, ce a tinut sa le inculce. Caci mai presus
de calithtile, superioare i variate, ce se recunosc acestui tanar
rnaestru al romanului nostru contemporan, ceea ce ni se pare en
osebire demn de subliniat este stiruinta cu care i-a urmat propriul sau destin, inatent la sirenele ademenitoare ale prezentului
i la falacioasele lui sugestii. Evident, a lipsit epocei acesteia, de
un tragic grotesc, pana unui Caragiale, presupunand ea censura

i lagarul ar fi ingaduit o atare arta a punctelor de foc. S nu

ne plangem nici de absenta unott opere autohtone de categoria,
sd zicem, unor naratiuni ca Nopti fara Iun , Tacerea mdrii
sau t .. Si a fost ziva a doua a, pe care nu puteau sa le scrie

cleat militanti ca John Steinbeck, Vercors i Ilya Ehrenburg.

Istoria noastra contimporanii, improvizata i plina de volburi,

MENTIUNI CR1TICE

73

n'a ingaduit radacinilor epice sa se prinda. Un singur scriitor;

d-1 D. V. Barnoschi, s'a crezut indreptatit s romanteze aparentele

romanul sau, Stavilare , ramane una din lecturile cele mai

penibile. Romanele lui Balzac 0 ale lui Stendhal sunt, de band
seama, i cronici de istorie contimporana, cu distinctia numai .
di toate aceste reflexe sunt incrustate in lemnul incoruptibil al
fictiunii, ca-i sant subordonate ci ea nu o doming, de uncle 0
timbrul acela de autenticitate 0 de profetle, de care se inv5lue
orice adevar proiectat in arcanele viitorului. Vorbind in una din
scenele vietii politice de dragostea pe care Z. Marcas, genialul
si

ratat, o purta Frantei ( semblable a Pitt, qui s'tait donne

l'Angleterre pour femme, Marcas portait la France dans son

cceur )>) 0 de chinurile idolatriei sale, Balzac adaoga : o Dispera-

rea de a cti ca poseda remediu pentru rata, a carui intensitate

ii intrista, i ea flU poate sa-1 aplice, Ii rodea fard intrerupere ;
dar disperarea aceasta mai era sporit si prin starea de infirmitate in care se afla Franta fata de Rusia si de Anglia. Franta
in rangul al treilea I Scrasnetul asta revenea In toate discutiile
lui. Maladia in-testing a tarii ii trecuse in maruntaie, etc.*. Sant
randuri din Mai 1840, la a cror coincidenta nimeni nu va fi
insensibil dar care tin mai malt de intuitiile creatorului de arta,
ce surprinde ci sensul abscons si permanent al vietii, decat de cine

stie ce anticipatii problematice. Cand Stendhal, contimporanul

sau, epilogand pe tema moravurilor administrative, in o Le rouge
et le blanc , scria despre un anume personaj di este un dibaci,
un prefect excelent, prieten al tuturor hotilor dibaci, care fura
in persoana, fara ca sa fie prins, intre 20-30 de mii de franci
pe an i asta il face sd fie respectat in departamentul su , eine,
cu prezentul in fata ci cu istoria unui veac de moravuri politice
indrat, nu-si cid seama de justetea unui atare diagnostic, verificat ci pe meridianul nostru balcanic. Orice calimard nu poate
deveni astazi un Vezuviu? * se intreabd, in aceeasi povestire
Balzac, referindu-se Ia cerneala uscata ci impietrita ca lava
din calimara lui Marcas ci adevarul este ca observatia poate fi
valabild pentru scrisul omului politic, pentru pamfletarul actuaMarta, pentru ziaristul de temperament polemic, in niciun caz
Insa pentru roinancierul ci cronicarul istoriei contimporane,
caruia singur un climat calm ii poate inlesni nu numai stapanirea
si dozajul materialelor, dar ci captarea acelor sensuri ci umbre,
Lard de care mice roman 0 orice fictiune se prabucecte.
Acest calm, propriu romancierului predestinat, d-1 Radu
Tudoran fl posed ca ci fermitatea de a-si impune subiectele,
de a le conjura dificultile. Tendinta statornica in spre o documentatie cat mai temeinica, apropriata subiectului, &are ceea

ce ar putea constitui armtura romanului, este Inca una din

74

REV1STA FUNDATIILOR REGALE

particularitatile scrisului su i ea apare, mai de-a-dreptul sau

mai insinuatd, tn fiecare din cele trei romane, pand azi aparute.
Mediul provincial din # Un port la Rasrit i initierea nautica
a eroului sunt agrementate de acele detalii i preciziuni pe care

singur studiul tehnic i observatia prelung aplicat si le pot

asimila cu familiaritate. Scoala avionului i poezia sborului,
betia altitudinii sau sensatia crispanta a prabuirii inevitabile,
pe care o starnete, in lansarea cu parauta, Amedeu cabotinul,
yin, de sigur, dela un scriitor de formatie realistd, care ca i
maetrii siui, un Balzac, un Zola, un Flaubert, a cheltuit multe
ceasuri de ucenicie i initiere. De sigur, nici Un port la
Rasarit , nici Anotimpuri nu-i schimbd caracterul esential,

din pricina acestei documentatii, i unul i altul fiind romane

ale inimii omeneti i episoade de iubire, din cele mai stralucitoare. Cat despre Flacari , cel de al treilea i ultimul
roman al d-lui Radii Tudoran, documentatia, aici, era mai de
rigoare ca oricand i se vede nu numai din siguranta cu care
manuiete un material, tehnic i uman, atat de complicat ca
acela al unei exploatari petrolifere, dar i din intreaga atmosfera
proprie unei astfel de aezdri. Intr'un anume fel, documentatia
romanului Aurul negru, al d-lui Cezar Petrescu, este mai evidenta,

mai ostentativa chiar, pe de o parte din pricina Inclinatiei sale

spre livresc i referinta enciclopedica, pe de alta din pricina
caracterului demonstrativ, oarecum tezist, al romanului. a Aurul
negru , se tie, continua i cornpleteazd procesul de industrializare i ruina sufleteasca, dela Piscul Voevodesei, pe care romanul
Comoara regelui Dromichet 11 prefatase in culori atat de

romantice. Eu cunosc legea cruda dela petrol s, Ii spune lui

Zaharia Duhu, originalul olandez Van den Vondel, tehnicianul
dela Piscul Voevodesei, in una din revelatoarele lor convorbiri.
Oriunde este i oricum se numete legea lui este identica. Huile
de naphte, petrolio grezzo, petrolio, erdl, crude oil, nafta, ropa,

surovina, kuda, kusdzu... Multe nume pentru una singura

teribila idemoniaca forta.Transforma mediul, indigenul nu rezista.

Se detepteaza indigenul c devine el exotic in satul unde a

lost nascut... Este el exotic, strain, moare. In unul fel sau altul
fel, moare . Ceea ce romanul d-lui Cezar Petrescu demonstreazii
.-i
confirma matematic. Nimic din acestea in a Flacari t. D-1

Radu Tudoran nu urrnarete o terna sau o teza anume, deefit

in masura in care vieata Insi, desfaurandu-se dup legile ei
proprii, este o tema i o teza. Daca incendiul, datorit oarbei
intamplari, n'ar fi mistuit sondele dela Runcu, i, odata cu ele
n'ar fi pustiit intreaga, infloritoarea aezare de altadata, exploa-

tarea ar fi durat i astazi spre marea disperare a trogloditului

Bocanu, acest grotesc genius loci, pe care veneticii * nu-1

MENTIUNI CRITICE

75

incfinta, cu toatc ea datorit initiativei i ingeniozitatii lor a ajuns

la bungstarea animalica, in care se tdvalete, cu deliciu. E drept
ca incendiul devastator se starnete dintr'un chibrit al lui Mo
Vladoaie, una din victimele carciurnarului Dumitrica i chiar in

noaptea in care acesta ii primete osanda, ceea ce ar putea sii

para un inceput de justitie, oarbd e drept, caci nu-i alege nici
rnijloacele, nici cararile. E drept cd din clipa aceasta dezastrele
se tin lant i ea sunt jertfiti pe rugul imens al sondelor arzande
vinovati i nevinovati: eful postului de jandarmi, inginerul
anonim din aventura noptii de vara, cand Copila ca o alta nuda
dryada se rataeete in padure ; Copila insai, aceasta casta salbaticiune, in care d-1 Radu Tudoran a turnat tot sufletul virginal 0 pur al naturii 0 din care a fkut o ereatie, de alt plan,
dar de egale gratii cu Nadia 0 Manuela, Copila ins4i i Gogoi,
redeventiarul betiv, pe care 1-a razbit d,in nou pacura tocmai
adasta sa porneasca, din nou, cheful . a. m. d. E drept iarai
ii moartea lui Dimopol, bancherul aidoma unei caracatite, din
ale carui ventuze nimic nu scapa i victimd Insui acestui
excesiv spirit de hrapire, ca falimentul i innebunirea lui Lipaneseu, comerciantul din Campina obsedat mai mult de geniul
afacerilor petrolifere decat de mirajul inavutirii, cii accidentul
mortal al lui Bocanu, alunecat in cutitul cu care injunghie de
Ignat porcul deliciilor capcaunice, ca toate aceste man i mici
decese, dimpreuna cu perdeaua de foc ce se abate pcste gospodiirii i exploatare, ar putea sii justifice impresia dupd care
autorul ar fi voit sii reediteze, in alt plan 0 cu alta figuratie,
lcgenda Atrizilor, i succesivele ei ispiri. 0 astfel de impresie
e Insii de-a-dreptul falsa. Privesc firma (carciumii lui Hristea
Dumitrica) i ruinele i mh gandese: ce-a trebuit sii insemne
aceasta intamplare? A fost o drama? Singuri nu ; dar adunata
cu toate celelalte... Da, a batut un \rant de nebunie i moarte,
pe-aici. In piata asta goala, unde a inceput sa creasca iarba

Unii au murit; fiecare moarte un simbol. Altii au plecat...

Da, a batut un \rant riu pe-aici... scrie inteun Joe al cartii

sale d-1 Radu Tudoran i comentariul acesta funebral pare sa

confirme impresia dintii. Numai ca astfel de randuri nu apartin
romanului propriu zis. Ele figureaza in cele cateva pagini ale
prologului , litanie quasi-lirica i recapitulativa pe care economia romanului nu o reclama, de care se poate dispensa (au
prologuri Un port la Rasarit i Anotimpuri * i la ce ar fi
slujit?) 0 care, dupa a noastra umila parere, ar fi trebuit sacrificata tocmai pentru ca sa nu favorizeze false irnpresii. i F1Aearl e un roman masiv, inchegat in toate articulatiile lui, ferecat
a zice, solid infipt in pamanturile frimintate de dincoace de
Telega, cu cronica lui de zi la zi, dela cea dintii, and ultimul

76

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

sosit negustorul Lip5nescu din Cmpina, viitorul petrolist, se

aventureazd in tovarasia consoartei sale Anghelina, cu tr5sura
hurducata prin toate hrtoapele, calauziti de Motoaca, rar exemplar de umanitate in acest viespar de instincte, catre gura de
iad a pamanturilor petrolifere i pada la cea din urma, can&
dupil dezastrul de apocalipsd, portareii pun pecetile pe sondele

parasite ale lui Lipanescu si pornesc la oras, Intovarasiti de

acelasi Motoacd, pe care mormintele acumulate ii alung5, nu
insd Inainte de a b5ga de searna cum intre sonde, radacinile
copacilor, care sfatuserd ascunse In pamnt, Ii scoteau deasupra

lastarii tineri. Era de necrezut: pamntul chinuit avea iar sa

Inverzeascal Aveau s creased la loc iarba, florile, padurea, pe

unde cursese pacura, pe unde trecuser5 tractoarele, sh ascunda
gurile puturilor, vetrele sondelor, urmele batalelor, sa umple
toate r5nile . Caci viata curge, neintrerupt, inainte, peste morminte si peste rani si romancierul Innascut ia pildd dela dansa.
Cu rani exceptii, ce tin de atmosferizare, cum este, de pilda,
silueta sinistra si de cobe a babei Neaga, cu evolutiile ei simetrice, sau paginile de inalta poezie silvestra, cnd, la fel cu eroina
lui Giraudoux, din Suzanne et le Pacifique , Copila nud5
innopteaza in p5dure aseuiat de spaime si vraji, intermediu de vis
si transfigurare, atat de minunat intercalate Intre peisajele aspre

ale romanului, cu rare exceptii, romanul d-lui Radu Tudoran

nu foloseste nici parabaza comediei antice, cu invectivele ci,
nici reflectiile autorului modern, desam5git i jeluindu-se de
brutalitatea civilizatiei tehnice. Nimic din acestea In Fl5c5ri .
Un Upton Sinclair, temperament fugos si pamfletar cu renume,
poate face procesul petrolului american, un Cezar Petrescu, la
noi, poate pleda o tem5 ca aceea a aurului negru a privit ca

un flagel al civilizatiei. Temperamentele lor o cer si o impun.

D-1 Radu Tucloran ramne tot timpul Intre granitele fictiunii
sale, romancier obiectiv inainte de toate, preocupat de destinele
eroilor sai, istoric al prefacerilor ate se petrec, dar ferindu-se
sa ia atitudine, i cu atat mai putin s condamne, chiar cand
prilejurile ar invita. Atunci chiar, cronicarul se multumeste sd
fnregistreze, scriind o pagind sobra, de monografie tiintifich,
referitoare la chipul cum ia nastere s clasa redeventiarilor si la
prefacerile pe care le aduce bogatia aceasta devastatoare *
(pg. 62) sau sugereaza falsitatea acestui lustru de bun5stare
din cateva sgarcite replici, din cateva modeste ganduri, d. p.: d-1
Bilacu, antreprenorul Cazinoului, e mandru de oglinzile instalate si nu se simte u nirnic vinovat daca dispensarul exploatdrii
n'are vatd i nicio fasa mai ca lumea iar Motoaca, in timp ce
trage fitilul ldmpii mai jos si 4 coboard Inca o bucata Ie Intunerec peste Incaperea i-asa neluminata nu se poate feri se se

MENTIUNI CRITICE

77

gandeasca chinuit de neputinta lui de-a intelege faptele, la

miile de vagoane de titei ce se scoteau de colea si se duceau
pe tevi, facand s'a se ilumineze orase i iri intregi, in alte piiri
ale lumii, in timp ce aici oamenii trebuiau s dr5muiascd gazul
din lamp . Sa nu uitim Irish' cii Motoaca nu e redeventiar,

in timp cc Gogoi, bctivul, pe care-1 tot rizbeste p5cura, oi-a

boierit calul, II plimba pe sus, la ora i, In grajdul de piatri,
i-a instalat i electric5, chit ca tusa Filofteia, nevasta-sa, s'a
chiorit tot timpul cu gaz, cum singurd se cdineaza in ziva mortii
lui Gogoi, Inversunandu-se cu bata impotriva calului i /land
cu bolovanul in becul din tavanul grajdului.
Spuneam cii d-1 Radu Tudoran nu neglijeaza documentatia
romanelor sale, chiar dimpotrivA i c5 In Fl5c5ri ea apare,
mai cu seama, in atmosfera intrcgii asez5ri petrolifere. E vorba,
deci, de o reconstituire, in spirit, a unui alt cosmos, diferit de
al romanelor anterioare, o reconstituire in care cu greu s'ar putea
face partea exacta, cat observatiei i modelului i cat intuillei
oi fantaziei creatoare. # De-atunci oamenii i-au spus Cotciul.
Stai: oamenii r-au spus aa? Nu; mi se pare ca-i un nume scornit
de mine. Ce-are aface? Fiindc5 i se potrivcste, am sa i-1 p5strez
scrie d-sa, in acclasi prolog amintit, despre omul de casa al
lui Bocanu, despre aceasta nou5 incarrare a Scatiilor i P5turi-

cilor din literatura noastri, si formula mi se pare revelatoare

pen tru delimitiirile iluzorii dintre fictiune i autonomia ei. Scriitorul fAureste o lume, in care nu numai cetitorul, dar insusi el prinde

sa se incread5. E semnul dupd care se recunosc adevaratii creatori. Documentatia aceasta In spirit, In atmosferi, se intrupeaza
in locuri i in oarneni, in armonioasa I,or fuziune, in varietatea

de tipuri, in umanitatea aceasta, cand primari i and primi-

tiva, care poate sii selecteze individuaIitiii hidoase i anirnalice,

de specia lui Bocanu, istete i pitoresti, de cattgoria unui Gogoi,
pure si virginale de calitatea Copilei s. a. m. d. Romanele d-lui

Radu Tudoran au excelat intotdeauna printr'o numeroasa oi

bine diferentiata figuratie, personagii de prim si secund plan,

ce nu se pot uita cu usurinta. Asa a fost In Un port la R5sarit ,

asa in <Anotimpuri , asa e i fn I F1ic5ri . Originalii i ea bo-

tinii, aventurierii i ratatii, mai mutt sau mai putin sarjati,

n'au lipsit romanelor sale, inviorand scenele de mare tensiune,

inseninand peisagiile adumbrite. Comandorul Maximov, Ron ky,

proprietarul uzinei, locotenentul Ilinca, Ades si Amedeu iat5

cateva din personagiile acestei galerii, proiectate Inteo oglinda
convexa dar Insotind ca un prea amuzant balet de umbre chinezesti, pasii de vis i vraja ai eroinelor. Tendinta aceasta, daca'
nu catre caricatural, c5tre personajul de exceptie, In mice caz,
s'ar zice ca este adancita In ultirnul d-sale roman Fl5c5ri s.

78

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Numele insasi par in asa fel alese, Meat sa individualizeze mai

pregnant, sa stigmatizeze In anume cazuri: Bocanu, 1VIntoaca,
Gogoi, Coteiul. In realitate, lucrul se explica. Trebuia acestui
peisagiu de culori sumbre o umanitate aparte, care abia deschide
ochii la lumina violenta si contradictorie a civilizatiei, figuri de
rnitologie oarecum, o mitologie vecina cu preistoria, de proportii
uriase, de couture framantate. Ascultati cum se infatiseaza, din
pragul romanului aproape, ochilor uimiti ai viitorului petrolist
Lipanescu, decorul acestor scene, unde se vor desfasura Intarnplarile din o Flacari*: o 0 vale larga, rotunda, ca un urias fund
de ceaun, aparu In fata, sub o lumina cenusie-rosiatica. Departe,
crestele neregulate care Inchideau vederea de jur imprejur, erau

acoperite de paduri. Muffle se Inchipuiad Intinzandu-se la

nesfarsit, din.vale in vale sit din deal in deal, peste un tinut fara
hotare. In mijlocul talazurilor lor verzi, valea desgolit din fala
parea o rang urias. Parch' o ploaie de apa tare arsese vegetatia
din radacini, lasand In urma o jupuiturd infioratoare. Rape le,
altadat ascunse de paduri, acum apdreau impudice, accentuate,

ca niste rosaturi de puroi intr'un organism plin de cangrena.

Pe fundul lor, pe versanti, deasupra, erau infipte turle de sonde,

semanand ca niste copaci eiudati, negri i sterpi. Intre ele, jumatate Ingropate in parnant, se vedeau rezervoare mici de scanduri,
naclaite de titei. Dare negre se scurgeau pe coaste, prin taranii,

formand smarcuri din loc in loc, legand un rezervor de altul

intr'o tesatura Incalcita i murdara. Drumul, coborind in serpentin i intinzandu-se apoi lung, o destrama cu linia lui alba,
pierduta spre celalalt versant, indepartat, al Will*. Dup o atare

ridicare de cortina, oamenii Intalniti nu mai au de ce s surprindd. Va surprinde mai curand, aparitia Copilei, fata pustnicului Paduretu, inrait pentrucii petrolul 11 ocoleste, aceast rara

si imaculat floare crescuta inteun pamnt impur, insa nu va

surprinde de fel aratarea diforma, de duh leit pamantului accstuia, a lui Bocanu. Am spus Cate ceva despre acest personagiu,

una din creatiile cele mai izbutite ale d-lui Radu Tuaoran, si
am lasat sa se banuiasca profilul lui de capcaun, din eine stie
ce Alixandrie poporana. Nimic n'ar putea suplini, insa, portretul,
rabelaisian am spune, in care autorul se intrece acumuland de-

talii peste detalii: o Era un om gros si mare, scortos, noduros,

facut din linii neregulate si dure. Avea ceva de copac, de urs,
de baci si de haiduc. Se potrivea poate cu locurile acestea asa
cum vor fi fost inaintea despaduririi: un trunchiu rezemat in
pamant pe doi busteni. Purta cisme unguresti, negre, bine lustruite, Med urma de praf, inalte numai cat jumatatea pulpei,
cu incretituri dese In dreptul glesnei, niste Incretituri simetrice,
si regulate, ca la un burduf de harmonica. Deasupra, In cioarecii

MENTIUNI CRITICE

79

de climie alba, picioarele se ridicau otova, grele si groase, nodu-

roase ea niste bulamaci. Pareau ea sustin atata greutate !neat

daca vor sta mult asa, ori vor intra in parnant, ori movila se
va surpa. 0 eamasa alba, hogat incretita pe poale, se revarsa
intr'o cascada de panzarie peste cioareci, 'Ana aproape de genunchi, etc. etc. Din camasa Fara guler, incheiata strans, gtul
iesea sugrumat, rosu, cu creturi mari, ca ale cismelor. Capul
avea forma unui bolovan de rau. Pie lea obrazului dura, aspra,
prea groasd ca sa sufere vreo flexiune, nu facea uicio cuta, parea
indesatd, cu paie pe dinduntru, ca o cisma pusa la uscat. Numai

sub Mei se indoia, imbracand dou gusi groase, atilt de tari,

ca le-ai fi crezut indopate cu boabe de porumb. Pe cap purta
o palarie mocaneasca, din pasla tare, cu borurile intoarse in sus,
prea mica, acoperind numai crestetul etc. etc. . Dar dacd posedd
arta portretului, realist, si ar fi de ajuns & ne gandim la toate
celelalte personagii ale romanului, Lipanescu, Anghelina, carciumarul Dumitricd, Dimopol bancherul, Coteiu, Brebeanu s. a.

in. d., rand pe rand si cu nuante anume portretizati, cata sa

spunem ca la d-1 Radu Tudoran imagina aceasta picturald este

completatii cu tot ceea ce moravurile, actiunea, incidentele adaoga

si semnifica. 0 dihanie de talia si trasaturile lui Bocanu va

duce o vieata conforma si ar trebui sa urmarim pe capcaun in

toate detaliile vietii lui cotidiane sau solemne: ingurgitand mancaruri grase si tuica, de unul singur, in timp ce ai sal 11 servesc
sau 11 asista, tuteland cararile si insultand pe veneticii care

i-au incalcat hotarele, deplasandu-se la Campina pentru vanzarea cupoanelor, la masa la Dimopol, convins ca bancherul
ii intinde o cursa, in aventurd galanta la surorile lui Motoaca
sau a tiind drumul Copilei si venind de-a-herbeleacul in vale,
rostogolit ca o bute de osanza, toastand la nunta Linei, pc
care o da dupa Coteiu, in salonul cu luminile stinse, printre
fulgerile deslantuite si la para incendiului care aprinde sondele,
ar trebui, zic, urmarit in toate aceste peripetii, grotesti si savuroase, pentrn a intelege complexitatea acestui portret si mestcsugul artistic cu care d-1 Radu Tudoran a inaltat in cloud picioare

pe quadrupedul acesta si 1-a purtat tot timpul printre oamepi.

Ge-i asta? racneste Bocanu in momentul cand lumina din salon
se stinge. Da' nunta fii-mi nu-mi dati lumina? Unde-i hotu dala

ilectrica? iar in timp ce se aduc lumanari si lautarii, orbiti de

fulgere, canta: o Gura, eioari I Vreau ilectrica, nu lautari I Vreau
ilectrica, ma, da nunta Linii I Dati drumul la ilectrica, da nu,
va omor pa toti I si in obsesia aceasta e intreg antropoidul, devenit redeventiar si constient de atotputernicia lui. Pe o treapta
mai jos, in ierarhia romanului, infinit mai umanizat, istet, bun
de chef si de glume, spiritual chiar, stapinind cu dexteritate

So

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

struna umorului, se situeazA Gogoi, betivul, redeventiarul norocos 5i In continua buna dispozipe. Ascultati, povestit de dansul,
in timp ce Motoacii, cinstit 5i con5tient de indatorire, ii numara

banii, in crasma lui Dumitrica, intamplarea cu autornobilul:

Pai, daca m'am vazut cu pachetele da bani, m'am dus drept
in piata, la statuia aia unde-i unu in cearsaf. M'am uitat
odata in sus 5i 'n jos, sa vad care automobil e mai pa seama
Inca. Niciunul nu mi-a plAcut. Pai, i-auzi, ia 1 DA uncle sd 5tie
la Ploic5ti, ca yin eu? i cum stateam a5a, numai ca \Tad o cupea
venind, o aia lustruit5, sticla, nu alceva, 5i cu un 5ofer ferchezit,
sa fi zis ca-i boier. A5a da I E5ti liber, ma? El: Uncle mergi?.
Uncle merg? Uite colea I *i dau rninteanu la o parte. Cand vede
teancurile da bani sare In drum cu palaria uite-asa. Imparate, urea sus I Cu dumneata merg 5i In iad 1 . Motoaca, i-ai
numarat? . Dar ascensiunea si decadenta lui Lipanescu, negustorul din Campina, lovit de delirul marilor exploatari si al gesturilor
pe masura, cc se ruineazA 5i ajunge In casa de Onatate (scena
inaugurarii palatului neterminat, coincidand cu izbucnirea incen(iului dela Runcu si cu declan5area nebuniei lui este printre cele
mai grandioase) 5i. a carui carieri, atat de tipica transferului dela o
clasa la alta si accidentelor ce pandesc, d-1 Radu Tudoran a studiat-o cu o meticuloasd documentatie? Dar manierele, pe cat de
elegante pc atat de lucrative, ale bancherului Dimopol, ale carui
trasaturi portretistice ( nu dadea de pomana, dar fiindca 5tia sa
dea tin sfat potrivit trecea drept filantrop ; nu dadea bacsisuri dar
chelnerii Il salutau respectuosi ) sunt ilustrate in tot atatea scene
5i episoade caracteristice? 5. a. m. d.

Fara sa fie numai atat si imbritisand viata pe o mult mai

intinsa arie, nu e mai putin adevarat totu5i CA si Un port la
Rasarit si Anotimpuri pot fi socotite: intaiul drept romanul
Nacliei 5i cel de al doilea, al Manuelei. Tot ce, se intampla, 5i,
evident, se intampla nenumarate mari si mici evenimente In
amandoua romanele, graviteazd In jurul acestor cloud eroine 5i a

iubirii ce fiecare din ele intrupeaza. Cu totul altfel se prezintd

lucrurile cu ultimul roman al d-lui Radu Tudoran. Flicari *
este romanul de masiva constructie, al unei colectivitap industriale

plAmAdit si regisat dupa alte legi, mai aspre, 5i este meritul

romancierului, Intai de a fi durat, dupd foragii prelirninare 5i
aplicate studii, cu atat mai valoroase, cu cat sunt mai ferite,
fundamentele acestei asezari si, dupa aceea, de a fi creat eroi 5i.
acPuni In acord cu noul mediu, de a le fi imprirnat ritmul si
atmosfera, adecvate. Intr'o astfel de cetate metalica, In care 5i
sirenele s'au mecanizat iar cantul lor e bun doar sa anunte Ina.putul si sfarsitul lucrului la sonde, viata feminina 5i mai ales poezia

ferninitatii, s'ar spune CA nu au ce cauta: Anghelina, sopa lui

MENTIUNI CRITICE

81

Lipanescu, desi la obarsie cu o brurnd de cultura de pension,

ajunge automatul animalizat dela tejgheaua pravaliilor din

Campina, sotiile redeventiarilor Ii continua munca de serbe in

umbra sotilor speriati de avere, surorile lui Motoaca implinesc

rolul, vacant, al curlezanelor... Dar d-1 Radu Tudoran nu ar
fi, pe de o parte mestesugarul de sigure intuitii, ce s'a dovedit,
iar pe de alta creatorul unor existente feminine, de farmecul si
poezia Nadiei i Manuelei, daca n'ar fi adiat i peste grandioasa
insa, oricum, sumbra exploatare petrolifera dela Runcu, o brizii
din eterna unda a poeziei feminine. Am amintit, ici i colo, de
faptura virginald a Copilei si am apropiat-o, tangential evident,
{le eroina lui Giraudoux, naufragiata in paradisiaca insuld a Pacificului. Tangential, pentruca intre cele doua eroine e toata imensa
distanta dintre o floare de sera, la desavarsirea careia au colaborat

atatea altoiuri sau vraji horticole i o floare de camp, frageda,

nevinovata si de o excesiva fragilitate. Copila implineste In romanul acesta de energii, un timp captate, apoi deslantuite si
divastatoare, rolul muscatei inflorind o fereastra mizera, rolul
pasarii captive, ce nu si-a uitat cantecul. D-1 Radu Tudoran i-a
pastrat, inalterata, faptura aceasta virginala, rupta din coapsa
naturii Incat indata ce dezastrul se abate asupra asezarii petrolifere, fat-frumosul noptii din padure moare, moare i Copila, asa
cum in padurile salbatece, odata cu stejarii se sting si dryadele.
pentru beteala aceasta de curcubeu, oricat de efemera, plutind pLste funingini, cFiciri )> este intre alb le si romanul Ccpil ei

PERPESSICIUS

ORIGINILE CREATIEI

ARTISTICE

Se crede in deobste ca frumosul exista in natura asementa

formelor sau colorilor, cd Artistul recunoaste acest frumos ,
il reda cu deosebita dibgcie in Opera de arta' si astfel ajungem
5i noi, muritorii de rand, sd-1 gustdm mai mult sau mai putin
intens. 0 bunil parte din confuziile care intuneca adevgrata
intelegere a artei se trag din faptul crt fenomenul estetic nu e
un bloc unitar, ornogen, ci o treime cu legi deosebite si foarte
adeseori contradictorii in cele trei componente. Trebue sd vedern
limpede ca fenomcnul estetic e alcgtuit din Artist (sufletul creator),

din Spectator (sufletul care gusta Opera de arta) 5i din Operade arta, contopitg cu materia in care se realizeaza 5i pe care In
mare masura o determing. Tunctia sufleteasca a Creatorului e
de alta natura decat a Spectatorului iar forma Operei a fost
conditionata de legile evolutive ale genului, precum si de esenta
materialelor.

Pentru a cunoaste aceste adevar elementar e de ajuns sa

liisam de o parte orice filosofie a artei 5i sii privim faptele.

Artistul creeaza dintr'o necesitate organicg, vitalg precurn

VOIT1 vedea indatg, mai amanuntit

si nu din dorinta de a infatisa frumosul , inchipuit de mintea lui sau descoperit in

natura. Nu in afarg, ci in el se gasesc izvoarele creatiei.

Faptul se vadeste din sala de desen a oricarei scoale de arte
frumoase : 0 suta de elevi deseneaza un nud. Toate deseneleseaming cu modelul, dar niciun desen nu searnand cu celiilalt.
Intre model si desen s'a intercalat un element nou, misterui,
personalitatea Creatorului

care autentifica si da valoare Operei.

E drept ca o buna parte din Operele de arta nu par a lua

nastere dintr'o necesitate organicg, intru cat Artistul, bungoarg,

a primit o comanda. Mai toata opera lui Michelangello a lost
iscata de concursuri la Florenta, de comenzi la Roma. Dar 5i

in acest caz, marele Artist a refuzat orice amestec strain in

ORIGINILE CREATIEI ARTISTICE

83

zamislirea Operei sale si a prirnit filra rnirare atacurile impotriva # Judecatii de apoi , vasta pictura din Capela Sixtina,
In care personajele, virtuo0i ca 0 pactito0i, sfintii, Iisus si
Fecioara Maria crau infatisati in toata goliciunca. (Un Pap
evlavios a pus, mai tarziu, de i-a investinntat). Cad. Michdangello, ca un adevarat Artist, ar fi aruncat mai curand penelul
0 dalta, cleat sa fie necredincios adevaratului sau temperament.
Opera de arta trebuia sa raspunda intai necesitatii lui interioan .
Unii Artiti inceteaza brusc de a crea cazul poetului Rinlbaud atunci cnd pricina psihologica s'a anulat (de0 # frumosul poetic din jurul lui n'a incetat de a exista).
Alti Art*i isi schimba cu desavarsire sensul creatiei caz i
marelui romancier Tolstoi atunci cand in sufletul lor se produce o schimbare hotaritoare, fie prin evolutie fireasca, fie in
urma unei intamplari decisive. Intr'o anumit epoca a vietii
lor, atat.Rimbaud cat i Tolstoi ar fi dorit sa distruga fard t rm.
totalitatea creatiei lor artistice. (Din Illuminations a scapat ch.
focul pus de autor un singur exemplar, ramas la tipografie)
Iar pictorul Gauguin, care a strabatut oceane 0 continente, ne-a
lasat o Opera esential identical in toate infatisarile ei prin
dominatia elementului decorativ
ea 0 cum n'ar fi partisit niciodata Parisul.
In ce privete Spectatorul, in fata aceleia0 Opere de arta --,
a Venerei de Milo, bunitoard emotia esti-tied se va deosebi
dela ins la ins. Multi n'o vor gusta din pricina ea idealul lor
de frumusete femeiascd presupune integrita tea bratelor sau un
corp mai indesat. Altii vor fi rapiti de o reverie istorica sau arheologica-geografica. Foarte putini vor avea insu0rea de a 0trunde prin pada secolelor 0 negura mileniilor pand la starca
de suflet care a zamislit aceasta speciala expresie plastica, spn
a-i gusta poezia fara pereche.
Intre tumultul care silqte pe Artist sa creeze 0 starea (i 1
gratie a Spectatorului, care retraete pe alt plan, in zona est,
flea, acest tumult, nu e o deosebire de grad ci de rsenfe SU.

flelefli.

Nici Opera de arta. nu face corp comun cu Artistul care a

zamislit-o, cu Spectatorul care o gustil. Caci in decursul timpului,

de nenumarate ori, Opera de arta 0.-a schimbat destinatia 0

functia alteranduli, pierzandu-si parfumul. Tragedia greaca,

a carei muzich nu s'a mai pastrat, de am ramas numai cu 4 libre-

tele lui Eschil, Sofocle, Euripide, ne e azi aproapc cu tote

opaca, de0 a fost atat de populard 0 de vie. Oratoriile lui J. S.
Bach, create pentru orga 0 catedrala, se executa azi cu alta
sonnificatie de orchestre mari in sali de concert, departe dc.
oHce dogme 0 orice pieta te.

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

84

Exista totusi o unitate a fenomenului estetic, care incepe

sa se vadeasca de-aci inainte unitate creata de conceptia ce
sta la temelia accstei lucrari: Recunoscand in personalitate origina creatiei Operei de arta, intelegand functia sufleteasca noua
a Spectatorului care se ridica voit pnii 'n zona estetica i IAsand Operei de arta intelesul ei specific, de a exprima original
o stare de suflet originald.
Pentru intelegerea fenomenului estetic nu vom incepe dar
cu cercetarea Operei de arta cum insine am gresit odata 1)
si cum au procedat multi esteticieni de seama ci cu deslegarea tainci sufletesti a Artistului, a Creatorului de arta. Cad
Opera de arta nu va fi in samburele ei viu cleat ce( a ce va exprima Artistul i o vom gusta autentic in masura in care vom
fi patruns in conflictul sufletesc, rezolvat sau numai destdinuit,
strigat in acea creatie.
Din nefericire, mijloaccle care ne stau la indemana pentru
intreprindcrea unor asemenea cercetari sunt limitate.

In primul rand un numar destul de mic de Artisti ne-au

hisat marturisiri complete cu privire la originile sufletesti ale
Operei lor si din acestia un numar si mai mic au fost, au putut
fi sinceri, fie ca Artistii au voit s ascunda izvoarele dureroase
ale creatiei lor, fie ca Inteadevar au creeat in totala necunostinta
a nevoilor suflaesti carora le corespundca necesitatea expresiei
lor artistice. Marturisirile unora sunt apoi intunecate, falsificate
de convingeri artistice, religioase sau politice, semne generale
ale timpului i locului:
Abia in ultima vreme, cand fenomenele vietii subconstiente

au inceput a fi mai cunoscute, cand raporturile dintre trup

suflet au inceput a fi organizate in cateva sisterne tipologice, rnarturisirile Artistilor, adevarate sau nu, pot fi in-

trebuintate cu folos pentru descifrarea personalitatii lor, ca i observa tdile oamenilor de stiinta asupra unora din caracterele somatice.

Desi nu toti admiratorii trotici ai trupului barbatesc au

devenit sculptori de geniu, nu mai incape nicio indoiala

pentru cei care CUDOSC In amiinunt viata si au putut arunca

o privire in corespondenta bine pazit a lui Michelangello, ca 'n
Operele lui rasbate dragostea patimasa pentru formele masculine, panii la a neglija cu totul pe cele femenine sau a le
masculiniza.

Tot astfel un cercetator mai nou al lui Rimbaud 2) ne ofera

urmatoarcle lamuriri, revelatorii:

Departe de a crede pe Rimbaud un invertit, mi se pare

ca ne gasim in fata unui ins lovit de neputinta ... Nu e vol.) a
1) Benjamin Fondane: Rimbaud le voyou, Palig, 1933.
8) Vezi Mic tratat de Estella, Bucuregti, 1926.

ORIGINILE CREATIEI ARTISTICE

85

s precizam aci natura acestei neputinte, dar mi se pare ca vad

in el un caz foarte limpede de inhibitie sufleteascii cu frustrare

partiala, dadi nu totala, a activitiitii sexuale... In contact cu

Rimbaud nu se poate sa nu ai impresia i apoi convingerea,
pcnibile, a unei absente, a unei puritati sexuale, neputinta din
care Rimbaud ii trage i o mandrie i o umilire, care-I incarca
de puteri neobisnuite ( fiu al soarelui , eu stint intact A, # natura princiard 4 suprem savant ) precum si de crize de furie
care-i arata intreg neantul firii lui (cc oribila cantitate de forti
pe care natura mi-a refuzat-o totdeauna *), alaturi de desgustul
lui pentru ora < scumpului corp si a scumpei inimi . Vad

de asemenea in opera lui o fereastra de scapare care amintiri

din stadiul sadic-anal (cf. Les Accroupis, duhoarea latrinelor) o

aplecare enorma sado-rnasohista (agresivitate impotriva celorlalti

i impotriva sa insusi), etc. .
Si drept incheiere:

E cu atat mai ciudat ca Rimbaud a renuntat la creatia

Iiterara, cu cat avem siguranta ea era pentru el o implinire

esentiala, intovarasindu-se poate cu tot felul de voluptati

Fara un studiu amanuntit asupra biografiei i corespondenVi
lui Dostoievschi, ne va fi greu sa intelegem i s gustam vreodat neinselati personajele si simtimintele subterane ale
vastei lui opere desi criticii literari se multumesc a cauta
si a arata frumusetile acestei creatii.
Nici setea de glorie, nici pofta de inavutire nu sunt determinantele originare ale unei adevarate Opere de arta, cu toata
falsa evidenta sau propria marturisire a unor Artisti. Cad Creatorii de seama nu s'au bucurat mai niciodata de renumele care
a venit prea tarziu si rasplata celor mai insemnati a fost mai
totdeauna prea meschind ca s5-i fi putut multumi i indemna
la chinurile zamislirii.
4 Simt o adevarata nevoie liziologicii de a-mi astLrne gndurile pe hartie marturiseste in p.ind maturitate un scriitor
roman 1). Subiectele ma framanta mai mu t timp, pana cc se
coc dela sine. Atunci, cu sau feird voia mea, trebue s le astern pe

hartie. Daca nu le-as scrie, aproape Ca n'q mai puica th

Irdiesc)).

Top Artistii lumii ar semna aceste randuri chiar cei lipsiti

de un deosebit mestesug artistic.
La restaurant, unde se ducea sa ia dejunul, Beethoven uita
bucatele alaturi, scriind note dintr'o necesitate vitala i mai
tiranicra
pe lista restaurantului.
1) M. Sadoveanu in Vremea, Decenwrie 1942.

86

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Tot atat de semnificativa e fereala lui Ibsen, crancenul ad\ ersar al formelor vietii burgheze, care marturisi indignat unui
tfinar vizitator roman:
Mi-am facut obiceiul, Domnule, de a nu vorbi niciodath
despre lucrarile mele. Multi ca dumneata yin s ma iscodeascii.
Nu mai departe cleat saptamana trecuta a fost aci, pe scaunul
pe care stai dumneata, cunoscutul critic danez, Brands, care
de altminteri Imi este prieten i discut bucuros cu el orice chestie
de sociologie, politica sau moral, dar nu cu aplicare la piesele

mele. Ei bine, aproape a trebuit s ma cert cu el din pricina

staruintei ce punea de a discuta asupra drarnelor mele si de
accea imi pare rilu, tandrul meu domn, ca nici cu dumneata
nu voi face o exceptie )>.

Totusi Ibsen vorbi de piesele lui, aratand aproape adevarata

lor fata revolutionara :
Numai atunci consider eu piesa coapta, cand niciunul din
personajele piesei nu-mi mai seamana mie, and au propria lor

personalitate, and pot merge Bra sprijirnil rneu, pe propriile

lor picioare: i numai atunci le dau diurnal s intre in scena.
De altminteri pe buna dreptate si nu ea o butada am raspuns adesea eriticilor mei, care ma acuzau c am exprimat cutare idee sau sirntimnt in cutare piesa : < Faceti o confuzie regretabila ; eu nu am exprimat niciodata aceste cugetari, ci personajele mele dramatice. Intrebati-le si aeuzati-le pe ele, dar
nu pe mine. E adevarat ca eu le-am creat, dar eu raspund de
gandurile si sentimentele lor tot atat cat un parinte este raspunzator de actele copilului siu >>.
Comparatia nu e de loc convingatoare. Alegerea problemelor
care se desbat in dramele lui Ibsen, atmosfera i desuodamantul
lor, semnificatia lor speciala, ne arata limpede din ce izvoare su-

iletesti s'au hranit si au iesit la lumina.

De altfel insusi Ibsen, incereand sd se apere, schimba masca,

punand una si mai strdvezie:
r Nu, tinere, eu n'am voit sa distrug, cum am fost acuzat,
institutiile pc care societatea actuala le considerrt sacrosancte:
casatoria, familia, religia sau chiar Statul, ci am voit doer s le
curat de sgura i rugina prejudecatilor ce s'au pus pc ele de-alungul veacurilor 9i sa le clan o valoare morala pe care o consideram superioara *1).

Totusi in niciuna din piesele lui, Ibsen nu ne arata ea ar

putca reiesi vreodata din firea omeneasca, asa curn e plamadita

institutiile pure, de o moralitate numai de el cunoscuta. Ceea ce

a zamislit uriasul dramaturg al Nordului , a purees nu dintr'un

2) C. Hoisescu: 0 convorbire cu Ibsen. ( Ramuri , 1942).

ORIGEN. ILE CREATIEI ART1STICE

S7

cuget moral, ci din tainicele lui conflicte cu lumea inconjuratoare.

Nu totdeauna insa interpretarea gasete miezul misterios al

Operei i niciun mijloc nu e de prisos, din cate ne poate oferi

tiinta cunoaterii omului.

Multd vreme, buniioara, ne-a fost foarte greu sa descifram

senmificatia picturii decorative, voit primitive, aproape puerile,

a iui Gauguin. Vagabondajul lui, dupd ce parasise o situatie

infloritoare la Bursa din Paris 0 casnicia fericita cu doi copii,
nu 'Area a avea vreo legdtura cu atmosfera de legenda a pan2elor lui celor mai caracteristice. Dintr'un prospect comercial
am putut vedea Ca unele tablouri ale pictorului au fost transfor-

i transpuse in obiecte decorative: panouri, tapete, cretoane pentru mobile, in deosebi pentru camere de copii. E de
regretat ca Paul Gauguin n'a fost indernnat de un editor sii
ilustreze fabulele lui La Fontaine. Din biografia marelui Artist
ani retinut deli petrecuse copildria in Martinica, sub privegherea
unei dadace negrese. Se lamurea astfel nostalgia lui dupd insutele ecuatoriale, prezenta scandaloasa a amantei negre in atelicrul din Paris, la intaia intoarcere din Pacific. Descifrarea
deplina a psihologiei lui Gauguin 0 a caracterului artei hii
aparent puerile, perfect decorative, ne-a adus-o o intamp'atoare
nota grafologica, totu0 amanuntita, care arata o retrogradare
in infantilism a slovelor marelui pictor. Totul se himurea :
m-, te

Gauguin nu putuse uita marea fericire a copilariei lui din

paradisul cald al dadacei negre. Intreaga-i fiinta nazuia dupa

acea epocd fara pereche a vietii lui, pe care o retraia incomtient,

in infantilismul scrisului, in puerilitatea i decorativul multicolor
al picturii lui.
Cunoscand originea psihologica a creatiei artistice, ne va fi

mai upr s patrundem in semnificatia ei autentica, sd ne dam

seama In ce masura Artistul a putut realiza adevarata-i originalitate sau in ce masura s'a abatut dela ea --- i s'o gustam in
adevarata-i esenta.
Numai in treacat criticul i istoricul de arta s'au oprit partici
azi la acest mister fecund al Artistului, in intunerecul cdruia
.4e ascunde secretul creatiei. Din aceasta pricina, la cateva mii tle productie artleniistica, cultura umana nu poseda Inca un
tablou de valori, o sistematizare i o randuiala pe temei psihologic a familiilor de Artiti pentru o judecata i valorificare
sigura, definitiva, a originalitatii lor precum lipsete o cercetare amanuntita, tehnica, a mijloacelor de expresie in diferitele
rirte, spre a putea urmari inovaliile in manuirea materialului
determinate de necesitatile expresive ale artistului, i evolutia
a c estor inovatii.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

88

Iata de ce Estetica stii neclintita de o suta cincizeci de ani

cautand o definitie a frumosului* in loc de a fi mers la originea
lui
si din aceeasi pricina numai o totala schimbare a mentalitatii criticilor si istoricilor de art5 in sensul aratat mai sus,
va da Esteticii adevaratul ei continut, judecatorului de arta

un instrument de valorificare esteticii, valabil.

*

Ca originile crealici artistice sunt de rang vital, cerandu-si

dreptul la expresie, la satisfactie, asemenea tuturor celorlalte
instincte ale vietii de unde inrudirea Operei de arta cu psihoza fantastica a bolnavului care-si implineste pc alt plan o
puternich dorinta vitala innabusita cu sau filth voie se vede
si din alte trasaturi psihologice mai pu in insemnate ale marilor Creatori.

Cu modestia lor aparenfa sunt de o salbateca vanitate, care

izbucneste brutal, pe neasteptate, daca nu cumva coplcseste
ffird intrerupere, ca o lespede, pe contemporanii mai putin inzestrati. Se bucura de virtutea modestiei numai cei carora
Dumnezeu le-a refuzat celelalte virtuti )), marturiseste cu orgoliu

Goethe, care stia bine ca n'avea de ce fi modest.

Spectatorul nu e mai niciodata vanitos de satisfactia pe care
i-o procurii infatisarea unei mari Opere de artii, nici macar atunci

clind si-a dat seama de valoarea ei inaintea multor contemporani, carora le-o tlmaceste. Criticii, In genere, nu se tin mandri
de activitatea lor intelectual, oricat de insemnatii, dar sunt
foarte sensibili la valoarea creatiilor lor artistice, oricat de modeste, din care pricind cazul lui Sainte-Beuve nu sunt in
stare sau nu vor s pretuiasca asa curn s'ar cuveni pe cei mai
de seamd Creatori ai timpului lor.
Ali-ituri de vanitate, se observa la rnarii Artisti constiinta
de atatea ori exagerata cd sunt fiinte de exceptie si cer cu
destuld vigoare si Dia nicio rusine, legi de exceptie daca nu
chiar privikgii pentru inimitabila lor faptura.
Si de multe ori pe build dreptate 1 li se acorda.
Iar geloziile dintre Artisti, cand sunt contemporani, intrec
cu mult pe ale pisicilor prea desmierdate. Nu arareori un mare
Creator a folosit mijloace meschine pentru a lovi in existenta
unui contemporan, banuit de concurenta.
Caci creatiile artistice nu sunt, cum cred nestiutorii, desfatari generoase ci framantari vitale, si nu e de mirare ca. 'n lumea
Ar istilor apare, ca la flare, in formele cele mai necrutatoare,
stravechea lupta pentru viata.
Din aceiasi pricin5, gustul artistic al Creatorilor e aproape
totdeauna limitat de propriul lor temperament, de puternica

89

ORIGINILE CREATIEI ARTISTICE

lor originalitate. Darul de a iesi din preferintele i metodele

personale, de a uita patimile sociale sau ideologice pentru a
trai In rang estetic privelistea unei creatii diferite, 11 gasim mai
ades la Spectatorii de rand, care n'au de luptat Impotriva unei
prea tiranice originalitati.
Dei. arta Dv. imi e cu desavarsire de neconceput... isi
incepea strictul, 1 pichrul poet Paul Valery scrisoarea din volumul omagial inchinat de Nouvelle Revue Fran caise in 1923
vastului, revarsatului prozator Marcel Proust.
Ceea ce intra perfect in randuiala sufleteasca a marilor Artisti.
*

SI facern un pas mai departe in misterul creatiei artistice

si s cercetam originea expresiei, in intelesul ei cel mai general,

dela gestul amibei care intinde un brat din protoplasma informil,
la miscarea leului care 'sare i d inapoi, la ragetul elefantului
ranit, la articulatia sonora a primului om, la Inviersunarea sculp-

torului asupra blocului de piatra.

Intaile miscari expresii ale fiintelor vietuitoare sunt pricinuite de nevoia vitala de a prinde i incorpora materia straina,

de a feri organismul de atacul similar al celorlalte fiinte.

Sunt expresiile cele mai simple, cele mai dacd putern spune
astfel inexpresive, identice cu ele insele de-a-lungul intregii
scari zoologice, dela steaua de mare pana la sculptorul Mestrovici j muzicianul Enescu.
Celelalte expresii, dela tipat la Opera de arta, au dupil obser-

vatii proprii pe care le-am dori verificate de specialisti, zoologi,

biologi, Iingviti, filosofi
o pricina organica de doua grade
1. Necesitatea usurarii unei dureri i chiar a unei bucurii

prea mari, prin crearea artificiala a unei alte dureri sau bu-

curii, prin derivarea influxului nervos intr'o risip suplimentara

de encrgie. Durerea unei rani sub operatie e usurata prin durerea unui deget muscat pada la sange sau printr'un racnet.
Muscatura gratuit a degetului, racnetul sunt echivalentul
creatiei artistice.

2. Necesitatea de a anula prin repetitie o acuitate, un jar

fizic sau sufletesc, de o intensitate excesiva, derivate ca mai

sus in strigat sau un sistem mai complex de miscari corporale
dupa experienta care ne arata ca simturile noastre nu mai percep
o senzatie repetata.

4 MAnd Profetul pierderea apropiata a neamului sau ne-

sta scris in Vechiul Testament

credincios
drumului pi-pi sfasie vestmintele s.

se arunca in praful

Si aceste gesturi repetate anticipat sunt echivalentuI creatiei

a rtistice.

REVISTA FUNDATITLOR REGALE

90

La fiintele superioare, cu deosebire la om, asernenea gesturi

de derivare a influxului nervos, asemenea repetitii in vederea
anularii unei simtiri prea vii, &yin tipice : Ele se preschimbh
mai tarziu, cand n'au o cauza reala ci numai una presupusa,
intr'un rnijloc de semnalizare, de semnificare a acelor dureri
sau bucurii prea vii, devin noliuni. Un intreg sistem de comunicatii se stabileste astfel intre oameni prin miscdri corporak,
apoi gesturi sintetice, in sfarsit strigate care cu timpul se articuleaza.

Precum scrisul a devenit stenografie, strigatul prelung ui

iniscarile corporale s'au sintetizat In cuvant articulat, apoi in
fraza, in discurs, odata cu desvoltarea creerului si in deoscbi
a lobului snug, stimula t de excrcitiul tot mai precumpanitor
al mainii drepte.
Iat originea graiului omenesc
si a tuturor celorlalte mijloace de expresie.
Viata sociala, tot mai complexii, a diversificat la infinit graiurile primitive si a inmultit mijloacele noastre de expresie pn
la complexitatea actuala a tuturor artelor.
Artitii urmaresc i ei, de-a-lungul intregii vieti, atenuarea

tumultului lor sufletesc. Numai arareori durerosuL proces e

ri zolvat, anulat cu desavarsire, ceea ce echivaleazd cu incetarea

oricarei activitati artistice sau cu zamislirea unor Opere care

sunt numai palida pastisare a unor creatii organice.
Se int ge ci i drumul movers de cercetare, de la Opera la
thina sufleteasca a Creatorului, e cu putinta i ne ajutd sa revenim la Opera cu mai multe mijloace de intelegere si pretuire.
Ca expresia

ca de altfel tot mecanismul creerului uman

s'a ivit nu ea un instrument de cunoastere ci ca unul de aparare si de adaptare, se poate vedea si din relativa saracie a limbajului, ca si a celorlalte gesturi.
Ne lipAvem numai mijloacc e de expresie neccsare
s( sc, buniloara, cuvintele care sd determine diferitele mirosuri
fundamentale
necum nuantele
i ne folosim de perifrazc
sau de izvorul lor spre a le numi: rniros de ceara, de yin, de para.,
pentru cele eterice ; de camfor, resmarin, cuisoara pentru cele
aromatice ; de iasomie, portocalii, tei, pentru cele de flori; la
fel pentru celelalte grupe de mirosuri: de mosc, putrede, de ars.
de copra, etc.
Simtul gustativ e determinat numai de patru cuvinte, dulce,
acru, sarat, amar toate celelalte gusturi ramanand a fi exprimate foarte greu, sau de loc.

Mat culorile cat i sunetele sunt numite de prea putine

cuvinte fata de bogatia noastra vizuald i auditiva. Contrastele,

ORIGINILE CREATIEI ARTISTICE

91

:armoniile de culori si sunete le percepem, le trdim, dar nu le

putem numi.
*

Din asemdnarea aparentd a psihozelor cu creatiile artistice,

Dr. Freud, creatorul scoalei psihanalitice care t5mddueste unele
maladii psihice si nervoase aducand in lumina constiintei cornplexe refulate , a zdmislit i o teorie esteticd, intemeiata pe
acelasi principiu.

I zvorul creatiei artistice e inteadevdr necesitatea de a exprima un sbucium sufletesc, o durere sau o dorintd, un surplus
de sim-tiri vii, devenite acute ; dar Opera de arta e cu totul
altceva decat sistemul de reactiuni aflate inteo psiliozil. Bolnavul si-a inndbusit o dorintd Artistul i-o exprim5. Expresia
psihozei este involuntard iar elementele ei sufletesti se infatiseaz5 mascat, transfigurate de simboluri, uncle foarte strdvechi,
goneral umane si de care bolnavul, falsul artist, nu are nicio
cum:Win-Va.
precum, trezit idin somn, nimeni nu poate ghici
adevdratul talc 41 viselor ante.
Artistul creeazd in deplind cunostintd a folosirii materialelor,
lotdeauna in deplind voint5. Izvoarele lui sufletesti, chiar cand
nu le vede, le exprima cu putere, transfiguranclu-le cu premeditare si numai dupd legile stricte ale artei de care se serveste
depunand uneori o strddanie crancend spre a izbuti s toarne
in Opera de arta' echivalentul sau compensatia st5rilcr sale su-.
fletesti si a starni astfel in sufletul Spectatorului un ecou emotional prevdzut, nazuit.

In psihoza nu intr nici vointa nici luciditate. Bolnavul

pluteste fdrd carmd in noaptea sufletului desliiintuit. In Opera

de arta' grisim expresia limpede a originalitAtii Artistului, vointa
lui categoricd de a se exprima supunerea de-atatea ori penibild, la un sistem de norme de creatie, pe care nu oricine si
le poate insusi.
Psihoza e o deviere a fortelor sufletesti; creatia, dimpotrivd
o afirmare catectoric5, o implinire direct. Bolnavul si-a pierdut
personalitatea. 6Artistul, dimpotrivd, ia cea mai puternied si
inalt constiintd de existenta sa originala in Univers.
E firesc ca tot ce atinge si inraurcte fiinta Artistului sd se
rtsfrang5 si asupra Operei. Nu trebue sa exagerarn totusi pana
la a creea o teorie a Artistilor stindtosi si Artistilor bolnavi,
zdmislitori de arta' bolnavd sau sdndtoasd . Personalitatea
Creatorilor s'a dovedit, de cele mai multe ori, de o duritate de
diamant, pe care zadarnic au acoperit-o pecinginea i mucigaiul mizeriilor ce altereazd si descompun ftiptura omeneasc5.

92

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Cunoastem artisti de o robust* fizic i sufleteascii impresionant5, neatinsi de niciun morb, de niciun beteug: Tizian,

Goethe, Victor Hugo... dar mult mai mare e numdrul Artistilor care au luptat eroic pentru integritatea fiintei lor sub-

minate si au pierit de timpuriu : Hlderlin, Lenau, Mozart, Erninescu, Nietzsche, Van Gogh, Maupassant, etc.
'
Pentru a ne da seama in ce m5sur a inraurit suferinta asupra

geniului lor, va trebui in prealabil s facem o deosebire intre

maladiile constitutionale si cele intampliltoare.
In privinta celor intAmpltoare accidente, boli molipsitoare
este sigur cii ternperamentul Artistului rimine neatins
in esenta lui, desi suferinta devine adeseori subiectul principal

al creatiei. S'ar putea giisi cu usurinta oarecari similitudini in

Opera poetilor tuberculosi, bunaoari, sau in creatiile sifiliticilor
tertiari, dar originalitatea, timbrul propriu al unor asemenea
Artisti riizbate totusi categoric prin identitgtile ocazionate de
acele suferinte. Faptul nu trebue sii ne surprinda, caci e firesc.
Izvorul creatiei nu se and in morbul tuberculozei sau al sifilisului, cAci altminteri toti tuberculoii sau sifiliticii ar trebui
sii ante ea LPnau si Samain, sa strige ca Nietzsche.
In privinta maladiilor constitutionale, s'a observat adesea
uncle ciudate fenomene. Nu putini sunt pictorii miopi sau astigmatici. Si e turburitoare observatia ca au suferit de o slake
a auzului muzicanti de valoarea unui Beethoven, Smetana,
Bruckner. Despre Mozart se stie cii avea urechea exterioard
diform5, pe o treaptil inferioard de evolutie.
Si fi izvorit geniul lor artistic dintr'un efort de compensatie ?

Nu putem da un Hispuns afirmativ. Faptul ca artisti la

fel de valorosi n'au suferit de deformari sau insuficiente congenitale, faptul cd nu to-0, surzii si toti astigmaticii devin compozitori i pictori, ne Indreptaleste sa sustinem ca personalitatea,
izvorul creatiei, dornind si aceste imperfectii constitationale.
De altfel studii mai aminuntite au aritat cii scleroza urechii
lui Beethoven, care a fost un sifiloid, usor de recunoscut dupii
infundiltura ridacinii nasului, rotunjimea ochilor, forma gurii i

moartea timpurie, la 53 de ani, se datoreste unei excesive si

prea indelungate concentriri intelectuale. Iar desele contraste
dintre sunete inalte i basii bubuitori, uncle pauze neasteptate,

care ar corespunde turburirilor lui auditive, pauzelor inimii slibite, sunt numai cateva prea putine din elementele de expresie, nu esenta limbajului i personalitalii lui B eethoven.

***
Dela vechii cintareti eleni care invocau Muzele, cerindu-le

ajutorul, i Inca de mai inainte, se credea ca" un duh suprana-

ORIGINILE CREATIEI ARTISTICE

93

tural inspIra pe Artisti, pe ghicitori, pe profeti. Inspiratia

ea o ilumihare spontanh in care Artistul Ii recunoaste viitoarea
Opera
e socotita i azi ca un fenomen real, de care pomenesc
nil numai profanii, ci numerosi Artisti.
Adevarul e Ca izbucnirea conflictului launtric, a calla solutie
trebue sa fie Opera de arta, se produce uneori dincoace de lumina constiintei i a inspiratia * e tocmai constiinta frenetica
a Artistului despre necesitatea anihUirii acelei dureroase ten-

siuni, prin expresie, a anuldrii conflictului prin repetirea lui

artistica i deci mutarea lui in alt domeniu.
Aceasta luare de cunostinta poate fi spontana ; alteori insa
e nevoie de o lungd scurgere de timp. Multi Artisti marturisesc
de a fi purtat ani intregi cu ei 4 ideea Operei de arta, inainte
de a fi fost realizatti. Opere de arta v'sate in primU ani
ai tineretii sunt astfel realizate la celalalt capat al victii.
(Cazul lui Wagner care purta in sine, dela varsta de 30 de ani,
pc and compunea Lohengrin, opera Parsifal, scrisa la 73
de ani).
Realizarea unor Opere de arta in tensiunea frenetica a inspiratiei a fost adeseori desaviirsita.
Dacti structura generala a Operei cere uneori o elaborare
constienta, indelungata. in schimb datele elernentare cele mai
valoroase sunt irationale, mijind deodata din strafundul amintirilor uitate, din tezaurul irnpulsiilor nebanuite. Descoperiri,
inovatii expresive, indrazneli ale sinceritatilor adanci se isc5
deodata in constiinta Artistului aplecat asupra materialului sau
artistic
i ele trebuesc infaptuite indata, cu aceeasi sponta-neitate a ivirii lor. Unii compozitori ii noteazd inspiratia
pe marginea mansetelor. Unii scriitori, spre a schimba sau a
adaoga un cuvant textului din ajun, sar din somn in puterea
noptii.
Un biograf scrie despre un literat occidental pe care 1-a cu-noscut de-aproape ea visele i viziunile sunt temeliile creatiei
lui poetice ; c visele joaca un rol hotaritor In Opera sa ; cii scriitorul e coastient de acest fapt si nu arateori aprinde lampa, ne-

tand pe peretele de langa pat continutul lor.

De cele mai multe ori e nevoie insa de o amarmcii lupta cu

materialele in care Artistul doreste a-si turna tumultul sufletesc. Marturisirile Creatorilor, variantele Operelor lor, parisirea
si reluarea acestei titanice munci, sunt revelatorii.
Saperficialitatea multor Opere de arta, nu lipsite de valoare, corespunde de cele mai adeseori usurintei cu care au fost
Infiiptuite.
Ibsen lucra trei ani, rareori doi ani, la o piesa care nu depasea
o suta de pagini. Pentru o jumatate de veac de activitate, Opera

REV1STA FUNDA1 L. '.OR REGALE

94

muzicala a lui Wagner e relativ mica. Piesele lui iPirandello,

compuse in ultimii ani ai vietii, sunt inteadeviir numeroase,
autorul injgheband doua sau trei pe an fiindea de fapt dramaturgul a scris o singurd piesd, insufletit de o singura problema, in diferitele ei infatisari. Se cunoate mucenicia stilistica
a lui Flaubert, marturisitd in corespondentd de-atatea ori.

Trei ani i-au trebuit genialului poet/roman Eminescu, ca

dela aceste versuri, din 1873, incepute la Berlin (Calin Nebuntd)

Panzaiii invapaiate in ziipadii viorie

Luna moaie 'n ape albastre si le 'ntinde pe ample.

trecnd printr'o nou forma, din 1875, aternuta in 14:

Panzaiii inviipiliate de ninsoare viorie

Luna moaie 'n rauri albe si le 'ntinde pe ample,

sa se opreasca in sfarsit la aceasta gingaii, estornpatil privelite

de basm, forma definitiva din 1876 (Crdiasa din pove#i),
Neguri albe, striilucite
Naste luna argintie
.

Ea le scoate peste ape

Le intinde pe Ample.

Beethoven se straduia zile i nopti intregi, uneori claustrat

in inciiperea-i neingrijita sau umbland nauc pe campie, pentru
a grisi expresia cea mai potrivita, mai graitoare, a sbuciumatei
lui sirrutiri
iar amortirea auzului, anchiloza urechii, s'ar. daLora dupil unii savanti acestor eforturi neintrerupte.
0 intreaga tehnieh e necesara realizrii Operei de arta pe
care Artistul ai-o insumte cu destuld cazna, pe care, i-o imbogatete neincetat el clanduli seama ca niciodata mijloacele
de expresie nu vor fi indestulatoare spre a reda Intregul complex,
finele nuante, ale intentiilor lui artistice.
Din aceasta pricina marii Creatori au fost adesea i mari
inovatori in tehnica expresiei lor, dela arta cuvantului la arhitectura. Bach era un excelent reparator de orgi iar Wagner a
introdus in orhestra cateva instrumente de \rant, nefolosite 'Ana
la el.

de partea haUnii Arti.sti vorbesc

ai pe buna dreptate
zardului in realizarea Operei de arta, de Opere de arta concepute

intr'un fel i realizate uneori cu semnificatii diametral opuse.

Totui, niciuna din aceste Opere nu scapa de sub controlul
simtului artistic al Creatorului, nu iese din cercul magic al personalitatii lui. Un sculptor, bunaoara, care ademenit de uncle
daruri ale hazardului ar Incerca, silind modelul sa ia tot felul

ORIGINILE CREATIEI ARTISTICE

95

de atitudini, unele mai originale si mai pcnibile deceit altelc,

spre a scapa de repetirea a cinci mii.de ani de realizari plastice,
va trebui pada' la urma sa exclame :
Cu neputinta sa mai gdsesc o figura originala Totul a
fost spus I

Adevdrul e c Artistul trebuia s purceada dela un sentiment propriu, dela o dorinta, dela o nostalgie sau o durere a
lui, pe care s'o realizeze cu ajutorul exprcsivitatilor corpului
uman.: Numai astfel ar fi dat modelului, i poate cu destula usu-

Huta, o atitudine pe care n'o repetii aidoma niciuna din sculpturile lumii.
Lupta cu materia pentru a-i imprima expresivittli cat mai
puternice si mai proprii tine uneori cat viata insasi a Artistului,
pururi nemultumit de infaptuirile sale. Ibsen care, precum am
vdzut, lucra doi-trei ani la cateva zeci de pagini, cerea si colaborarea Spectatorilor s5i: Cine nu pune din propria-i imaginatie declara in 1900 aceluiasi tanar spre a completa insuficienta cuvintelor i spre a umple golurile reticentelor, nu
poate prinde intelesul intreg al pieselor mele . In simfoniile lui
Mozart se pot urmari cu destula claritate eforturile compozitorului de a se desbara de formele prea cursive ale expresivitatii
italiene, spre a ajunge la adevaratul stil mozartian pe care
pana la urma ii realizeazd i pe care-1 gasim, cu toata vivacitatea lui, chiar in Ficquiemul a compus pe patul de moarte.
Alte ori formele dcviii cu-adevarat expresive dup5 eforturile
unei intregi scoli artistice, ale catorva coli, daca nu chiar ale unui

mileniu. Catedralele Evului-mediu au inceput ca mici biserici,

dupd un model oriental. Se mai afla in Paris, inainte de 1940,
primul model dela care a purces creatia monumentala a catcdralei Ntre-Dame. Cine trece prin Luvru, sala plasticei elenc,
cu fiecare pas depaseste un veac i simte Ca o intreaga civilizatie s'a straduit, dela formele rigide ale conducatorului de car,
luate dela scoala hieraticd egipteand, s ajungii la expresia unui
stil propriu, infaptuit in sfarsit tocmai la celalalt capdt al salii,
in statuia care-si mladie atat de viu si de cald, atat de vorbitoare
desi mutilata, trupul impacat cu sine, stil desavarsit al lumii
ei, Venera de Milo.
* * *

0 rice individ, prin infinitatea posibilitatilor de amestec si

randuire a genilor din cromozomii celulelor germinale, e Lira
pereche. Artistul se iveste supus aceleiasi legi biologice: E nea se muit.

Exista oare o ambianta sociala sau vreo dispozitie innascuta

care sa determine aparitia Artistului?

96

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

In afar de afirmatii sporadice i superficiale, nu avem pAnA

azi un studia temcinic al acestei problerne. Cercet5ri1e asupra
familiei oamenilor de searnii rAlllan de ft-lent ca i cele asupra
dinastiilor, care ne ofer documente mai sigure, mai numeroase,
cuprinz5nd un mai mare numiir de generatii.
Se spune c oamenii mari apar determinati de timpul lor,
'a cdrui expresie stint. Dar cum nu toti oamenii unui timp ating
aceeasi maretie i originalitate, este evident ca trebue sd le
cilutam cauza aiurea si anume ei in insisi, in insusirile jor.

S'ar 'Area c 'n massa ereditar s'ar afla smburele genialittii. Totusi e un fapt notorin ca oamenii de seamd apar
de obicei In stnu1 unor familii fara proeminente, iar urmasii
unor asemenea oameni sunt mai putin rernarcabili. < Cine fu

tatal lui Isaac Newton

se intreaba biologul Stockard

Newton

care timp de cateva secole fu cel mai mare orn de stiinfa, i ce

devenird copiii lui? Ce fu tatAl ti ce fu urmasul celui mai mare
dramaturg al Angliei, Shakespeare? i ce rbspuns dobAndim la
aceeasi intrebare privind pe Napoleon, Pasteur, Bismarck,
Rntgen? *.

Kretschmer e incredintat cii geniul apare urmilrind desf5surarea unei eredithti mai eu seama in momentul cnd o
familie foarte inzestratd incepe sii degenereze. Dadi degenerare *
inseamna aci nu o saidere i alterare a vitalitiiii, ci o neadaptare

a realitate i o cheltuire a influxului nervos in realiztiri pe plan

spiritual, atunci afirmatia e un simplu truism: Oameni inzestrati vor produce totdeauna Opere de valoare. Autorul punc
accentul ins5 pe un element psihopatologic care ar fi o parte
integrant5, un ferment al genialitatii fapt desmintit de atatea
genii perfect sinatoase.

Stockard e de parere c ereditatea in evolutia ci tinde a

p5stra o linie mijlocie. La animale puritatea rasei i incrucisarea unor indivizi cu insusiri caracterizate viteza cailor, laptele vacilor duce totdeauna la pristrarea acestor insusiri si

la inliturarea pe incetul a caracterelor contrarii. La oameni,

de asemenea, impreunarea unor familii alese, va duce la ivirea

unor ini cu insusiri nobile. Geniul apare totusi afirma biologul american
din amestecul unor indivizi cu totul deosebiti, nu din puritate rasiali. Adeviiratul geniu care se isc5
atat de mar in genul uman nu e produsul unei puriteifi ci al unui
arnestec, din care pricind n'are de fapt niciodata urmasi similari

).

Istoria artelor cunoaste totusi cazul familiei Bach, remar-

cabili muzicieni, culminnd cu genialul J ohann Sebastian Bach.

Dar acel fenomen nu s'a mai repetat i deci Du poate anula oh') Ch. B. Stocklrd: Temelia trupeascii a personalikTi, 1932.

ORIGINILE CREATIEI ARTISTICE

97

servatiile de mai sus. El s'ar mai explica inteo oarecare ma-

sura si prin aceea cd arta lor nu e expresia propriei personalitati,

ci mai curand expresia unui stil colectiv, din care pricina Operele

lor sunt atat de inrudite incat uneori pot fi puse in seama oricaruia dintre ei.
Miracole ale naturii, sfidand orice lege, creatii ale unor forte
biologice spontane si capricioase, geniile, care nu au nici parinti

nici urmasi, se ivesc totusi uneori in buchete, dand stralucire

deos( bad unei epoci, care e urmata de obicei de o epoca stearsa,

istovita. Geniile literare si sculpturale din epoca lui Pericles, figurile remarcabile ale artei italiene din timpul Renasterii, dela
Cellini la Leonardo da Vinci, maestrii picturii flamande, ai picturii impresioniste franceze, ai muzicii romantice germane, dela

Weber la Wagner, urmati de ar Usti mult mai putin originali,

ar indreptati credinta in existenta unei ondulatii, a unei penduldri in tainicele forte vitale care zamislesc geniile.
*

Geniile care, dela inceput si dinteodata, sd fi dat mdsura

originalitatii si expresivitatii lor, sunt foarte rare. Tot a-tat de
rani sunt artistii precoci, care de altfel se istovesc curand, genul
uman avand nevoie in genere de o maturizare inceat, fenomen
care-1 deosebeste de toate celelalte mamifere, chiar de cele mai
inrudite.
0 cercetare asupra celei dintai intalniri a Artistului cu uneltele lui de expresie, rmane de facut, spre a stabili felul in care
vocatia isi striga preferintele. 'Fatal lui Mozart era violonist
la Curtea din Salzburg. Copilul-minune a cantat si la vioara
si la pian dar a devenit pianist si compozitor. Dorise tatal?
Preferase Artistul? Marele virtuoz roman Enescu s'a intdlnit intamplator in copilarie in nordul Moldovei cu o dibla. Daca n'ar
fi gusit-o?
Cunoastem media si chiar ofiteri de marina care, cu pasiune
salbatica, si-au parasit Indeletnicirile spre a se deda muzicii.
Berlioz a fost respins, ca elev, dela premiul Conservatorului
fiindcd expresia compozitiei sale depasea priceperea si gustul
tuturor profesorilor din comisie.
Pictorii Rousseau le Douanier si Paul Gauguin au intrat in
arta lor la o varsta relativ inaintata, cand nimeni nici ei
nu credeau Ca vor fi pictori de valoare, iar Cezanne a trebuit sa
fuga de-acasii, din sudul Frantei, spre a putea picta la Paris,
pricinuind mult amaraciune si rusine tatalui sail, om de afaceri
i bancher. Pdrintii lui Richard Wagner il visau pictor ; el deveni compozitor.
'1

98

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Predispozitii tainice calauzesc pe Artist spre arta preferatii

suntem incredintati ca spre acea arta care opune firii lui rezistenta cea mai mica : Numai arareori hotarasc imprejurarile.
Un literat destul de inzestrat marturisea ca 'ncepuse in copilade, dei sarac, cu toate artele deodata : picta, sculpta, canta
la vioara, compunea, scria i a ramas la arta cuvantului
pentruca era cea mai iefting : Hartia i condciul le avea i pentru

trebuintele coalei. SA fi fost numai atat?

Predispozipile merg de cele mai multe ori, odata cu desvoltarea personalitatii Artistului, la specializdri in sanul Aceleiai

arte. Sunt pictori decoratori, peisagiti, portretiti. Sunt poeti

lirici sau dramatici. Wagner, in afard de un mar militar, n'a
compus decat drame muzicale.
In vremea Renaterii, cu toata specializarea lui marturisit
i recunoscutd, Artistul arata aptitudini multiple, dela gravuril
i bijuterie pana la arhitecturd i constructie de fortificatii.
Michelangello era sculptor renumit crease pe tanarul David,
infatiat intr'o piata a Florentei cand fu chemat de Papa
i insarcinat cu pictura Capelei Sixtine, apoi cu ridicarea unui
monument funerar. Tot el inalta zidurile de aparare ale Florentei i rasa planul cupolei Sf. Petru. Dar epoca i oamenii
Renaterii sunt lard pereche.
*i in timpurile noastre unii Artiti se exprirna in cateva
arte deodata. Sculptura lui Derain e tot atat de personala ca
pictura lui, atat de pretuita. Baudelaire ar fi putut fi un perfect
colorist, daca tinem seama de gustul lui pentru pictura, dovedit
in excelentele-i cronici plastice. Literatura scriitorului roman T.
Arghezi dovedete acelai lucru, de altfel ca i auto-portretul in
penita, lucrat de autorul nemultumit de lipsa unui desenator :
Si e pang azi cel mai bun portret al poetului. Wagner i-a scris
insui libretele care, fara a fi la inaltimea muzicii, dovedesc totusi
reale aptitudini literare i remarcabile insuiri drarnatice.

Am pomenit mai sus de luptele Artistului cu materia in

care-i modeleaza expresia.

In aceasta lupta intra, mai mult sau mai putina vreme,

straduintele Artistului de a se lepada de. influentele straine i

de a-i crea propriul alfabet.
Cad arareori apar Artiti cu mijloacele de expresie proprii,
zdmislite organia, de originalitatea lor adanca ; de cele mai multe
ori, la inceputuri, Artistul se multumete cu o expresie partiala

i imprumutata, propria lui fire fiind inca putin diferentiata

experienta lui artistica neindestulatoare dorinta de a-i comunica tumultul personal nu indestul de scrupuloasa : Mijloacele de expresie ale Artitilor maturi, a caror faima e geneadoptandu-lerala, ispitete cu uurinta pc rioul Creator

ORIGINILE CREATIEI ARTISTICE

99

mai mult sau mai putin constient, mai mult sau mai putin
fn valuit.

Urmeazd apoi evolutia fireasca a temperamentelor artistice

infatisand uneori, la cele doua capete ale vietii, aspecte aproape
contradictorii.
* * *

Ne vom ocupa cu alt prilej de fortele care marginesc sau tnlesnesc afirmarea personalitatii artistice, de Artistii zii profesionisti, de stilul colectiv, de Artistii-interpreti, i vom fnchcia
amintind de Artistii s vietii.
Dela o anumita atitudine in fata vietii Incepand cu Seneca, figura cea mai cunoscutd, unele caractere s'au fmpotrivit
vulgaritatilor sau numai obiceiurilor vremii, creand astfel,. prin
simpla lor purtare, un stil de via-VA mai mult sau mai putin
begat si de un stil vestimentar. Din propria lor faptura In desfasurarea zilelor, astfel de temperamente au zamislit un fel de
4( Opera de arta . In timpurile mai apropiate si-au dobfindit
faima de 41 Artiti> ai vietii un Brummel, <frumosul Brummel ,

si Oscar Wilde In Anglia, un Barberg d'Aurevilly, Theophile

Gautier i altii In Franta iar un original romancier francez

Hugsman's a crcat un personaj literar, des Esseintes, Intruchipand

un destul de ciudat * Artist al vietii.

Confuzia contrarie, de a lua Opera de arta drcpt viata OTgania, omenirea o cunoaste din stravechi timpuri. E celebrii
legenda lui Pygmalion Indragostit de frumusetea sculpturii sale
Galateea, ca de o fapturd vie. Dar asemenea confuzii, In generalitatca cazurilor, tin azi de psihiatrie.
Viala traild pe care nu trebue s'o confundam cu biogralia,
cu povestirea scrisa a unei vieti e de sigur, fn totalitatea
ca i In amanuntele ei, expresia credincioasd a unei persoane,
dacd nu a unei personalitati. Totusi nu putem socoti Opera
de arta aceasta viata traita, din urmatoarele pricini:
1. Ii lipseste adesea originalitatea.
2. Cand aceasta originalitate exista, expresia ei e de natura
organica, strict determinata, nu artistica.
3. Si In sfarsit fi lipseste vointa de a fi infatisata ca o Opera
de arta, In vederea unei satisfactii sufletesti a Spectatorului.
Nu acelasi lucru se poate spune de autobiogralie sau de biografii In genere, cdci In masura fn care n'au numai un scop informativ ci i unul estetic, ele sunt Opere de arta, zamislite
de o personalitate creatoare In vederea unei satisfactii pur sufletesti ca up tablou sau o tragedie.
Din nepriceperea originii creatiei artistice, a esentei Operei
de arta si a raporturilor dintre arta' si Spectator, civilizapa
76

100

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

noastra a cunoscut ruinoasele procese la care au fost supti*i

un Flaubert, tin Baudelaire, ale earor Opere au fost mutilate,
un Ocar Wilde, osandit pe temeiul unor fapte de rang vital,
dar si cu argumente scoase din Operele sale literare.
Similitudini de <stile al vietii se pot observa la anumite
grupe de artisti, in toate timpurile, cu urme evidente de*i nu
hotArttoare In creutiile lor. Tra'sdturi asemdntoare &situ, build-

oars, In vietile nelinitite, ambulatorii, ale unor pictori att de

deosebiti in Opera lor ca Van Gogh, Gauguin, Toulouse-Lautrec,
Pascin... Un alt stil e de viata" au incercat sa" impue, cu UJI
scandal urmgrit anume, pour pater le bourgeois e, primii dadaiti, ca i urmaii lor supra-real4tii.
Dar, Inert odat, numai fdcnd deosebirea intre viata organicA i viata Operei de art, ne vom putea da seama de esenta
acesteia dire urna si de ce < Artitih> vietii nu pot fi socotiti
Artisti, In adevrtratul Inteles al cuvntului.
F. ADERCA

ESTE ARGHEZI UN POET

OBSCUR?*)
In constelatia lirismului nostru contemporan, Arghezi trece
drept un poet obscur, ale cgrui intentii poetice ar fi cu dinadinsul
Invaluite Inteun fel de ceat artificial. Originalitatea poctului,

atAt de invederatil pentru pretuitorii si, a apArut adesea ca

excentricitate. Chiar cand 10 aratau vointa de a se apropia de
fenomenul liric arghezian, spre a-1 descifra 1ntelegAtor, exegetii
universitari credeau a se lovi la poet de o radical neadaptare a

expresiei, la continut. Acest sentiment, de sigur bizar la prok-

sionitii criticei de catedra (M. Dragomirescu, G. Bogdan-Duic5,

N. Iorga, D. Caracostea) nu mai uimete and reprezint pragul

receptiei lirice a publicului, amator de literatur. Nu se poate

totu0 vorbi de o r5spandire a poeziei lui Arghezi. Trei editii ale
culegerii care-I reprezint5 aproape sintetic pe autor, Cuvinte
potrivite, in curs de doi ani (1927-1929), apoi alte trei editii
definitive, ale operei lirice, la Fundatiile regale, in interval de
apte ani (1936-1943), par a pleda In sensul contrar: cum cil
putine mesa gii poetice ar fi solicitat publicul nostru, ca acela
datorit lui Tudor Arghezi. Poetul, de bund seam5, a fost citit
In straturi intelectuale largi, cfitiginduli cu fiecare nou5 editie
alti admiratori. Cu toate acestea, climatul liricei argheziene rilmane Imbietor numai pentru un public mai restrins, special
afectat poeziei, 0 In deosebi celei moderne, continuand a neliniti
0 descumpini cercurile mai largi ale cititorilor cultivati. Chiar cine
a stribatut In Intregime peisagiile variate ale universului poetic

arghezian, p5streaza impresia cd nu s'ar putea familiariza cu

unele din aspectele lui, fie ca 1-ar respinge, fie cii i-ar fi nelimurite.

Asupra piedecilor de ordin e ic sau aa zicind, precum 0 de alt5

naturi, vom reveni In capitolul urinator. Deocamdata ne limit5m

la examinarea elementelor care s'ar opune intelegerii acestei

poezii, iar nu admiterii ei.

Un prim element, de altfel pur exterior, este de ordin cronologic.

Arghezi n'a avut, ca poet, o activitate continu.5. A debutat la

16 ani, Inteo obscurii revise' macedonskiami, Liga ortodox&
4) Capitolul prim al cirtii: Introducere in poezia lui Tudor Argheai,
sub tipar la Fundatia Regele Mihai I.

102

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

(1896), al cArei scop militant era reabilitarea mitropolitului Ghenadie. In acel moment, sub directia patronului literar, precocele
incepAtor compune uncle poeme cu armonii imitative, in sensul

simbolismului instrumental (Ren Ghil); le-ar fi compus cu

impunerea unor modificgri, la care n'ar fi consimtit? asa pretinde

autorul, dar fapt este & i in anii urmdtori, 1897-1898, scApat
de sub controlul maestrului, care-1 unsese cu o recunoastere puhlicii, rsungtoare in pustie, tniirul poet se mai arat ispitit de
aceleasi metode muzicale (Revista modernd i Vieafa none. Dupa

acest debut, foarte promitiltor, poetul dispare timp de sase ani

din publicistica. Cnd publica din nou, la revista de sub conducerea nominalii a lui V. Demetrius (Linia dreaptd, 1904, cinci
numere bilunare), poeziile lui, desprinse cu titlurile in cifre,
dintr'un ciclu denumit Agate Negre, invedereazii emanciparea fata
de tutela maestrului, sarcastic ironizat in articolul-program, despre
Vers ;i poezie. Totusi, MA a mai fi instrumentalist, poctul cultiv5

versul fluid, serpuitor, de cert sugestie muzical si se aratil

influentat de Baudelaire, ca si de unii din epigonii lui, in caracterul

macabru al unor inspiratii ; in articolul teoretic, capital pentru

cunoasterea esteticei argheziene, se ia apgrarea simbolistilor
stigmatizati cu porecla de decadenti, dar se respinge versul liber,
cu recomandarea rimei, care face dialectica licid si-i decorcazii

inteadevar, Agate negre obtin apreciabile efecte de

fluiditate prin pivotarea uneori a unei strofe de pari la opt si
spiralele

zece versuri, numai pe cloud rime, in scopul marturisit. Substanta

liricei e in acel moment a unui romantism frenetic, pendulnd

intre macabru i suavitate, cu accese de retorism hamletic. Ilarie
Chcndi cenzureaz6 ce nu-i place, dar se arata interesat de talentul

poetului si mai ales de caracterul ra'spicat al convingerilor lui

artstice. Inainte de a-si face ins6 un mime, prin acest nou debut,
mai personal decat precedentul, poetul careli scrisese versurile
in chiliile mrthastirii Cernica si ale Mitropoliei din Bucuresti, ca
ierodiaconul Iosif N. Theodorescu (cu semngtura literard T.
Arghezi), pa'rgseste odat cu cinul, i ara, expatriindu-se in
Elvetia. In timpul acestei noi pauze, poetul Ii cautd o alt6 formA
de vers i Ii limpezeste nehinitile, dar'nu se gandeste s publice.
Frri s-1 consulte, d-1 N. D. Cocea Ii publicg, in primul numAr din

Tiafa Socialei (Februarie 1910), un manifest liric in vehemente

versuri incendiare, dar si constructive :
Si-mi fie verbul, limb
De fliiari vaste ce distrug,
Treand ea serpii and se plimbii;
Cuvntul meu s fi3 plug
Ce fats, solului o schimb6,

Liiand in urma lui belsug.

( Rugd de seard, in Cuvinte potrivite)

ESTE ARGI1EZI UN POET OBSCUR?

103

Era un fragment din manuscrisul autograf, pastrat Inteun

sul, al Agatelor negre. Poetul trimite din Elvetia alte buati, de un
accent mai temperat, care apar altanativ cu crmpeiele din poemul
primei tinereti. Relntors In tarti, la sfarsitul anului, T. Arghezi se
lasd prins de solicifdrile vechilor legdturi monahicesti si din
campania dusa impotriva unui episcop, se alege cu faima de pamfletar. De acum inainte (1911-1918), gazet6ria fl absoarbe
aproape complet, desi versurile din Viafa Sociald, remarcate In
Viafa Romdneascd, la Miscellanea, ca acelea ale unui geniu sau
ale unui nebun, rezolvaseril dilema redactionald prin fncadrarea

temporard a poetului printre colaboratorii regulati ai revistei

iesene, cu poezii i cronici dramatice. Pocziile apar sporadic si
nu reusesc a-i preciza fizionomia liric. Dup rzboi, Arghezi

se face remarcat de modernistii dela Contimporanul i revistele

anexe, care-1 revendic6 pentru energia colturoasa a unora din
ultimele poezii (Prinful, in Umanitatea, I, 2, 1920) si sinceritatea
unor viziuni de infern uman (Ion Ion i Dimineafa, fn Hiena,
II, 1, 1920), precum i pentru principiul economiei verbale,
enuntat Intr'un articol-program din Cugetul Romdnesc i ilustrat
cu proprii exemple. Poetul riiscoleste limba i frdmiint versul,
dupd legile temperamentului sgu, filr a milita pe o poz4ie de

avangard literard ; un portret al ski, cubist, de H. Ma xy, Ii

smulge o protestare categorica, impotriva metodelor plastice, cu

consecinte tortionare, de scaun electric. In aceastd fazfi evolutivfi
a liricei argheziene, de materializare uneori b rutal a expresiei,
E. Lovinescu, ajuns adept al simbolismului muzical, ii situiaza
pe poet printre falsii simbolisti s, acordndu-i cu reticen0 credit,
intr'o frazA final: care merit a fi deshumatii (Poezia noud, in
Critice, IX, 1924). Neorientarca criticului, asupra unui scriitor
care publica de 28 ani, ce e dreptul, far a-si fi strns compunerile
in volum, se explicd i prin insuficienta informatie, dar mai ales

prin umbrirea pe care a adus-o poetului, gazetarul, creator al

unui stil pamfletfiresc. Discontinuitatea activithtii lirice, nota
noua a fiecArui avatar (1896, 1904, 1910, 1920) si notorietatea
pamfletarului s'au fmpotrivit fixrii poetului In atentia publica.
Cronologia nu ar fi suficienth pentru larnurirea obscuritfitih> argheziene, cleat daca am lua termenul in intelesul contrar aceluia de
notorietate. Pe masura insd ce notorietatea poetului Arghezi creste,
in preajma aparitiei Cuvintelor potrivite (1927), se statorniceste si
faima lui de autor dificil. Cu volumul proaspat aparut, dinainte-i,
scotocitorul G. Bogdan-Duicg crede a gasi in exegeza poemei Triumful, aluzii la ocupatia dusmand, scapfindu-i cu desavArsire sensul
structurrii duale, limpede formulat ca o cheie oferitii de-a gata :
Osanda fiindu-ti datii, de-a ereqte indoit,
Faeugti din tine doug, puteri adnei de ura...

104

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Mu lt mai tarziu, dupg ce poetul Ii va fi tiparit Flori de mucigai

(1929) si Cdrticicd de seard 1935 (in editia definitivO, Versuri de

seard) and batAlia din jurul lui Arghezi, starnit de aparitia

Cuvintelor potrivite, se incheiase favorabil, cu ralierea lui E.

Lovinescu la frontul criticei tinere, N. Iorga a redeschis campania,

de o parte pe calul de biltaie al pretinsei imoralitti a poeziei, pe de

alta, pe tema neinteligibi1it4ii bor. S ne oprim, deocamdat,

la acest din uring temei al criticei traditionaliste, impartit de
altfel si de M. Dragomirescu, reprezentant al criticei pe care o
vom numi-o rationalistA. Pentru acesta din urnid, poezia nu-si
putea impune valoarea. cleat in rnAsura in care satisfOcea nevoia
logicO a receptiei cerebrale. 0 poemg trebuia sA corespund trep-

telor formale ale intelegerii rationale, printr'o gradatie logicA

desAvarsit5. Nu era compusd logic? poezia era defectuoas6 i nu
putea ravni la treapta supremd, de capodoperA. Viciul nu i se
prea metodologului de naturd organicg, ci numai functionalA ;
supusa unei transformari, dupO indicatiile criticului, cu articularea
tranzitiilor i cu nctificarea progresiunilor logice, bucata literar6

Ii cpAta fizionomia definitiva, de capodoper (asa ar fi fost

drese, din opere de talent, in capodopere, Isus de Panait Cerna
si Pe Golgota de George Gregorian, succesorul precedentului, in
stima esteticianului integralist). De blind seamd, din vocabularul
simbolist, M. Dragomirescu culesese expresia de suggestie *,

pentru a o manevra in felul su, subordonand insd mai

departe intuitia valorilor lirice, conditiilor rationale ale intelegerii. In analiza unei poezii, profesorul cerea s' se caute
intai a idee a fundamental *, ca element motrice al lirismului,
iar dupd surprinderea ei, indicarea desfrisurgrii ei progresive.

Emotia estetica era conditionatO de suportul logic al sentimentului. De ce am stOruit asupra acestei erezii rationaliste,
in interpretarea poeziei? pentrucd ingerinta ei, ca un criteriu
eficace in invAtOmant, a pus stapanire pe mai toti invtAceii

profesorului, care a format numeroase serii de dascali de literaturd romanii, pada' la pensionarea sa (1938). Lui M. Dragomi-

rescu i se datoreste in mare mOsur aversiunea autorilor de

manuale didactice, fat de poezia argheziana, pe temeiuriee
logicei formale.
Obscuritatea lui Arghezi decurge in primul rand din
nerespectarea logicci formale. FOrd a fi ilogic i nerational,
dintr'o orientare care subconstient, ca suprarealistii, poetul

roman nu compune poema cu gradatia logica, scumpd profesorilor. Poemele lui reprezinth adeseori stari de constiinta,
succesive, cu ruperea puntilor de legatur5, a tranzitiilor. SA
urmarim, de pilda, textul unei scurte poezii, dintre cele mai
putin citate.

ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR ?

105

Dimineata, seara, triste,

Triste-s oare 'nteadevar?.
Umbre-atarnii de batiste
Si de fire lungi de par.

De vor fi sau nu, precum

Ochiul de ciclop le vede,
Zugravite 'n vant cu fum,
N'au conture nici parfum
Ramurile din livede!
Printre prunii din amurg

Mita 'n ritmuri de tipsii

Ghersul moale, stihul turc,

Si arab, dela geamii.
Rugitciune! nebunie!

Ca bolnavii gem cu totii.

Sunt nebuni? In chinovie
Au si munte i campie.
Catapeteasm pustie,
In altar, imi intr.& hotii.
(Biulbiul, in Otwinte potrivite)

Dupa titlul poezici, care e un cuvant turcesc, cu intelesul de

privighetoare, asistam la privelitile unui sat dobrogean. Peisajul

e trist sau capata o coloratura mohorita, in sufletul subiectului

contemplativ, a carui privire intensa (ochiul de ciclop I) nu reline
amanuntele vii, ci se fixeaza asupra aspectelor sintetice, In care
se terg conturele i miresmele. Urechea e solicitata Irish' de

vacarmul cultului mahometan, care fi apare ca un non-sens.

Pentru ce? pentruca sufletul poetului catapeteasma pustie D, i-a

fost devastat, ramanand fara credinta. 0 privire fugitiva asupra

satului turcesc, o impresie asupra cultului religios, o viguroasii
marturie a neaderentei religioase, sunt momente sufleteti care,
alaturate, constitue atmosfera. Lipsa unei articulatii logice nu
constitue temei estetic pentru nereceptarea poemei, dar poate
compromite intelegerea ei rationala. Aceeai facultate e pusa la
cumpana in mai multe randuri, prin perceptii lirice, nu

in deajuns de limpezi. 0 inteligenta analitica, dispusd a se

lasa furata de sugestiile poemei, numai dupa ce i se vor fi
lamurit toate amanuntele, poate fi nedumerit asupra Intelesului
legat de versurile:
Umbre-atarna de batiste
fi de fire lungi de par.

I o6

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Dacd nu li va rasri in minte reprezentarea unei degpartiri

cu ecouri afective, cititorul va urma lectura cu reticenta. a Ochiul
de ciclop a poate fi o a doua piedeca de ordin rational. lath' i a
treia
Sunt nebuni? In chinovie
Au pi munte i dimple.

Cuvintele subliniate n'au niciun sens logic, dar pot avea unul
figurativ : de ce gem ca bolnavii? nu le oferd chinovia toate peisagiile sufleteti dupd care tanjesc?
Chiar i finalul poate fi acuzat de ilogism, daca cei doi termeni
sunt examinati inteo succesiune cu raportul cauzal inversat, care
ar trebui astfel restabilit: Imi intra hotii in altar ft imi lase(' sulletul
rcive4i1, ca o catapeteastrtei pustie.
Obscuritatea e aci rezultatul unei nepotriviri, nu intre vizidnea
i expresia poetului, ci intre sinteza propusa de poet i facultatea
de perceptie Erica a cititorului. Aa pusa, chestiunea atrage pu-

nerea in discutie a raporturilor dintre text i cititor. Aceste raporturi au suferit o evolutie simtitoare in decursul ultimelor
decenii. Poezia evului clasic e o literatura de tip social, care
presupune adaptarea desavarit a poetului, la nivelul publicului
sail, din clasa burgheza, instarita i cultivata. Cate un scriitor,
ca Moliere, care vrea s largeasca acest cerc, spre a cuprinde i pe

spectatorii mai simpli, supune piesele lui, aprecierii prealabile

a bucataresii i trece cu succes prin aceasta probd de foc, deoarece

apeleaza la bunul simt, facultate universald (fdra deosebire de

sex, categorie sociala i nivel cultural). and romanticii reactioneaz6 impotriva rationalismului exclusivist, prin colorile vii ale
versului sonor, care vorbete inimii i inchipuirii, noutatea indispune numai pe conservatorii habotrici ai traditiilor literare,
dar ii gasete ecou in sensibilitatea i imaginatia maselor cititoare,

solicitate cu o elocinta irezistibil. Cel putin aa numitii <mari

romantici #, prevazuti cu Ufi foarte oportun temperament oratoric,
ii comunica emotiile prin efecte izbitoare de coloare i sunet, In
cadente largi, periodice, perfect articulate logic, apte aa dar sa

smulga lacrimi publicului, cu mai mult eficacitate chiar decal

autorii dramatici sau poetii lirici ai veacurilor precedente. Repercusiunile fiziologice ale literaturii : .cutremurul trupului,
spaima, induioarea, insufletirea cu indemnul la actiune, sunt
efecte la indemana suverand a romanticilor, cu respectarea logicei,
prin caracterul explicit al reprezentarilor i prin gradarea proceselor
afective, pand la culminare. Sub raportul, aa dar, al comunicativitAtii, oricat ar fi de subiectiva i individualista literatura ro-

tnantica, ea inmultete posibilintile de sguduire a cititorului,

adaugand sensurilor rationale, pe care le satisface, valentele
sensibilitatii i imaginatiei. Contemporan cu retorifromantismului,

ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR?

107

ate un mic romantic moare nerecunoscut, spanzurat de un

felinar (Nerval) sau sucombd dupd o indelungatd eclipsd mintalti
(14Alderlin), asteptndu-si decenii de-a-rndul dreptatea postumti
nu pentrucd ar fi fost lipsit de talent sau de geniu, dar funded n'a
fost preocupat de ecoul public al-problematicei lui. Sub acest semn,
al individualismului estetic, se desvolt simbolismul. Limbajul Eric
se izoleazd de limbajul general, inteun cerc de emotii si de sensatii
rare, prin care artistul sublimeazd viziunea sa, la modul idealist.
Poezia nu mai concureazd cu pictura ; descrierilor amdnuntite

le iau locul indicatiile vagi de cadru, ca in stampele japoneze.

Sentimentul nu se mai desfasurd, cu dialectica sa pasionald, ci e
inlocuit de stdri sufleteti, de un climat emotiv, de o atmosferd,
cu rdsunet in sensibilitatea muzicald a celor initiati (Germanii au
gasit notiunea din vocabularul respectiv: die Stimmung).
Tudor Arghezi s'a format in ambianta simbolismului francez,
pe lngd estetisti intransigenti ca Al. Macedonski si Al. BogdanPitesti. In profesiunea sa de credinta din 1904, asupra importantei
cdreia atragem din nou luarea aminte, 11 vedem preocupat, cu 20

de ani inaintea celebrei desbateri starnite de abatele Bremond,

de a izola notiunea de poezie purd (chiar termenul de poezia
purd e la Arghezi, in finalul articolului din Linia dreaptei), de
parazitdrile anecdotei, ale umorului, ale declamatiunii dramatice,
ale gandirii filosofice si ale descrierilor otioase. Rolul poetului, prin

limbajul versului, este de a pune poezia interioard a altuia, in

stare de spasm si de ondulare cdtre nelimitat , de a stArni amintirile si de a ataca i in cititor sensatiunile somnolente . In acest
moment, Arghezi concepea in poet un fel de traducdtor ideal al
emotiilor care dormiteazd in fiecare dintre noi. Accentul era pus
pe fondul comun de emotivitate, in sensul vietii morale afective,
rezematd pe amintire, cu cortegiul ei de regrete i nostalgii. Agate
Negre erau construite pe echilibrul nestabil dintre macabrul deca-

dent si suavitatea sentimentald. Poetul Ii alcdtuise o esteticd,

atestnd pe scriitorul matur, dar versurile lui mdrturiseau o criza

de crestere, nestrgbdtutd 'And la capdt i nedepdsitd. Remarcabile
in aceste versuri fluente, agitate de chestionarul frenetic al absolutului, specific adolescentei, sunt ivirile sporadice ale unor notatii
lirice, in care-I gdsim prefigurat pe Arghezi, in fizionomia maturiOW sale masive: ssploaia, band de otravd *, <piirul, plantd de
infern , sau crep de doliu a, ori flu de jale (Litanii), amintirea o 0 camild brdzdnd nisipurile 'n mers , luna bolnavd culcatd peste un pachet zdrentos de vatd , iar ocazional parnasian:
A

Trecutu-i spada desciintata%

ce taie inima 'n felii

de bronz, de aur si de-agatii.

(din Agate Negre 21)

REVISTA FiNDATIILOR REGALE

o8

In oraul mort, fiecare dald e un u arpe care se mica sub

calcaie cand prind pe dansele sa calc (Din Agate Negre 4);
beznele profunde , dare care e impins sufktul, sunt < greoaie,
ca un al de bronz 6 (Din Agate Negre, Pe p/oaie).
Obscuritatea lui Arghezi, in momentul maturitatii, e adesea

produsa de o notatie lirica neateptata, i care nu pare a face

corp cu textul. In Portret (Kalende, I, 1, 1928 i in Versuri,
editie definitiva), structurarea duala, romantica, de Inger i

demon, constitue tema poeziei, care se incheie in acest fel:

Mi-a muscat un dinte degetul mic
Si-1 otrami cu marea otrava.
Ti-aduci aminte ? Te-am cocoloit

te-am aruncat in lava.

Poate ca poetul a vrut s suggere o metoda de terapeuticd moraid, care consta in extirparea necrutatoare a raului, spre a evita
generalizarea infectiei. Degetul mic i-a fost mucat de dintele
indoielii? 1-a e cocoloit i 1-a e aruncat in lava , restituindu-I
clocotului sufletesc de unde se ivise 1.61.11.

Mai neexplicit e finalul unui alt frumos poem, in care sunt

urmarite liMile destinului, in trasaturile din podul palmei. Sfaritul

e bruscat cu o figuratie simbolica, urmatil de o recomandare

Hultanul a cerut boabe de sange.
LeagiA rana, nu i-o strange,
Si pliscului, cand i se deschide,
Da-i boabe de stafide
(Timpuri, in Veruri)

S'ar putea crede c hultanul este destinul individual, Inverunat asupra-i, aa cum Prometeul gidian Ii cultiva vulturul, ca
pe propria contiinta. De data aceasta insa, normele terapeuticet

ne raman nelamurite.

Procedeul de a nu numi lucrurile pe numele lor este simbolist,

rezemandu-se pe suggestie. La Arghezi, intrebuintarea lui nu e
sistematica ; iar atunci and se produce, ii ofera deslegarea pana
la urma. Aa, in frumoasa poema De dincolo (Revista Fundaliilor
Regale, III, 2, 1936 i Versuri), cu tema ascensiunii la cer, se intelege abia in final ca e vorba de sufletul unui copil, 4 calcat de
noapte , care
Se chinuia sa moari, de qapte

Nopti...

Simbolul infativaza alteori cauza relativei obscuritati. Un

exemplu hotaritor este u Intre dotia nopti (Cuvinte potrivite),,
una din cele mai izbutite poeme constituind drama metafizica,
cu substrat cretinesc.

ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR

io9

Mi-am implantat lopata taioasa in odaie.

Afarit bltea vantul. Afara era ploaie.
mi-am siipat odaia departe sub pamant.

Mari batea ploaia. Afarit era vant

Am aruncat piimantul din groapi, pe fereastri.
Pamantul era negru: perdeaua lui, albastra.
S'a ridicat la geamuri pamantul pang sus.
Cat lumea-i era piscul q't 'n pisc plangea Thus.
Sapand s'a rupt lopata. Cel ce-o tAirbise,
Cu moai}tele-i de piatra, fusese insui Tata

m'am intors prin timpuri, pe unde-am scoboift,

Si in odaia goala din nou imi fu urit.
Si am voit atuncea sit sui i 'n pisc sit fiu.
0 stea era pe ceruri. In cer era tarziu.

Cautarea divinului e materializata prin saparea mercu mai

adnca, in odaie, care este &Amara sufletului. Prin leit-motivul
furtunii (ploaia i vantul, care bat afard) se obtine atmosfera de

drama sufleteasca. Curiozitatea lectorului nu e satisfacuta in

modul cel mai clar, spre a cunoaste rezultatele investigatiei morale a poctului. Aceasta sporeste emotia estetica, dar numai pentru
publicul restrans de poezie, care nu cauta in poemul liric, anecdota.
Condensarea extrema, in numele principiului economiei ver-

bale, intunecd intelesul mai ales in imprejurarea cand poezia

contine nucleul anecdotic, al unui mic roman de dragoste (In-.

scripfie pe un portret, Gdndirea, 1923, in Cuvinte Potrivite). Desi

poezia e una din cele mai cunoscute, i cu toate ea am mai interpretat-o altadatil, nu e poate de prisos sa i mai scormonim odata
maruntaiele.
Cunoilti in vreme visul c sfari}ete.

Ti-ai ateptat o0eanu1 trist pe scut

S5.-V intre 'n zale reci in Wernut
S't sali frmante trupul talhareqte.
Si te socqi ca iedera, deodat5,,
Ramasit 'n leganare i pustiu.
Ai banuit ca. platosia-i patata,
Pe care odihnise0, cu rachiu.
Faptur5, vrjitoare F}i duioasa!

Nu te-am oprit s'aqtepVi i s suspini,

Ci te-am lsat s-1 incti1ee0i in spini
Fuiorul vieii tale de matas5,.
Mi-am stitpanit pornirea idolatra
Cu o vointa crancena i rece;
Cad somnul rau nu trebuia so, 'nnece
Sufletul meu de piscuri man de piatra.

1 Ira

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Durerea noastr5.-aduce cald f3i. bine

Celor hrnii cu jertfele din noi.

Eu, noaptea, ca un pom, ascult in mine
Ciiztind miloase 'n cuiburi sfinte foi.

Evenimentele povestei de iubire sufera in poezie de o intervertire care face descifrarea ei destul de dificila. Iata-le, restabilite
in ordinea lor cronologica. Subiectul-povestitor, inaintea obiectului

iubirii sale,- careia Ii vorbeste la persoana a doua, recapituleaza

romanul: a iubit-o cu o < pornire idolatra , stapanit insd cu o
vointa crancena si rece s, ca sa-si pastreze individualitatea,
amenintata prin convietuire ; femeia, probabil desamagita de

adoratia nefinalista, i-a begat destinul de un barbat de rand,

grosolan si bautor, fard & fie oprita dela aceastd alegere de
orgoliosul ei Inehinator ; suferinta femcii isi gaseste insa ecoul
in sufletul celui dintai, al carui orgoliu nu e necompatibil cu mila.

Invatatura acestui mic roman este pusa inainte, in primul vers,

care formuleaza cu energie consumarea visului, prin lucrarea
timpului. Timpul al doilea al duratei epice urmeazd apoi, cu intruchiparea barbatului celuilalt, inteun Wean trist , abrutizat
de alcool, care-i framnta trupul <tbhiirete , pe platosa patata
cu rachiu (o dubla figuratie simbolica, deosebit de energica);
xnezalianta morala a femeii, faptura vrajitoare i duioasd , este
la randul ei figurata prin simbolul iederii rdmasa 'n leganare si

pustiu , simbol intercalat ceremonialului bestial al posesiunii

care-I precede si-i urmeazd, in textul poemei ; acestui sentiment
al femeii Ii raspunde acela anticipativ al subiectului povestitor,
care nu-i oprise alegerea, lasand-o sd-si urmeze destinul, concretizat in celalalt simbol, al fuiorului de miltase incalcit in spini
Primul moment al povestirii, continand sentimentul de adora tie
al barbatului, franat din motive de personalism absolut, urineaza
abia in strofa penultima ; aceasta contine admirabilul vers,
definitoriu al individualismului transcendent:
Sufletul meu de piscuri mari de piatr.

In sfarsit, strofa final contine expresia sentimentului de cornpatimire, concretizat in ultimele dou versuri prin simbolul pomului, ale carui frunze, in cddere, fac asternut cuiburilor ; compatimirea se nuanteaza aci cu caritatea crestina, ca si in versurile
dint:Ai, in care durerea conjugata a amantilor ideali < aduce cald
si bine # poate omenirii intregi, hranite cu jertfa lor.

Prin alternanta registrelor de bestialitate si suavitate, in

simboluri memorabile, precum i prin inaltimea morald a semnificatiilor, Irzscripfie pe un portret e una din cele mai expresive poeme
ale lui Arghezi. In condensarea exceptionala, se poate surprinde
o varianta personala a temei din Lucealdrul lui Eminescu: refuzul

ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR

I It

iubirii e lush' la Arghezi principial i anticipativ, intemeindu-se pe

orgoliul personalist, umanizat pan6 la urma prin sentimentul

generos al compdtirnirii, cu reminiscente religioase.

De blind seamd, prin intervertirea momentelor epice, ca i

prin concizia crampeelor de povestire, Intre care se intercaleazd
simbolurile figurative, romanul de iubire e pe cat de chintesentiat,
tot atat de neexplicit. Prin propriile puteri, cititorul intrevede o

parte numai din fictiunea ideala, inchipuit de poet, dospind

injuste nesatisfactii de ordin estetic din cauza neintelegerii complete.

Poezia lui Arghezi nu Ii afirma decal cu totul accidental (mai
ales in tinerete) inclinarea catre enuntarea conceptelor ; In lira
lui nu a Incoltit ambitia de a-si acIdoga o coard nou : poezia de
gandire. Cateodat Ins, ideia ii scapara stralucirea, cu un joc
de lumini i de tenebre, deliberat. Intr'unul din Psalmi, In care-i
exprimd cu un accent crancen, setea de extinctie i vointa de a-si
inabui mesajul, cititorul e chemat s deslege enigma unui vers
cu iz bisericesc:
Numai suferinta cerului, peicat

Nu-i cu ea di turburi apa din Iordan.

Inainte de a se lovi de dificultatea textului subliniat, acel4

cititor, nedeprins cu simbolurile verbale argheziene, este nedumerit de expresia <suferinta cerului *, pe care e indemnat sa o
Ii4eleag6 in analogie cu raportul verbal atat de xispandit, din
expresia : chinurile iadului ; daca s'avarete acest proces de asociatie, atunci cerul Ii apare ca un alt taram de suferinta, In contradictie cu elementara inv6tatur cretineasca. In realitate,
poetul n'a vrut decat s varieze termenii notiunii mai clar exprimat:A inteun vers anterior:
0 neliniftitd patimd Cerecmcd

Bratul mi-1 svficneste, sufletul mi-1 arde.

A

Suferinta cerului * este aa dar suferinta credinciosului, in

cgutarea lui Dumnezeu, raul metafizic-religios ; poetul speculeaziri

asupra impropriet5tii, nu atat pentru a da cititorului dureri de

cap, cat pentru a nu se repeta i pentru a nu cddea In explicitarea

prozaica. Totui, repetam, poetul speculeaza variatia verbalri,

pentru incantarea acelor cititori carora, prin propunerea unui alt
raport verbal, neuzitat, li se sporete valoarea Meg a textului.
Vom reveni, In capitolul urmator, asupra obscuritatii derivate din

panevrarea unor raporturi verbale noi. Ca sd revenim insd la

textul primordial, dificultatea rknane Intreagd i dup ce s'a
lamurit sensul expresiei: suferinta cerului. Ce va s zic6 : nu e
pant de a turbura apa din Iordan, cu cgutarea impdtimit a lui

REVISTA PUNDATIILOR REGALE

112

Dumnezeu? Sensul pe care-1 propunem ni se arat ea plauzibil:

de vreme ce taina botezului, precum i apa sfintit (sau numai
una din cloud), nu au puterea de a ne potoli suferinta, rezultatd

din cdutarea zadarnicd a lui Dumnezeu, nu ne rdmne decfit

s ne rdscolim aceastd suferintd, ca o and tulburare a apelor, iar
Cerul nu ne va socoti ca un pdcat, suferinta pe care el insui ne-o

pricinuete.
Am spus c poezia lui Arghezi nu ii (Id In vileag ambitii filo-

sofice ; in schimb, ii pune uneori in mirare un alt resort: acela

norrnativ. Preocupare eticd? oricat ar pdrea de curios, rdspunsul

nu poate fi cleat afirmativ. Din lectura poeziei lui Arghezi,

desprindern cateodatd recomanddri de a face sau de a nu face un

ucru :

Nu te teme de cuvinte, cel cu degete 'n urechi...

Nu te teme de ritsunet, cel ce te 'mpresori cu eripte...
Lug horele i trinta att-ti invie cimitirul...
Pleacit-te imbelsugatii, tu, tu1pin, peste Vtrit.
(Poet Seriptum, Cugetul Ronalnesc 1Martie 1924)

Infuratd in metafore, gandirea eticii a poctului evitd formuhirile abstracte: izvor non de dificultdti, numai pentru cititorul
nedeprins de a descifra limbajul figurat.
Poezia obscurd, in genul aceleia cultivate la noi de Ion Barbu,
mai ales in faza ultimd a caricrei sale lirice, implic o preocupare
permanentd, din partea autorului, de a-pi fduri un limbaj impenetrabil, cdruia cititorul Ii poate resimti vraja muzicald, fdra a-i
Ii insd ingdduit initierea. Am ardtat cndva, modul de substitutie
oarecum algebricd, prin care poetul matematician Ii desorienteazd
publicul ; plecnd dela exemplul aceleei poezii, In cloud redactdri
succesive, am atras atentia asupra metodei de a inlocui simbolul

verbal perceptibil inteligentei, adicd expresia clard, printr'un

termen voit dubios. Manuscrisele lui Arghezi, precum i cercetarea

paraleld a variantelor sale, nu prezintd accst fenomen, de prelucrare contientd In sensR1 ermetic. Po Aul Cuvintelor potrivite nu
practica esoterismul ; el nu poate fi privit nici ca un mistagog,
de tipul Lucian Blaga, a cdrui poezie, ca o ilustratie sensibild a
gAndirii sale filosofice, speculeazd un sistem de semnificatii in-.
ehise,

ale unei conceptii de viatd, orientata regrtsiv, care

subcontient i irational.

Obscuritatea lui Arghezi, In ultimd analiz, nu este cleat

efectul de perspectivd a cititorului neadaptat la climatul liric pi
la peisajul sufletesc al poctului. Mesajul lui Arghezi nu e obscur

ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR ?

113

pentrucd autorul i-1 dorete astfel, ci pentrucd este in stapanirea

unei personalitali ant de complexe i contradictorii, Inca lectorul
se /ovete la tot pasul de accidentele tdramului moral necunoscut.
Lercetarea de fa-V Ii propune s ofere cdteva punete mai favorabile de perspectivd, de care insusi autorul ei beneficiazd numai
prin frecventarea Indelungat a celei mai spectaculoase priveliti
din lirica noastr modernd.
SERBAN CIOCULESCU

VERSUL LIBER
ORIGINI I
Dei folosit In Franta, cu blind tiintA, de peste pptezeci de
ani, desbAtut de multe ori chiar polemic pAnd spre 1920 i adoptat

apoi de toate literaturiIe moderne mai 1nsemnate, versului liber,

dup cunotinta noastrA, nu i s'a scris inch' istoria. S'ar putea
crede aa dar, CA nici nu are vreuna, cA totul n'a fost decAt agitatia unor amatori de notorietate uoarA 1 cA de fapt singura
istorie posibild este aceea a versificatiei clasice, care afirmA un
grup de norme i aeazd o serie de date. SA lipseascd In adevAr,
materia proprie istoriei versificatiei moderne? AdevArul poate
fi altul. Istoria se aplicA mai cu plAcere controverselor extenuate,
semnelor de viatA ale trecutului. Actualitatea e lAsatA, dacd nu
sd se clarifice dela sine, s5 se devitalizeze oarecum i In orice
caz sA devinA. Cum versul liber e MCA o controversA micAtoare
o realitate contemporanA, i cum un viitor, cAruia nu i se zArete

marginea, Ii rezervA procederi indefinite, presupunem cA istoricii literari mai curfind din aceastA cauzd s'au tinut i continua
sA se tina departe de el ca de mice proces neincheiat. Ei n'au
convenit pAnA azi, Intre altele, nici asupra originilor noului vers ;
Meat, istoriei lor, dacA ar Intrerpinde-o, i-ar lipsi propozitia fundamentalA. Opera rezultatA n'ar fi istorie, ci numai cronicd. Si
acesta e poate cuvAntul hotArItor pentru care specialitii mai
nteaptA.
Totui, unele IncercAri asupra izvoarelor noului fenomen
prozodic s'au produs. Ele se caracterizeazA 1ndeobte prin mi-carea de a-i descoperi antecedente, de a-1 Incadra inteo traditie,
de a-1 consolida, confirmAndu-1 astfel istoricete, dar i dimi
nuAndu-i valoarea de noutate. Din ceea ce cunoatem, am putea
alege cAteva feluri in care i s'au fixat inceputurile: unii scriitori,

cu totul incidental, au indicat noua formA de versificatie ca

existAnd fried din anticitatea ebraicA i cea greacA ; cercentori

serioi au 1ntrevAzut-o In cel mai afund Ev-Mediu ; altii, cu multd
tiintA, au identificat-o In urmArile literare ale Renaterii; i nu

lipsesc nici invAtatii care au facut totul ca ea sAli semnaleze

inceputurile din perioada clasicA a literaturii franceze. Vom

VERSUL LIBER

115

expune in treacat aceste contributii, cronologizandu-le afirmatiile

principale.

S'a propus asa dar ca origine a versului fiber tehnica psalmilor si a ditirambilor. Zicerea psalmilor, fiind intovarasit de
muzied instrumental, se dispensa de binefacerile eufonice ale
rimei, ale ,masurii silabice si ale oricaror alte norme metrice
sigure. Ceea ce Intelegeam azi prin verset, se constituia altadata
din largi unitati, numite co/a; ele rezultau din aplicarea legii
proprii a paralelismului membrelor )>, iar lungimea Mr varia

dupa trebuinta de a umple sau de a incapea inteun anumit

spatiu muzical )), pronuntandu-se de aceea and mai incetinit,

and mai repede. Ca sa %am pe cineva dela noi, pe Gala Gafaction (Poesia Psalmilor, Farul, Nr. 3, 1912), care a adancit
studiul psalmilor, sa ne vorbeased autorizat despre structura lor,
vom transcrie: Versurile ebraice se grupeaza in strofe numai
sub stapnirea unei idei. Gaud o idee, un sentiment, sunt exprimate complet i cu inteles inteun sir de versuri, atunci avem

o strold Intreaga... 0 lege special, care guverneaza versul

ebraic este paralelismul membrelor... In virtutea acestei legi,
versul ebraic e ca o oglinda cu doua jumatati: jumatatea a doua
se potriveste intocmai cu cea dintai, ragrangand intocmai, dar
cu alte vorbe, icoana i ideea primei jumatati, sau MI se potriveste cu prima jumatate i atunci completeaza, margineste sau
contrazice acea icoana, acea idee. In orice caz, jumatatea a doua
a versului ebraic fortified prin repetire, prin antiteza sau prin
sinteza prima lui jumatate. De aci paralelismul membrelor, poate
fi sinonim, antitetic sau sintetic >>. Oricum, absenta rimei si a
metrului silabic din compunerile sacre, babilonienc, aramaice sau
ebraice propriu zise, precum i acel procedeu zis paralelismul
membrelor )) au inlesnit ideea fie a deducerii versului fiber din
verset, fie numai a apropierii lor.1) Cat priveste ditirambul, se

stie ca, provenind din anticitatea greaca populara, ramasese,

pana i reluat de poeti cu nume, o forma improvizata a lirismului coral. Exprimand cele mai adesea un motiv cultic dionisiac i formand cu concursul poeziei, muzicei i dansului, o unitate in desfasurare vie, ditirambul avea un caracter atat de dramatic, de exaltat i chiar de violent, Meat adecvarea formala
la materia proprie facea ca nicio norma metried sa nu-i disciplineze ritmurile. Insi partea declamata in solo de corifeul-poct
se folosea de aceeasi tehnied aproape deliranta. Asemanarea for-

melor versului fiber cu poliritmia ditirambica este dar incontestabila i confruntarea lor posibil. Cate odata versurile
1) Despre verset (ca Si despre ditiramb), de la noi, vd. de asemenea:
1. Heliade Radulescu, Curs intreg de poeeie generale, vol. I, cap. XVI,
1868. *Paralelismului s i se spune acolo s indoita dictio n.

8s

116

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

noui au mai fost cornparate cu strofa pindarica. Dar eknitii

model ni cred a fi stabilit, sub desordinea aparenta a Odelor, o

schema numita triada (strofti, anti-strofa, epoda) unica sau
repeta La. Stilfuinta in asocierea acestor forme cu wrsul liber

a devenit prin urmare eronata.

CercLtiltori si mai numerosi si mai autorizati propun origini
medic vale. Dintre accstia Rmy de Gourmont (Esthelique de la
(angue francaise, 1899) si Bliss Perry (A Study of poetry, f. d.),
recunosc in anumite forme ritmate sau chiar versificate ale
latinei mcdievale un fel de vers liber, deosebit de proza prin
< intentie ritmica e, dupa cum de metrul clasic difera prin mobilitatea accentului ca i prin alte elemente prozodice secundare.
Asa este ace sta descriere a Veronei:
Magna et praeclara pollet urbs haec in Italia
In paitibus Venctiarum
Ut docet Isidorus,
Quae Verona vocitatur ohm antiquitus.
Per quadrum est compaginata,
Murificata fii miter,

Quadraginta et octo turres praefulgent per circuitum:

Ex quibus octo sunt excelsae,
Quae eminent omnibus...

care pare o prefiguratie a noului vers modern. Dar adevaratul

vers liber latin, sustine Gourmont, trebue cautat in sequenta
care, dupa definitia ce i se da In studiile de specialitate, <cste
o proza impartita in perioade sau fraze muzicale*. Versul liber
nu e nici el altceva decal tot o perioada muzicala e, apreciata

numai auditiv, iar dacd ritmul i se adultereaza in cuprinsul

chiar al aceluiasi poem, cum poctilor moderni li se intampla foarte

adesea, aceasta II apropie cu atat rnai mult de ritmurile latinei

mistice i, care, fiind o comprise pentru sau pe muzica, schioapata fara acest sprijin . El poate afirma de asemenca (Le Latin
mystique, ed. 1912) cii pm-pi latini ai crestinismului seaman('

cu simobolitii francezi cel putin in privinta a dotra trasaturi

caracterologice, anume cautarea unui ideal deosebit de postulatele oficiale ale natiunii . . . i un mare dispret pentru normelo
prozodice*. Un poet al Dumnezeului crestin, traitor pe vremea
navalirii Hunilor i impresionat de ochii mici, umerii obrajilor
man i nasul turtit al acestora, le descrie fizionomia in versuri
ca urmatoarele:
.
. . Consurgit in arctum
Massa rotunda caput. Geminis sub fronte cavernis
Visus adest oculis absentibut . . .
Turn ne per malas excrescat fistula duplex
Obtundit teneras circumdata fascia nares
Ut galeis cedant . . .

VERSUL LIBER

117

Uncle sequente cuprind aliteratii in fcIul cunoscut la modirni

(41,ilia perlucent nullo flacentia sole ), iar altele contin rime

interne si Cate Un vers tematic, pc care 11 aIterneaz5 cu celelalte,

dupd procedeul leit-motivurilor. Despre unul dintre acestea,

care exprima teroarea judecnii de apoi prin obsesia creatd de

revenirea aproape fatal a versului 4 Quando ceeli movendi stint

ct terra , Gourmont scrie c5 cl paloarea groazei i lacrimile
bucuriei estetice v. Profesorul american, numit mai sus, preocupat
si el de originile medievale i latine ale versului liber, semnalcazil
(in Dr. Hairy Osborn Taylor: Classical Heritage of the Middle
Ages) imnul urmAtor, tin Dies irae, de o metric5 mai evohiatii

cleat a sequentelor:
Desidero te minks
Me Jesu; quando venies ?
Me laetum quando facies
Ut vultu tuo saties ?
Quo dolore
Quo moerore
Deprimuntur miseri,
Qui abyssis
Pro commissis
Submergentur inferi.

Recordare, Jesu pie

Quod sum causa tuae vine;
Ne me perdas ille die.

Mat dela unul cat si dela ce151a1t retinem prin urmart surprinderea catorva similitudini indenegabile, intre versul libcr i
perioadele ritmice ale latinei bisericesti, cu alte cuvinte. indicatia ca originile noului vers, sau numai antecedente precise,
s'ar gasi in Evul Mediu.
Un My:Mt care nu ignora asem5narea versului libcr cu psalmii
*i ditirambii antici si nici cu seventa latin5, Ph. Aug. Bccker
(Zur Geschichte der Vers libres inder neufranzosischen Poesie,
Zeitschrift fiir romanische Philologie, XII, 1889), ii fixeaz5 atentia
in dtosebi asupra formelor libere de versificatie din secolul XVI.
Vechea poezie francezA Ii asimilase anumite infiltratii italiene :

sunt madrigalurile, pasquin-urile i ditirambii epocii, care, cu

prozodia lor neregulat5, constituesc 4 perioada de incubatie *
a versului liber. Mello de Sainct-Gelays, cel dintai, compune
dup modele italiene madrigale i pasquine, a dror metrica este

de tipul urmator:

11 n'est mal comparable

A mon extreme et infini malheur;
Wine la mart n'est point telle douleur.

t 11

REVISTA .FUNDATIILOR REGALE

0 desir immuable,
Que m'avez faict changer tainct et couleur !
0 espoir variable,
Qui m'apportez le froid et la chaleur !
Soyez tesmoins comme en trist paleur
J'ai support la plus vive estincelle
Qu'homme descoeuvre ou cella,
Et faites tant qu'au monde par vous deux
S'etende la nouvelle,
De ce grand tort et cruaut nouvelle.

Madrigalul, in lirismul propriu ca i fn prozodia ml5dioasd

pe care o prefera, fiind mai robust cleat pas quinul, a putut

trece i fn secolele urmAtoare, rnentinndu-se algturi de seve-

rele codificki ale clasicismului i chiar anexanduli chteodatil

materia cea mai nepotrivit5. Este cunoscut astfel cazul unei
domnioare literate din sccolul XVII, care cu atAta inocentil
i atat de memorabil, fi mgrturisea gustul i aptitudinea pentru
versificatia neconstrans6 :
Le Madrigal me donne peu de peine,
Et mon genie est tel pour sea Vera ingaux
Que j'ai traduit en Madrigaux
En un mois l'histoire romaine.

Dar ditirambul, cum este acesta al lui A. de Bdif, compus

In cinstea lui Bacchus i recitat de autorul insui, la o serbare
cu hor de felul celor antice :
C'est en ton honneur
Dieu porte-bonheur
Que de libre cadence
La terre battons
Sous des vers
Librement divers
En leur accordance

precum i oda, cu caracter ditirambic i anacreontic, a lui Ronsard :

Boivin, le jour n'est si long que le doy.
Je perds, amy mes soucis quand je boy.
Donne-moy vite un jambon sous la treille
Et la bouteille
Grosse a, merveille

Glougloute aupres de moy

Avec la tasse et la rose vermeille
Je veux chasser l'emoy.

formeath fn Renaterea francez, dimpreun6 cu madrigalul i

pasquinul, traditia metrica a < versurilor neregulate o, cum li se
va spune fn secolul uringtor i in care vor excela povetile i mai
aks fabulele lui La Fontaine. Cu contiinta deplingt a derogdrilor

sale dela normele corectitudinii formale, La Fontaine a simtit

nevoia, Inteo prefat, s i le autorize dela naturA i dela o traditie.

VERSUL LIBER

119

Astfel in prefata povestilor, el scria: a Autorul a vrut sa afle

care este caracterul cel mai propriu ca sa-i rimeze Povetile.
El a crezut c maniera Versurilor neregulate, avand un aer

care tine in mare parte de proza, ar putea sa para cea mai

naturala i prin urmare cea mai bung. De alt parte de asemenea

vechiul limbaj, pentru lucrurile de aceastd naturd are gratii pe

care nu le are limbajul veacului nostru . In acelai fel, mar-.

chizul de Villenes Ii indreptatea i el metrica libera a Elegiilor : a Cat despre felul versurilor de care m'am servit, n'am
crezut ea este neplacut pentruca, fara & ma necajesc daca este
propriu subiectului meu, m'am lasat sfatuit mai curand de gustul

natiunii noastre i al meu cleat de materia tratata . Fata de

versificatia fabulistului, care, fara sd reprezinte in epoca un caz

singular, exprima cel mai caracteristic forma intrebuintata contemporan in numeroase madrigale, epigrame, cuplete, arii, butade, etrene, epitafe i elegii, secolul XVIII n'a adus vreo e noutate deosebita , iar secolul XIX a insemnat un regres ( Rackgang ). Avand sa urmareascd istoricul versurilor libere Ph. Aug.
Becker putea scrie aa dar, la inceputul cercetarii sale: ...Trecfind peste faptul ca nu La Fontaine a fost descoperitorul, ramane valabila pentru formele poetice cat i pentru speciile lite-

rare mai ales legea c ele nu pot fi create printr'o loviturd

de bagheta magica ( class sie nicht mit einem Zanberschlage

erschaffen werden ), ci Ii gasesc pregatirea treptata inteo lungd
perioada de incubatie 0. Numai fraza cu care se incheie aceasta
pretioasa contributie desorienteaza pe cititorul de azi: Dupa
cum, inteo zi, au aparut (versurile libere n. r.) i nimeni nu s'a

intrebat de unde vin, tot astfel au i disparut i niciunul n'a

cutezat s spuna cii acest ideal al tuturor artelor metrice este
un ideal mort 0. Ironia istoriei facea ca in 1889 cand Becker
ii tiparea cercetarea la Halle, poetii simboliti, la Paris, sa fi
descoperit de cativa ani adevaratul vers liber, i sa intretina in
jurul lui o atmosfera de mare scandal.
In sfarsit, originile nouii versificatii sunt aritate de uncle
spirite, clasicizante peste orice masuri, ca Maurice Grammont
(Le vers fraricais. Ses moyens d'expression. Son harmonie, 1937),

in perioada clasica a literaturii franceze i chiar in cuprinsul

unor anumiti alexandrini. Fara sa se gandeasca in vreun fel la
istoricul chestiunii care ne intereseaza pe noi, Grammont analizeaza bogatia expresiva a prozodiei franceze, infinit mai variata
decat in aparenta ; dar, cercetand toate formele de versificatie
pada la Henri de Flgnier, el invedereaza efectele metricei libere
din La Fontaine, ale metricei romantice care, pastrand alexandrinul, II preferd ca trimetru cu rejet-uri, precum i pe acelea, dei

in infima proportie, ale metricei simboliste. Implicit daca nu

120

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

expres, ni se da astfel, dupd cum vom vedea indata, o aimmitd

idee despre procesul de nastere al versului liber din versul clasic.
Mustrator fata de insusi Boileau pentru foarte putinele lui abateH dela ortodoxia prozodica, autorul considera alexandrinul ca
etalon al oricarei versificatii; dar nu mice alexandrin, ci numai
cel clasic, adica' dodecasilabul, care se imparte prin cezura fix5,
dupil silaba sasea, in cloud emistihuri si care, subdivizandu-si

emistihurile la randul lor in ate dou subunitati, se propane

ca suma ritmicd a patru fragmente metrice, sub forma de tetrametru

idealul tuturor poctilor. Corectitudinea ritmica abyolutii
este unul din elementele de frumusete ale vcrsurilor:
Cette obscu I re clart I qui tombe I des etoiles

Que je meure au combat, ou meure de tristesse

Vous mourfites aux bords oit vous fides laissee

A travers les rochers la peur les prcipite

La nature est en nous plus diverse et plus sage.

Cum Insa niciun vers nu se declara numai futd de (.1 insusi.

nici alexandrinul clasic, dacd 11 privim izolat,- nu este clan in
intregime. El rezult din supunerea lirnbajului atat la observanta corectitudinii ritmice cat si la aceea a strofei de clou5
versuri si a rimelor o plate * sau perechi. Alexandrinul clasic ii
marturiseste Intreaga fire prozodicil in asocierea a cel pi tin
doua versuri. Un exemplu celebru e distihul trage diei Phedre :
Ariane, ma soeur, de quel amour blessee
Vous mourides aux bords ot vous fides laissee.

Aceastd Intocmire formala : milsura silabica, ritin, strold i

Hint, e pentru Grammont de valoarea axiornelor, conditionande-i
toate sustinerile ulterioare. Versurile
Et l'on sent bien qu'on est emport yen l'azur
I

Le cheval I galopait toujoursJ a perdre haleine

...tes beaux vers ingenus,

Tanted lgers, I tanta boiteux, toujours pieds nus !

dei dodecasilabice, deci alexandrini, sunt Insa versuri false *

prin libertatea ritmica la care aspira. Ne mai fiind vorba de inatacabilii tetrametri, ci de niste trimetri sau alexandrini cu struc-

VERSUL LIBER

121

turd ternard, astfel de versuri au exprimat cu ritmica lor noud

revolta romanticilor. In deosebi, forta rebeld a unui Hugo i
sburddlnicia lui Musset au reuit sd autorize noul tip de alexandrin, practicandu-1 cu aplica tie i strdlucire, Fara' insd a-1 fi

inventat: exista i In secolul XVII. La Fontaine, mai liber In

spirit decat marii sdi contemporani, II cultiva cu pldcere
si mon coeur I osoit encor I se renflammer !
s
Maudit chateau! Imaudit amour ! I mardit voyage !
Ah !

Dar trimetrul, dei cu totul intamplgtor, poate fi gdsit atat in

Corneille cat i in Racine. Si cum, dupd Grammont, cand un
poem In dodecasilabi contine ici i colo versuri ritmate altfcl
decat In tetrametri, se poate zice cd e In versuri libere, din punctul
de vedere at ritmului , urmeazd in chip firesc ca romanticii sunt

in felul lor verslibriti, dupd cum aceeai denumire nu poate fi

refuzatd, cand i cand, chiar cate unui clasic. De altfcl ca sd se
vadd 'And unde merge vointa clasicizanta a lui Grammont, sa
mentiondm consecintele ce decurg pentru el din nerespectarea
celorlalte regule clasice: masura, strofa i rima. Acestea se Indcplinese sau se eludeazd in comun poetul care dispune rimele
altfel cleat in perechi, modified InsiIi strofa ; cel care grupeazd
versurile altfel decat in strofa-<( cuplet modified dispozitia admisd a rimelor ; in sfArit eine variaza miisura silabicd in acelai
poem, face aceasta In vederea anumitor efecte, pe care mentinerea rimelor perechi i a strofei impuse le-ar anula. In practica
bunilor poeti, aa dar, observarile acestea asupra ultimelor trei
obligatii insemneazd admiterea sau respingerea lor oarecum in
bloc, cu exceptia posibild uneori a masurii silabice, a cdrei variatie nu determind automat (ci numai pe cale de calcul artistic) alt dispunere a rimelor. Avand de studiat abaterile corespunzdtoare, in plin clasicism, se Intelege c analistul a trebuit
sd lumineze puternic mai ales cazul lui La Fontaine, care, en
metrica lui veseld , sfidase bucuros codul restrictiilor. Fabulele

sunt de aceea, mai tot timpul un adevdrat monument de delicte formale. Ele contin nu numai strofe, rime i mdsuri de o
alcatuire neingaduita, dar i versuri de toate tipurile ritmice,

dela monometru 'And' la hexa-, hepta- i chiar octometru. Sustraguile dela inflexibila prozodie devin astfel observabile In cumul.

Un grup de versuri ca acesta din Les Animaux malades de la

peste:
Le Lion tint conseil et dit: a Mes chars amis,
Je crois que le Ciel a permis
Pour nos pchs cette infortune.
Que le plus coupable de nous
Se sacrifie aux traits du cleste courroux ;

122

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Peut-etre il obtiendra la gurison commune.

L'histoire nous apprend qu'en de tele accidents
On fait de pareils dvouements.
Ne nous flattons done point; voyons sans indulgence
L'tat de notre conscience.
Pour moi, satisfaisant mes apptits gloutons,
J'ai devor force moutons.
Que m'avaient-ils fait ? Nulle offense;
Mame il m'est arrive) quelquefois de manger
Le berger

arat masuri de 3, 8 si 12 silabe, rime perechi, Imbralisate

si IntAmpldtoare, inexistenta unei strofe si ritmuri dela monometrul Le berger * 'Ana la alexandrinul normal. A-UR amestec
metric ar fi meritat severitatea unui clasicizant. Grammont Insd,
lui La Fontaine, nu-i ia In nume de rgu nicio abatere ; mai mult

deat atat: i le justific5 pe cele mai grave prin functia expresiv5 ce fndeplinesc i li ridica suma derog5rilor formale la rang
de categorie a versificatiei. Fabulistul scrie In e versuri libere *.
Dar, acelasi fel de versuri, au compus i Racine fn Les Plaideurs,
i Moliere fn Amphitryon, si Chnier fn larnbes, etc...., adica
oricine a modificat fn vreun fel oarecare fie chiar numai strofa
traditional de doi alexandrini rimati sau simetria numericd a
cloud versuri. Iar cand alAturi de acetia, sub acelai capitol:
Versuri libere, se studiazg variatia metrului fn Lamartine, Hugo,
Musset, Gautier i Henri de Rgnier, impresia cititorului este
cd nu mai -tie ce Insemneazd cuvintele. Cititorul ajunge Ins6

in cele din urmg sa-i dea seama Ca' se afl fn fata unui clasicist nec plus ultra, care admite Infrangerea normelor numai
prin clasicul La Fontaine, scued pe Racine i Moliere, ale

cror deviatii metrice s'au produs mai ales fn opere ce nu

i lash' a se intelege, printr'o

demonstratie cu totul stngace a nelndemAngrii lui Henri de
Rgnier i printr'o confuzie evident, cA metrica simbolist n'a
adus nicio idee neexperimentat mai Intai de clasici i apoi de

apartin genurilor nobile *

romanticii clasicizati. Dar aceasta, In ordinea noastr de interes,

adogandu-se la alexandrinul romantic, ca expresie a libertatii
ritmice, Intrebuintat insd mai intAi tot de clasici, echivaleazd cu

afirmarea pentru a doua oard a originilor versului fiber In secolul XVII.

Din scrupul de inventariere, vom mentiona aci Inca doug
origini posibile, semnalate cand i cnd, dar ncurmhite de nimeni
mai sthruitor. E vorba de influenta versului popular de o parte,
iar de alta despre probabila influentii anglo-germang. LAsand pe
aceasta din urma In seama unui alt capitol al lucrrii noastre,
nothm cd influenta metricei populare a fost observath mai Intai
de Gustave Kahn, primul teoretician al versului liber. El declara,
fn numele tuturor confratilor verslibriti: 4 UrmAm instinctul

VERSUL LIBER

123

popular b. Al doilea este Remy de Gourmont, care, inteo simplii

notd, emitea ipoteza c metrica sequentei medievale e posibil
sd-si fi organizat mdsurile libere sub puterea metricei populare

ga-mane. Insfarsit, al treilea din epocd este E. Vigi-Lecocq,

care observa c simbolitii, pe lngd versurile numai asonantate,

folosesc chiar ate un vers nerimat, in felul cntecului popular l>.

Dintre acestia trei, e curios cd Gourmont n'a adncit raporturile
dintre cele cloud metrice. In cadrul preocupdrilor atat de bogate
Adespre estetica limbii franceze )>, el se oprise i asupra versului
popular, remarcase neregularitatea strofelor, marele rol jucat de

refrem, mdsurile inegale, asonantele, hiatul neocolit, in sfArsit

licentele de toate felurile ; dar nici dupd ce cunoaste Le Romancero

franais de Georges Doucieux (1903), restabilire critica a produepilor anonime, nu duce chestiuhea mai departe, editia din
1913 a Esteticei limbil franceze rdmnnd la nota : Cntecul
popular si ronda inureptatesc desigur versurile de 13, 14, 15
silabe i chiar mai multe. Consernnez aci aceastd apropiere (cu
versul liber modern n. r.), care mi-a sedpat la inceput 1).
Intre cercetatorii, ale cdror contributii le-am expus /And
acum, existd unele coincidente. Se poate astfel observa cd intre
Remy de Gourmont si Bliss Perry pe de o parte si Ph. Aug.
Becker pe de altd parte, ritmurile latinei medievale stabilesc
un acord secundar in privinta originilor versului liber. Ultimul,
mai Inainte de a schita istoricul sdu, noteazd c versurile neregulate nu erau nici fn Renastere o descoperire , deoarece se
cunostea din Antichitate poezia corald greceascd organizatd
numai de simtirea instinctivd a ritmului , dupd cum existase
de asemeni in Evul Mediu se quentele liricei bisericesti . In
ceea ce priveste verslibrismul lui La Fontaine, Maurice Grammont se acordd cu Becker, deosebirea fiind numai aceea c romanistul german deduce metrica fabulistului din infiltratiile
italiene in Renasterea francez. Cnd Grammont considerd versul
romantic, adicd alexandrinul cu structurd ternard, ca vers liber
sub aspect ritmic, el este de aceeasi pdrere cu Remy de Gourmont. Acesta a tinut sd afirme c asimilarea in totul a scquentei
medievale cu noua versificatie ne-ar indepdrta de adevar. El
identified versul liber mai curand cu versul romantic familiar ,
caracterizat prin jocul cezurei i prin refet. De aci a putut iei
cu usurintd inovatia modernilor: 4 Poetul, care se credea obligat
la anumite regule tipografice, s'a desidcut de ele ca si de rima
poruncitd ; in loc ca prin rimd s caute a da iluzia cd perpetueazd
1) Existii in adevgr un studiu: Robert Souza, La Podsie populaire et
le lyrisme sentimentale, 1899, dar autorul a respins mai orice preocupare
tehrdcii, propunndu-0 sit uriniireasci in simbolism numai trecerea motivelor.

124

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

traditia alexandrinului, se libereazd i de un obicei absurd si

de grija s inele urechea ; nu mai taie versul la comanda numArului DouAsprezece, ci numai cAnd sensul cere aceasta, In
acord cu Ufl ritm secret i propriu a exprima o emotie particulard o. In sfArsit toti cercetAtorii de mai sus convin In mod expres

asupra ideii eh' noutatea versului liber este mai mult decAt nesigur.

Dar ceea ce intereseazd indeosebi sunt nu acordArile lor secundare ci concluziile la care ajung si prin care se deosebesc
in principal: Gourmont si Perry intrevgd Inceputurile versului
in Renatere, iar Grammont In
sccolul XVII. AceastA divergent esentiald traduce de fapt
dcsacordul lor asupra definititi si sferei de cuprindere istoricA
a versului liber. DacA ne-am Increde in cuvinte, am putea zice
servindu-se si unii i altii de termenul versuri libere D, ei
sunt preocupati de aceeasi chestiune. Lucrurile capata insa, in
concret, alta Infatisare. Becker scrie despre istoria versurilor
libere si, neajungind sii cunoasca inovatia simbollstilor, Intelege evolutia versurilor neregulate o, al caror declin si sfArsit
ii afirma secolul XIX; Gourmont, Grammont si Perry, cunoscAnd sfarimarea metricei traditionale prin simbolism, ei insisi
inteleg totusi prin versuri libere.>> realiati diferite: In timp ce
primul si al treilea se referi la experienta formald a modernilor
dela sfarsitul secolului trecut, al doilea dintrei ei, cuprinzind-o
si pe aceasta pentru a o respinge, implicii In sfera aceleiasi noliber in Evul Mediti, Becker

tiuni versurile neregulate ale lui la Fontaine, strofele libere

ale lui Moliere, alexandrinul romantic si ritmurile farA lege pro-

zodicA ale lui Henri de Rgnier. Un continut ant de eterogen

nu putea decat sa desorienteze i sii Med imposibili Intcl,,gerea
chiar Intre insisi cercetatorii, asa zicAnd, ai aceleiai chestiuni.
totul devine cu ant mai curios, cu cAt Becker i Grammont,
mai metodici cleat ceilalti, se aseaza dela Inceput sub protectia
cAte unei definitii, ce pare a nu diferi esential una de alta. Cel
dinti numete versurile libere <o creatie metrica astroficA, for-

man din versuri ordonate dupA voie, de un numar inegal de

silabe i cu dispunerea rimelor in libertate , distingand de alth

parte versurile numai cu rime amestecate o, dar isometrice,
precum i stantele libere , adica strofele in care nu se tine
seama nici de revenirea simetric5 a masurii silabice, nici de ordinea

rimelor. E adevArat ea al doilea admite sA se inteleaga prin

aceleai <versuri libere dodecasilabii fie ritmati altfel decat
in tetrametri , fie numai rimati prin incrucisare, ImbrAtisare sau
repetitie ; dar crede ca se rezervd in general numele de poeme
in versuri libere acelora care leagA de folosirea eventuali a acestor
doua libert4i pe aceea a imbinArii versurilor de un numAr inegal

VERSUL LIBER

123

de silabe . Cum ins6 aceastg grija comuri de rnetod nu clarificil

totui termenii fundamentali ai discutiei, se simte ncvoia preci-

zarii lor. Ce vom intelege aa dar, in cursul lucrarii noastre,

prin

versuri libere o? Lasdnd definitia propriu zis'd s'a formeze

obiectul unui alt capitol, Ii fix6m deocamdat numai cuprinderea istoric, pe care de acum i-o vom atribui In mod constant.
Numim u versuri neregulate rndurile metrice in care a excelat
La Fontaine prin derogare contient dela normele clasice ale

ritmului, rimei, rasurii i strofei, care, cu exceptia ultimei,

exista totui in compunerile sale ; numim u versuri liberate
rezultatul reformei romantice, care modificfind tetrametrul clasic
in trimetru, a schimbat odat cu ritmul i tipul strofei i mdsura
versurilor, far s pgra"seascd simetria revenirii lor ; i In sfarit
numim u versuri libere rndurile de poezie neprozodic6 din

niciun punct de vedere, in care toate normele sunt aplicate

numai ad libitum, incepand dela experienta formalii a simbolitilor francezi.
VLADIMIR STREINU

AFORISMELE LUI

LUCIAN BLAGA
Aparitia aforismelor i insemnarilor din Discobolul m'a facut
sa recitesc, dup atatia ani, reflectiile din Pietre pentru templul meu.
Inteadevar, cat farmec au asemenea forme nueleare ale perso-

nalitatii unui scriitor i ce perspective deschid, din focarele lor

timide, spre desfaurarea operei lui ulterioare ; pentru critica,schita

unei individualitati In devenire este, Intr'un fel, tot atat de vie,

ca i insai statua ei ; ea Ii indica, Ii presimte i-i descoperd virtualitAtile, realizate mai tarziu. Am regasit, la un loc, pe poet, pe

metafizician i pe filosoful culturii ; In laboratorul acesta intim

existd, cu scule putine, neperfectionate, cu fervoarea, Indoielile
i dogmatismul tineretii, cu toate promisiunile schema unei
opere viitoare.
Din membrele risipite, am reconstituit, in bung parte, fizionomia de astazi. Filosofia stilului cultural, teoria subcontientului,
intuitia misterului, critica culturii romane, In toate sectoarele ei,

se gasesc In Insemnarile tanarului de acum un sfert de veac,

ca i intentia darza de a face altceva, de a lua nu numai atitudini
scurte, dar categorice, dar i de a semnaliza o vointa de creatiePersonnlitatea unui scriitor se stravede totui, In elementele
ei rituale, In cele dintai fncercari, la care nimeni nu se mai Intoarce,

and Incepe a i se Implini fizionomia matura ; numai critica tie

cA o individualitate umanh are o cretere organica, In domeniul
spiritului, ca i In cel biologic ; astfel, ea poate gusta farmecul
incipient i decoperi nucleul din care se va desvolta un creator,
maturizandu-se.
Fragmentele meditative din Pietre pentru templul meu au
aparut simultan cu Poemele luminii ; poetul idealist, de izvor
novalisian, paea alaturi cu ganditorul, de aceeai esenta. De
atunci i poetul i ganditorul s'au desfaurat pe cloud cFparalele,
nu fara sa se Intalneasca deseori, dar i cu puteri creatoare care se
echilibreaza.

AFORISMELE LUI LUCIAN BLAGA

127

In filosofie, astazi Lucian Blaga a ajuns la sistem i chiar la

aplicatiile lui, in diferite ramuri de stiinte si discipline specializate,

pe care le priveste sub egal unghi de vedere ; n'as putea spune

ca evolutia organica a cugetarii lui s'a incheiat ; ea s'a inchegat In
dou mari trilogii, care au fecundat tangra noastr filosofie i
.
au iscat feluriti glosatori.
Dupg o creatie incordata i sistematica, de intinse proportii,
prin aparitia Discobolului \Tad un moment de destindere, printr'o
gandire concis, imagist formulata, si o intoarcere spre temeliile
sistemului, puse prin juvenilele pietre , de acum un sfert de
veac ; atunci isi intrezarea orgolios templul p, pe tare 1-a consolidat in cursul anilor ; acum, din materialurile masive, i-au mai
ramas unele catimi, pe care nu vrea sa le piarda ; de aceea se
indeletniceste cu dexteritatea placula de a modela firide si ornamentatii, inlduntrul o templului n arhitecturat.
Lucian Blaga nu este un moralist, in sensul clasic al cuvantului ;

forma aforistica, in care se exprima, este un procedeu stilistic de

condensare, un cristal in care se resfrange, cu limpezime, o gandire
susceptibila de desvoltari, data ar fi nevoie. In aforismul liminar
ggsim insasi definitia formala si de substanta a aforismului ca
atare: o Gaud formulezi un aforism, trebue sa-1 aduci In situatia
de a refuza mice adaos. Un aforism trebue sd fie ceva canonic
incheiat, ca Biblia n. Blaga e intim cu ideile, cu problemele omului,
dar nu cu omul insusi ; el e un mister, in contact viu, activ, cu
marele mister cosmic sau, cel mult, un animal metafizic, plamadit
din substanta diving si diavoleasca. Temele aforismelor se vor
referi astfel la filosofie, teologie, poezie, arta in genere si la problemele lor ; in jurul lor reflecteazd, traducandu-si intuitiile in
imagini sau formulndu-le concis ; poetul e prezent prin analogii si
sugestii si printr'un atractiv hallo tremurgnd in jurul abstractiilor.
Pentru metafizician, lumea i omul reprezinta un sistem de
semne, iar obiectele si fenomenele au un inteles metaforic ; a le
descifra misterul, marindu-1, e preocuparea lui esentiald.
Inteun loc Isi definete astfel emblema, sub adapostul careia
si-a adunat aforismele: o Discul solar se vede Inca inainte de a
rasari. Discul solar se vede catva timp i dupa ce apune. Fizica
lamureste perfect acest fenomen. Privind insa lucrurile inteun fel
mitic, totul se petrece ca si cum soarele si-ar arunca discul inaintea

si in urma sa n.

Legea fizica e transpusa In planul spiritului ; abstractiunile, in

modul de notatie plastica sau concisa al aforismelor, capatil o

dubla perspectiva, initiala si finala.
Iata cateva, In maniera concisa :
A filosofa inseamnd a imam sa raspunzi cu mijloace supermature la intrebari, pe care si le pun copiii.

328

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Embrionarul o nu este mai haotic decat implinitul *. Nu

este .nicio analogie Intre embrionar i haos.

A <crede> este un talent.

Omul este utopia animalelor.
Adversarul, care fti este o obsesie, a devenit o parte din tine.
Dumnezeu, daca ar fi fost romantic, ar fi creat alti Dumnezei.

Fiind insa un clasic, a creat lumea.

Poetul este nu atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala i le aduce
in stalea de gratie.
Cand a inceput limba omeneasca? Cand lucrurile si-au
pierdut numele, pe care li le-a dat Dumnezeu.
Muzeele sunt cultura oferit In forma" de conserve *.

Viata nimanui nu este un roman. Viata noastrd, a oricui,

este alcatuit din nenumarate tangente la nenumarate romane.
Existd in literaturd un fel de antipozi ai copiilor-minune:
autorii care scriu numai memorii.
Odce religie institutionald socoteste pe Dumnezeu ca pe tin
complice al ei.
Existd dou realitati a cdror imensa, sdrobitoare greutate
0 F imim, dar fara de care nu putem trai: aerul i istoria.

Limba materna a pasiunilor n'are sintaxa.

Prezenta Inteo literaturd a unor autori de fnalt nivel, dar
dificili, este un elogiu indirect, ce-i drept, dar cel mai magulitor,
adus publicului cititor.
Am citat cateva aforisme *, mai aproape de sensul si forma
genului ; in ele, nu numai gandul dar i expresia are incisivitate ;

am eliminat Insa definitiile initiale, care atrag atentia, fn mod

didactic sau uneori impropriu asupra Intelesului fiecarui aforism;
de pilda, aforismul orice religie institutionala socoteste pe
Dumnezeu ca pe un complice al ei
e precedat de indicatia :
Cornplicele !
As propune, Ca, la o Doug editie, sa fie eliminate toate aceste

indicatoare verbale, care nu numai di nu ajutd la Intelegerea

aforismelor, dar le si bagatelizeaza, cand nu sunt pur i simplu
derutante; ele Impiedica reflectia cetitorului i mimeazd o inutila
malitie, care, fiind reala uneori, rasare din context, lard a fi nevoie
sd fie aratata cu degetul.
Alteori, in conciziunea lui, aforismul ia forma imagista ;
cateva exemple, alese i ek, tot cu eliminarea definitiilor initiale :
Picurul de rou Improspateaza agreabil o floare, dar nu o
fecun death.
Orice fir de nisip se crede pe sine Insusi o samanta de mare-

itar far' de noroc.

Lupul este setos de sange ca o dogma.

AFORISMELE LUI LUCIAN BLAGA

Din ciocnirea a doug pietre

129

nu se nate o piatrg, ci o

santeie.

Chiar i pe drum drept arpele tot numai in serpentine se

m Fa* .

Vntul uierrt trist, and se simte prins in aripele unei mor;

cle vnt. A devenit util 1
Orice om, care duce o viatg publicg, trebue portretat ca
un actor ; adich cu masca in mnti.
Banal sgracului e cald. Fiinda sgracul 11 tine tot in mand.
Un car care umbld pe drumuri strmbe, nu se strmbd mai
malt cleat un car care umblg pe drumuri drepte.
Steagul este un simbol lamentabil: lane dupg cum bate

Mita

Ce este un epigon? Un om ndscut de o statue.

Patinul poate fi un model pentru decoratori, dar nti pentru

antgreti.

Poate ne-am inelat totui: Lucian Blaga nu este i un moralist,

clupa ultima serie de aforisme aldturate? Firete c da, in mgsura
in care observg viata i pe om i rcflecteazg asupra lor ; dar
moralistul reface o noug experientg a vietii i a omului, trecand-0
apoi prin temperamental lui ; el observg Mfg sg fie dogmatic,

lard' s tincid la un sistem i mai ales la o rnetafizia ; este un

psiholog i nu un ideolog. Lucian Blaga coloreazg fenomenele i

oamenii de o ideologie i o eticg.

In aforismele abstract exprimate, ati:udinea intelectuald precumptinete, in cele imagiste atitudinea eticg ; a zice c cele din
ultima categorie se asearnting cu proverbele populare ; cle trezesc
observatii i reguli impersonale, asupra vietii i omului, cristalizAnd
o etia i tot ca i proverbele utilizeazg expresia meta foricd,
surprinzgtoare ; nici N. Iorga nu proceda altfel, in Gdnduri $i
sfaturi ; etician el insui, din contactul cu oamenii i faptele, lua
atitudine i o transmitca sugestiv, colorat, printr'un verb incan-

descent ; numai a temperamental lui era combativ, in timp ce

Lucian Blaga e un contemplativ. Moralistul Iorga era un militant,
moralistul Blaga privcte lumea ca pe un spectacol ; constatg .1
noteazd incisiv, fgr sa tindti a schimba ceva din ordinea lucrurilor ;
astfel, e mai aproape de intelepciunea popularg, izvoritg dintr'o
milenard experienta i cristalizat in adeviiruri metaforic inchcgTte. Deosebirea intre inteleptul anonim i inteleptul Blaga incepe
acolo unde reflectia lui se exereit i pc planul culturii i al ideilor ;
poetul i metafizicianul se aliazg i-i riispund, cu ecouri mtirite,
in celelalte opere, de filosofie i lirism.
Sant uncle notatii, care n'au nimic comun cu aforismul ; uncle
sant lungi insemndri despre idei i conceptii, altele oferd
sugestii pure, gratuite, de ingenioase mituri, de poerne i apologuri,
9

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

130

care ar putea fi desvoltate ; din cele dintai nu vom cita ; ele se

complinesc cu Insemndrile din Pietre pentru templul meu, desi
exprimd ideile si pozitia ultimd a metafizicianului, care a ajuns
la sistem; din cele din urmd vom cita insd:
Dracul vrea s tie totdeauna mai bine i. nu se d inapoi
dela nicio experieirtd. Curiozitatea lui excesiv e intretinutd de o
gravd lipsd de instinct. Dacd s'ar face grdinar, el ar incerca s

fecundeze flori e cu cenusd in loc de polen .

Explicatia initiald se numete Duhul sterilitafi ; un apolog

in germen 1
Indicatia e, de data asta, binevenit i se chiamd Schifd pentru

un mit : o Un cioban a refuzat sd iubeascd o nimfd. Si nimfa s'a

prefa-cut In jdratec pe vatra lui *.
Mai lipseste ca mitul s capete viatd artisticd i sd Inchidd un
sens, pornind dela acest scenariu schematic.
Prin Discobolul, Lucian Blaga dovedete cd e un spirit tot atilt
de tandr, ca i in Pietre pentru templul meu ; ii place Inca sd se
exprime fragmentat, concis i imagist, ii place sd dea ocoluri
marilor probleme, fdrd sa le trateze sistematic, i sa priveasca
lumea, omul i fenomenele cu acelasi ochi proaspdt; maturizarca
se simte totui, in nevoia de a cristaliza in expresie, o remarca
generald, o observatie, eticd, o schit de mit sau apolog i, chiar
sa formuleze unele judecdti despre gandirea sa i a altora, cu o

sigurantii dogmatica pe care nu putea s'o aibd acum un siert

de veac.
POMPILIU CONSTANTINESCU

TEORIA ESTETICA A LUI

W. T. STACE
Contrar situatiei din Germania, unde toate valorile si tiinte1e

au fost relativizate, iar adevarul a fost socotit adevar doar in

masura in care era operant, sau convenabil doctrinei politice gi
regimului nazist in tarile de cultura anglo-americana asistam
la o inflorire stiintifica, dedicatil adevarului intemeiat i suficient,
precum i valorilor care infrumuseteaza i innobileaza viata uma-

nitatii. In materie de Estetica i Arta, tinuta inalt intelectual:'

nll a fost parasita niciun moment in lumea anglo-americana, iar

abundenta interpretarilor teoretice si a comentariilor critice cons titue un sernn de continuu progres.
Credem c i la noi, multe din aceste teorii estetice ar trebui
cunoscute si comenthte, ele aducand un real folos cunoasterii, in
general, si intelegerii artei, In special. Regret-1m ca nu putem
incepe cu infatisarea operii lui George Santayana, unul din marile
spirite contemporane, de calitatea unui Unamuno, Chesterton,
Valery, Maritain, eminent filosof, dar totodata o mare sensibi-

litate si superior scriitor, inzestrat cu o neobisnuita forta de

expresie. Ne lipsesc cartile acestui filosof american, pe care 1-am

cetit In anii studiilor peste ocean, astfel ca si in privinta lui, ca

si a altora, la fel de exceptionali, o cunoastere temeinica va mai
intarzia.
In articolul de fata, incepena prezentarea teoriilor estetice
anglo-americane cu aceea a unui filosof mai nou, caruia i se datorete o lucrare de real rasunet si care, dupa cum vom vedea
indata, cauta solutii noui la probleme mereu in discutie si, in
fond, (IA solutii vechi cu nuante noui la probleme puse si propuse

astfel ca sa poata avea un raspuns. E vorba de filosoful W. T.

Stace, autorul unei lucriri despre Filosofia lui Hegel dar nu si
despre aceasta lucrare, ci despre aceea in care el cauta sa ne dea
o teorie a Esteticii: The Meaning of Beauty (Sensul Frumusetii),
lucrare aparuta in editura Grant. Richards and Humph ey
Toulmin, London.
9*

13z

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Avand o formatie hegeliand pentru Stace frumosul va fi

i.proape ca si pentru Hegel u lucirea Ideii prin obiectele sensibile , adica o combinatie a perceptului si conceptului. Pozitie,
de sigur, idealistd, care-si are obarsia nu numai in Hegel, dar
t hiar i in Kant, caci daca pentru Kant conceptul nu intra in
xperienta estetica, pe de altd parte frumosul constituia < locul
tie intalnire al intelectului i al senzatiei , ffind deci o impacare,
de o parte, a materiei si senzatiei, iar, de alta, a intelectului si
spiritului.
Interesante pentru noi, cei de azi, care cunoastem desbaterile
ts s'au opus prin intuitionism, irationalism, instinctualism
pozitiei intelectualiste si idealiste hegeliene, sunt modul in care

W. T. Stace isi sustine pozitia si, mai ales, motivul pentru care
n -a insusit aceasta pozitie, trebue sa recunoastem nu prea favo.3 izata in ultimele decenii.
Mai intai, deci, sa ne oprim la modul In care i argumenteaza
esteticianul englez teoria-i estetica. Pentru d-sa, obiectele estetice sunt totdeauna concrete si niciodata abstracte. Ele poseda
nfl caracter perceptual. u Fiecare obiect frumos este un percept
!Lau o serie sau un camp de percepte . Obiectele frumoase sunt
pereeptuale, fie launtric (prin idei, simtiri, vointa, etc.), fie extern (prin simturi). Dar cei deprinsi cu anumite feluri de drama
au literatura, Ii dau seama c e nevoie si de intelegerea rationald sau de concepte. Stace isi pune deci intrebarea fundamentala
daca gandirea conceptuald intra sau nu in alcdtuirea experientei
estetice si raspunde afirmativ, declarandu-se a nu fi printre
aceia care scot conceptul din sfera frumusetii in favoarea vre-

unui fel de intuitie nerationala si alogica .

sustine
Aprehensiunea frumusetii este cognitiva In general
nefiind o emotie sau un act de vointa. Un obiect nu
Stace
pentruca ne emotioneaza este frumos, ci pentru c e frumos ne
emotioneaza frumusetea ffind deci perceputa inainte si independent de emotia pricinuita. Emotia futovrilseste pura aprehensiune a frumusetii, care e constiinta (awareness). Sirntirea
este act cognitiv, iar nu. emotie. Constiinta esteticd este imediata, nici deductiva, nici inductiva.
Filosoful fi da seama ea experienta estetica, totusi, se deosebeste si de perceptia obisnuit si de conceptia pura. Nu toate
calitatile fizice ale unui obiect Ii constitue frumusetea. Iar obi.ectele frumoase fiind totdeauna concrete, constiinta estetica nu
poate fi, prin urmare, act de conceptie, adicd proces al intelectului pur de a forma idei general abstracte. Daca frumusetea
->au constiinta ei se deosebeste si de perceptia obisnuit i de
< onceptia purd cerand, totusi, inteun anumit mod, combinarea perceptului si a coreeptului, ne intalnim iarsi cu problema

TEORIA ESTETICA A LUI W. T. STACE

333

tare a frarnfintat pe Kant si Hegel si pe atatia dintre urmasii

sau oponentii lor, adica in ce constei esenfa frumusefii.

W. T. Stace ajunge la urmatoarea teorie privind esenta frut frumusetea este fuziunea unui continut intelectual,
constand din concepte empirice non-perceptuale, cu un camp
perceptual, in asa fel Inca continutul intelectual i campul perceptual nu mai pot fi deosebite unul de altul i In asa mod haat
sa constitue revelatia unui aspect al realitatii )).
Definitia aceasta, care rezuma de altfel teoria estetica a lui
W. T. Stace, implic o searna de distinctii i precizari, la car(
filosoful a ajuns pentru au putea Intemeia pozitia. El numLste
aspectul concret al frumosului perceptual si nu sensibil, ca
idealitii, pentruca o perceptual # include atat percepPa interni1
cat i cea externa. De asemenea, revelatia realitatii de care
pomeneste In definitie nu are nimic metafizic si mai putin
Inca ceva comun cu Absolutul. Singur are grija acestor precizari.
musetii :

Dar mai specific Inca ne pare termenul de concepte empiric

non-perceptuale #, care este si cheia teoriei. Pentru W. T. Stec,

onceptele empirice non-perceptuale sunt un fel de concept

orfinduite intre categorii (care sunt conceptele cele mai univer-

sale si mai abstracte, de pilda: unitate, existenta, calitate)

ntre conceptele perceptuale (adica : idei abstracte despre om,

casa, stea, rosu, sunet, etc. si cdrora le corespund in mod direct.

perce ptele).

Spre deosebire, deci, de conceptele-categorii si de conceptek

perceptuale, avail conceptele empirice non-perceptuale, care

1. deriva din experienta, i prin urmare nu sunt conditii ale expcrientei, asa cum sunt categoriile ; 2. nu sunt percepte in sens urn diat, necorespunzandu-le percepPi directe sau singure, ci sunt :

3. percepte generalizate, Bind rezultatul reflectici intelectuah .

sau abstractiunii intelectuale, care nu salasluesc In concret, drr
constitue bogatia vieii intelectuale. Exemple de astfel de co cepte empirice non-perceptuale sunt: evolutie, progres, armonh
bung-tate, civilizatie, lege, ordine, pace, spiritualitate.
Intregul tiinei, politicii, religiei, moralei cade In aceasta
regiune intermediara. Teoria Intrupata In definitia noastra
asupra frumusetii vrea sa spung ca fuziunea acestor conceptc,
(empirice non-perceptuale) cu un camp perceptual, desi nu se

ii

savarseste In actele noastre obisnuit perceptive sau cognitive

are locul in experienta frumosului i constitue natura frumusetii #.
In frumusete, asa dar, conceptul este absorbit In campul per-

ceptual, iar cfimpul perceptual nu este o simpl percepPe. 4 I 1

exrerienta estetica frumusetea palidelor irealitati ale intelectului
este atat de contopita cu campul perceptelor imateriale Inca ele
agar individualizate, concrete si reale #.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

134

Constatgm, dupd aceasta expunere a miezului teoriei lui W.

T. Stace, c esteticianul Ii sustine destul de indemanatec teoria,
nerenuntnd la aspectul cognitiv al experientei estetice, dar rezolvandu-1 intr'un mod ingenios i plauzibil. Apreciem, in special,
faptul ea frumusetea nu este subordonat emotiei, ea pricinuind
emotia 0 nu invers. De asemenea, gratie acestei contopiri intre
conceptele acelea specifice i percepte, se salveazd idealitatea
esteticg, fa'r a abstractiza arta sau, dimpotriva*, a o materializa,
expliendu-i calitatea real i totu0 mai curand imaterial. Validitatea judecalii estetice, de asemenea, pare mai intemeiatd, dac

experienta esteticg nu este opusa unei cunoateri, fie ea suigeneris.

Fat de instinctualismul, irationalismul i chiar fata de un

anumit intuitionism teoria lui W. T. Stace are avantaje,
explicand de ce arta este infinit mai mult cleat o simpl constructie animala sau incon.tienta sau decat ceva obscur i
arbitrar.
Fata de vastitatea teoriei hegeliene, teoria expusd aici reprezint o reductie operant ; o simplificare explicand o organicA
contopire intre percepte i concepte, evitnd totu0 abstractismul
aeneralizant al conceptului i particularul grosolan al perceptiei
i asigurand, totodat, judecAtii estetice putinta de functionare.
De asemenea, admite putinta ca i con.tiinta internd a elementelor sufleteti s fie frumoas, adicd experienta esteticA propriu zis.
Motivul pentru care 0-a inchegat o astfel de teorie filosoful
nu este greu de inteles, dupg aceastii expunere i in0ruire a avantajelor ce le prezint teoria. W. T. S Lace, ca urma i comentator al lui Hegel, 0-a dat seama de ceea ce famne valabil in
teoria marelui filosof idealist. Ba, cu un simt remarcabil al nuantelor, el a nuantat teoria c frumosul este lucirea Ideii prin
obiectele sensibile, precithnd ce fel de idee (conceptul empiric
non-perceptual) sau mai curand forma cuprinde experienta estetied i ocolind, totodan, i vastitatea pan-logismului, ca i sensibilul, inlocuindu-1 cu per ( ptul deopotrivd intern 0 extern. In
felul acesta, esteticianul engk z, ca 0 Bradley sau ca i Bosanquet, a reformat gandirca hegelianA, simplificand-o ,i falcand-o
operantg.

In cazul Stace, reductia s'a Mcut impotriva Ontologiei i

Metafizicei, pastrndu-se ins6 functia epistemologic5. a Esteticei
Artei, functie inteadevAr existentd, chiar dacd aparent ciudati
incongruentd. Cnd spunem aceasta ne gandim la concretul
sui-generis al experientei estetice, pe care Stace vrea s 11 salveze, accentuand mereu ca experienta esteticd nu este niciodatri

abstractd, dar inglobAnd, totu0, in frumos acele abstractiuni

TEORIA ESTETICA A LUI W. T. STACE

135

intelectuale care sunt conceptele empirice non-perceptuale,

avand rolul prin contopirea cu perceptele imateriale de a
ne face s'a le vedem vii, reale, individualizate, asa cum vedem

suferinta in simfoniile lui Beethoven, seninAtatea in Mozart,

puritatea cereasca in J. S. Bach. sufletul in Rembrandt, forta
matur in Rubens, ironia destinului in O'Neill.
Fat de idealismul lui Croce, Stace are avantajul c'd experienta esteticd inglobeazd nu numai forma intuitiv6 lduntric,
dar si conceptul empiric non-perceptual. In art6, in opera cons truit, de sigur ca intervine si ratiunea, dar in expresia propriu
zisA conceptul logic este exclus la Croce, pe cand la Stace este

inclus cu modificarea aceea destul de plauzibil.

Ne gandim, totusi, cd imaginatia conceputa in sens idealist
e aproape tot una cu experienta esteticd a lui Stace, imaginatia
tuprinzAnd nu perceptii, ci percepte lguntrice si externe, simboluri, metafore si chiar concepte individualizate sensibil, cam
asa cum sunt conceptele empirice non-perceptuale, formulate in
teoria aici expusg.

Dac e asa, atunci precizarile, distinctiile si nuantele lui

Stace nu mai constitue un folos nou sau macar un adaos spornic,
fata de imaginatia larg si dinamic conceput. Imaginatia, ca si

experienta esteticA formulat de Stace, se dovedeste a fi nu o

cunoastere neclard si nedistinct, ci dimpotrivg un alt fel de
cunoastere, asupra cdreia se insistd mereu dela Kant incoace si
cgreia mai ales Croce i-a dat delimifari cu care nu putem fi in
total de acord, chiar dacd expresia la el capAt un fundament
la fel de organic si general valabil ca si experienta estetic la
Stace.

De sigur, excluzand conceptul fatis,din experienta esteticd,

asa cum se intampld la Croce, care deosebeste intre cunoasterea
logicd si cea esteticd, se ivesc multe dificultdti, mai ales in materie de valorificare criticA si de definire a categoriilor estetice.
Incluzand conceptul, in felul lui Stace, categoriile artistice si
judecatile estetice capt o validitate pe care ne-o desvlue capitolele ulterioare ale earth The Meaning of Beauty. De pild,
uritul
pentru Stace este o conceptie negativd, este lipsa de
fuziune intre concept si percept; este absenta frumosului. Operele de art M.A. valoare nu sunt urite, ci nu sunt frumoase...

SimtAmntul pur estetic produs de urit este, dimpotriva, un

simtdmnt de plAcere #, cad placerea provine din simplul faptal fuziunei de care am vorbit mai sus. Uritul nu este, asa dar,
opusul frumosului, ci o specd a acestuia. Uritul este o experientA esteticd in care conceptele contopite, inainte de a fi fost
contopite, ne erau, inteun fel oarecare, resping6toare *. Odat

contopite, ele ne produc pldcere esteticg, precum este cazul

136

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

elementelor apasatoare, teribile, demonice in tragedii sau in

dra me.

Stace nu confunda emotiile cu simtirea ( feeling). Animalele

in esenta
sunt intelectuale si cognitive. Noi simfim arta. Nu amintirea unci
emotii va fi arta, ci simtirea care se deosebeste limpede de
intuitia bergsoniana, fiind conceptuald empiric non-perceptual.

au emotii; oamenii au simtire sau simpri, care

In privinta validitii judecatii estetice, Stace defineste judecata estetica drept orice judecata care sustine sau neaga ca
un lucru este frumos sau c sunt lucruri mai frumoase decat
altele. Frumusetea unui obiect depinde de: 1. fuziunea sau contopirea dintre continutul intelectual si campul perceptual
daca e complet sau nu si de 2. intrinseca valoare a continutului intelectual fuzionat. In arta desdvarsita, adevrul ca adevar
nu este de loc vizibil. El a fost transformat in frumusete. Scopurile

artei sunt cu totul independente de acelea ale cunoasterii.

Autonomia valorilor este concluzia finald a teoriei estetice
aici expusa. Dup cum s'a putut vedea, W. T. Stace manifesta
o preocupare temeinica fata de relatiile dintre cunoastere si
arta, dintre logica i estetica, ocolind in schimb, implicatiile
metafizice ale experientei estetice si relaiile etico-estetice. Totu.si,

asa cum arta este si cunoastere si este astfel pentruca este

si

conceptuala In felul ei, fie prin conceptele empirice non-perceptuale, fie prin imaginatia atotcuprinzatoare in claritatea i dinamismul ei arta cuprinde anumite categorii i tendinte care o
leaga de Binele etic.
In experienta estetica, binele este prezent, ca si cunoasterea

conceptuala. Binele este acela care Malta, eleveaza. da puteri

constructive artistului i criticului. Iar judecata estetica este
corelata de celelalte valori, Binele i Adevarul, chiar daca le cuprinde inainte de fuziunea dintre concept 0 percept sau Intre
frumusete si bine. Credem c rul ca i uritul sunt inglobate in
experienta estetica iar dincolo de ele insai imbucurarea pricinuita de experienta estetica, fie ea interna, fie ea externa, prin
erearea de opere de arta impune constiinta Binelui, care poate
sa fie sau nu sd fie in contradictie cu morala obisnuita.
Daca Stace vrea sa fie mai operant in teoria lui decat Croce,
pentru care toate modificarile sau diviziunile Esteticii sunt arbitrare Stace aducand contributia conceptelor specifice
atunci
pentru acelasi motiv el ar fi trebuit s fie operant si in privinta
elementelor etice. carora continutul ihtelectual si sensibil le confera o valoare intrinseca, talmacind excelenta creatiei artistice si
increderea artistului In rostul sau misiunea lui.
Solutii vechi, cu nuante noui si terminologie specifica, reduand, simplificand, dar si facand mai stringente 0 mai operante

TEORIA ESTETICA A WI W. T. STACE

137

permanentele necesitati ale experientei estetice si ale artei

astfel sr putea fi caraeterizata contributia lui W. T. Stace in
Meaning of Beauty, o carte scrisa cu multa grija sistematica
precum si cu remarcabild consecventa idealista.
Reductia de care vorbim si pe care am subliniat-o mai sus
se savarseste in dauna perspectivelor metafizice si etice. Altfel
incluzand in conceptele empirice non-perceptuale intregul stiintei,
politicei, religiei, moralei si facand aceste concepte sa fuzioneze
cu campul perceptual experienta estetica este considerabil
largitil, mai ales cantitativ, ca putinta de cuprindere imaginativii.
Acum cativa ani, recenzand aceasta lucrare in revista americana The Personalist (Vol. IX, Nr. 4) ni s'a parut Ca indiferenta
conceptelor empirice non-perceptuale Ltd de valoarea lor origi-

Tiara si deci lipsa de radcini metafizice a teoriei constitue

slabiciunea ei. Acum, la recitire, ne intrebam daca nu prin imaginatie s'ar fi putut dobandi aceeasi explicatie sistematica, in
loc de a se recurge la o forma conceptuald sui-generis. Ne intrebarn daca imaginatia, adicd faptul de a ve,dea totul ca o imaginii
continua si dinamica, in care este cuprinsa intreaga spiritualitate
a omului lumea fiind astfel prezenta spiritului si spiritul exprimand-o nu ofera o explicatie mai substantiala pentru experienta estetica, chiar daca separam, astfel, experienta estetica
de teoria artei sau imaginatia-expresie de construirea concreta
a operei de arta.
In orice caz, teoria lui W. T. Stace este mult mai complexa
si mai satisfacatoare decal atatea alte teorii, care in num( le

instinctului, irationalismului sau unei intuitii oarecare incearca

explicatii care scoboara demnitatea si complexitatea experientei
estetice. Stace si-a asumat o raspundere intelectuala cu adevarat

sistematica, cinstind cultura si .adevarul tocmai in ultimii ani,

and inteunele Orli ale lumii totul se relativizase, instaurfindu-se arbitrarul si dispretul Ltd de spiritul creator si luminos.
E o teorie cu care se poate lucra relevant si rodnic, teoria estetied a lui W. T. Space, chiar daca nu este singura si nici cea mai
satisfeicatoare.
PETRU COMARNESCU

CRONICI

LUCRETIU PATRASCANU, GANDITOR POLITIC

Au aparut pan& in prezent trei &Atli ale d-lui L. Parhscanu, fiecare
din ele formand un amplu studiu istorico-politic. A aparut astfel, imediat
dup& 23 August 1944, Problemele de baz& ale Romaniei (edit. Socec);
la scurt interval, Sub trei dictaturi , iar in luna Aprilie 1945 Un veac
de framantiiri sociale 1821-1907 . Acest fapt are important& din douii
puncte de vedere: Ptimul este, ca. in viata cultural& romaneasc& apare un
ganditor nou, iar al doilea c5, apare un mod de ghndire care la noi pan& acum

a fost aproape cu desiivarsire absent.

D-1 Lucretiu Pdtrscanu ca om politic este cunoscut de mult& vreme.
Am putea spune c& in calitate de luptator democrat, a fost cea mai cunoscuth

pNsonalitate nu nuinai in cercurile muncitoresti, dar i in cereurile mai

largi ale populatiei.
Insa, desi, in diferitele periodice din tara, au aphrut studii ischlitc
de d-1 L. Patrdscanu, totusi nu se poate spune ca prin acestea s'a putut
face cunoscut ca ganditor i scriitor. Motivul este foarte simplu. Regimurile

politice prin care am trecut, nu au putut lasa sub nicio forma, ca figura
unui lupthtor democrat sa devina populara. Acestor regimuri nu le convenea
nici omul mci tezele desvoltate. Regimmile respective au avut o deosebita

grije ca gandirea d-lui Patrascanu sa, nu poat trece dincolo de un cerc

foarte restrans de intelectuali care II citeau ai-1 insuseau pentrucii aveau
aceeasi formatie spiritual& ca el

dar mai ales ca ideile d-lui Patrhscanu s&

nu treac& in masa populark catre care erau adresate si ale chrei interese le
sustineau. Aceasta era un pericol. Datorita regimului de teroare dus impotriva ganditorilor progresisti, d-1 Patrascanu a fost nevoit de altfel a& scrie
sub pseudonim.
Acestea sunt motivele pentru care scriitorul i ganditorul L. Patrascanu
nu a fost cunoscut,
aceast& calitate. Dar tot acesta este motivul pentru
care actualele studii ale d-lui PatrAscanu, desi sunt citite i raspandite pe
o scar& neobisnuit& la noi, totusi asupra lor se tace in general. Astfel scriitorul i ganditorul L. Pritrliscanu intarzie sh-si ocupe locul situ adevitrat
in cultura romaneasca i inhuntrul publicului romanesc. Ins& trebue sa o
spunem c& aici nu mai poate fi voiba de un regim politic, ci este vorba pur
si simplu de o mentalitate. A rdmas in Romania Inc& mentalitatea veche,

LUCRETIU PATRASCANU, GANDITOR POLITIC

139

care este deranjatit de modul de gandire al d-lui L. Patrascanu i chiar

atunci cand este binevoitoare, poate intelege cu foarte multi", greutate
pozitia culturala a d-lui Patrascanu.
Din al doilea punct de vedere, importanta d-lui L. Patritscanu este
vadit mai mare. Pentruca mien de interesantit ar fi aparitia unui nou
ganditor si scriitor politic, ea nu poate echivala niciodata cu noutatea unui
mod de a intelege fenomenele societatii romanesti trecute si actuale. So
aceasta mai ales, and acest mod deosebit de a intelege viata social& apal e
-viguros si de o remarcabilii limpezime, asa cum este in toate studiile mai sus

amintite ale d-lui L. Patrascanu.

Perspectiva nowt pe care d-1 L. Patrascanu o deschide asupra fenomenelor sociale din Romania, consta in faptul ca el aplica dialectica materialistd la aceste fenomene. Pentru eine citeste farit nicio oprire precedenta
fraza, importanta faptului poate sit nu apara in adevarata sa valoare. De
aceea ne grabim sit spunem cu aplicarea dialecticei materialiste la un continut istoric nu.insemneaza &amid de putin o introducere mecanica de principii asupra unui continut social. De asemenea faptul ca, este gandit un
continut istoric diferit sub perspectiva dialecticei materialiste, nu inseamna
c s'a facut o localizare, sau o gandire prin analogie cu alt continut istoric,

la care s'a aplicat anterior acest mod de gandire. Dialectica matetialista

este in tot locul vie, ea nu prezinta niciodata piincipii formale, ci este totdeauna intr'o unitate cu continutul despre care este vorba. Asa incat, pentru
cine vrea ea scoatit incheieri juste in istorie nu o poste face decat tinand scam&

dc continuturile specifice la care aplica dialectica materialistii. Aceasta

din motivul ca, dialectica este si continut nu numai forma. Thincipiul este
r espectat de d-1 L. Patrascanu pang, in cele mai mici derivate ale sale.
Din acest punct de vedere, adieu din acel al importantei peispectivei
pc care o deschide gandirea d-lui Patrascanu, nouri ni se pare cit trebue
sit inscriem studiile d-sale inteo ordine tocmai inversa aparitiei bor.
Un veac de framantari sociale s constitue proba de foc a felului in care
d-1 L. Patrascanu fotie sit aplice dialectic& materialista la faptele istoiicc.
El Ii propune au prezinte in chip otganic, seria miscarilor cu toate etapele
de plamadiri sociale in Romania, incepand dela 1821 pang la 1907. Scopul
este lapidar lamurit in paragraful urmator.
e Continuitatea luptelor si agitatiilor sociale timp de aproape o suta
do ani reflecteaza, la randul ei, nemijlocit, diferitele stadii ale unui fenomen

mult mai adnc, pe care societatea romitneasca 1-a cunoscut in tot acest
rastimp. Anume, transformarea intervenita in structura ei economicii,
rezultat al felului organizarii si cresterii fortelor de productie, al situirii
0i activitatii desfasurate pe diferite clase, paturi i grupe sociale in cadrul
acestei structmi, intr'un euvant, de modificarile determinate prin coatinutul i directia luatii, in desvoltarea lor, a ceea ce Marx numeste # raporturile
de productie . Normala i organica desfdfurare a acestui proces economic a
determinat continuitatea tuturor fenomenelor sociale, in viafa poporului
roman in ultimul secol (Un veac de framantitri socialc, pag. 8),

140

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

De ce ni se pare aceasta carte mai semnificativa Fiindca aici, urmarind

un fragment de istorie mai desvoltat, autorul a avut posihilitatea ea demonstreze in chip mai limpede inlantuirea dialectic& a fenomenelor. Ins& pentru
aceasta sarcinii, i-a trebuit o pricepere i mune& deosebiti. In prima link,
autorul a avut de luptat cu greutatea de a obtine faptele istoriei in lumina
lor naturala. Trebue sit recunoastem, ca spre deosebire de celelalte doun,
studii a Sub trei dictaturi* i t Problemele de baza ale Romaniei*, in care
autorul s'a referit la fenomene pe care le-a trait In majoritatea cazurilor,
in cel din urma studiu, so refer& la fenomene pa care i le redau izvoarele

istorice. Pe and, in primele studii, autorul gaseste mai putin ganditori

care sa mistifice faptele respective, in al doilea studiu, gaseste marele curent
oficial al gandirii, care falsifica faptele acestui veac. Ca sa deschida o perspectiva justa asupra evolutiei sociale a Romaniei in decursul veacului
XIX, d-1 Lucretiu Patrascanu trebue s. hiving& trei piedeci:
a) perspective idealiste asupra istoriei;
b) perspective materialiste sincere ins& gres'ite ;
c) perspective materialiste nesincere i rum intentionate.
Acum cativo, ani un cercetator tanar al istoriei ardelene, dupa, o munca
indelungata in domeniul micrii sociale a lui Horia, a ajuns la concluzia
ea aceasta miscare este de ordin pur social. La aceste concluzii 1-au dus mintea

sa clara, prin care a putut face o interpretare justa a faptelor. Si-a formulat
cercetkile intr'un studiu i s'a prezentat la facultatea de litere din Cluj
spre a sustine cu aceasta teza examenul de doctorat. Profesorul specialist
in istoria Transilvanieiei, dupa ce i-a citit teza, i-a inapoiat-o cu indicatiuni
care se pot formula cam astfel: Fapte aunt suficente, dar autorul trebue
si dovedeascii prin ele Ca miscarea lui Horia este o miscare national& (romaneasca) i religioasa (ortodoxa). Este de imaginat distairta la care 1-au
aruncat pe autor aceste indicatiuni de convingerile sale proprii. In urma studiului sau, era evident ca miscarea lui Horia avea la lama cauze sociale
in speta economice, iar profesorul respectiv introducea doua concepte care
nu apar sub nicio form& din fapte: national i ortodox.
Aceasta teza de doctorat a zacut mult timp in unul din sertarele TJni-

versitii din Cluj. Dar nu din motive ca tanarul cercetator n'ar fi putut

si interpreteze miscarea lui Horia in vederile profesorului. Aceasta i-ar fi

fost cu mult mai usor, fiindca ar fi putut imprumuta interpretarea dela oricare istoric roman care s'a ocupat cu aceste evenimente. In Joe sa se chinuiasc& sa gaseasca o perspectiva noua a faptelor, el le-ar fi putut lua interpretarea de-a-gata din izvoarele istoriei romanesti.

Mi se pare ca teza d-lui L. Patrascanu ar fi stat la fel. Mai milt:

Istoricii notorii oficiali ar don s'o inchida undeva inteun sertar ascuns.
Aceasta din motivul ca istoria vietii sociale la noi s'a facut si se mai face
inca orientandu-se dupil factori spirituali. Nu amintim nume, este destul
sa mentionam cii s'a ajuns atilt de departe in aceasta, materie, Incat s'a spus
direct ca faptele in istorie pot fi transformate dupa, bunul plac al istoricului,
ca adevarat este ceea ce sustine, bunaoarkideea nationala, si nu este adevarat

LUCRETIU PATRAWANU, GANDITOR POLITIC

141

ceea ce nu sustine aceast5, idee. Mai la vale, vom vedea modul in care d-1
Iucretiu Plitrascanu Ii incheaga gandirea sa, depasind acesti termeni de
suprastructura, ins& deocamdata trebue ea spunem ca, in infrangerea acestui

punct de vedere const5, unul din secretele principale ale studiilor sale. In
istoria societatii romanesti nu a ramas niciun fapt nealterat de aceasta interpretare idealista. Cid nu numai istoricii actuali ai falsificat faptele ca
so, scoata de pretutindeni nationalism i ortodoxism, dar Inii acei mici
cronicari sau simpli interpretatori de evenimente au dat dela inceput faptelor un inteles gresit. Astfel ca nu a existat un singur fapt nemistificat.
Cu o pricepere deosebith, d-1 L. Patrilscanu a trebuit so, ia lucrurile dela
inceput ; sit curete fiecare fapt de magma de prejudeciiti i s5, rupa toate
mastile false puse peste el de o serie intreaga de cercetitori i scriitori. Dupa
ce a obtinut campul faptelor istorice curatit, Ii cla apoi adevarata interprerare, adic5, priveste obiectiv evolutia faptelor, pentruca dialectica materialista este o metoda care et& in inima faptelor, nu este o idea pe care ea o
oplici formal.
Pornind pe acest drum, d-1 L. Patrliscanu ins& nu 9,re de luptat numai
cu interpretarea idealist& a istoriei, dar i cu aceea care, voind 85, aplice
dialectica materialist la evolutia vieii socials romanesti, greseste. Astfel
este cazul lui Dobrogeanu-Gherect care in a Neoiobetgia crede ca poate ghsi in

Romania un caz exceptional, o evolutie socia15, trunchiata. DAL. Pitriiscanu

rcspinge acest punct de vedere i *Irate: c evolutia socia15, in Romania se
supune intru totul fazelor materialismului dialectic, asa dupii, cum el a fost

inteles cu referire la evolutia tarilor Europei apusene. Prin aceasta d-1

Patrascanu apara indirect caracterul de OHO& al conceptiei marxiste,
intru cat valabilitatea ei se extinde peste tot.
Pe de alta parte este push sub paranteza unei puternice rezerve i vestita tea, a lui Zeletin asupra burgheziei care, desi a dovedit perfecta similitudine a desvoltarii vieii sociale a poporului roman cu cea a popoarelor
apusene, se anima in mistificari i rea credint& cand cauta, prin toate mijloacele, si justifice regimul din 1918 in Romania.
Iata in cateva linii cum vede d-1 Lucretiu .Patrascanu problema desvoltarii vieii sociale romanesti, dupa ce s'a strecurat printre toate perspectivele gresite de mai sus.
In studiul a tin veac de framantari sociale * este redata evolutia eveDimentelor sociale dela 1821 pana la 1907. Exista un proces care serveste
de bazii tuturor fenomenelor sociale dela inceputul secolului XIX. Este
desvoltarea economiei naturale in economia de schimb, ce caracterizeam
in structura sociala trecerea dela regim feudal, in regim de schimb. Dupa
pacea dela Kuciuc-Ifainardji (1774) Principatelor se deschid posibilitati
de comert intens cu exteriorul. In masura in care exportul se mareste si
prin aceasta crescand i posibilitatea de castig a boierului, acesta cere tot
mai multa munch taranului. Aceasta aduce transformarea vechilor obligatii feudale in obligatiuni cu caracter iobiigist. Se trece astfel prin formele
de rent& in producte, in munci si in bani, care aduc toate o crescanda inrau-

142

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

tatire a situatiei economice a taranului. Pofta de castig a boierului a mers

atat de departe, bleat s'a ajuns la un adevarat proces de expropriere a

taranului, trecandu-se dela dreptul feudal de stapanire comun& a pimantului, la dreptul individual, promovat de regimul burghez. Din aceste situatii
au izbucnit primele turburari taranesti.
Tot datoritit economiei de schimb se fac primele intreprincleri de manufactura in Tari le Romane, fapt ce determina intr'o form& rudimentarit
nasterea proletariatului roman. Acest al doilea element completeaz& situatia i ne arat& cum revohrtia din 1821 este inceputul revolutiei burghezodemocrate la noi. Este burghezo-democrat& pentruca este deslantuita de
elemente negustoresti, care tind la castigarea de drepturi cu caracter comercial din partea boierilor. Aceasta nou& clasa a targovetilor este format&
in bung parte din randul boiernasilor, alaturi de negustorimea straina.
In fruntea unei astfel de miscrtri stil Tudor Vladimirescu. Paptul ca la
aceasta revolutie se adauga taranii nu inseamna at ea a fost o revolutie
taraneasca, ci pur i simplu ca burghezia in momentul ei revolutionar a
stiut s&-si asocieze i taranimea, oferind un larg program de reforme. Deci
revolutia lui Tudor are un caracter pronuntat social si uringrea sd schimbe
relatiile dintre clase. Doar la smiot aceasta revolutie primeste oarecare
caracter national. Dar revolutia nu reuseste pentruca nu era gustinutit
de o elm& bine inchegata, burghezia fiind intr'o faz& initiala (capitalul
comercial si de camata) iar pe de alta parte, fiindca in revolutia lui Tudor
se amestecase forte straine care nu au tinut seam& de desvoltarea organic&
a poporului roman si astfel au incureat lucrurile. Dar autorul accentuiaza
Distinctia de clasa explicit opusa aceleia de nationalitate, puncteaza deci
inceputurile revolutiei din 1821 v.
Revolutia din 1848 este o centinuare a revolutiei din 1821. Acum burghezia se arata mai consolidata, iar cadrul reformelor apare mai larg. In
aceasta revolutie apare pentru prima data intr'un rol important muncitorimea. Revolutia insa nu reuseste, din cauza invadatorilor strilini care o
sugruma si din cauza burgheziei care nu era atat de pregatita pentru o lupti
inversunata.
Nereusita nici de est data a revolutiei indarjeste boierimea in pozitiile
ei. Totusi s'au dat necontenite batalii pentru inlaturarea acestei caste de
privilegiati i pentru ridicarea unei noui clase. Revolutia burghezo-democrata face eforturi, dintre care unele sangeroase (1907) ca sa se instaleze.
S'a facut ceva in aceasta directie ins& i astazi a ramas Romaniei aceeasi
sarcina: reforma democrata. Aceasta este o dovada ca nu efortul nici constiinta limpede a oamenilor politici poate transforma o societate, ci conditine materiale obiective ; raporturile de productie, dupa cum spune Marx.
In Sub trei dictaturi s analizeaza sub acelasi unghi de vedere momentul aparentei dictaturii la noi. Interventia directa a Statului in calitate
de consumator si a BIncii Nationale in calitate de finantatoare in procesul
de productie formeaza baza regimului dictatorial. In termen de clasa putem
spune ca acest proces se deschide in momentul in care apare agea parte

LUCRETIU PATRASCANU, GANDITOR POLITIC

143

a clasei mijlocii care este interesat in industria grea metalurgicii, si in

special de armament, ce graviteazil in jurul statului ca centru financiar.
Aceast& franturtt a pturii mijlocii a devenit exponenta dictaturii impotriva
capitalului liberal. S'a adliugat apoi mosierimea, care a vazut in stat apardtorul drepturilor sale feudale. .Astfel cele trei dictaturi succesive nu aunt
operele lui Carol II, nici a lui Codreanu, nici a lui Antonescu, ci a raporturilor
de productie in societatea romfineasc5,.
In Problemele de bazii ale Romanieio autorul face o amtinuntitii analiza
a societatii rom&nesti. El urmitreste intreaga structur& social& prin factoi ul
economic, deductmd de aici concluziuni politice pentru prezent.
TrectInd peste aceast& schit& a studiilor d-lui L. PtitHiscanu, trebue si
tragem citteva concluziuni i anume: spre deosebire de modul obisnuit
pan& acum, datorit& cOtruia istoria.romineascit s'a gndit i s'a scris in suprastructurd, d-1 L. Ptrscanu ne arat& cum se gndeste istoria structural.
Ce insemneaz& acest mod de a gandi ?
Orice gandire suprastructural& in domeniul social, pleacti dela convingerea c formele sociale sunt strans legate intre olalt& i cit semnificatia
unuia nu poate fi wins& decat dupti ce a fost incadrat in intregul din cal e
face parte. Ins& aceastit afirmatie de abia incepe s defineascii giindirea
structuralti. In domeniul social a determina structura numai prin notiunea
de Intreg nu insemneaz& mare lucru. Astfel au procedat toti filosofii romantici idealisti, care au elaborat inteadevar gAndirea structural& Ins& pentru

ei, structura a fost o simpl& abstractiune, un simplu concept metafizic,

neelaborat stiintificeste. A gandi cu adevii.rat structural insemneaz& a determina un element concret care so, reprezinte structura. Acest element
concret nu este altceva cleat conditiile materiale ale societtitii sau ceea ce
am numit mai inainte modul de productie al societatii. Astfel modul de
productie are marele avantaj cO, este un dat empiric, observabil fi cu posibilitate de cercetare
Modul de productie este factorul structural al societtitii, in sensul ca,
prin miscdrile lui se oglindesc miscttrile tuturor fenoemenelor sociale.Intreaga

ideologie, intreaga tesEttur& de curente spirituale, ce se ivesc In decursul

evolutiei unui popor nu formeaz& cleat o suprastructurti a acestui fenomen
economic. Deci icei care rreau si interpreteze faptele istorice in lumina
unor idei sau sentimente gandesc evolutia partial si incomplet, deoarece
aceste date nu reprezint& unitatea structural& a societtitii. Adeseori ele nu
stint cleat slabe indicii ale desvoltrii sociale. Istoricii idealisti de tipul
profesorului din anecdota de mai sus, procedeazil exact ea mcdicul ture
de odinioard. Funded nu putea sii vad& femeia, ori de ate ori se intampla
sO, se imboln&veasc& una, el o consulta palpttndu-i degetele unei mttini, pc
care bolnava o scotea printr'o ferestruici. Se poate imagina certitudinea
diagnosticului obtinut printr'un astfel de procedeu. Ins& nici certitudinca
istoricilor, care explicau evolutia societatii datoritd unor idei sau sentimente nu poate fi mai mare.
Studiind evolutia modului de productie, d-1 L. Patrdscanu ne poate
da explicatiuni suficiente aparitiei sau disparitiei tuturor fenomenelor

144

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

enciale din Romania ultimului secol. Astfel un fenomen social OMB sate
miscarea antisemita, care pentru unii cercet&tori pornea de pe eine stie ea
tAramuri ideologice sau biologice, pentru noul mod de gandire, nu este cleat
o man& a luptei economice dus& de capitalistii romani cu tendinta de a
inghiti posibilitiIe capitalului evreesc. Miscarea nationalist& este un epiftnomen al unei miscari economice, ce caracterizeazi nasterea capitalismului autohton.
Evolutia factorului economic se intampl dupa anumite legi, ea treee
puin anumite faze necesare unei structuri sociale. Toate aceste faze marcheazi continua lupta a poporului pentru o eliberare cat mai large:. De aci
se pot trage dou concluzii: Prima este c5, legile evolutiei sunt obiective,
iar a doua c istoria este rezultatul acestor legi exprimate In modul de
pi oductie i nicidecum rezultatul temperamentului sau conceptiunii eapetelor incoronate sau personalitatilor. Din acest motiv, istoria, asa oum
o gandeste d-1 Patriscanu, sufer& o schimbare radicala. Ea ramfine aceeasi,
insa Ii schimba eroii principali. In istoria de pan& acum, care &idea evolutia in suprastructura, eroii principali erau prinii, domnitorii, regii, capltanii, etc. Cartea de istorie in loc s sib& capitole avea nume de astfel de
persoane. Abia ici colo se aminteste despre ceva peste care domneau aceste
personalitati. In istoria d-lui Patrascanu se vorbeste de o lupt& unica si
succesiva, lupta de eliberare. Eroul principal este poporul ; toti ceiIali
cad, devenind pretexte in aceasta lupta.
De aici se vede i conceptiunea politica ce reiese din modul de vedere
al d-lui Patrascanu. Acceptand personalitatea ca erou in istorie, ca determinatoare de evenimente, asa dup.& cum au facut-o aproape toti istoricii
nostri, se sprijina pe o cale indirect& dictatura. Introducand poporul ca
singurul erou al istoriei, este evident ci se sustine o adevrat& democratic..
In felul acesta este construita istoria in operele d-lui Patrascanu, ca
iezultat al factorului structural economic. In # Un veac de framantri sociale modul de Productie este unmrit in fazele sale variate, marcandu-se
etape largi sociale, in # Sub trei dictaturi se urmireste ultima faza, a modului capitalist de productie, iar in e Problemele de bad,. ale Romilniei
so face o analiz& serioas& a situatiei economice din prezent. In tot locul
se manifest& un ganditor de factura marxisto, pura. In tot locul d-1 L. Patrascanu ramane in explicarea fenomenului social pe teoria gandirii marxiste i anume prin modul de productie ca fenomen economic pur. Far&
indoiala c aceasta este pozitia cea mai sigura. Totusi in unele momenta ale
evolutiei sociale romfinesti se poate vorbi despre o deosebita important&
a unui factor ideologic. TJnul din aceste momente este 1848 din Muntenia.
Far& indoial& ca la deslantuirea acestei revolutii a dus in bunk parte nu numai

ideologia revolutiei franceze, dar exemplul acestei revolutii, care in ultimo,

analiz& este tot un element de suprastructura. Dar aici trebue sit deschidem
o discutie mai laiga pe care acum numai o vanturam: i anume daca schimbarea modului de productie inteo parte geografica a globului i exprimarea

lui intr'o transformare calitativa a societalii (revolutie) nu influenteas&

MARGINALII LA aCORESPONDENTA LUI MARCEL PROUS NI

145

pc cale de suprastructurg, (culturg) i alte parti ale globului care se gases

in conjunctura cu prima. Cu alte cuvinte, dad, nu se grabeste transformared
ealitativ a unei societi dupg exemplul altora care sunt in apropiere. Farii
indoialg cg, da. La noi 1848 a insemnat i o invazie a revolutiei franceze.
lns aceastg, influentg, asupra structurii trebue explicata astfel: Ideologia
formulatg, in a1t parte a ajutat ca procesele structurale (raporturile de productie) sit fie lgmurite mai repede la noi; insg aceste procese care duceau
Ia transformare existau. Prin urmare ideologia a devenit factor do transformare dupa ce a intrat in realitiitile structurale de aici. In aceastg forma
e poate vorbi de rolul ideologiei. In 1848 acest rol nu a fost mic, pentruca
dupg, cum se vede a determinat mai mult revolutia. Acesta este unul din
motivele pentru care revolutia nua reusit, pe lng motivele expuse de d-1
Pgtrascanu. Factorul structural nu era copt pentru o astfel de transformare,
cum nu s'a intgmplat cu Franta".

Pentru demonstrarea net& a punctului de vedere nou pe care d-1 L

Patrascanu II aduce in istoria noastra, aceastg, ritimfinere pe laugh factorii de

hazi este instructiva. Reiese cu atilt mai mult claritatea unei perspective,
p care o dorim impamntenitil in cercetarile noastre asupra istoriei.
ZEVEDE1 BARBU

MARGINALII LA CORESPONDENTA
LUI MARCEL PROUST" DE MIHAIL SEBASTIAN
Despre Sonata lui Vinteuil, despre pantofii rosii ai Ducesei de Guermantes, despre Fran ,oise i Charlus, Mihail Sebastian vorbea cu atita
putere de evocare, I neat ma asteptam dintr'o clipg intr'alta, ca oricare dintie
a ceste personagii sa se iveascg la masa noastra. i uneori, parasind restau-

iantul unde luam zilnic masa intre aceiasi prieteni, ma preggteam so. dau
de copacii din Roussainville, de reflexele roz ale crtramizilor acoperisuriloi
satului, sau de briza marii din Balbec.
Mihail Sebastian era transfigurat de bucuria de a fiaflat un nou amiinunt
cand tacea, banuiam ca, la aceastg lume viseazg, cand se incrunta stiam ci
nu-si aminteste bungoarg, unde a intglnit un fotoliu cu incrustatii de Wetgwood, cum se numea o floare, cine purta o roehie bleu de muselin in opera lui

Proust.
Inteo zi ne-am dus la un parastas pentru nu stiu ce ma, a familiei Montesquiou, numai pentrucg odinioarg, in altg, targ, in alt.& viatg, cinevo
p urtand acest nume fusese prieten cu Proust.
Au trecut cativo, ani.
Blocuri multe ivite poznas peste noapte, impestritau Bucurestii pe strazik
s trAmte, luau locul unei griidini, al unei case ggrbovite do amintiri, al urn i
cafenele cu faima... Elysee-ul, Corso, nu mai erau. Temeliile politice se do10

146

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

redeau fragile. Gazetele incepeau a fi citite cu nervozitate. Oamenii aveau

presiratiri. i totusi, &and se intampla sa ne intalnim, in mijlocul odor mai

diferite preocupari, ajungeam datorit& muzicii unui cuvant, ritmului unei

fraze, intortochierii unui gaud, la Swan, la Odette, la Albertine.
()Hee amintire cat de neinsemnata, orice fapt, concret, banal, capata rolul
Madeleinei, pe care Proust a muiat-o in ceai.
Ai citit scrisorile care Doamna Straus ?
Doamna Straus ? m'a intrebat Sebastian cu o privire intensit.
Nu OH ? A lost fiica lui Halevy, autorul Ebreei... Intaia data a fost
disatorita cu Georges Bizet, compozitorul.

Asculta nesatios toate amanuntele si nu mai avu liniste pana nu capatit

acele : a Lettres a Madame et MonsieurEmile Straus *.

Portretul Doamnei atraus, cu privirea aditnca, orientala, intr'un chip

de copil (de Elie-Delauney) apoi, acea a Photographie & la voilette *, in
care ochii sunt si mai arabi, gura pi mai desorientati, mai trista... dedicatii
ea aceasta (pe exemplarul a Le Cote: de Guermanntes II *): a Donmului ai
Doananei Emile Straus, rugandu-i 5a citeasca episodul a pantofilor rosii * pe
care intr'o scari m'am dus sa-i aduc... * totul in aceste scrisori 1-au vrajit,

1-au exaltat (Deci Doamna Straus a purtat pantofii rosii... imi telefona
Sebastian emotionat, ca i &Ind el ar fi insotit-o intr'o seara pe aceea careavea s& devie macar pentru unele episoade, ducesa Oriane).
Voi aerie o carte despre a Corespondenta lui Marcel Proust *, ni
anunt& in clipa in care inchise scoartele peste ultima fila.
Am inteles ca numai aceastit hotarire putea sa domoleasca, sa faca su-

portabil, un prea pun sufletesc, o pasiune literara care isi avea radacini
in adolescent&
i poate c mai indepartat cad de sigur exista dincelo
de toate deosebirile de nastere i mediu, trasaturi sufletesti asemanitteare,
intelegeri structurale, potriviri innitscute.
Exist fara Indoial e familii de spirite s care au o realitate obiectiva.
Insemnarile pe margini i sublinierile lui Mihail Sebastian in scrisorile

care Doamna Strad*, lumineaz& puternic nu numai secretul de creatie,

uluitor in opera lui Prbust, dar si (ceea ce azine emotioneazit atat) pasiunea
proustiana limas& cu intacta prospetime a adolescentei, nelinistile intelectuale, cautarile, nesigurantele, maturitatea de gaud, psihologia lui Mihail
Sebastian.
Corespondenta lui Proust ne duce in camera obscura a romanului sau,
acolo unde, printeo lent& si secret& crestere, s'au clatificat stralueite victorii
de art& si cunoastere i (scrie Slbastian).
Notarile patrunzatoare si fine, analiza minutioasit si intim& a acestei
corespondtnte, spiritul disociativ, inteligorta lui criticit, intelegerea ce-o are
pentru hipertrofia vieii afective, pentru valoarea i semnificatia amintirii
ne deschid orizonturi nu numai pentru viata si opera lui Proust, ci ne ajuta
a& definim, ne dau interesante raspunsuri in ce priveste personalitatea lui
Mihail Sebastian, potrivirea structural& intre admiiator si maestru.
Dar ceea ce ne destram& azi mai aks, sunt paginile unde stitruie asupra
mortii sciiitoi ului francez.

MARGINALII LA (4 CORESPONDENTA LUI MARCEL PROUST*

147

Atat de mult lipseste pana si umbra presimtdrii, nelinistea cat de vaga a

propriului su destin in tot ce aerie despre moartea lui Pioust, ineat aceste
randuri ni-1 fac i mai viu, cuvantul s moarte D pe care-I pronunta atilt de
les le dau un ciudat surplus de viatl. De aceea le ream:
Aproape toate scrisdaile lui Proust, chiar i cele din tinerete, sunt parch
scrise sub iminenta sfarcitulni...*.
Gandul mortii e mereu prezent in scrisori. Nu ca o tanguire ci ca o precizare necesarii. Dacit primeste o invitatie sau propune o intalnire, sau fixeaza
un termen, Proust e obligat s adauge clauza pentru el actuala, mereu plauzibila, a mortii care poate revoca totul v.
Moartea poate veni oricand a aerie Sebastian, cu gandul atat de absorbit

incat nu simte fiorul acestui oracol.

Constiinta clara ca totul este iremediabil, nu-i provoaca lui Proust decat
o singura mare alarma: gandul c ar putea muri inainte de a-si fi terminat
opel a.

Este in aceste randuri until din rarele lui accente de revolta impotriva
destinului .

Nu i-a fost dat lui Mihail Sebastian, neimpacat cu moattea lui Proust,
nemangaiat, induiosat de acest tragic destin, nici macar norocul modest de
a-si fi putut presinati proplia sa moarte, de a se fi putut pregati pentru ea,
de a se fi putut revolta, de a fi scris un singur rand in lumina rece a apropierii ei.
a Proust nu lupta cu moartea pentru a se sustrage, ci doar pentru a obtine
amanarea, pauza, oprirea in loc necesar operei lui a.
Mihail Sebastian n'a stiut ca nu va avea nici privilegiul unci amanari de
cateva minute, n'a putut imagina pretul unui astfel de ragaz.
Dar si mai dureroase, si mai adanci de senmificatii,de o ciudata intelegere,
sunt paginile lui Mihail Sebastian din capitolul: a Mama lui Marcel Proust in
corespondenta sa a.
a Toata, opera fiului o cheama, o evoca, o pastreaze,....
Copilul sensibil i apoi adolescentul care la Braila citca cu infrigurare
a A la-recherche du temps perdu a si-si astepta mama inainte de a adormi,
cu bucurie si strangere de inima, va nota mai tarziu despre Proust:
Bliatul nervos i sensibil care o astepta in fiecare seara in odaia lui dela
Combray, alarmat c ar putea sa nu vie, ingrozit ca ar putea sa plece mai
devreme, nu s'a schimbat niciodata a.
Mad, in timpul bombardamentelor, Mihail Sebastian mi-a spus: a Stan
langa mama tot timpul, n'o parasese nicio clip& pentru a nu-i pricinui griji v,
m'am gandit fara sa vreau la tot ce e delicatete i abnegatie proustiana in
aceasta atitudine a lui. Si de sigur nimeni n'ar fi inteles mai bine actste randuri dintr'o lunga i sfasietoare scrisoare pe care Proust, &ilia moartea mamei
sale, o aerie Doamnei Straus: a Un singur lucru tni-a lost erupt. N'am avut
chinul de a muri inaintea ei oi de a simfi oroarea care ar fi lost pentru ea acest
lucru a. j tocmai lui Mihail Sebastian nu i-a fost crutat accst chin. Tocmai
el va pricinui mamei lui aceasta oroare.

10

t 48

REVISTA FUNDATULOR REGALE

Numai o sensibilitate asemanatoare, numai o formatie sufleteasca identica

ar fi putut s redea nobletea, puritatea, farmecul i infinita tristete a scriso, ilor in care apare # mama # i sa inteleaga locul pe care aceasta I-a ocupat in
:ata si opera tomancierului francez.

Rand pc rand, cu exceptionale posibilitiiti de analizo., de amanuntire ry-

ompartimente a corespondentei, cu o dragoste pentiu adevar care e pc

Inisura pasiunii lui proustiene si a uimitorului sau talent, Mihail Sebastian va

arata toate paradoxele din destinul literar al lui Pioust.

Pentru a risipi invinuirea de pi olixitate, reptoduce extiase din scrisori,
cxemple de infinite scrupule pe care romancierul le avea, inainte de a foloF.i
un amanunt, o anecdota: s Trebue inainte de orice syi subordonez totul, sit nu
nal las antrenat de hazul unei anecdote si sci nu dau unui arndnunt nicio linie
mai mutt deceit trebue sd conzporte echilibrul romanului. Lucrarea aceasta (al
ettrui tiau niu ales lniali putin) este atdt de minufios compusd, Nat ultimul
capitol al ultimului volurn a lost scris dupd prirnul capitol al primului volurn .
In ce priveste problema stilului i invinuirile ce i se aduc, e redata si admirabil comentata aceasta scrisoalp a lui Proust catre Doamna Straus, pe care
n'e putem reproduce decat fragmentar: # Fiecare scriitor e obligat si-fi formeze
limba sa, dupd cum fiecare violonist e obligat sd-fi lormeze sunetul * au. Vi
pentru sunetul cutdrui violonist mediocru fi sunetul (pentru aceeasi notd) al lui
Thibaut, existd un inlinit mic, care e o Entreagd lume. . . Singurul tel de apciro
limba este s'o ataci. Cdci nu rezi,sti, nu laci buia figurci PO de scriitorii de
altddatd, deat cu condifia de a li incercat sd scrii cu totul an/el deceit ei. A,5i and
vrei th aperi limba francea, in realitate ,scrii exact contrariul francezei clasice.
Bxemplu revolufionarii Rousseau, Hugo, Flaubert, Maeterlink rezistd kingd
Bossuet. . .5.

far despre imoialitat-a s accstei opere Mihail Sebastian setie:

# In 4000 de pagini de toman, nu exista o singura scena de amor fizic,
icio pagina de sensualitate, cbci pana i episoadele devenite intre timp clasice
ale iubirii nai atorului en Albertine, sent, din acest punct de vedere, de o
. tranie castitate si in orice caz de o total& lipsii de detalii fizice s.
In lumina corespondentei se va spulbera invinuirea de frivolitate pricinuit a
do ingramadirea amanuntelor, de dcscriptii prea minutioase, aratand neceaitatea lor pentru construirea unui personagiu, a unui moment a unei epoci...

Cu aceeasi pasiune pentru amanuntele exacte, Proust se informeaz I

asupra problemelor de moda feminina, de exemplu, i cand are nevoie El
descrie o toaleta de doamnal, se adreseaza mai intai unei prietene fie D-na
de Caillavet, fie D-na Straus, cerandu-i explicatii tehnice.
Dar de sigur c partea cea mai inteiesanta a lucrii lui Mihail Sebastian
este capifolul s Izvoare i chei .
Care este in opera lui hotarul dintre fictiune i realitate, in ce masura
spiritul de inventie colabort aza en spiritul de observatie, prin ce transformai i
trece un fapt autentic, pentru a deveni un element de roman, care este unghiul
de refractie ce deplaseaza In literatuta imaginile luate din viata, iata atatea.
uttrebiri delicate ce se refeth la mecanismul intim al actului creator. ...

MARGINALII LA CORESPONDENTA LUI MARCEL PROUST*

149

s Proust procedeaza ea un pictor, care, inainte de a ataca o mare lucrare

de ansamblu, face o eerie de schite i ciochiuri pentru fiecare gest, pentru
ficcare coloare, asa ineat gestul i coloarea fixate pe panza devin expresia
rintetica a tuturor experientelor prealabile, care, prin elirninari i adaogiri
seccesive, 1-au dus spre solutia finala a.
E emotionant sa constatam cat sunt de proustiene, prin adancimea ai
muzicalitatea lor specifioit, frazele lui Mihail Sebastian In aceasta luerare.
Ca si Proust, care intr'o scrisoare ne arata cum 1-a pastisat pe Renan
(a Ifi-am potrivit metronomul meu interior, dupd rittaul sdu a), Sebastian*
potriveste involuntar metronomul interior dup& cadcnta fiazei proustiene...
cad volumul pastreaza inteligenta i parfumul scrisorilor lui Proust. La fel
au pretuit acesti scriitori valorile supreme ale cult'', ii i civilizatiei; au mere.
Cu aeelasi fircsc elan, din aceeasi stiucturali nevoic, catre esentele aristocrate

le vietii...
Dar si acolo undo se deosebeau atat de mult

in acea strategic literara,

in acea eomplicata reclama pe care Proust o facea cartilor lui, Mihail Sebastian,

care avea oroare de once agitatie do accst fd, a clutat in lumina scrisorilor
sa-1 faca inteles 5i iertat.
.Aceste carti sunt singura lui legatura eu lumea ; en cat raza lor de influenti va fi mai intinsii, cu atat viata lui personal& va avea mai multe
fcrestre deschise spre viata, spre aceasta viata care ii este interzisa a.
Poate ca singura lacuna in volumul de care he ocupam este ea nu gasim
combatut in lumina scrisorilor, acel snobism ewe nu i se ialta. Caci faptul cii
tAarea materiala si sociala a familiei i-a dat prihjul sa cunoasca a le cote de
Guermantes nu I-a impiedecat pc Proust s'o arate in toata superba ei
stupiditate:
pentru oamenii de lame, inteligenfa, nu istiu cum fac, nu e dealt o muliiplicure a prostiei, pe care o ridicd la o putere, la o strdlucire nobdnuitd. Singurii
svportabili sunt cei care au avut humorul de a rdnane pro?ti. . ..
Fresca acestui mediu nu-i totusi o satira. Proust a cautat ail di scopere si
ra respecte adevarul, sa redea cu impaitialitate eleganta, cruzimea, desertseiunea i prostia acestei lumi care a fost un aliment pcntru visele lui.
a In conversafiile despre siatere... nu cdutam dec.& o plcicere podia, pe
c ire, 1 drci ca ei e'o cunoascd, mi-o procurau, cern ar Ii fdcut-o muncitorii ea c
snatelofii vorbind de cultura pdaulatului sau despre marile realitdfi, prea pufin.
detapte de eilnisifi ca sd.i poatd gusta frumusefea pe care personal Ind insarcinam
.s'o extrag a
aerie in Cote de Guermantes a.

Lungimea romanului a putut face pe cei cc au cetit la intamplare unde

volume sa-i atribue autorului anumite preferinte ale personagiilor lui, sa-1
fad a. responsabil pentru anumite pareri.
Ceea ce mci plictisefte in acest a Coti de Guermantes (ii eerie Proust Down

ht i Straus... scrisoarea e subliniata de Mihail Sebastian dar nereprodusa Ie

eartca lui) este aerul atilt de antidreyfusard. Este adevdrat cci tomul urnator
eqe cat de dreyfusard cci asta va compensa ii aceasta, din pricinci cci prinful pi
kinfesa de Guermarites sunt dreyfusarzi ei Swan la lel, pe and ducele ji ducesa
nu sunt a.

150

REV1STA FUNDATIMOR REGALE

Dar Mihail Sebastian de sigur c'ar fi revenit cu multe completiri (atunci

amid ar fi scris un studiu despre Opera lui Proust) daci zarurile n'ar fi
cizut Mat de tragic. Gad incheind volumul care priveste o corespondenta n,
spune aceste cuvinto pentru noi azi atat de dureroase:
Nu no putem despirti de cartile lui pi de amintirea lui dead cu sendmentul cit aceasti despartire e trecdtoare pi cd inteo zi nu prea depiiitata
le vom regdsi....
Mihail Sebastian nu le va regiisi.
Dar aci in acest voluin, Corespondents, lui Marcel Proust n, noi ii vom
regisi pe Mihail Sebastian in fiecare ifind in care retridepte firesc i cu toate
valentele sufletepti ale prezentului, subtilitatea proceselor de constiintd, atit
de unduioase, cu ecouri atit de durabile, de turburitoare, climatul intelcctual
moral, al scrisorilor n de esenta atfit de puternic proustiani.
Orientarea lui &are s scrisori 5, scotocirea lor pasionati, a fost fructul
unei inclinaii naturale, al convingerii cd aici, in acepte confesiuni, in aceste
notatii intimplitoare, directe, va gig elementele de reconstituire a celui mai
discutat proces de creatie, cd numai talmicirea lor poate intregi imaginea,
in gandul cititorilor, a celei mai pasionante personalitiiti.
La inmormintarea lui Mihail Sebastian lumea aceea multi, add de felurita,

fiecare venind din alt mediu, nebrinuind cb, se pot lega prin vreo punte,
amintea viata sociald complicatd, geniul de a cultiva prietenia pe planuri
deosebite, nebanuite, ecoul unei vietd, al unei neliniti fecunde, pe care pared,

o mai triisem. Am simtit nevoia sd-i vorbesc chiar lui despre nu ptiu ce
lumina care schimba chipurile oamenilor, despre uncle corespondente secrete
intre senzatii i sentimente, despre durerea dozatd pe ficcare Eta' altfel,
dupd alte legi misterioase, ap fi vrut sd-I intreb cine e fiecare...
Marcel Proust era argrenat In mai multe grupuri de prietenii
pe care le cultiva paralel caicum ar fi facut exclusiv parte din fiecare din ele

CELLA SERGHI

PETRU NEAGOE -SFETNIC SI CANTARET

AL POPORULUI
Dela New-York, anii din urmii, in retransmisiunea ce se ficea prin postul
de radio Londra, o voce domoald, egalii, cald-inveluitoare pi hotdriti, o voce
-care ne era scumpit de mai multe oH, dar atunci cu deosebire pentru
amaraciunea inchisa, in tonul ei stins, statea cu noi la taini, mustrindu-ne,

imbarblittindu-ne, sfituindu-ne. In ciuda vinovatei noastre nepasitri sau a

desnidajduitei noastre neputinte, marele scriitor american de origine roman&
Petiu Neagoe ne vorbea de peste ocean, intremandu-ne sufletul, drindu-i
nadejdi i invatindu-1, scuturandu-1 din marasme i reinviindu-i vigoareavointa de rezistentd, apteptitile calite:
4... Lumea stie azi ca ucigapii hitlericti lepidindu-se de Dumnezeu
lipsiti de onoare, anuele lot fiind forta brutal& i minciuna lumea ptie

PETRI.' NEAGOE - SFETNIC $1 CANTARET AL POPORULUI

15I

accstia sunt slugile intimericului. Lumea se ingrozeste azi de salbatecia kr.

,Omenirea nu poate scapa de ei cleat unindu-se qi luptand pentru skirpirea
radicald a infernalului microb nazist....
. .. Poporul roman a fost sfatuit de Natiunile Unite sit nu faca ce a facut
si din care cauza a suferit inutilele enorme varsari de &Inge. Ani de zile a
fost prevenit asupra pericolului iminent al abisului in care Hitler arunca
popoarele. Daca asculta, nu era sit indure ce a indurat. ...Macar acum, in
ceasul al doisprezecelea: ed acorde poporul roman toata increderea Natinnilor Unite, sit', le asculte indemnul, sit rupg din radacini cardasia

sinistra...*

Era in cuvintele lui Petru Neagoe nu numai un indemn la ratiune ci pur

IIA simplu la viatit ; era un strigat de avertizare al omului care vede cum o
primejdie de moarte paste alti oameni; era Irma si o team& care vibra, o emotie

care participa, un apel miscator, de frate.

Dornic sa deschida ochii alor sal, silindu-se neostenit sa-i trezeasca din
greul lor cosmar, sa-i intoarca la lumina, din intunericul s'i pierzarea in care
se adancisera cu un uluitor, cu un sinucigas abandon, fratele de peste ocean
afla fara gres cuvntul care mergea la inima, profetiile lui se implineau,
lozincile lansate de el prindeau fiindca, erau juste, fiindca oglindeau fidel
sentimentul unanim':
4 Guvernul Antoriescu a insclat poporul.. . 0.
* Nemtii jefuesc Romania....
a Tara sangerandit si saracita merge spre catastrofa ....

*Teal Natiunilor Unite e pacea....

4( Armata rosie sdrobeste armata germana ... 0.
..
* Conducatorii sateliti se'nvartese ca veveritele in capcana....
Formularile lui, limpezi si simple ca niste sentinte, vesteau categoric
desnodamantul
care acum apare firesc tuturora inteo vreme cand foarte
I

putini credeau in el, cand pamantul nu fugise Inca de sub cisma noilor
barbari, cand popoare intregi ingrozite ajunsesera sa accepte ca o
cinste ideea ca Europa nu e cleat o obiala, mototolita, varita pe vecie in
aceasta fudulit cisma prusacit.
Luptator luminat si atent la toate problemele ce se puneau atunci tarii
noastre, cu cat& intelepciune si claritate glasuia Petru Neagoe tineretului
roman e otravit in parte de fascism *: * Astazi spunea el dup.& ce a
vazut cata nenorocire a adus pa lume fascismul si hitlerismul, tineretul dela
noi trebue sa adopte calea dreptatii ; fascismul e condamnat si eine tine cu
el, nu are scapare in fate, Natiunilor Unite ....
0 alta problema, esentiala, de viafd pentru fiinta noastrit nationalit, o
problemi din pacate fals si tendentios prezentata de-a-lungul unui intunecat
sir de ani balaciti in ignorantit, in reacredinta sau pentru cazul eel mai bun
in resentimente necontrolate, o constituiau ilogicele raporturi cu marea
vecina dela rasarit. La <1 Vocea Americii , vocea lui Petru Neagoe sacada
pentru trechile care vroiau sa audit, pentru intelesul tuturor, pentru un nou
inteles acela al faptelor, al realitatii:

152

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Lumea intreagit a fost impresionata de puterea Uniunii Sovietice.

Puterea Uniunii Sovietice ne-a facut sa ne convingem cit, Germania ebt
iremediabil invinsit . . #.
Petru Neagoe aducea ochilor no*tri i in aceasta directie lumina adev,.lului, fi decidea s5, se dcschidit spre adevar, sa-1 cerceteze i sa-I recunoasta
asa cum e, fara a mai incerca zadarnic
i primejdios sa-1 deformeze cu
o patimA fare: rost, cu 0 urn; care nu era a poporului ci cu o orbire care CO

dovedit tragia.
Iar strigatul suprem, de suferinta *i de nitclejde, de revoltit i de incredere,
al bunului frate de peste ocean era in permanenta ci nechntit de-aclungui
anilor de pi abuOri i dezastre acesta:
Romania se mai poate salva dela catastrofit !
. Avem ferma credinta, c o va face ! *.

Astfel, in clipe de masiv intuneric, atunci cancl parea sit fie prea tarziu
totul pentru totdeauna pierdut, optimismul lui Petru Neagoe robust,
tonic sustinea cu tarie moralul trii intrcgi.
In afara corpului diplomatic dar autentic plenipotentiar in lume al sufk si

pe care opera sa literara 1-a facut cunoscut stator graiuri

tribun i mandatar stralucit in America al dreptatii noastre, Petru Neagoe
ne aduce aminte, prin pattiotismul situ, ea apartine ea plamada aceluiasi
a
Ardeal in care a inflorit gandirea inflexibila ca justitia i dreaped cu tofi
luiThimutiu,intelepciunea politica. a vladicii Saguna sau robustetea credinti,
flacara tit*nind protestatara din popor, a lui Horia.
Scriitorul de faima univeisala i vajnicul luptator pentru dernooratie.
ernigrantul ardelean de altadata i cetateanul american de azi, a vazut
tului romanesc

lumina zilei la Odor hei, in Noemvrie 1885.

A copilarit in comuna Aciliu, in sccuime, de uncle and implineete

sapte ani este ttimis sit Inv* carte la Sibiu. De aici, dupa zece ani de
ccoalit, trece in tail *, ajunge la Bucurecti toi

eland urmare inclinarilor sale

dintai, catre artele plastice

freeventeaza cu regularitate Academia de

Belk-Arte ; in orele ce-i raman disponibile audiaza la facultate cursurile de
filosofie ffi drept roman, sau

dupa cum ne spune un contemporan al dill

( se amesteca printre socia1iti, c-a orice om in al carui cap coace un gaud *i
in al carui suflet vibreaza un dor de mai bine #.
Dupa ce ispravecte Academia pleaca la Manchen uncle sta patru ani * i
lucreaza la Polyclinica Bayer.
La New-Yolk am ajuns cu un dolar... poveste*te el mai tarziu, desthinuindu-se printre altcle. a Am inccput s alerg dupii o posibilitate de Mundt.
Am giisit-o.V) luna lucram ca sa am cu ce trai, ci alta freeventam cursurile
Academiei de pietura. Ani de zile am lucrat desene ci ilustratii pentrti ziaz e
si leviste.
In timpul ritzbciului faceam hartd de pe front, intemeiate pe comunicatele
Marelui Cartier ci pe vectile sosite prin Radio. Lucram 12 pane, la 18 ore pe
i. Dupa razboi am facut portrete de copii. Ca*tigam sume fabuloase, dat
ea s fii la moda ei sa poti pistra gratiile publicului, trebuia s ii easii desch'sii.

PETRU NEAGOE

SFETNIC 51 CANTARET AL POPORULUI

1:3

Felul acesta de viata ma obosea ai-mi inghitea cea mai mare parte a castigului.
Sotia urea, care era americana lituana de origina faces, sculpturit, dr, ;

toate eforturile i energia noastra erau sdrobite de valul tumultos al vieti i

New-Yorkului de dupa razboi. Mi-am dat seams& ca nu voi putea continua in
felul acesta, i m'am hotarit sa incep sa scriu, indiferent dad, voi caatig-.
sau nu, de pe urma scrisului. La New-York infra ar fi fost imposibil, deoarece

tentatia vieii mondene era prea mare ; atiam dinainte ca nu voi putt a
rezista. Am plecat in Franta, unde am stat patru ani...*.
Aici, la Paris, Ii tipareate primul volum,i Furtuna . Aici a doua vocatie
care trebuia sii-i aducii glorie, dupit cum cea dintai Ii adusese bunastare: .
Aici, peisajul Orli II rechemit ild vraji de departe ; locurile neaterse din
amintire dadura muguri ai flori ; oamenii de acasa, obiceiurile i credinV le
satelor, eresurile i instinctele taraneati, Ii conturara in forme proaspete ti
seducatoare aluatul lor pan& atunci nelitmurit ai inform ; nuvelele i romancllui Petru Neagoe incepura s se infiripe i intreaga opera sa literara lu naat( I e
nu fntamplator ci ca un act de munca ordonata, de vointa creatoare.
Cu meateaugul sau scriitoricesc al carui cel dintai secret e simplitatea
naturaletea Petru Neagoe dadu sfoara in u lumea nor'& e ai in toata lumca
despre datinele i preocuparile, despre pitorescul, patriarhalitatea i vechime a
neamului sau de tarani dela munte sau dela aes, pastori sau muncitoi i
agricoli despre frumusetea ferneilor din Saliate, drspre omenia adanca a
gospodarilor din Ardeal.
Deana satului natal devine un personaj epic care odata cu universel
ei primitiv vizitat de duhuri i populat de farmece ii cucereate un 1( c
precis in conatiinta a milioane de cetitori streini ; Ion din cotul Carpatilor
on dragostea lui stranie, ca dintr'un alt regn, cu alte legi, pentru Zamfira
5i
care pleaca din Miercurea Ciucului oftand: u aici imi las eu inima
trete
granita aevea dar o trece realizat i intr'o puternica fictiune literara, cal (
face odatit cu el inconjurul pamantului.
Fara sa caute noutatea, fad): sa, urmareascii succesul cu mice pret, car ;
lui Petru NeagoeeFurtuna , t Drumuri cu popas , s Scare de Paati , s D
bandind o soies descopera taramul noutritii i strabat in voie caile succesuh,i
prin forta naturala, prin caldura tclurica, de o invincibila comunicativitat(
a, psihologiilor ai a naratiunii.
Din 1937, cand ne-a vizitat, e membru al Soci"tatii Scriitorilor Roma
care ai.-1 revendica printre primele sale drapele, printre cei mai straluciti
( sponenti ai si peste hotare ai care, totdeauna, ii va multumi cu emot'e
profunda pentru nepretuitele i generoasele servicii aduse din marea 4.1
patrie adoptiva micii sale tad de baatinii.
Aceasta cu atilt mai mult cu cat asupra acesteia din urrna ochii lui suet
faro, fncetare atintiti, cuvantul lui de indemn continua sa se faca auzit
nimic din ceea ce infaptuim astazi nu-i este strein, dupa cum niciuna din
greaelile noastre in trecutul apropiat nu-i erau indiferente.
De aceea
mai navalnic sau mai retinute clupit acusticainimii fiecaruia
dar multiple ai adanci in toate inimile de aici, adanci ai recur oseatoare asa
;

Rk.VISTA FUNDATIILOR REGALE

154

cum se cuvine, sunt ecourile pe care le trezeste la noi numele lui Petru Neagoe :

slujitorul de totdeauna i sfetnicul de vreme grea al poporului du,

Petru
Neagoe: cantaretul in lumea larga al taranimii romane, luptatorul in e lumea
noua lo al libertatii i poii noastre.
CICERONE THEODORESCU

EUGEN JEBELEANU: CEEACE NU SE UITA"

Cartile de poezie adevarata 0 mare ale tuturor acelora care lipsinau dorit ani de zile libertatea, au fost i vor fi asteptate permanent

du-le

cu emotia lucrurilor intense, definitive, care nu se intamplit decat o singura

data 0 inteun singur fel: unic.

Placheta d-lui Eugen Jebeleanu, cu tonurile ei continute, puternice,
tari, educe in prim plan imaginea atator scriitori i intelectuali porniti
sa-si caute in spirit posibilitatea unei eliberari, pentru care istoria nervoasa
haotici a ultimilor ani n'a lucrat cleat Impotriva. De-a-lungul drumurilor
Europei, de-a-lungul meridianelor ei innecate in aburii de came ai macelului
au stat inttdeauna o parte cel putin din reprezentantii spirituali cei mai
constienti ai popoarelor. Nu faceti niciodata portretul desfigurat al continentului nostru dintre cele doll& razboaie mondiale, fara s adaugati acolo
petele, imensele pete de sange intelectual, care au brazdat cel putin din
1933 incoace obrajii Europei i i-au inmultit tatuajele.
Dela Madrid pan& la Stalingrad, din Helsinki la Atena, din Africa de
Nord 0 prima in nordul U. R. S. S.-ului, scriitorii independenti ai timpurilor contemporane, sunt pionii care ju1indu-0 genunchii, sgariindu-si
pieptul, oficiind cum numai spiritul stie ea oficieze i sit era: au vaslit
insangerati &Are stancile de lumina enorma ale libertatii omului. Ceea ce
armate intregi de soldati aveau s desavarseasd mai Varziu pe campuri
de lupta, prevestisera ei, adeverind pentru a cata oari 7 istoriei, ca
numai aceia dintte scriitori sunt mari cu adevarat, care aduc in tot ce fac
indiciul libertii, sonoritatea ei creatoare.
Dad strabati poemul d-lui E. Jebeleanu, intitulat asa de simplu dureros:
Ceeaze nu se uitd, este imposibil 85, nu asociezi Marne poeziei de acolo cu

celelalte Mari ale sguduitorului razboi civil spaniol, peste care trece
tipatul de disperat5, umanitate, revolta i umilinta, al batranului poet Antonio Machado, plecat s putrezeascli in pamant francez.
ifa sdvdr,sito crimd la Grenada, va spune lumii Antonio Machado, anuntand

moartea in fazboiul civil a unuia dintre cei mai tineri poeti ai acelei triste
pronuntari istorice: Federigo Garcia Lorca. Era in 1936.. . Dup5, aceea, crima

dela Grenada s'a extins. Brazdand continentele, coeficientii ei au crescut.

Lang& moartea lui Garcia Lorca, se mistuia in persecutii, in atentate
contra culturii spiritul de libertate, tineretea sugrumata.
Cartea d-lui Eugen Jebeleanu imbratisead, retrospeotiv plimbarile
tulburi, aseutite, amare, de-a-lungul acelei tinereti, pe care nu e greu ci

EUGEN JEBELEANL

CEE XCE NU SE UITA e

155

-nici nu trebue si ne-o imaginam, pentruca in numele ei s'a prezentat viata

in cea mai autentica posibilitate: conqtiinta mizeriei care se strange 0 se
pregate0e.
Da o parte st a. foamea, staruitoare ca tot ce poate fi mai staruitor ei
mai crunt in memorie, de partea cealalta doctrina t capetelor ingtaqate *.
Ceva din crisparea violenta, proclamatorie, cinica, a lui Klabund, poetul

german din care (acum 8-10 ani, d-1 Eugen Jebeleanu traducea bucati
impresionante pentru revista e Azi s), falfaie din and in and peste poemul
acesta rava0t dar puternic, asemenea unui pumn sgbatec, tare, sangerat.
Peisaj adunat din elemente sortite contrastelor (iar prin asta asociatiilor
celor mai poetice i poeziei celei mai brutale 0 mai pling de resurse). Ceeace
nu se uitd nu e un document liric i numai atat, nu e un cupon de s literatura
tare s i gata, nu e o carte in care tineretea si-a desfacut pentru o clipa ranile
impresionand, s'a inchis reglementar, ca o cutie patrata, cu capac metalic.
Ceeace nu se uitd poate fi e adevarat
i un document, o tinerete,
o categorie, dupit cum poate fi cartea unui singur om, daci in acel om traie0e
pentru o clip, umanitatea intreagit. Un poem care refuza s BAIb perimetre,
galoane, romantisme i limite, pentruca In el se regasesc nenumarati oameni
viata sub nenumarate aspecte (deci poate viata mai multor oameni)
iat schita, profilul, marginea acestei carti de ampla respiratie.
Corabierii, calatorind pe maxi, au puncte cardinale ; exploratorii cufundai in maruntaiele pamantului, due, odati cu ei, certitudinile aurului
M lacomia dupii el ; oamenii de atiintit intrati in laboratoare 0 In calcule,
dobandesc revelatia adevirurilor necunoscute de omenire ; ascetii traiesc
naivitatea unei puritati care scapa se zice oamenilor de rand; niciunii
insa, nici corabierii de pe man, nici savarrtii din laboratoare, nici exploratorii zacamintelor subterane, nici amantii puritatii, ace0i asceti cum
le-am zis
nu pot sit comunice mai total, mai profund, mai categoric
&cat poeii. Ce formula sau ce nelinicite ar fi capabila ea retina 0 sit
emotioneze mai sincer, mai nelimitat, decat insa0 recunoa0erea acestei
comuniimi de suferinta, care e mizeria ? Dincolo de metafore, dincolo de
diferentieri, limbajul acesta e singurul pang astazi universal valabil:
Flelnadnd, m'aruncam in somn ca einueigaeii,
Legiinnt in fiece noapte de-un gtind

In plasa lui de-addna rdcoare:

De nu m'ap mai trezi,
De nu m'ais mai trezi
Tdrziu, ndlucile somnului md cuprindeau.
Sfere visam luneand peste mine,
Cai de izvoare, oameni-tulpine
Cu gene de vant, la mesele pline...
La mesele pline . . .
Gemind, mei trezeam

Cerkindu-md : Nu pldnge 'n somn. E Twine...

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

156

Oricinc poate ceti aici drama intelcctualului modern, risipit pe

intotdeauna cu &India negru al sinuciderii crescut alaturi ca plantele carnivore, intotdeatma in cautare de lucru (a uitat cineva oare ce procente
extraordinare atingea somajul, la noi i 'n alte tad, pani la acest ritzboi ?);.
oricine poate ceti aici svarcolirea ucigatoare a omului-ranii, a omului-cangrena, a omului macerat de foame, care vrea sa se sature cu un ceai de
ware i un corn de land.

Iat ceea ce nu se uita!

Un caleidoscop al durerii, trait pe dimensiunile lui intregi, crunte.
Wit undeva mansarda do totdcauna a poetului, hag periferia i toti
oamenii pe care societatea i-a svarlit la marginea ei, dela acele fete nocturn
obisnuite, cu ochii man i somnorogi de fluturi, pang, la fochistul orb, pripasit
cu vremea in colibele ca niste broagte festoase dela marginea orasului, iata
goana halueinanta dupa paine, in schimbul reclamelor comerciale debitate
eu scarba, mecanic, strain, la megaton, lath tot ceea ce nu se uita.
Placheta d-lui Eugen Jebeleanu e pretextul retinut, adancit i transformat,
pentru o remarcabila autobiografie lirica,. Un arhipelag multiplu de experiente,
de stari, de inbibiii, o colectie nebanuitii, de fotografii sufletesti, care duc
inauntru i plead, in afara, o investigatie suficienta In lumen psihologica
si social& a unui singur suflet.
Calitatea acestui poem o formeaza insa, in primul rand, nu acele numei ease ferestre deschise in memorie i 'n constiinta, cat posibilitatea de obiectivare a tuturor starilor emotive de acolo. Se intampla, la un moment dat,
acest lucru: ca tensiunile, senzatiile, revenirile acelea febrile, in sfarsit toate
eombustiunile adunate in poem, nu mai apartin cu exclusivitate autorului ;
ele au devenit un monolog aspru, patetic, incandescent, covarsitor, un monolog tinut in numele unor multimi de constiinte si de sentimente identice.
Ceva care spune de veisurile si de familia de spirite a lui Walt Whitman,

desi subliniem

asta nu se chiama o influenta, ci cel mult un pars-

lelism de BOA afective.

La Walt Whitman martutisirea e directa, spumoasii, larg vocalizata ;

Walt Whitman va recunoaste:
Voi criminali, tarifi in fala tribunalelor,
Definufi ai celulelor din penitenciare, voi, asasini
condamnafi la lanfuri gi la cdtuge de tier,
Ce sunt eu pentru a nu fi de asemenea gilt in
faa tribunalelor I trimis in penitenciare?
Eu, cel la fel de indrdcit gi de crud, pentru ca
incheieturile mainilor sd nw-mi fie legate 'n
cdtugd, pentru ca glesnele mele sei nu fie pdtrunse
de fiare?

Voi, prostituatelor, care vd impaunati pe trotuare

sau in camera voastrd, obscene,
Ce sunt eu, pentru a vd declara mai obscene decdt mine?

Eu, vinovatul, bun de dus in fala tribunalelor vd spun !

EUGEN J213ELEANU:

CELACE NU SE UITA

157

Cei care m'adm,irafi nu-mi aducefi laude, nu-mi facefi

complimente, ldsafi-md dtacului in pace,
Eu vdd ceea ce voi nu vedefi, eu ftiu csea ce voi nu ftiri.
Sub cusca pieptului e-o viald neagrd 9i sufocatd,
Inddrdtul acestei priviri, pe care voi o credefi at& de
nepdscItoare, alunecel permanent torentele iadvlui,
Boala i desfrdurile-mi convin,
Eu merg aldturi de acegi destrdbdktfi, fald de care
am o afecliune colosald,
En sinit cd stint din familia lor, ed fac parte dintre
acefti definufi i dintre aceste prostituate,
De care nu ntd voi lepdda de azi inainte niciodatd,
cdci oare cum af putea eu s ind lepdd de mine insumi?

Aceasta identitate de destin intie poet si ornul din rnultime, e puternic

oiganizata in Ceeace nu se uitd.
Confesiunea lui Walt Whitman &vine la d-1 Eugen Jebelnanu solidaritate in revolta, glas ridicat in mijldcul veacului, profetic, amenintato:
giav. Constiinta lui e constiinta multimii, in care zace-- neevoluat santburcle neasteptat al viitorului.
Peste trupul continentului zac truputile unor rnilioane de tineri, a caror
xistenta n'a pretuit, in mintea amatmilor nostri de cruciade, aventurie:ilor nostri, nici dit o gurd de tun.
Vitota si-a avut legile ei, dupii, cum memoria ii va avca legile ei. Pe
cleasupra acestor artere de slinge, care au stropit Eui opa, se iidica solid? r
glasul poetului,
u foamea de mai bine a celor disparuti inainte de timp
legamantul constiint-i, carcia ii rrtspund constiintele tutut or poetilor iubitch i

le libertate ai hrmih
Ca sd Irdiefti cumplit numai odatd,
Sd mari efti nevoit de mii de ori.
Inima mea ascultd de.strdmati:
Cei ce s'au dus nimica nu mai vor...
Morli nesstiufi, purtafi-md pe vdnturi,
Cdci eu aunt cel ce vrea i pentru voi
Topor 8d lie, flacdrd cu ghiare
Sau o Facture 'n mere rdzbundtoare!..

Este o evolutie (aceea pe care a marcat-o d-1 Eugen Jebeleanu, plecani

dela volumul Inimi sub sdbii, de factura, hermetista i pana la plachet I
Oeeace nu se uitd), o evolutie care, facand in primul rand cinste poetului,
<insteste deopotiiva tandra noastra literatura.
ION CAR AIO N

LUMEA DE AZI

CONCEPTIA SOVIETICA DESPRE ARTA

Observ, dela-4z) vreme,Th recrudescent5 a activittii literare dela noi si
totodat5, un fenomen curios, oglindit in articolele ziarelor i revistelor care

consacra cateva pagini sau cateva randuri artei rom5nesti. E o revenire

la principiile invechite ale veacului XIX-lea, o 4 punere pe tapet s a controversei dintre Gherea-Ibritileanu i Maiorescu, o reactualizare a vechci
certe dintre apologetii a artei pentru arta,* Si a sustinittorilor principiului
i unii EO. alii gresesc: primii fiindc5, pornesc dela o
premis5, fals5,-0 anume posibilitatia unui turn de fildes* in epoca noastra
sbuciumata i atat de strarts Impletit cu existents, fiecitrui om in tot ce
are aceasta mai esential si mai pretios, o epoc5, in care nu se pune numa
artei cu tendinti 24.

problema unor principii de Stat ci insasi a rdependentei i libertii ficdiruia dintre noi;
ceilaIi fiindca in do Ata kr laudabi15 de a se integra
cat mai repede miciirii progresiste, neglijeaz5, analiza i refuza s5, aditncease& problema. Socialul nu e deeit reflexul omenescului. Iar arta 4 socializantii i poate fi folositoare numai in naiisura in care este in prinaul rtand
arta' *.

Criticii i ziaritii nostri scriu deseori despre a realismul sovietic a si

si-au ales un scop nobil; acela de a se liisa indrumati de conceptia sovieticit despre arta. Dar, pe cat se pare, ei nu sunt 1a curent en desvoltarea
acestei conceptii artistice i literare. Scriitorii, romancierii i criticii sovietici sc and azi pe linia traditionala a marii literaturi ruse clasice. Dar controversa dintre acei care revendicii, arta pentru arts i acei care o cer cu
tendintil e vie si la ei. Intr'o carte apiirutii la Moscova in 1944 (Editura
de Stat pentru Literatura) i intitulat5, Gorki printre noiu marele scriitor
sovietic Constantin Fedin Berk: 4 Problema tendintelor * a fost problema
artei tuturor timpurilor i tuturor popoarelor, dar Rusii au cautat rezolvarea ei mai mult decat altii iar artistii revolutionari sovietici mai mult
decat predecesorii kr *.
Constantin Fcdin crede ca pricina acestei certe s consta intr'o gresala.
integrarea artistului in arta, nedelimitarea dintre e creator a ai
o creatie *. s Arta e tendentioas5, dar numai in milsura in care fiecare din
noi poate extrage sau gasi in ea ecoul cutkei sau cutiirei tendinte ; arta
Insi trebue sa fainting, obiectiVa. CAci natura artistului nu e e tendentioas5, ; artistul nu laud& pi nu condamnd, el nu e nici un propovilduitoi
nici un filosof s (Fedin).

CONCEPTIA SOVIETICA riESPRE ARTA

159

Dar aceasta 4 pozitie * a marelui romancier Fedin ni se pare oarecum

simplista. Fedin ramone la suprafga problemei. s Neparticiparea artistului la opera de creatie e o premisit grcsita. Radacinile problemei Bunt
mai adanci. i, pentru a prcciza drumul parcurs de artistii sovietici, e nece-

sari o privire retrospectiva. Iata deci cum era privita aceeasi problema
In literatura rusa, cu o mita de ani in urma, in jurul lui 1850.
Reprezentantii cei mai autorizati ai ciiticii ruse, Drujinin i Cernisevsky,
erau pieopinentii primul al artki pentru arta *, cel de-al doilea al 4 artci
cu tendinta .
Drujinin scria in 1856: Fiind corvins ca problemPle clipei sunt treedtoare, ea omenirea, schimbandu-se neintrerupt, nu-si va parasi, insa, niciodata idealul eternei frumusgi, al binelui si adevarului, poetul va servi acestor
idei caci ele nu-i cer decat ceea ce are in el mai nobil, mai adevarat, mai
vesnic. Canteen' lui nu va avea nicio moral& preconceputa, nu va avea
niciun scop potrivit intereselor contimporanilor; canteen' contine In el
insusi, scopul, efectul i ritsplata o.
Cernisevsky, aparand teza artei cu tendinta, socotea arta drept i manualul vietii* si credea e fiecare scriitor de talent aduce prin opera sa
o mrturie constientit sau inconstienta, o sentinta despre fenomenele care-I
intereseaza, pe el ea i pe contimporanii sal*.
Analizand tezele acestor doi marl critici ai perioadei clasice ruse, nu
putem trece cu vederea ingustimea conceptiilor lor. Caci arta reflect& intai
do toate viata. Ea nu e creata in afara vigil. Nemuritdarea # Madame Bovary * de pilda scrisa de acel artist, exclusiv-artist, care a fost Flaubert
nu poate fi privita ca o extraordinara fresca sociala, o satira gravata in
aqua-forte? Si totodata una dintre cele mai pure opere de arta din literatura universala ? Am ales-o pe Doamna Bovary o din intamplare... Acum
insa, aceasta alegere nu mi se mai pare fortuita. Imi aduc aminte de scrii-.
torul Flaubert, artistul care-si cizela fraza, cuvantul, care muncea In linistea
unei odaite, izolata pe o insula provinciala, de toate talazurile lumii, de
toate conflictele, de toate problemele si ma intreb prin ce vase comunieante misterioase viata colectivitatii i viata sociala comunica i curg ca
sangele inteo artera In opera realizata, in cuvintele ca i in colorile, In
liniile ea si In sunetele unei capo-d'opere ? Cad Simfonia IX-a, panzele lui
Rembrandt, statuile lui Rodin ca i <Doanma Bovary s sunt egal-valabile
prin toate fatetele lor si corespund cerintelor oricarui punct de vedere...
Cat de departe era Anton Cehov, plin de tristete, de simtul zadarniciei
omului prins in rgeaua inextricabila a maruntisurilor vietii 5, chinuit de
nelinistea metafizica a cercetatorului aplecat asupra vidului, cat de departe
era el de actualitatea din jurul lui? Si cum a stint totusi s'o redea, cenusie
mohorita, infima i ridicola, plina de maretia sfortarilor de a Invinge
neantul! Cad Cehov a descris oamenii. i oclata cu ei a navalit viata, degradatoarea s tendinta o care sub colorile descriptiei a biciuit cu fichiul
umorului obiceiurile invechite, spinarile arcuite, putregaiul unei intregi
societati... Cad tendinta in arta * imprumuta cai intortochiate, uzeaza

.16o

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

de capcane care desfid i timpul i cititorii i insi intentille conationte ale

autorului. 0 opera literara e ca o plasa pe care scriitorul o arunca in marea

aetualitatii, cat mai spre adanc. Ceea ce ramane in plass& poate fi pot, ivit. tesaturii plasei tot ce e mai banal sau tot ce e mai precios. Crabi
alge sau scoici ascunzand in miezul lor de aurora sidefie, nemuritoarea
p-rla a geniului...
a Arta trebue sit fie intai de toate art& scria cu aproape o salt de ani
i i urma marele critic rus Belinsky, un pasionat propovaduitor al s artei
cu idei qi tendinte . s Nicio idee, fie ea cat de mareata, de generoasa, nu e
stare si salveze opera, daca fauritorul acestei opere a creat-o nu ca un

i.1

a; tist ci ca un simplu transmicator al ideilor. Mai mult decat atat; dacii

opera de arta nu e destivaraita insaai ideile care o insufletesc Ii pierd valoarea ; ele nu ajung i nu pot ajunge pan& la cititor a. Si, mai departe Belinski adaoga, delimitandu-ai pozi-pia de critic literar: s Nu incape indoiali
ca arta trebue sa fie mai intai de toate arta iar in al doilea rand poate fi
xpresia tendintelor i spiritului unei anumite epoci. Oricat de mareati
ar fi inspiraVa unui poet, oricat ar fi patrunse versurile lui de problemeie
q i aspiraVile contimporanilor sai, clac poezia nu e poezie, ea nu mai are
nici idei mar* nici probleme; e pur tai simplu o bung, intentie prost hideplinita! .
Iata deci ideile care stau la baza criticei literare clasice. Aceste principii
au Lost reluate de criticii sovietici din zilele noastre. Pentru acei literati
care pun accentul pe s utilitarismul artei* i rostul ei social, vom aduce
Inca, o marttnie care a stat la baza criticei contimporane sovietice. Aceastli
marturie a fost data de Friederich Engels. Acest filosof, teoretician EA. economist materialist a fost un mare iubitor de frumos, un cunascator. Lucrile lui din domeniul esteticei i criticei literare Bunt foarte cunoscute. Sc
pare ca Engels nu poate fi suspectat de diletantism s i nici de a fi sus0n,ttorul teoriei artei pentru arta, s. El a scris deseori impotriva acestei
concepOi. Citam s in niciun caz nu sunt duamanul poeziei tendergioase,
(.0 atare. Parintele tragediei Eshyl i tatal comediei Aristofan erau amandoi
pogi tendentioai prin excelenta. Tot aaa ai Dante ai Cervantes... iar melitul principal al s Perfidiei i Dragostei s a lui Schiller const in a fi prima
d ama german& politic-tendenlioasa. Scriitorii rui contimporani (citatul
dateaza din 1885) rid scriitorii norvegieni scriu capo-d'opere, toate tendenpease s. Acelaai Engels adaoga: s Dar tendintele care nu decurg din instusi
substan0 operei de arta, din actiunile i firea personajelor, nu aunt valabile. Ele stria autenticitatea operei ai o degradeaza... . Si, mai departe:
Sciiitorul nu este obligat sa ofere cititorului deslegarea viitoare istoricii
a conflictelor sociale *, (Din volumul Dcspre arta* al lui K. Marx ai F.

.Zngels).

ai, oricare
Prin aceste afirmari printii rnarxismului se apropie de noi
ar fi poziVa noastr% spiritual& fata de teoria materialismului istoric, nu
putem cleat a ne declara de acord cu ei.
Ne mai ramane sa tragem concluziile. Exista oare un singur scriitor de
din turnul lui de fade n'a auzit sgomotul desfaaurat de
%-loare care

CONCEPTIA SOVIETIC A DESPRE ARTA

16r

valurile mcliimiio Exist& oare o singura opera de arta strain& de aspireiiie umanitii? Rdspunsul ni-1 dau clasicii universali iar, in ceea ce privecte literatura rush, Puckin, Tolstoi, Gogol, Cehov. S'a reprocat ultimilor
doi atentia precum i primul plan pe care 1-au acordat contimporaneithtii ?
Dar cc intrece oare Sufletele moarte , s Revizorul , Chsatoria ? s. Nu
sunt ele opere in care s'au dospit fermentii revoltei ? Dar Lermontov, Tur-

gheniev, Ostrowsky, Gorki, acecti creatori geniali ? Datorita operei lor, ei

merg in fruntea poporului lor. s Ganditorul i artistul scria Leon Tolstoi
nu va sta niciodata pe culmile olimpice ale nepasiirii ; ganditorul ci artistul
trebue sit sufere impreuna cu oamenii pentru a gag mangaiere sau mantuire. Afara de aceasta, el sufera pentruch e totdeauna plin de emotii ii
nelinicti: ar fi putut hotari (}1 ar fi putut spune ceea ce ar fie putut salva
omenirea, dar el n'a spus-o, n'a gandit-o cum trebue... sau poate nici n'a
hotarit F}i nici n'a spus ceea ce trebue iar maine va muri. lata de ce suferinta i uitarea de sine, daruirea i jertfa vor fi rezervate totdeauna artistului i ganditorilui a.
Acelaci lucru ii spune ci Belinsky: i Poetul adevarat trebue sa fie acordul
de bad', intre om i popor, in el riisuna armonia universului s.
a Niciun poet nu poate fi mare dela, sine *i prin sine-insuci.. i niei
prin sufeiinta proprie nici prin propria lui voluptate ; marii poeti aunt Inteadevar mari fiindca radicinile suferintei i bucuriei lor sunt actin() varite
In miezul comunitatii i istoriei: el nu e decat o floare, un prodm al umanithtii. El reprezintli societatea, timpul i poporul. Numai poetii mediocri
pot fi fericiti sau nefericiti prin propria kr experienta... dar ei Ii asculta
propriile kr cantece, in singuratate... Ciripirile kr raman necunoscute pi
societitii i oamenilor .
Iata deci principiile clasice care indrumeazil literatura sovietica de astazi.
Experienta scriitorilor revolutionari a fost concludenta. Arta sovietica, nascuti in valtoarea rasturnarilor i transformarilor sociale, a oglindit procesul
istoric complicat al Revolutiei, supunandu-se legilor progresiste ale desvoltaxii istorice. Arta sovietica a adus o nota nou-a; a vorbit intr'un fel nou
oamenilor insetati de o vial& nourt; a dat roade. Oamenii noi au infiripat
raporturi noi intre ei. Literatura i-a ajutat ci i-a oglindit.
lath, de ce literatura sovietica are atatea preocupgri sociale, riispunde
unor probleme care par straine de arta... Ele corespund unei mentalitati
ci unor nevoi spirituale. Dar odata cu aceasta, scriitorii sovietici realizeaza
opere de arta',
Pe Donul linictit * a lui Solohov, z brumul chinurilor s de Alexis Tolstoi, Orace c ani a lui Fedin, iar in timpul razboiului acest minunat roman
Zile i nopti al lui Constantin Simonov
iat capo-d'opere care pot
rivaliza cu cele mai bune lucfari universale ci care aunt in acelaci timp documentele unei epoci.

Dar scriitorii sovietici nu s'au multumit numai cu atat. Fiind legati

prin radacinile kr de poporul pornit la realizarea grandiosului program de
reconstructie socialista a tarii, scriitorii sovietici au inteles sa reia firul
11

t 6z

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

rosu al trecutului si au patruns in istoria pamantului kr, incercand s Infatiseze, sub o lumina nouk faptele mari ale fituritorilor Rusiei. Au scris despre
Petru cel Mare, despre tarul Ivan cel Groaznic, despre printesa Olga, despre

Borodino... Au reinviat eroul legendar Pugacev, au platit un tribut de

recunotinta decembritstilor, 1-au inteles pe Suvorov, pe Kutuzov. Romanul

si fresca istorica i-au reluat locul traditional. Cad trecutul spunea Tolstoi e o marmurit daltuita, pe cand actualitatea e trecatoare i pieritoare
ca un castel de nisip.
Scriitorii sovietici au reusit, datorita artei i talentului lor, s. dea forma
nepieritoare a clatinatoarelor nisipuri a ale actualitatii. Au daltuit in forme
noi trecutul. Poate s'au comis i greeli. Niciodatit ins& din pricina ideologiei
totdeauna din lipsa de talent. WA ceea ce nu trebue ea se uite. Iatit
si ceea ce ar trebui sit ne fie indreptar i lectie. Nu e destul sa, anti eroismul,
trebue s fii tu insuti erout A se integra spiritului nou e o datorie. A da

opere de arta, e o vocatie. Nu e destul sit fii sincer eau bine intentionat.
Trebue sit ai puterea i flacara, verbul i haruL
lath de ce literatura sovieticit cea mai ideologica din lume rezistit
timpului. Fiindca scriitorii sovietici, regasind traditia i calea de urmat,
au cautat s adanceasca legatura lor sufleteasca cu poporul. Impartind cu
el painea i amarul, aditpostindu-se impreuna cu el de formule i lupttutd
alitturi de el, s'au identificat cu el. Legatura e mai putin ideologica, cat
de convietuire. Fuziunea s'a facut. In glasul scriitorului sovietic rasunit
glasul poporului; cantecul lui e esenta i cantecul unei Van atilt de vaste,
incat ar putea fi denumita continent.
Din fuziunea cu trecutul, prezentul s'a imbogititit. Motenind traditiile
marilor autori clasici, literatura sovieticit le continua', imbogatind tezaurul
cu ideile noi care oglindesc adancul proces de constructie al lumii socialista ... A pierdut sovaelile, tristetea i desnrtidejdea; omul sovietic, tinsufletit de maretul sau efort, a uitat nelinitea metafizica, fiorul mistic, intrebarile far& raspuns. Potrivit principiului goethean a a sta cu fruntea sus
0 a face tot ce se poate face * el inainteaza spre lumina.
Si acesta este nu numai un indemn ci i scopul ultim al artei.
SORANA GURIAN

NOTA DESPRE TRADITIA IN MUZICA SOVIETICA

Concertele simfonice din ultima stagiune, dad, nu ne-au oferit o imagine

completit a noii muzici sovietice (au fest executate doar doua simfonii
pi un concert pentru pian de Sostacovici), ne-au ingaduit totu0 o recapitulare a aproape 1ntregului repertoriu de muzica rusk cantat In Romania.
Ceea ce a constituit o jalonare, prin cateva opere importante i caracteristice, a evolutiei coalei muzicale ruseti, dela Glinka i pan& la Sostacovici. Dar peisajul muzicii ruse este mult prea amplu, prea complex, pentru

ca lucrarile prezentate la noi sit dea mai mult dealt o indicatie, o schital

NOTA DESPRE TRADITIA IN MUZICA SOVIETICA

163

sumar& a etapelor parcurse in ultima mita de ani de vial& muzicali. Marii

compozitori rusi Bunt incomplet cunoscuti i, de multe ori, nu prin ceea ce
au ei caracteristic. Glinka i Dargomijski Bunt aproape necunoscuti, RimskiKorsakoff este cunoscut numai prin poemele sale simfonice epic-descripti ve, dar minunata sa muzic& scenicao parte important& din opera sa
n'a fost niciodat& cantata la noi. Nu mai vorbim de Scriabin, de Medtner si

de atati ali compozitori de data mai recentii, aproape totalmente necunoscuti la noi.
Muzica sovietica, cu tot ce a adus ea nou, Ii are radasinile si In folklorul national al tuturor popoarelor din Uniune, dar este In acelas'i timp
solidar& cu intreaga traditie muzicala rusa, care 1i are originile pe la inceputul secolului al XIX-lea. De-a-lungul intregii istorii a muzicii ruse, dela
Glinka i pana, in zilele de astazi, se pot urmari don& traditii eau mai bine
zis don& tendinte, care au regisat intreaga muzic& ruseasca. Ambele tendint Ii au Bursa la Glinka insuO, care, pe de o parte, a incercat o renovare
a muzicii nationale, utilizand folklorul patriei sale, iar pe de alto,* parte a
cultivat romanta, cu toate influentele ei occidentale i in deosebi italiene.
Glsim aqa dar traditia nationalista, care opunea muzicii europene occidentale o art& al carei material melodic s& fie format exclusiv din canteen]
popular (operele i Viaa pentru tar si s Ruslan i Ludmila ); de alt parte
traditia romantei sentimentale rusesti, produs al civilizatiei citadine, reflectand influents italiene i chiar germane, in toate liedurile i romantele
lui Glinka. La compozitorul Dargomijski, in opera S Russalka s i in opera
sa vocala, se observ& aceleasi tendinte antinomice.
0 net& situare i despiirtire a acestor tenclints apare abia la urmaqii
acestor compozitori, la Balakirev, Cui, Borodin, Mussorgski i RimskiKorsakoff, cunoscuti in istoria muzicii sub numele s cei cinci s. Ei se reclama
dela Glinka, pe care 11 consider& parintele scoalei kr, si pun bazele scoalei
nationale muzicale, stabilind anumite criterii, ce ajung, prin exclusivismul,
prin rigiditatea kr, adevarate dogme. Pentru acesti teoreticieni i compo-

zitori, muzica rusa este ruseasca numai In masura In care este saturata
de folklorul national si in care recurge la legenda, la dansul si la cantecul
popular. E adevarat ca, aceasta qcoala a dat muzicii ruse un mare elan, a
pi odus opere care au ramas 0, mai ales, a provocat si in alte tad europene
o renovare muzicala prin utilizarea surselor folklorice respective.
Stilului descriptiv al odor s cinci #, eu preferinta lor pentru epic qi di amatic, Ceaicovski Ii opune o muzica axata pe lirism i patetic. Stilul sau
participa inteo oarecare ruasura dela romanticii germani, dar se situiaza
in acela0 timp pe linia traditional& a romantei italo-ruse, consacratii, Incetatenita in muzica cult& de Glinka si de precursorul sau, Titov. Chiar in
cazurile in care Ceaicovski se inspira din folklorul national, temele originale
aunt complet transfigurate, occidentalizate.
Desi aparent atat de diferit, desi aduce In muzica sa o alt& atmosfcra,
mai luminoasa, extatici aproape, desi arata noi preocupari de forma,
Scriabin este totusi un descendent direct din Ceaicovski. Revolutionarismul
sau, inovatiile sale armonice, i-au creat un limbaj muzical personal, care a
11

164

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

constituit samburele muzicii sovietice din perioada imediat urmatoare lui

1917. Inteadevar, aceasta prima perioada, cand si in muzica, intocmai
ea tsi in celelalte domenii, s'a incercat o violentare dinauntru, o spargere a
vechilor tipare, ce nu puteau cuprinde un continut nou, dinamic, tumultuos,
oompozitorii sovietici se aflau sub influenta Inca; puternica a lui Scriabin.
ou atilt mai resimtitii, cu cat reactiunea impotriv a esteticii nationaliste a
celor cinci S se declarase Inca cu mult inainte. Scriabin ramasese astfel
singura leggtura cu trecutul muzicii ruse. Multi compozitori de astazi, cum
este Alexandrov, Feinberg, Biek, au fost tributari, in primele lor opere,

muzicii lui Scriabin. Pe de alta parte, in cautarea unor noi moduri de

oxpresie, compozitorii acestei perioade au suferit influentele muzicii occidentale, aflate in acea vreme in plina efervescenta, cu Debussy, Schtinberg,

Stravinski etc. Ei au refacut aceasta experientii, dar dupii toate aceste

cautitri si-au gsit drumul firesc al muzicii nationale, printr'o limpezire,

printr'o cumintire, revenind astfel la constructivele norme clasice. Asa s'a

nascut acel neo-clasicism, care cuprinde pe aproape top compozitorii sovietici
de astazi i ei se situiazit pe acea lithe traditionala, care trece prin Ceaicovski
c4i Ii are originea la Glinka. De alta parte, prin renasterea politica pe care
au tr5it-o popoarele din Uniunea Sovietica, o seama de compozitori din
diferitele republici sovietice au revenit la cealalta constanta a muzicii ruse:
utilizarea folklorului national.
In acest chip, cu o mai mare vigoare, cu posibiIiti noi si multiple,
muzica sovietica, se solidarizeaza si continua o veche traditie.
ANDREI TUDOR

SALON UL OFICIAL
Premergittoare verii ce se duce, o iarnit rece i lung& de cinci ani ne
desobisnuise aproape de adevaratele, nebunestile elanuri. i totusi, acest
an a carui reprezentare numerica, 1945, va sti 8 evoce viitoarelor geneiatii tot ceea ce azi, din lips& de perspectiva, ne scapa, nouit ca semnificatii

ni s'a daruit din plin pe plan spiritual. Miracolul creatiei a stint s infrunte
urgia
i a ramas mai departe adevarat i pur. In tacerea grea lasata de
ultimele bubuituri de tun a svacnit vesela, vapaia ce mocnise, generatoare de creatie i dragoste, adevarata bucurie. Ne-a fost dat sit mai apucam
asernenea momente, sit ne bucuritm, sa realizam, sa incercam a realiza.
Un nou Salon Oficial. Nou, intr'un anumit sens: artistii plastici, constransi ca multi alii, de gogorita artei dupa, tipicul national-legionar, a
se rezuma la o creatie destinata doar color .patru pereti ai atelierului, sau,
chiar, in cazurile Inca mai rele, la una launtrica (valabila si ea, dar cat de
negativit !) au aparut din nou in mijlocul marii familii imitare a celor ce vorbesc aceiasi limb. Nou, si prin ceea ce si-a propus, pi in sensul dat acestei
xpozitii in mare, a tot ceea ce inseanmii chintezenta unui efort inteadevar
tolectiv,fie pe planul semnificatiilor, fie pe cel al mestesugului in sine

SALONUL OFICIAL

16 5

in decurs de un an. Momentul creatiei trebuia sa-si gaseasea corespondents

in constiinta si sentimentul speetatorului. Nimic intamplator intr'un veac

de sensuri, sau, mai just, de cautri de sensuri, de semnificatii indrumatoare, Rita intr'un cuvant ceea ce ii propusese, n'as putea spune
juriul acestui Salon Oficial tsi nici artitii, ci a spune mai curand
veacul nou, ce cu noi tsi-a facut ineeputul. Cu atat mai mult ne-a parut
rau, de aceea, constatand ca acest Salon de inceput a fost totusi un Salon
slab. Iar cauzele au fost cu mult mai adanci decat am incerca sit ne amagim.
Existrt un rau in noi, un mod facil al generatiei, un rau de care, poate,

noi nici nu suntem singuri raspunzatori. 0 superficialitate in care ne

complacem pentruca este mai usor si mai placut asa, mai bine. (0 consecinta a razboaielor Sau, poate, razboaiele o consecinta a acestui ram?).
S'a vorbit candva de spaima creatorului plastic in fall& problemelor mari,
adica a luerarilor mari. Mari in sena de aprofundare i chiar de dimensiuni.

Este aici, o piatra de incercare, oricum... Ar trebui s'o recunoascit chiar

adeptii teoriei ce gaseste calitati pang i pe o palma de panza, doar. Dar
nu aceasta e tot ceea ce reprosez pictorilor nostri. Este mai mult decat atat.
Sinceritatea, daruirea pan& la fanatism, iath fermentul care n'a lipsit nici
cand odor mari, pe ale earor formule ne sprijinim intreaga noastra neputinta, spinitual i de realizare; fermentul sinceritatii, de a carui lipsh noi
pare& nici nu ne-am dat seama. Dar n'am vrea, prin cele spuse aici, sa subestimarn efortul evident al artistilor nostri, un efort de ordin minor, poate,

daca am duce critica la ultima ei expresie. Intentia fundamentali ar

fi cu totul alta i ar avea alte miezuri. Ar fi pornita din dorinta unui
mai bine. Ar fi eautarea unui mai bine, posibil in lumea artelor noastre,
in care calitatile actuale i posibilatatile de viitor aunt limpezi i certe.
Aici ar trebui s spunem ca vina, nu este numai a artistilor i ca intreaga conjunctura de paint acum, in care intra, evident, socialul, ii
are partea sa, mare, de vini. Nu mai revenim, nadajduind cu taHe ca noul
punct de vedere, eel mai sunatos si mai aproape de adevar dintre toate
cele pe care le-am trait pane: acum, va reusi sit remedieze, sa modifice din
raducini adevaratele, nesanatoasele cauze.
Inca ceva nou. In cadrul acestui Salon a expus i un grup de artisti
bulgari. Pentru prima oara acum, publicul romanesc a avut ocazia ea cunoasca o latura a manifestarii artistice bulgare, plastica acestui popor atat
de apropiat de noi, despre care totutsi stim atat de putine lucruri. Iar noua,
artistilor plastici, vizita, odata cu Salonul, a expozantilor bulgari, ne-a dat
prilejul s aflam nu numai care este punetul de vedere artistic si ternperamentul lor creator, ci i th intelegem dela ei, ce inseamna unitatea gi
solidaritatea eamaradereascit a unui mediu pur artistic, coordonate fundamentalle, fur& de care o adevarata miscare artistica colectiva este aproape
cu neputinta. Iata un lucru la care invitam artistii nostri so, refleeteze, in
speranta, ca, poate, vor reusi sa, 5-1 tsi apropie.
De pe panoul rezervat camarazilor notstri de dincolo de Dunare, am
remarcat, in primul rand, lucrarea d-nei Vera Nedcova, artist& de viziune

66

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

si a putea spune chiar influent4 (in sensul cel mai bun) occidentale. Apropierile piccasiene ale nudului expus nu send cu nimic valoarea neindoelnica,
a lucrarii, in care umbra si lumina sunt bine intelese, forma plastic urmarita
coloarea compozitional distribuita.

Peter Mladenov a expus o interesanta acuarela intitulata Bakonul, pe

care o trateaza in maniera uleiului. Spontaneitatea i vioiciunea colorata
a grupului din balcon contrasteaza, poate, cu restul tern 0 nevariat al
lucrarii 0, de n'am simti c acest contrast e voit, am putea vorbi de lips&
de unitate. Artistul dovedeste insa prea multe calitati, pentru a ne gandi
sa-i atribuim aceasta scapare.
Detchko Uzunov, cu un peisaj spectaculos, larg tratat, a impodobit,
bogat, intreg panoul pictorilor bulgari. Calitatile coloristice ale lui Uzunov,
nu aunt insa evidente,aceasta poate pentruca este foarte greu sa se judece
valoarea unui artist dupa o singura lucrare, oricat de reprezentativ aleasa,

ar fi ea.
Manifestarea bulgara ne-a buctuat 0 am dori-o, pe viitor, mai ampla.
Schimbul de aitisti preconizat, ne-ar da prilejul unei cunoasteri reciproce,
din care, Liza indoiala, am avea cu totii de catigat.
In ceea ce priveste lumen expozantilor nostri, Alexandra Istrati 0 Ion
Popovici, aunt doi artisti care trebuesc mentionati in primul rand. Victoria
sculptorului Ion Popovici 0 Figura pictorului Alexandru Istrati, au fost
din acele lucrari, ce se impun cu toata, greutatea.
In sculptura lui Popovici totul este cu patimit cantarit, totul trecut prin
sensibilitate. Constiinciozitatea fata de variatiunile formelor este atilt de
hotarita, incat face ca opera sa sa, retina atentia tuturor celor care vibreaza
in fata autenticitatii. Unii artisti simt o bucurie in a creea. Privit cu intelegere, opera sa arata c scalptorul Popovici, ea 0 Cezanne, este un
chinuit in procesul sau de creatie.
Cat despre pictorul Alexandra Istrati care, in ultimii ani, a expus Orme
din ce in ce mai valoroase, framantate de cautarea unei formula de exprimare, ne-a dat prilejul, de data aceasta, sa-1 admiram in plina sa gasire,
impunatoare prin laconismul limbajului plastic, imbelsugat cu bogate
si stralucite armonii coloristice. De altfel, aceste doua lucrari s'au afirmat
destul de puternic pan ele Inile, ca Ea mai fie nevoie a adaoga ceva prin
cuvinte. Cuvinte se gr_sesc atunci cand obiectul de arta trezeste analogii,
relatii ; dar adevarata opera traie5te prin ea insasi, autentica, i nu-i o re-

petit e a nimic,este adevar.

Despre sculptorul Ion Popovici i despre pictorul Alexandru Istrati
se pot spune doar putine cuvinte, iar cele mai valabile au fost spuse chiar
de ei.
Pescarii lui Anatol Vulpe a fost una din cele mai picturale lucrari expuse
in acest Salon, mai aproape de tot ceea ce se *arra' pictura. Sentimentul,
senzatia, stint lasate s vagabondeze liber, potolite doar de simtul netagaduit al valorilor si al compozitiei. Neinfluentat de nimeni, Anatol Vulpe
cste unul din cei mai personali pictori ai nostri. Plicat c nu-1 putem cunoaste
cleat fragmentar, dela un salon la altul.

SAL ONUL OFICIAL

167

Tuoulescu Ilteneete ngvalnic, cu toatg, forte, temeperamentului dovedit

in atatea randuri. Cele doug peisaje cel cu a nori athi i cel cu a arbufti
aunt lucrgri ale generatiei noastre ; nestgvilite 0 in bine 0 in riu,
galbeni a
temerare, hotgrite, revolutionare chiar. Sensibilitate pe alt plan, pe planul
realithrilor bgrbitteeti, dar nu mai putin sensibilitate. Un temperament
rar, util picturii noastre.
V. Arnold, dup e*. o prea indelungatg absentg, a venit iar s ne bucure
din plin prin coloare mu1t, bogatg, proaspgtg. Lucrgri concepute Intr'o
lume interioarg bung, luminoasg, ingticluitoare. Sentimentul redat eu

iatg arta pictorului Arnold, care, in ciuda motivelor alese,

filmane un pictor al nostru, de care realmente ne mAndrim.
mestesug

Maxy,sincer i credincios conceptiei sale despre arta, mai just : a semnificatiei artei, a expus pinze de un remarcabil continut. Lipsa acestui pictor, unul

din putinii noetri artisti de avangardit, adinc resimtitg de-a-lungul anilor

trecuti, ne-a fost amplu ritspltitg, acum, prin valoarea lucrgrilor ce constg,
add In meeteeug cat 0 in int,elesul cuprins in ele. Mazy nu este numai un
pictor de calitate, un cunoscgtor edam al meseriei, ci i un indrumgtor social,
plecat asupra suferintei i nevoii oamenilor, al carui exemplu ar trebui
urmat, evident, de toti acei pictori a cgror sensibilitate i conceptie artistic& se potrivesc cu a sa. Arta in slujba socialului, iatg, care ar fi contributia
artietilor noetri la efortul pentru un mai bine viitor, eu conditia, desigur, ca
acest efort sg fie sincer 0 conform sensibilitAtii fiecitruia.
Nutzi Acontz a expus un unic peisaj, dar cat de plin de toatg, boggtia de

resurse de care aceastg artistg este In stare I De altfel, o expozitie cam in

acelaei timp, a plasat-o la un renaarcabil nivel, stabilit de ins* valoarea
artei sale. Corespondente reci de tonuri, in care o patg cad& Ii cant& veselg,
existenta algturi de violetul i verdele ce se impletesc inteo simfonie sticloasg, rece, inghetatg. Nutzi Acontz este, in primul rand, o coloristg, motivul rtinaftnand doar un pretext. Simplitatea decorativg, a petelor i linia
simpl, aeratii, a desenului, o plaseazg de partea celor mai neastamparati
cguttitori de forme 0 colori.
Gh. Labia, care ne-a desfatat intotdeauna cu fastuoase panouri decorative, de data aceasta ne prezintg un portret cu serioase preocupgri picturale. Thant inteo gamg caldg, simplu tratat in cautarea sintezei de coloare,
pe care, in bun g. parte, a reueit s'o afle. Un artist cu adevgrat simt al corapozitiei, pe care, de asemenea, am dofi tag vedem mai des in desfiteurarea
evoltitiei sale.

B. losif, pictor de mari posibilitgti, ne-a adus de data aceasta un peisaj

In care coloritul este dus pang la artificiu.
Auguste Baillayre, o naturit moartg de nobilg i pretioasg, facturg.
Nu o vom uita pe Margareta Grossman, modesta artist& de mari calitati,
pe care o regretAm nu numai ea persoang ci i ca artistg. In studiul expus
postum, am ggsit un frumos acord intre haina personajului i natura moartg,
figura alcgtuind de fapt fondul naturii moarte.

Tania Baillayre interesant portret lute() gaml, retinutg,, cu tatong,ri

in desen. Lucrare mai important& decrtt cele de pang, acum.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

168

Barbieri peisaj pregnant, cu vadite influente andreesciene.

Wanda Sachelarie-Vladimire,scu, desbarata acum de acoala Petracu, a
devenit o artist& a frumoaselor surprize. Sirnt viril al compozitiei. Gam&
coloristic& bine legat5,, a intregit ambianta, cu o pat& de un colorit sobru,
convin gator.

Ana Ciucurencu-Asvadurova flori proaspete, placute au adus o nota

radioas& pe panou.
Cornel Medrea, cu un impresionant numax de lucrari, a prezentat o rara

imbinare a subtilitatilor de form& cu monumentalul. Un monumental ce

pare a fi Infranat, cum ar fi infranat avantul lui Pegas in inaltele sfere ale
i maginatiei.

George D. Anghel o alunecare spre impresionism in sculptura, &Ai*

de putin sup5zatoare, i pe care d. Anghel a atiut s'o dozeze facand-o so, nu
supere, wort cum i s'ar fi putut intampla unui manuitor de &ha mai putin
artist.

Ion Jiga dou& portrete, foarte interesant tratate, simtit

si

cu mult

caracter.

Vasiliu Falti portrete spiritual tratate.

Au mai expus lucrari ce ne-au retinut: Georgeta Vintile.scu, Titina Cdpitdnescu-Cdlugdru, Peter Sulianu, Micaela Eleuteriade, Dita Finfi, Maria
Bdnicd, Hrant Avachian, Adam Bdltatu, Viorel Herrovici, Zoe Bdicoianu,
Boris Caragea, Emil Mereanu, Geo Ada.

Expozitia, foarte bogata, inghesuita inteun spatiu mai mult decat

soarta celor mai multe expozitii colective a cuprins 371

restrans

lucriiri, opere a 252 de expozanti. Oricum ar fi, sunt cifre care spun ceva
asupra acestei mici lumi dela Duniire, care, biitutit de vanturi, cautg 10 se
cauta. Dar nu e de ajuns s'o spunem hotarit. Acest Salon oficial de vara,
a fost, in genere, un Salon lipsit de ceea ce se chiamil caracter. i e firesc,
ciici asemenea lucru se face sinitit mai totdeauna la orice inceput i sfarait
de era. De aceea speram c& un viitor Salon va fi inspirat de forma ideala,
cuprinzatoare de adevar, i va ti sa imbine mai armonios acele necesare
multiple sensuri, conducatoare ditre un viitor in care arta va putea bucura
deopotriva pe toata lumea.
FLORICA CORDESCU

TEXTE

S''I

DOC'UMENTE

STATELE UNITE ALE AMERICII SI ROMANIA

Se ivesc in istorie, la rastimpuri, anumite manifestatiuni ale colectivitatilor in fats carora atilt cercetatorii cat i noi, publicul, ne oprim cu respect
0 care prin etica i ideile inalte ce impun natiunilor, prin influents binefacatoare ce exercitit &supra guvernarilor, prin directivele noui ce imprima evenimentelor, prin raporturile de intelegere ce creeaza intre state, constitue,
in valmsagul adeseori deprimant al razbosielor, un reconfort moral superior, care ne face di avem incredere neclintita in victoria fortelor bune
asupra celor rele in evolutiunea lumii.
0 astfel de manifestatiime este aceea pe care o comemoram astazi si

care, astfel, prin continutul ei apartine nu numai natiunii americane ci

omenirii intregi... Ne marginim... a sublinia pe scurt continutul epocalei
declaratiuni....
Rupta din trunchiul viguros anglo-saxon, calif& timp de peste un secol

jumatate in scoala muncii 0 a luptei cu nature hie& nesupus i cu triburile indigene Inca neinblanzite, crescuta intr'o moral& religioasa aspra.
dar de esenta superioara rid. mai presus de toate crescuta in cultul libertatii
pentru care trecuse oceanul, patrunsa prin ereditate de inaltele conceptiuni
Eli

juridice ale poporului care a decretat habeas corpus S populatiunea

celor 13 colonii engleze stabilite pe coasta vestica a Atlanticului avea in
mod normal sa ajunga intr'o bun& zi a se constitui in natiune libera i stat
independent.

Evolutiunea aceasta insa, a fost, in cursul secolului XVIII, ajutata si

asigurata de inaltul nivel intelectual al societatii ce se formase. Numilrul
cugetatorilor politici, al jurietilor, profesorilor, clericilor de Malt nivel era
egal, proportional, cu al celor din cele mai inaintate state ale epocei, cum
erau Franta, Anglia, Italia ; numarul ziarelor Bostonul cu 20.000 locuitmi
avea 6 era chiar superior. Ideile regeneratoare ale marilor iluminai ai
secolului Rousseau, Voltaire, Locke, Montesquieu erau deplin cunoscute si formau subiectul unor analize pasionate, atat in sanul cent elor ur-

Publicam aproape in intregime textul cuvantarii rostite de d. Vasile

Stoica, ministru plenipotentiar i secretar general al Ministerului .Afacerilor

Streine, la Ateneul Roman, in ziva de 4 Iulie, cu prilejul sarbatoririi zilci
Independentei Statelor-Unite.

4 70

REVISTA FUNDATIMOR REGALE

bane, cat mai ales in colegiik universitare, intre care se remarcau Yale s
Harvard, celebrele universitti de astitzi. Principiul suveranitittii poporului,
al dreptului de a resista actiunilor de opresiune, al drepturilor inalienabile
ale omului tsi cettiteanului formau Inca pe la mijlocul secolului XVIII temelia
ideologiei politico-sociale a clasei intelectuale americane.
.Astfel ctind in 1773 si 1774 conflictul izbucni violent intro populatiunea
celor 13 colonii si guvernul din Londra, iar in Aprilie 1775 se produse chiar
-ciocnirea armata dela Lexington intre trupele Regelui si miliVenii coloniilor,
aeeste evenimente au constituit numai semnalul pentru afirmarea cu o zi
mai curand a poporului american ea natiune liberti, stapan pe destinul eau
si credincios unui nou ideal de dreptate cet&teneascii....
Aceste int&mplari n'au flout cleat s& grabeasca deciziunea.
Intruniti in Congres in Philadelphia, delegatii autorizati ai celor 13 colonii au decretat in 4 Iulie 1776, in a Declarafiunea Independenfei 4 pe deoparte libertatea acestor colonii, care devenir& scum State, si constituirea
lor intr'o republic& federativa, iar pa de aft& parte principiile de btu& ale
vigii de stat fA ale vietii cettitenesti in noua republicii,

4 Cdnd in cursul evenimentelor omenepti zice aceastd declaratiune

devine necesar pentru un popor sd deslege legaturile politice care l-au unit
pawl atunci cu altul pi sd-pi ocupe, intro Puterile pdraintului, situatiunea
separatd pi legald la care legea Naturii pi Domnul Suprem care o guverneazd
it dau dreptul, atunci un respect firesc fald de opiniunea oamenilor cere ca el
sd-pi expend motivele care il duc la aceastd separafiune.
a Noi privim ca adevdruri evidente prin ele insepi: cd too oamenii au fost
,creafi egali; cd ddnpii au primit din partea Creatorului anumite drepturi inalienabile, cd printre acestea este dreptul la viafd, la libertate pi la autarea
fericirii; cd guvernele au fost instituite intro oarneni pentru a asigura aceste
drepturi pi cd putere,a lor nu are alt izvor dealt consimIdindntul celor guvernali;
ea' oridecdte ori o forma de guvernare devine destructivd pentru aceste scopuri,
poporul are dreptul s'o modifice sau s'o inkiture pi sd institue un nou guvern,
stabilind temeliile lui pe principiile pi organiand puterile lui in formele care ii

vor pdrea cele mai proprii pentru a realiza siguranta pi fericirea sa.
o Prude* vrea, ce e drept, ca anumite guverne stabilite de un limp indelungat sd nu fie schimbate pentru cauze ware pi trecdtoare pi de aceea experiena tuturor secolilor a dovedit de asemenea al neamul omenesc este mai dispus
sd rabde dit timp suferinfele sunt suportabile, dee& sd-pi faa el insupi dreptate,

Inklturdnd formele cu care este obipnuit. Dar and o lungd eerie de abuzuri pi
de uzurpdri, care au permanent aceichsi object ca scop, dovedepte vddit ndzuinta

de a supine poporul unui despotism absolut, este dreptul, este chiar datoria sa
de a scutura jugul unui astf el de guvern pi de a-pi vedea de noui paznici pen tru
securitatea sa viitoare...
4 .Noi reprezentantii Statelor Unite ale Americei, intrunifi in Congres Ge-

neral, ludnd martor pentru lealitatea intenfiunilor noastre pe Judecdtorul

suprem al Universutui, in numele pi cu autoritatea bunului popor al acestor
cotonii, proclamdm solemn 0 declarim cd aceste colonii aunt 0 trebue ad fie

STATELE UNITE ALE AMERICII $1 ROMANIA

171

de drept State libere pi independente... ci cd In calitatea aceasta de State libere

independente ele sunt deplin autorizate sd clued rdzboi, sd lac% pace, sd indeplineascd toate celekate acte i ed solutioneze boats celelalte probleme precum
este dreptul State lor independents. Si increzilndu-n cu tdrie in protecliunea

Providentei divine, noi ne kgdtuira reciproc, unul /Ws de altul, cu

averile i onoarea noastrd sfdntd, ed peistrdan prezenta declaratiuneo.

Ce-a urmat, o spun toate manualele de istorie: dupa opt ani de razboi,
paces. dela Versailles din 3 Septemvrie 1783 a consfintit definitiv aceasta
libertate i aceast republicii. In istorie a intrat o noua natiune viguroasa,
activa, patrunsa de noui i inalte idealuri etice, a carei civilizatiune, a cirei
putere i autoritate aveau 85, crease& .apoi vertiginos in cursul secolului
XIX, pentru a face dintr'insa in zilele noastre una dintre cele mai prodigioase puteri ale lumii.
De sigur imprejurrile favorabile istorice i geografice au contribuit mult
la aceasta evolutiune fericita: ea Ins& n'ar fi fost posibila dad, la temelia

intregii vieti americane, a vietii de Stat ea 0 a vietii particulare, n'ar fi

stat principiile proclamate in 4 Julie 1776: cultul libertatii cede nu tolereaza
nici oprimarea indivizilor i nici a popoarelor, sentimentul democratic care
nu concepe guvernarea Statu14 fara participarea poporului i guvernarea
lumii fara participarea natiunilor, comAiinta egalitatii care nu admite nici
clasele sociale i nici state privilegiate. Respectul acestor norms insotit de
o profund'a eticii religioasa, de o calda iubire de pace 0 de o nesoviiitoare
incredere in puterea inteligen-tei omenef}ti de a infrange greutatile vietii
si obstacolele naturii, constitue conceptiunea americana' a vietii s despre

care sociologii ultimelor decade ne-au vorbit in iepetate induri.

Influents, principiilor din 4 Julie 1776 i a victoriei kr a fost imensa nu
numai in America ci i in Europa. Constituirea primului stat independent
pe continentul american era un exemplu prea luminos ca alte populatiuni
ale continentului care trdiau in conditiuni mai mult sau mai pdtin aseminatoare s nu caute a-I urma. La un piitrar de secol dupl, proclamarea independentei celor 13 colonii anglo-saxone, intreg continentul dela Rio Grande
petn5, la Terra del Fuego, intregul conglomerat de posesiuni i populatiuni
de rasa, sau adeziune spaniola, se gasia in lupt5, pentru independent& fata
de guvernarea din Madrid 0 intemeia Statele latino-americane. In Europa,

in special in Franta, un mare num5r de intelectuali, mai ales tineri, char

ofiteri, din nobilimea Malta contele de Segur, marchizul de La Fayette,
duccle de Lauzun se imbarca pe navi i tree s lupte in armata nouii
republici, de unde se intorc apoi apostoli pasionati ai principiilor e Declaratiunii S i ai virtutilor cetatene{iti ale poporului american. Inteo scrisoare
clitre sotia sa, marchizul de La Fayette Spunea: a Fericirea .Americei este
intim legata de fericirea umanitatii: ea va deveni pentru umanitate azilul
demn de respect 0 sigur al onestitatii, al tolerantei, al egalitiitii 0 al unei
libertati netulburate v.
Astazi, dupii 168 de ani dela serierea acestor rnduri, putem spune ea,
, care atunci era de 20 de ani, a avut deplina dreptate.

172

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Pentru cei ce au urmarit, i numai la rastimpuri, participarea marii

republici transatlantice la viata mondialit in cursul secolilor XIX si XX
este clar ca principiile proclamate in 4 Julie 1776 constitue firul conducator
al tuturor aatiunilor sale. Aplicarea acestor principii a dus la marele razboi

civil care a abolit definitiv in lume sclavia, aceastit rusinoasi exploatare

a propriilor nostri semeni, si a dat omenirii caracterul de inegalabili inaltime moral& care a fost Presedintele Abraham Lincoln. Din aceste principii

a urmat de asemenea participarea poporului american la ultimele don&

ritzboaie mondiale sub conducerea Presedintilor Wodroow Wilson, Franklin
Roosevelt si Harry Truman. Luptele eroice pe care le-au dat armatele lui,
alaturi de ale popoarelor sovietice, ale poporului britanic i francez i alaturi
de ale celorlalte natiuni iubitoare de libertate, sacrificiile pe care le-a adus

pentru victoria dreptittii ultragiate i sa nu uitlim ca Presedintele Roosevelt este unul din marii sad eroi citzuti in lupta, sunt dovada stralucith
cit focul sacru care ardea in sufletul delegatilor dela Philadelphia, intr'al
ostenilor dela Saratoga si Gettysburgh, arde cu aceasi intensitate in sufletul
urmasilor lor, care au dat luptele victorioase de pe coastele Siciliei i dealurile Calabriei, de pe campiile Normandiei i malurile Rinului i cirora omenirea intreaga, le datoreaza o eald recunostinta.

Nu pot pierde din vedere ma, impiedecit dela aceasta chiar propria .
sa nu amintesb astazi, la prima sarbatorire liber, dupa
5 ani, a intemeierii Statelor Unite, intelegerea precisa i plina de simpatie
pe care au avut-o guvernul i natiunea americana pentru aspiratiunile vi
drepturile romanesti i pentru situatiunea reale: a Romaniei si a poporului
sa,u in dont]; imprejurari importante ale istoriei noastre recente.
Prima a fost la sfarsitul razboiului european din 1914-1918.
In 5 Noemvrie 1918, deci cu vase zile inainte de armistitiul din Frairta,
mea profesiune

Presedintele Wilson a dispus sa. se trimita, guvernului roman, retras la Iasi

din cauza invaziunii germane, urmtitorul mesagiu semnat de secretarul de
stat Robert Lansing:
Guvernul Statelor Unite a avut necontenit In vedere viitoarea fericire pi
integritatea Romaniei ca fard liberd i independentd fa tiled inainte de a exista
starea de rdzboi intre Statele Unite 0 Austro-Ungaria, Prepedintele a trimisRegelui Romdniei un mesagiu de simpatie i apreciere. De atunci incoace
imprejurdrile eau mai schimbat i prin. urmare Prepedintele dorefte ed vet
informeze c guvernul Statelor Unite nu pierde din vedere aspirafiunile poporului romelnesc at& din alard c4t 0 din lduntrul fruntariilor Regatului. A lost
martor la luptele, suferinfele i sacrificiile aduse de acest popor pentru desrobirea sa de dwmani i aphisdtori. Guvernul Statelor Unite simpatizeazd
adeinc cu spiritul de unitate nalional4 i cu aspirafiunile Romanilor de pretutindeni i nu va neglija sd-0 intrebuinfeze la timpul potrivit influenfa sa,
ca justele drepturi politice i teritoriale ale poporului romtinesc sd fie obfinute
asigurate PO de orice ndvdlire strdind .
Marea valoare politica a acestui mesagiu, care era o aprobare categoricti
a politicii romanesti de atunci, o pretuim i astazi in gradul cel mai Malt..

STATELE UNITE ALE AMERICII $1 ROMANIA

173

Pentru tara care se sbiitea sit se ridice din paralizia infrangerii sale nemeritate, el a constituit o incurajare care a galvanizat toate straturile ei sociale, sporindu-i energiile de care avea nevoie pentru campania din Ungaria.
A doua imprejurare s'a ivit in cursul fazboiului recent Incheiat.
In 12 Decemvrie 1941, guvernul Antonescu, stapan pe Ora cu ajutorul
armatei germane, a crezut de cuviinta, s trimita Ministerului Statelor Unite
la Bucuresti urmatoarea nota:
Guvernul regal are onoarea sd comunice guvernului Statelor Unite ale
Americei cd in conformitate cu dispozifiunile Pactului Tripartit pi respectdnd
obligafiunile solidare prevdzute prin acest pact, ca urmare a starii de rdzboi
ce a intervenit intre Statele Unite pe de o parte pi Reichul german, Italia pi
Japonia pe de altd parte, Romania se Old ea insdpi in stare de rdzboi cu Statele Unite ale Americei .
Pentru toata lumea, pentru guvernul american de asemenea, era evident
ci. aceastii declaratiune nu era a poporului roman ci a unei dike inscaunate
si mentinute la putere do forte straine.

A trecut luna Decemvrie si la declaratiunea duetului Antonescu nu venea

din America niciun raspuns. Au trecut apoi Ianuarie, Februarie, Martie:

Guvernul American nu voia sa ia cunostinta de aceasta declaratiune. In
fine, In 7 Aprilie, Guvernul American transmite la Bucuresti prin mijlocirea
Legatiunii Elvetiene urmatoarea nota:
In 12 .Decemvrie anul trecut guvernul Romdniei a notificat Ouverwalui
41

Statelor Unite ale Americei cc/ o stare de rdzboi existd intre Romania sai aceste
state.

Guvernul Statelor Unite a considerat cd guvernul Romilniei a activat

sub constrangere pi la instigarea altor puteri care se gdseau deja in rdzboi cu
zisele state pi de pe altd parte deciziunea sa era contrard voinfei majoritdfii
poporului roman. Pentru aceste motive, congresul american se abfine de a declara rdzboi Romdniei i Prepedintele Statelor Unite de a lansa o proclamafiune in aceaski privinfd.
Guvernul American a vdzut cu ingrijorare in. creptere manifestafiunea
vdditd a Ronniniei de a da ajutor material inamicilor Statelor Unite. El se
vede constrdns a presupune cd Romania s'a dectarat gatcz a participa actin vi
inteo largd mdsurd la rdzboi contra Statelor Unite si celorlalte Nafiuni Unite.
Prin urmare Prepedintele are intenfiunea de a recomanda Congresului sd declare cd o stare de rdzboi existd intre Statele Unite pi Guvernul Roman dacd
acesta nu (loved* fard intdrziere cd nu infelege sd se angajeze a da puterilor
Axei ajutor militar sau de alt fel.

a Profunda amicifie a poporului american /co de Romania indeamnd

Guvernul Statelor Unite sd facd cunoscute vederile sale Guvernului regal fdrd
a specifica de aceastd datd condifiunile sau rdstimpul care vor determina atitudinea viitoare a Guvernului Statelor Unite.

Prin urmare Guvernul American invita Guvernul Roman sa pardseasca

drumul pe care a apucat, spre a nu fi silit sa declare stare de razboi Intre
Statele Unite i Guvernul din Racurgti.

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

174

Sfatul n'a fost ascultat si, dupg alto doua luni de asteptare, Presedintele
Roosevelt

a fost nevoit sa, accepte declaratiunea duetului Antonescu:

incepfind cu 4 Iunie 1942, deci chip& 7 luni de aminare, America s'a consi-

derat 0 ea in rizboi cu noi.

Ne g&ndim cu respect si gratitudine la atitudinea dreapta, plina de simpatio, pe care a avut-o Guvernul American si in aceste imprejurari fat& de
Romania, facand o distinctiune categoric& intro poporul ei i gruparea
vinovata pe maim careia Incapuse.

Amintindu-ne cu ocaziunea comemorarii de astazi toate acestea, pi

inainte de toate neclintita fidelitate a Natiunii Americane catre principiile
sale imutabile, fundamentate in ins* actul de nastere al natiunii, trimitem
Presedintelui Harry Truman, drept urmas al lui G. Washington, Abraham
Lincoln, Woodrow Wilson si Franklin Roosevelt, armatei i poporului american expresiunea admiratiunii noastre 0 a devotamentului nostru catre
idealurile pe care natiunea americana le apara 0 le sustine, impreuna cu
speranta noastra indreptatita ca o colaborare sincera i hotarita a natiunilor
americana, britanica, sovietica, franceza cu celelalte natiuni iubitoare de
libertate vor putea salva i ridica iarasi la strlucire libertatea, demnitatea
pi civilizatiunea omeneasca.
VASILE STOICA

CE AM VAZUT IN U. R. S. S.
0 delegatie de intelectuali rom&ni a participat la serbarile jubiliare din
luna Iunie ale Academiei de tiinte din Moscova. Intorsi in taxa, delegatii
i anume d-nii: prof. dr. C. I. Parhon, prof. Tr. Savulescu, Mihail Sadoveanu, Mitita Constantinescu, prof. D. Gusti 0 prof. Iorgu Iordan in
cadrul unei reuniuni ce a avut loc in sala de lectura a A.R.L.U.S.-ului, au
impartasit presei impresiile culese din Uniunea Sovietica.
Marturiile intelectualilor romani mijlocesc o veridica i ampl cunoastere a realitatilor culturale in U. R. S. S. In naarea Uniune a Sovietelor
so lucreaza temeinic nu numai in fabrici 9i pe ogoare, ci cu aceiasi ravna

cu care numai modestia ce-o imbraca se poate lua la intrecere, oamenij

de carte se straduiesc in laboratoare i biblioteci, nazuind sa ofere umanitatii
tihna i prosperitatea necesara. Iar toate aceste infaptuiri nu sunt indeajuns

de cunoscute in lume, pentruca inflptuitorilor le repugna falsa aureola a

reclamei. Mai simplu si mai cinstit, ei i-au poftit pe cei care vroiau sa se do-

cumenteze, chiar pe teren, pentru a se convinge 0 a pretui cele vazute.

Impresiile culese de intelectualii romani swat mai mult cleat edificatoare. Entuziasmul en care le-au vorbit gazetarilor despre realitatea din
U. R. S. S. e, in aceasta privinta, mai semnificativ decat vorbele:
Metroul din Moscova e unic in lume s decIara d. Miti Constantinescu
nu se compara nici cu cel dela Londra, New-York, Paris, pe care
le cunosc. Fiecare statiune a metroului dela Moscova este un palat grandios,

CE AM VAZUT IN U. R. S. S.*

175

e o valoare artistica fara seaman. Fiecare colt al metroului incanta privirile qi starnete admiratia
Tot d-sa, vorbind redactorului ziarului t Scrinteia i, infiitiqeaza solemnitatea ce a avut loc in sala Teatrului Mare din Moscova, ca pe un colocviu
al tuturor culturilor din lume infratite prin aceasta sarbatoare a rAiintki:
a Togele traditionale in culori vii, de magiqtri ai tiinei, purtate de
reprezentantii universitatilor din Oxford pi Cambrige, se invecinau, pentiu
prima oara, cu sacourile savantilor din Mongolia exterioara ; eruditii qtiintei
americana se aflau in aceasta aula a civilizaVei cu cei din Azerbaidjan ;
Canada i Arabia de Est, Mexico E}i Polonia, Iranul i Ungaria, Franta pi
Bulgaria, Romania 10 India intr'un cuvant, cele mai departate parti ale
lumii se intalneau prin reprczentantii Academiilor, Universitatilor ci ai
Institutelor lor de cultura, iar acectia ici strangeau mans, se intrebau despre
Virile respective, ici puneau intrebari i probleme eu privire la ctiintele ci
preocupaiile culturale comune, se interesau despre acezamintele ctiintifice
si culturale i reflectau asupra zilelor de nartine ale refacerii lumii i ale pacii...
Toate culturile, toate geniile umane. toate inf5.irile i tradiVile din
lume, se infrateau astfel, pentru prima oarii, in aceasta imensa ci stralucitoare aula a ctiintei i civilizaiei mondiale D.
D. prof. Iorgu Iordan a fost impresionat de firea prietenoasa i modesta
a savantilor sovietici. In interview-ul dat a Romaniei libere D, d-sa vorbecte
cu o caldit simpatie despre 4 savantul sovietic la el acasi *:
a Raz se pot intedni oameni mai prevenitori, mai amabili i mai apropiati
sufletecte ! Cu.noscritori practici ai limbilor de circulatie mondial& (engleza
si franceza in primul rand), acecti savant.' se dovedese tot atat de buni eunoscittori i ai activitatii filologice din celelalte plirti ale lumii, printre care
am constatat cu bucutie rid cu oarecare mandrie ca, figureaza, mai ales in
cazul d-lui i.cmarev, i Romania. Ceea ce surprinde foarte placut este
mama i sincera modestie a tuturor oamenilor de ctiinta sovietici D.
Cum reprezentantii Romitniei aunt ciirturari t3i cercetatori pe taramul
Wintei, de bun& seanid c atentia br s'a indreptat mai ales asupra roadelor
culese pe acest taram in cuprinsul tarii prietene. D. prof. Traian Sivulescu,
prezentand modul cum este organizata Academia de tiiiate din Moscova,
spune:
In fruntea miccarii ctiintifice din U. R. S. S. se gasete Academia de
tiinte, care spre dcosebire de Academiile altor tari nu este o institutie
de patronaj ci de consacrare, ei o institutie activa de munch, ai crirei membri
ies pe toren in institute ci laboratoare, wzaminte de cercetari stiintifice.
Academia de tiinte posedii 153 de institute de cercetaii in intreaga tara.
Nu are un numar fix de membri, actualmente ea numara 150 de membri
activi i peste 200 de membri corespondenti. Acest lucru trebue subliniat,
fiindca in felul acesta Academia de tiinte a putut interveni in mod eficace
la Iiimurirea problemelor fundamentale care preocupri lumea. Activitatea
Academiei este planificata. Problemele ce se pun sunt de ordin teoretic ci
practic. Nicaeri doctrina ci practica nu se imbina mai armonios ca in U.R.S.S.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

1 76

Un moment emotionant petrecut in timpul receptiei ce a avut loc la

Kremlin, pune in lumina cinstirea ce se dii oamenilor de carte in Rusia
Sovietica; gestul Maresalului Stalin ia aici valoare de simbol graind in nu-.
mele Intregii Vari .

Pentru noi a fost un prilej unic i fericit de a vedea pe conducatorul

Statului Sovietic, povesteste in continuare d. prof. Traian Savulescu.
S'au rostit discursuri, au vorbit numeroase personalitti, printre
care Molotov, Kalinin, Vorosilov, dar momentul eel mai emotionant
a foot acela cand batranul presedinte al Academiei de Stiint,e savantul
Komarov
bolnav, adus la Kremlin sustinut de subtiori i insotit permanent de medicul sax, a rostit cateva cuvinte de salut pentru oaspeti. In
aces elip, Stalin s'a ridicat in picioare si a ascultat plecat cuvintele batrfinului
presedinte al Academiei.
Cand prof. Komarov si-a incheiat scurta sa cuvantare, Stalin i-a facut
o inchinare omagiala, cu o desivarsita distinctie, fara a rosti niciun cuvant

Disciplina, sinatul responsabilitatii sunt virtuti cultivate statornic de

carturarii sovietici 0 care stau la temelia organizarii universitare. D. Traian
Savulescu expune intr'un articol din Scanteia intitulat s Autonomia Ii
libertatea universitara in U. R. S. S.* observatiile culese de d-sa in aceasta

priviqa:
Dac . libertatea
i autonomia universitara in U.R.S.S. sunt realit4i
neindoielnice, ele au ins& o contrapondere de echilibru: raspunderea. In
alte taxi cu trecut cultural mai vechi, raspunderea universitarilor s'a statornicit printr'o continua selectiune. La noi raspunderea universitarilor este
o svacnire izolatii a personahtatilor care nu ne-au lipsit.

In U.R.S.S. ea este insa un fenomen general. Fara raspundere, autonomia

universitara duce la anarhie, iar libertatea la libertinaj. Autonomia i libertatea neinfranate de raspundere, in loc ea fie elemente ale progresului, Bunt
din contra puternice determinante ale regresului, lasand loc haosului
desmatului intelectual.
In Uniunea Sovietica nu-i este ingaduit unui profesor universitar ca la
adapostul autonomiei i libertatilor ce i s'au acordat sit nu participe efectiv
la desvoltarea stiintei 0 a invafamantului. Aci frana raspunderii reglementeaza toate manifestarile vieii universitare. In Uniunea Sovietica unui profesor universitar i se cere in primul rand sa fie un cercetator in domeniul
specialitalii sale. Funqiunea pedagogic& este subordonata celei de pereetater #.
0 culturil se desiveaseste, se amplifica in deosebi pe calea euvantului
scris i tiprit. Uniunea Sovietica acorda tot sprijinul necesar tipariturilor
iar cartea se bucura de o intense,' raspandire, fiind absorbita ca adevarata
hrana, dupa cum spune maestrul Sadoveanu in cadrul unui interview dat
Jurnalului de dimineata s:
Prima chestiune care ma interesat In Uniunea Sovietica a opus
dintru inceput maestrul Mihail Sadoveanu a fost aceea a cartii. Voiam
sa stiu ce se face acolo in aceasta materie i am fost deosebit de placut

CE AM VAZUT IN U. R. S. S.*

177

surprins and am aflat c5, acolo se tipiiresc milioane de exemplare, care nu

rAmfin ins5, In depozitul editurilor sau in rafturile librarilor. Acolo, In Uniunea Sovieticii, cartea este absorbitil ca, o adeviirat hranii, faro, de care
existents, nu este posibiltis.
Biblioteci imense stau deschise celor doritori de a-si lumina mintea. D.
prof. Parhon, care a vizitat o asemenea biblioteca, d urnalitoarea descriere
in cursul unui interview publicat de ziarul 4 Semnalul :

a M'au impresionat, imi riispunde d-sa, multe. Extrem de multe.

Intre altele, Biblioteca Lenin dela Moscova, care posed5, nu mai putin de
10 milioane (ZECE HUMANE!) volume. In aceast5, Bibliotec5, se gscste
pe lAng5, slile de lectur5, obisnuite ale bibliotecilor publice o sal& speciald
pentru copiii dela 9 ani in sus, sal pe care am gisit-o plina, pan'a, la refuz.
Cercelatorii stiintifici posed& de asmeni o sala special amenajatii pentru ei.
Absolut toate solile de 1ectur5, erau pline de lectori .
Muzeele sunt la fel de mult cercetate ca i bibliotecile. D. Mitit Constantinescu, publicAndu-si a Impresiile din Uniunea Sovieticii in ziarul
Victoria n, povesteste o vizit'a fAcut la Galeria de pictur5 Tretiakov:
a Am plecat uluit, gAnditor, strilbatAnd cu greutate printr'o lume felurita
ce se revarsa in muzeu: co1rie, ofiteri, femei, soldati, muncitori, oameni
in varsta, ntipadeau in scurtul timp liber, ce aveau la amiaz5,, spre aceste
tezaure de arta' ale neamului lor...
Sinateau cu totii aceast nevoie spiritualii, de a sorbi, in putinele clipe de
rgaz ale prAnzului, din acea frumusete binefaciitoare a operelor de arta
care manghe i Inab sufletul.
Multi poate scurtau timpul manciirii de amiazit, pentru a veni in muzeu,
intre dou5, perioade de munc5, din cursul zilei.
Toti ins5,, eolari, studente, muncitori, ofiteri, oameni tineri i batrAni,
toti acestia se revarsau in salile muzeului Tretiakov, In acele scurte clipe
de riigaz ale prAnzului dovedeau, destainuiau un anumit nivel de cultura,
farA de care nu era cu putintA s5, existe dorinta lor de a se delecta in fata
operelor de arta s.
Dar privirile carturarilor romAni n'au fost prinse numai de Infiiptuirile
culturale. D. Mihail Sadoveanu a avut rdgazul s. cerceteze i alte domenii
in care progresul are putinta de a se realiza. In Rusia Sovietica agricultura
dispune de cele mai moderne mijloace; experientele facute in aceast Ora'
ne ofer5, o seam5, de invAtiminte. D. Mihail Sadoveanu, in cuprinsul articolului Callitorie Ia Moscova s, publicat in a Jurnalul de dimine45, a, spune:
aCunose, din informatiile ce am dobAndit, ce schimbare Eland, si binefaciitoare s'a produs in economia plugarilor din marea tar5, vecinit Iodate
ce s'a putut trece, dela sistemele primitive si feudale ale trecutului, la agricultura modern5 mecanizatA, condusit de specialisti i c1uzit dup5, planuri
ale conducerii generale a t5,rii. Ins5, doresc s5, yid ai cu ochii mei minunea.
A vrea ca experientele probate in marea tarit vecin5, s foloseascii i plugarilor dela noi, rimasi Inca la practici rudimentare; pipi.irile, incereArile,
experientele Sovietelor ne pot fi noua invatamant nesilnic, tinAnd seam&
12

178

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

de conditiile noastre proprii, de greutatile legate de istovirea rizboiului

de particularismele noastre. Nu se poate sa nu ne foloseasca statiile de tractoare, unelte/e perfectionate, sistemele moderne de plugarie, semintele fi
vitele selectionate, conducerea tiinific, contabilitatea agrico1 f i toate
celelalte innoiri ale anticei vietirurale, care ingliduie in Uniunea Sovietica
muncitorilor de pitmlint ea ajunga cu pa* repezi, din urma, pe agricultorii
din 011ie cele mai inaintate
Sarbatoarea tiinei, organizatit la Moscova, n'a fost numai un fapt cultural de seam& ci a imbracat o semnificatie mult mai largit; zodia sub care
s'a alcatuit acest sobor al carturarilor lumii, a fost acea a pitch renascute,
a intelegerii universale. E acesta un semn prevestitor, din care se desluseate
viitoarea colaborare a tuturor statelor intru realizarea aceluiaai ideal. Inteun
interview dat e Jurnaluhii de dimineata s d. Miti Constantinescu subliniaza
telurile paanice care au cal&uzit cea dintfii mare reuniune de dupa, rzboi,
cuprinzand pe reprezentantii tuturor natiunilor de munc i progres:
Si do fapt, nici n'au incetat bubuiturile tunurilor, nici nu s'au intora
bine oatirile biruitoare, i U.R.S.S. a revenit la scopurile ei fireati paanice,
ignorate ci denaturate trei decenii de acei care urmareau, cum s'a vazut,
altceva. Savantii poftiti la Moscova, au fost solicitati sa' se deplaseze, si se
adune, sub egida stalucitoare a piicii. Asta-i spiritul Moscovei, a doua zi
numai dupii cea mai sngeroaui i barbar& blitalie a cutropirii i primatului
rasial. Aceste concluzii se desprind limpede din initiativa ce a strolls laolalta pe oamenii de atiinto, sovietici cu reprezentantii gandirii erudite, cu
economia, atiinta ai arta internationale. Cad pacea viitoare se construeate
pe aceste date. TrAsatura de unire a omenirii, o Infaiceaz telurile astea
inalte, promovatorii pentru devenirea lumii greu incercate. In vederea

acestei tinte, Moscova a chemat pe cei mai ndrituiti s contribue ai 85,

actioneze la realizarea celui mai esential deziderat al umanitatii. La toti
conduatorii destinelor norodului sovietic, la pregedintele Kalinin, la d.
Molotov, comisarul afacerilor externe, care ne-au cinstit reuniunile on prezenta

lor, n'am constatat cleat o singur& fervoare: rekziile papice fntre popoare,
grafie aportului pe care spiritul progresului ftiinfific U va statornici 5.
Dar colaborarea dintre cele don& state prietene nu se va limita numai
aici, la o cunoactere reciprocii, desavaraiti pe taram spiritual. Ea va trece
pe teren practic, rodnic& ci binefacittoare, dup& cum se dovedeate din
vestea data de d. prof. Parhon:
e D. profesor Bagdasar, ministrul sanatatii, m'a insarcinat sit iau contact
cu d-na dr. Ermolaeva, care .prepara penicilina, precum ai alte dou& substante: bacteriofagul cu actiune similar& ci o alta care opreate descompunerea albuminelor. Am avut placuta surpriz& de a constata ca savants
sovieticit cunoaate limba noastra ci c& recall versuri de Eminescu. D-sa
ne-a promis c ne va vizita la inceputul lunii August, pentru a colabora la
producerea penicilinei la noi in tar& a.
Nu putem incheia aceast& prezentare a impresiilor culese de catre carturarii romani din Uniunea Sovietici, far& a aminti discursul tinut de d.

# CE AM VAZUT IN U. R. S. S.

179

S. A. Dangulov, prim secretar al Consiliului politic de pe king& Comisia

Aliati de Control in Romania, cu prilejul recepliei pe care A.R.L.U.S.-ul
a organizat-o in cinstea delegaliei de academicieni romani ce au vizitat
Moscova. D. S. A. Dangulov a infatisat perspectivele infloritoare ce se deschid

colaborarii dintre Romania i marea ei prieten& dela Rasarit Uniunea Sovietic& :

Oamenii stiintei i artei sovietice nazuesc care aceasta, colaborare pentru

vad in persoana confratilor kr romani nu simpli colegi de aceeas.: profesiune, fie si foarte importanti, ci i pe plenipotenliarii gndiiii intelectuale
a Rominiei democratice, pe umerii carora poporul a asezat o problem& do
mare insemnatate de stat: sa restabileascii legaturile spirituale cu poporul
rus, s creieze premize pentru inflorirea acestei colaborari in domeniul
stiint,ei, tehnicei, artei, colaborare ale carei dimensiuni, judecand dup.& toate,

vor fi foarte insemnate.

Prin urmare, paralel cu puternicul proces de cunoastere a stiintei so-.
vietice de catre cercurile intelectuale ale Romaniei, se va desvolta un alt
proces, nu mai putin furtunos si rodnic, procesul cunoasterei do &are intelectualitatea sovieticit a boggtiilor spirituale ale Romaniei. In Uniunea
Sovieticat, procesul acesta a inceput. Savantii, scriitorii i artistii sovietici
manifesteaz& un interes tot mai mare fat& de stiinta si arta romaneasca*.

12*

PRESA MONDIALA

DECORAREA MA JE STATII SALE RE GELUI

In ziva de 19 Iulie, In Sala Tronului din Palatul Regal, a avut Joe solemnitatea
decorarli Majesttil Sale Regelui Mihai I cu ordinul suprem al Uniunii Sovietice,
Ordinul 'Victoria *, Inmanat de Maresalul Uniunii Sovietice, Tolbukin. Presa recta
pe larg desfasurarea acestei solemnitati. Deprindem discursul tinut de d-1 Maresal
Tolbukin cu acest prilej:
I Maj estate,

In numele Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, sunt Imputerniclt a Inmana Majestatil Voastre ordinul suprem al Uniunii Sovietice, ordinul
Victorlei i.

Prezidiumul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, prin decretul slu dela 6

Iulie 1945, a hotarlt decorarea Majestatil Voastre cu ordinul Victoria pentru s actul
curajos al Intoraturii hotarite a politicel Romaniei In sensul ruperii relatiilor cu Ger-

mania hitlerista si al aliantei cu Natiunile Unite, Inteun moment and Infrangerea

Germaniei nu era Inca evidenta t.
Aceasta decorare este recunoasterea aportului personal al Majestatii Voastre
In Inteleapta si brusca Intoratura dela 23 August.
Luerul acesta nu-1 va uita istoria. Aceast decorare este simbolul care subliniaza
eterna prietenie Intre popoarele noastre.
Politica stabilita dupa 23 August, relatille prietenesti 1 colaborarea cu Uniunea
Sovietia, vor duce poporul roman la fericire, la Inflorire, la o prosperitate ne mai
vazuta. In istoria sa, In toate domeniile.
La aceasta sta. ca garantie Marea Uniune Sovietia, marele popor rus.
Eu, Majestatea Voastra, Imi exprim convingerea Ca relatiile prietenestiale Romaniei cu Marele ei vecin Uniunea Sovietia, se vor Intari si se vor desvolta, pentru
binele popoarelor ambelor taxi.
In numele guvernului sovietic si prin Imputernicirea Prezidiumului Sovietului
Suprem al Uniunii Sovietice, Va remit, Majestate,. Ordinul Suprem al Uniunii Sovietice, Ordinul Victoria .
Raspunand d-lui Maresal Tolbukin, M. S. Regeie a spus:
D omnute Marepl,

Multumesc calduros pentru cinstirea ce Mi s'a adus prin decorarea Mea cu Ordinul Victoria si pentru frumoasele cuvinte ce Mi-ati adresat.
VA rog sA iti interpretul Meu pe Wig/ Excelenta Sa d-1 Mihail Kalinin, Presedintele Prezidiumulut Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
01 pe langa Generalissimul Stalin, Comandantul Suprem al Armatel Roii, aratandu-le
multumirile Mele cele mai vii pentru aceasta Inalta distinctle.
Socotesc cA aceasta pretuire nu se adreseaa numai persoanei Mele, el se rasfrange
si asupra Intregului Meu popor, care cu deal/MVtt dragoste si devotament a raspuns
chemarii Mele dela 23 August 1944, readucand Romania pe fagasul politicel sale firesti,

PRESA MONDIALA

x8r

alaturl de Mari le Natiuni, care duceau lupta pentru libertate si pentru drepturile
popoarelor.
a In acelaei timp consider a prin decorarea Mea, se cinsteete i scumpa Mea Arinata,

care lnteun singur Bullet ei fara nicio eovaire et defectiune a executat porunca Mea
dandu-ei Intreaga contributie la izgonirea duemanulul din Tara si la liberarea Ardealulul de Nord.
Stud mandru el Armata Mea, cu grelele sacrificii pe care le-a suferit fara dint.,
a avut cinstea s lupte alaturi de viteaza Armata. Rolfe pentru lzbanda comuna a
cauzei Natiunilor Unite.
Sunt fericit CA In aceasta Malta pretuire vad o noua marturie pentru apropierea
si strangerea relatiunilor de prietenie Intre bravele popoare sovietice i poporul roman,
prietenie care este sincer dorita de Intregul Meu popor.
INDEPENDENCE DAY
Universal, lulie 1945
Se Implinesc 169 de ani de and Thomas Jefferson a dat cetire, la Congresul american

Omit la Philadelphia In 4 Iulie 1776, Declaratiel de Independent& *: Not socotim

drept adevaxuri de necontestat faptul ca top oamenil au fost creati egali, avand egale
drepturi la viata, la libertate ei la fericire a, sta scrls In acest Indreptar de morala
sociala.

Presa Intreaga eonsacrA articole acestei aniversari. Desprindem din editorialul

UnIversului
Sprijinul pe care 1-au dat Statele Unite in lupta pentru libertate a pornit din con-

vingerea adanca a poporului american, cA libertatea nu este un bun privat al unui

singur popor, ci un bun moral al Intregii societati umane. SI contributia pe care Statele Unite o aduc azi la sfortArile marilor aliati, Rusia Sovietica, Marea Britanie,
Franta, pentru consolidarea victoriel prin garantarea solidara a securitatli tuturor,
porneete el ea din aceeael adanca i neclintitt convingere CA pacea este un bun ind 1vizibil ei ca libertatea fiecArula ei a tuturor este condit la esentiala a dAlnuirli acestui bun *.

Era Noud, lulie 1945

Cu acest prilej d-I N. N. Petraecu scriind despre solemna aniversare, schiteaza

un portret al permanentelor americane:
a In Statele Unite, omul pentru a ajunge, duce o luptA apriga i violenta chiar.
Concurenta este nemiloaa ei pentru a Invinge, un uric criteriu, este luat In considerare ei anume, acela formulat de Henri Ford, in deviza toujours mieux servir .
Nepotismul, favoruri, sunt rare exceptii pe continentul american. Valoarea Intrinseca
reueeete a se impure, dad. este bine pug. In valoare a.
UN CONGRES AL TINERETULUI
Victoria

Julie 1945

La Inceputul lunit Iulie a avut loc la Belgrad Congresul Tineretului Antifascist

Balcanic. D. Alex. Mintu arata importanta acestuia:
e La Belgrad se fixeaza acum premizele din care se vor inspira In viitor actiunile
coordonate ale pionierilor acestei societati, pentru o cat mai armonloasi aeezare a ei
In acest colt al Europei. Acest colt care, fie ca a servit drept butoi cu prat de pueca. ,
ori rezervor de alimente, materil prime el came de tun, a fost la fel de pagubit prin
desbinare de catre toate manevrele diplomatiel sau ale forte!.

a Dar importanta demonstratiet dela Belgrad sta tocmai In faptul ca prima afirmare energica. a necesitatii solidaritAtil In Balcani aparline 1nijativcI tineretului.
Pentru noi Romaiiii, actualul Congres dela Belgrad Insemneaza cea dintal prezenta vie a tineretului roman democrat peste hotare a.

82

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

14 IULIE

Democralia, lulie 1945

Franta sarbatoreste traditionalul a 14 hilie *, zi and acum 146 ani Bastilia

a fost Impresurata de multime. Prietenia franco-romana se desvlue In felul cum
presa noastra lntelege sa participe la aceasta aniversare.
D-1 Anton Dumitriu eerie:
Bastilia era simbolul Injustitiei i puterli dictatoriale. Aceasta este Infanta de
valul miscarli populare. Dupa 156 de emir luarea Bastiliei reprezinta si azi cucerirea
libertatilor publice, l Infrangerea dominatiei arbitrariului l vointel unui singur om.
De atunci si pan& acum, popoarele au cucerit multe Bastin. Nicluna Insi. nu a ramas

ta tatorie, cu mai mult sena, cleat 'cucerirea fortaretei partsienei.

Victoria, Julie 1945
D-1 Ion Biberi, In marginea aceleiasi aniversari, Inscrie cateva comentarii:
Revolutia francez a. se aseaza astfel In centrul evolutiei istorice. Dar evenimentul

nu trebue s fie considerat ca un fapt unic, bine delimitat si conturat, cu anumite

cauze determinante care 1-au germinat I cu o seama de consecinte de ordin istoric, social si juridic. Revolutia Franceza este un proces care dureaza. Spiritul care se desprinde
din aceasta framantare sociall, Insufleteste Intregul veac al XIX-lea si se prelungeste
si in secolul nostru. Caci ce au fost toate miscarile revolutionare ale veacului trecut,
decal ecouri directe ale marei revolutii? Intregul veac este, mai cu deosebire in Franta,

presarat cu numeroase revolutii si miscall de strad, In care se dadea, In realitate,

aceeasi lupta Intre despotism si libertate, Intre privilegiul de drept divin si spiritul
egalitar I democrat.

Procesul acesta nu s'a sfarsit. Intre 1789 si revolutlile democratice ale veacului
nostru, se gaseste o Mile de continuitate desavarsita. Acelasi spirit egalitar, aceeasi
nevoie de afirmare a drepturilor omului, aceeasi suprimare a privilegiilor. Difera
numai datele de ordin social si lmprejurarile istorice. Spiritul este acelasi. Lozincile
aunt asemanatoare. Pang si simbolurile acestel lupte sunt identice.
Veacul nostru se afli. In continuitatea acestui imens proces istoric, In care Marea
Revolutie a alcatuit veriga principala *.
O

WASSERMANN

In it Dreptatea Noua i din 15 Iulie, d-1 Dan Petrasincu, amintind de lupta Impotriva
obscurantismului pe care a dus-o scrlitorul Iacob Wassermann In Germania, afla
intr'unul din eroil acestui romancler, Josef Kerkhowen, speta sub care se va Infatisa
omul viitorului:
. Sunt oameni care In plin criza de metamorfoza a societatii, realizeaza el, cu un
deceniu sau cu un secol mai de vreme, tipul de om spre care se lndreapta Intreag a
unianitate. Izolati numal aparent In mijlocul colectivitatii In prefacere, ei nu-si pierd
plenitudinea interioara si cu atat mai pupa 1st dispretuiesc tovarasii de existent&
sublunara. El au, permanent, o privire de larga Intelegere asupra lumil, gasindu-si
sensul de a fi In ajutorarea semenilor. Astfel este Iosef Kerkhowen. El e o sinteza,
o prefigurare a viitorului, In lumina educatiei realiste a prezentului s.

PE TOFFI
Dreptatea noud

Julie 1945

Recent a fost comemorat poetul maghiar Pettlffi, luptator pentru cauza libertlttii
si a progresului. D. -B. V. Infatiseaza destinul acestui poet:
Lupta lui e la Inceput cu condeiul. Talentul lui e pus, fara zabavd, In slujba acestei revolte,
care-i revolta celor necajiti. Va pune in vers tot dorul lor de libertate.
I Dar versul, cu toate frangerile lui de suflet, cu toata exprimarea sentimentelor
gingase, cu tot avantul daruit de cuvant, nu izbutea sa Implineasca. viata de art&
lupta a poetului. El ataca e drept pe tort vrajmasii claselor asuprite. Se cuvine

PRESA MONDIALA

183

aniintit minunatul poem Poporul o, sau Apostolui s, sau Judecata *, cu versuri

care, printre multe altele, au Ingaduit numelui lul Petffi sa strabata pana la noi M
mai departe, ducand posteritatii faima unui precursor al marilor t eliberatoarelor
a

miscari sociale.

Dar, aceasta lupta aa cum s'a mai spus dusk pe tarimul ideilor, e doar
un Inceput. Ea va ft continuata pe campul de Waite L
Victoria

1ulie 1945

D. Costa Carei prezinti. o biografie a lui Petaffi din care extragem:

Petbffi, ca origina etnica, nu e maghiar. Taal i-a fost Barb, iar mama slovaca.
Destinul 11 naste Ins pe campia Tisei i spiritul sau s'a asimilat SI identificat cu totul
cu natiunea maghiara. Niciun poet maghiar, pan!. la el, nu a simtit f}i nu a cantat
mai profund, mai cuprinzator, mai verldic si mai avantat durerile, bucurille si pd.
sagiul unguresc, ca Alexandru Petrovici, cunoscut ca poet sub numele de Petaffi.
4 Nu-i nici aristocrat, lid iobag. Taal sau e macelar, apol carciumar. Dupa ce starea materiala a parintelui sau devine precara, Pettoffi trMeste o tlnerete sbuciumata
M plina de griji si prlvatiuni. Colinda In mizeria sa Ungarla toata, dar astfel atat tara,
cat si Intregul popor ii devin cunoscute. Suter& din cauza privileglilor aristoeratiei
si 11 doare npastuirea poporulul

FIICELE FRANTEI ELIBERATE I

Graiul Nou lulie 1945
DA& una din scrisorile And Karavnena, ce desvalue activitatea femeilor de pe
timpul rezistentei franceze. Citam:
Primul Congres National al femeilor are loc In sala Mutualite: 0 mare forta, repre-

zentand jumatate din populatia Frantei, ala adunat aci In aceasta sala traditionall a
adunarilor populare. Aici este Inflisata nu numai partea phial de durere, dar 41 cea
de glorie a istoriei Frantei: rezistenta eroica a poporului francez, In care femelle s'au
dovedit a fi adevarate lupttoare pentru libertate i progres..
Puternicul ecou produs de victoriile Armatei Roll, bubuitul uriaselor Mani
ale Moscovei, Leningradului, Stalingradului au patruns EA In negura de mormant
cu care noaptea fascista 1nvaluise Franta, a ridicat spiritul poporului, a contribuit
la renasterea traditiilor sfinte ale Frantei, a dat nastere unui nou val de eroism. In
adanc, In ilegalitate s'au nascut si comitetele femenine ale rezistentei.
La tribuna Congresului se afla Claudine Michaud, membra In conducerea Uniunii
Femeilor Franceze. Claudine e tanara Qi probabil ca acum cinci ani arata chiar Ca o
fetita. Uitandu-te la (Musa te gandesti, ce vointa puternica a trebuit sa Insufleteasca
pe aceasta. femeie slabuta ca sa reziste t sa 1nvinga t.

MOARTEA D-RULUI GHELERTER

Iulie 1945
Libertatea

In ziva de 28 lulie s'a stins din viata cunoscutul luptator 41 dascal socialist, d-rul
Ghelerter. D. $tefan Voitec prezinta personalitatea d-rului Ghelerter Inteun articol
de pioasa. pretuire:
Frumusetea chipului salt bland, 1nfatisarea sa de o vigoare si splendoare clasica,
puternica lui energie vitala, glasul vibrant si de o caldura Invaluitoare, cultura lui
bogata si mereu Improspatata, impetuosul elan pe care-1 transmitea irezistibil celor
din Jur, lumea de ganduri ce-1 framantau, prospetimea ideilor l justetea judecatil
In! In aprecierea si previziunea evenimentelor, au Inghetat odata cu neasteptata Msparitie a omului I marelui prieten, a carui amintire o vom slay! de-a-pururi.
Din nestramutata lui convingere In biruinta socialismului, din ideile lui, s'au
adapat de-a-lungul vremii un indefinit numar de Invatacei, top cei care au calcat
pragul miscarii muncitoresti.
N'a fast dascal socialist In tara noastra ca doctorul Ghelerter, preeum n'a Lost
un om de omenie, de prompta t neconditionata ajutorare a semenului ca dansul.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

x 84

Un stejar nelnfrant, un conducator clarvazator, un cautator preocupat mereu

s afle nout cal pentru nouile vremi, dar l un samaritean aplecat cu delicati lutelegere asupra durerilor obstesti v
D. L. Fildermann aminteste de lupta pe care a purtat-o d-rul Ghelerter Intru realizarea telurilor sale umanitariste:
4 La Iasi ca si la Bucuresti, In adolescenta ca FA In amurgul vigil, cu o constanta
de fanatic, dar de fanatic al dreptatii, doctorul Ghelerter a luptat pentru proletariat
pentru socialism.
Cunoscand ca medic, de-aproape, mizeria urnana, cautand-o cu predilectie la cei
modesti, cercetand-o cu Bete l dragoste atit in viata cat st In carti, deslusindu-i la
Marx si Lasalle, legile-i aspre l cautandu-i remedierea, prietenul scump de care ne
despartim astazt, credea cu pasiune In emanciparea proletariatului, In victoria sodalismulul si In vremuri mai bune pentru omenire b.
JEAN JAURE S
Iulie 1945

Libertatea

In articolul In care evoaca figura lui Jaures, d. Const.-Titel Petrescu, sale:

Socialismul hit Jaures astfel cum se desprinde din viata si opera sa este
impregnat de cel mai nobil idealism.
AdApat la izvoarele filosofiet dine si latine dela Socrate si Platon, la Epictet
si Marc Aureliu cultivat de frumoasa literatura clasica, acest mare umanist
Lsi fAureste, Inca de anal., o conceptie Malta despre fiinta umana. $i la aceasta forma
de conceptie superioara, voleste el sa. ridice pe cei multi tarani si lucratori
care
constitue marele rezervoriu de energie al omenirii de maine.
Organizgla economica, politica si sociall socialist/ pe care voieste sit o
Infaptuiasca Jaures, nu este decal un mijloc pentru a pregatI omenirii un tel nou:
o viata mai just& si mai armonloasi pentru top i un om nou, mai Instarit st mai fericit 4.
Insemnatatea InvAtAtoruluji Jaures se aria deslusita In articolul d-lui Ion Pas:
. El a luptat pentru Impiedecarea carnagiului,
i numai un blestem a facut
ca verbul lui Inflacarat, scrisu-i convingator, darul sail de persuasiune sa fie suprimate

de-un glont de revolver mat Inainte ca eroica-i Inclotare cu imperialismele deslantuite st fi putut determina demobllizarea wit si demascarea intereselor tainuite sub
un fard mincinos. Jean Jaures era singura si cea mai Malta, mai luminoasa, mai Investita cu autoritate constiinta, In masurt sa exprime vointa proletariatului care avea
presentimentul marilor plerdert In vieti omenesti si In bunurt ale civilizatiet ce urmau
at constitue bilantul until razboi cu extensiune pe Intregul glob. Si Jaures se afla
cu multi ani lnainte In pozitie de luptator al pacti pe care Inca dela Inceputul yeacului o ameninta jocul funest al ambitillor si al intereselor unei minoritati prin ohmic
legatA de popoarele In numele cArora vorbeau st a caror soarta o angajau v
Jurncaul de dimineatd

D. Teodorescu-Braniste releva omenla ilustrului tribun:

Jaures apartine umanitatii, In tot ce are mai bun, mat nobil In ea.
Fiu al micii burghezii, Jaures a mers ettre socialism Mudct aeolo gasea nadejdea
Implintril marilor sale idealurt sau, poate, putinta de-a lupta pentru Infaptuirea acestor
id ealurl.

A fost nelnfricat aparator al tuturor celor oprimati.

Aparttor al muncitorilor, al taranilor. Dar si aparator al Armenilor, prigoniVi
atunci de Turd.
Aparator al Evreilor, supust pogromurilor In anumite regiuni din Europa. Aptrater al oricui era nedreptatit, indiferent de rasa sat de regiune.
Jaures a Infatisat sentimentul justitiei, asa cum putini, foarte putini oament
marl 1-au putut reprezinta de-a-lungui veacurilor.
Omenta lui I-a scutit de-a ft sectar l I-a randuit In fresca marilor generoi 4.
a

PRESA MONDIALA

185

RE GINA MARIA
Timpul
Julie 1945

Se Implinesc sapte ant dela moartea Reginei Maria. IatA o semnificativl lmpre jurare din razbolul trecut, In care Regina Romniel s'a dovedit cu hotarlre legata

plinantul tarn:
Iar and mai tarziu, forte potrivnice intereselor acestui popor au cautat sa lin piedece Intrarea noastrA In razbol alaturi de AntantA, pregatind cigar o criza dinastica, Ea a rostit cuvintele: I Nu, nu; qa ceva nu se va Intampla niciodata. Chiar
dna altil s'ar hotart s5. piece, eu m'as Infige cu copill mei In pamantul acesta gi, ea
sa ma desprinda de el, li-ar trebui s smulgA si inima din noi s.
In felul acesta viata Reginel Maria si nazuintele ei s'au Impletit strans cu vial a
poporului roman v.

PAUL VALERY
lulie 1945

Sernnalul

0 notita laconic! ne vesteste moartea marelui poet francez: In ziva de 19 lune

a Incetat din viata la locuinta sa din Paris, Paul Valery i. Acest trist eveniment avea
sa-si gaseasca, bine Inteles, ecoul cuvenit In presa noastra. Desprindem din articolul
d-lui Ion Zamfirescu:
u n poezia sa, Valery nu cant& tumulturile sau visrile inimii, ci sondeazA adancimile inteligentei, In mersul intim prin care aceasta se cunoaste pe sine si devine constienta de functionarea ei. Singura perfectiune pe care o vede posibila, este perfectiunea cuprinsa de idee, idee careia poetul nostru II da Intelesul platonician de lume
in sine si de realitate ultimA. Fat! de poetii eietii, Valery tine s! fie poetul forma ;
adicA poetul metafizicii, al jocului abstract, poetul inteligentei gi al cunoasterii. Artei
gandite, rationale ai de tip arhitectural, II subsumeaza totul, chiar elanurile arzande
ale imaginatiel sale ori nervozitatea ascutit! a lirismului sail. In conceptia sa, poezia
nu trebue sa. se desvalue toatA, la primul contact ori la cele dintai solicitari. E necesar
ea gandirea s5. stea ascuns5. In vers, ea principiile nutritive In fruct. Ea trebue s semene cu organizarea savant! si geometric! a unui fagure de miere, In care Ins! aceasta
sa-si poata !Astra inefabil tot parfumul florilor din care a fost lucrata v
Dreptatea IVoud

Julie 1945

D-1 Oscar Lemnaru scrie despre Valery si filosofia s, cuprinzand opera scriitorului

dintr'o perspectiv original!:

s Paul Valery este un artist prea mare, ca al avem dreptul sa-I consideram filosof.
Nici moartea, fireste, nu-I poate aseza printre aceia care s'au sbatut pentru un dram
de tntelepciune, cu toate ca spiritul acesta profund al culturil franceze a crezut ci
arta gi filosofia au la urma urmelor o Boort! cornuna.
Autorul lui Varit s a fost o personalitate atat de complexa, Meat oricine ar
putea fi ispitit s5.-1 considere si filosof dad. n'ar sti c5. pozitia spiritual! a acestuia
din urmi. it asigura muritorului In erarhia omeneasc5., dad! nu un loc de frunte, cel
putin un ungher de unde Universul pare un gigant fulgerat la picioarele sale.
Artistul rosteste incantatii, ale aror efecte subtile acoperl propria sa existenta,
scapata o clip! de urgia fantasticului angrenaj al lumii In vreme ce Inteleptul pulverizand cu puterea cugetarii lnsusi kosmosul executa prin aceasta o stranie
miscare de suspendare deasupra legilor sale. Aceasta, la nivelul cel mai Malt al artei
si al filosofiel
In acelagi ziar, d-1 M. Rosca face cateva Insemnari asupra Id Monsieur Teste:
Ca si eroul sau, i poezia sa era ermetica, nu se lasa usor surprins! In esenta ei.
Dar ermetismul nu era rezultatul unel profunzimi deosebite. Valery nu voia sa fie
ganditor In poezie. Era fructul conceptiei ca poezia poate rezulta mai bine din clarobscurul ideilor pentru o clip! intrevazute, cleat din lumina puternicA a focurilor
de artificii. Era concluzia unor eforturi bidecenale de a smulge din echilibrul propriu

r86

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

al cuvintelor, In ritrnul frazei, aa zisa poezie purl, degajata de elemente statue.

Nu mai era muzica simbolietilor, nu mat era goana lor dupa. nuanta. Era ceva mai
mutt. Poeziei I se aloca un sens mat adanc, de cunomtere. Sl M. Teste a facut din Paul
Valery un poet al cunmeteril i.
Tineretea

August

D. Mihail Cosma, scriind despre poetul Valery, aminteete de cursul de poetica pc

care acesta a staruit sa-1 predea chiar pe timpul ocupatlei germane:
Paul Valery, ultimul supravietuitor din familia lui Mallarme, a lui Marcel Schwob,
a lul Rimbaud, a fost ultimul Indragostit de suflet el de natura. Undeva elogiaza. singurele lui zeitati care 1-au modelat inteligenta ei 1-au rafinat sensibilitatea: i Marea,
cerul, soarele *. La o \Tanta de patrlarb al literelor franceze, dupa ce trecuse pe sub toate
arcurile de triumf, ale onorurilor literare, totmi la College de France, ca un apostol al
poeziel, ei-a tinut regulat cursul de poetica. D oar spre sfamitul vietii, eclipsa intoleranti
a ocupatiel germanel-a silit sa se retraga. Spirit fiber prin excelenta, n'a putut suporta
opresiunea i dirijarea. Un roman (d. Mihai Niculescu) care el-a scris impresiile asupra
acestei academii a frumosului conchlde: Daca m'ar Intreba cineva ce profeseazi
Paul Valery? a ft tentat s raspund: Demnitatea spiritului care nu abdica dela
menirea de a 11 el insuei
E. L OVINE SCU

Dreptatea Nola lulie 1945

In pagina Inchinata memorial lui E. Lovinescu, regretatul critic, dela a carui
moarte s'au Implinit dot ani, gaslm In articolul d-lui Ieronim Serbu aceasta caracterizare
a spiritului lovinescian:

Dada cineva ar vol ca In invazia pseudoconceptelor, pe care s'au fundamentat

diferlte teoril nebuloase, ce-au exercitat o fascinatie asupra tineretului roman, O.
desprincla o idee valabila, limpede 1 fecuncia In cultura noastra, nu o va putea gasi
decal la un singur mare critic: E. Lovinescu.
e Ea se exprima prin Increderea In fortele civilizatiel ei ale spiritului. Forma sub
care a al:drat aceste bunurt, s'a Infatleat In aspectul literar, prin pozitia sa fermi
estetica.

Esteticul constitula nu numai un criteriu pentru mice judecata de valoare, ci

mai ales un instrument de lupta Impotriva tuturor formelor de obscurantism, ce viciau

sensul adevarat al culturii.

Acest sens era larg umanist, generos, evolutiv. E. Lovinescu 1-a aparat pan& 'n
ultima clipa a vietii. Era de altfel singurul tut fanatism D.
OSTROVSKI
Veac 1Vou

D-1 N. Moraru, Intr' o prezentare a romancierului ei operel sale, arata trucla imensi
pe care acesta orb ei paralitic, a depus-o pentru a ajunge la creatia artistica din
Asa s'a cant otelul si Brigada lui Kotovski :
Tanarul traimte clipe grele. Cum poti ft de folm, and Mei nu te poti mieca, nici
nu vezl? l ia hotarlrea eroica: am sa scriu 1 Vol povesti viata, gandurlle, cele vazute,
cele traite.

s Dar cum poate un orb, un paralizat? Si cum poate deveni scriitor muncitorul,
care Mei nu etie bine Inca limba si gramatica? Incep anti de studiu, de muncl Incor-

data. Ostrovski urmeaza cursul universitar prin radio. I se cetmte. Si Invata ma,
luand examen dupa examen. Totul ce a mai ramas yin din el, se concentreaza In efortul

aproape supra uman. Si abia aci apare caracterul inflexibil, vointa de tier, Insmirea
unei juste conceptii asupra turn!! ei rolului individului In istorie. Toate acestea se adauga

unui puternic talent descoperit InsMi de autor. El s'a gasit pe sine Insmi In conditii
noui s.

PRESA MONDIALA

187

LITERATURA IN UNIUNEA SOVIETICA

Veac IV ou

August

D-1 Mihail Sadoveanu cercetcaza Intfun articol din e Veac Nou s, fenomenul
literar In Uniunea Sovietica. Legatura dintre literatura rus clasica i cea actuala,
este astfel definita:
s In Aprilie 1932, comitetul central al partidului comunist, reorganizeaza asociatiile literare ei artistice ; scriitorii devin elemente de prim rang Intru calauzirea morala a popoalelor pentru lzbanda definitivi a vastei i minunatei lucrarl de cladire
a lumii noui rsaritene.
s La prima vedere s'ar Area c9. s'a produs o desfacere totala Intre literatura claaid a secolului al XIX-lea si literatura de azi sovietica.
Cercetatorul atent va gsi Insa lr. greutate punctele de contact t;i legatura
fireasca Mtn trecut i prezent. Scriitorii niciunui popor n'au fost mai plini de ardoare decat vechii scriitori ru0 pentru problemele umanitAtil. Intelectualii ruei au
lost prin excelenta international!, de aceea gaseau atata rasunet In tineretul entuziast
al tuturor neamurilor. Adversarl ai F;ovinismulul ci ai burgheziei Imbuibate, iubind
poporul ei dorindu-1 eliberarea, ei au alimentat masiv miedrile revolutionare din trecut,

dand bogate jertfe pentru triumful de astazi al unor vechi idealuri. In vremea lor,
revolutia era protestare si vie nebulos spre o umanitate descatueata. Astazi intelectualii revolutiel octombriste au statornicit dile practice ale realizarilor definitive.
Odinioara, puterea constituita ii trimetea pe scriitori In exil; puterea constituiti de
astazi Imbratiea pe urmasii celor de atunci i onoreaza pomenirea jertfelor din trecut s.

0 ANIVERSARE
Romlinia Liberd

August

S'au Implinit zece ani de dud s'a Intrunit Congresul pentru apararea Culturii,
aminteete d-1 Aurel Baranga, notand concluziile la care s'a ajuns atunci In acest
Congres:

criitorii din toate colturlle lumii s'au adunat la Paris, pentru ca manifestul
lor colectiv sa trezeasca atentia lumii &supra primejdillor ce amenintau civilizatia.
Jullien Benda, Andre Malraux, Ilya Ehrenburg sau scriitorul englez Forster, scriltorii celor mai diverse atitudini sociale ei-au manifestat atunci solidaritatea el dorinta
lor fierbinte de a face din scrisul et vorba lor, dig Impotriva valurilor de obscurantism
ei intoleranta, pornite din Berlinul nazist sau Roma fascist. Problemele ce s'au ridicat, erau ei sunt, de o fierbinte actualitate. Rolul scrlitorului In societate, umanismul,
creatiunea j demnitatea gandiril, apararea civilizatiei, lata numai o eerie de probleme asupra carora s'au aplecat cei 230 de scriitori stranei acum un deceniu In oraeul
culturii 0.

$TEFAN ANTIM
Ultima ord August

D-1 V. Cristian creioneaza un portret al regretatului publicist Stefan Antim, om

de duh, a carui incisivitate nu i-a crutat pe multi dintre impostor!! artei ei culturii:
Multe vorbe de spirit rostite de el, In diferite Imprejurari, au flout carted..
e In anti Intunecati ai razboiului, el ei-a pastrat luciditatea judecatii. Ceea ce la
altil era optimism ei Incredere In fortele morale sanatoase ale omenirii, la Antim era
etiinta ei previziune etlintifica. A prevazut victoria, a calculat-o ei a fixat-o In timp.
Judecata lui !impede a umilit multe fanfaronacle cu pretentii de intelectualitate.
In preajma mortii, a vorbit pentru prima oara de moarte.
Consolatoare, sora sa 1-a Intrebat:

1$1 nu vrel tu, $tefane, s vezi sfareitul razboiului?

La care Antlm a raspuns cu simplitate:
Nu. Pentruca lb tiu I s.

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

188

FRIEDRICH ENGELS
Implinindu-se 50 de ani dela moartea lui Fr. Engels

cel care, Impreunl. cu Marx,

a stat la temeliile alcatuiril Capitalului s, opera monumentalli, destinata a fi principlul motor al societatil viltoare partidele comunist si social-democrat au organizat ample festivitati comemorative, iar ziarele au evocat, pe pagini Intregi, personalitatea si opera lui Engels.
Scanteia

August 1945

Editorialul relev modestia lui Engels:

Luptator. ganditor si savant multilateral, creator de stiinta, deschizator de drumud In economia politic, in critica literara, In stiintele naturale si In arta militara,
Engels a stiut sa ramana de o modestie pilduitoare atat In relatille sale de colaborare
cu Marx, cat si In fata posteritatli care i-a legat pentru totdeauna numele de creatorul
stiintei marxiste. Chiar la adanca batranete, a stint sa ramana mereu tariar In fata
evolutiei culturii si civilizatiel, mentinandu-se fara ragaz la nivelul tuturor cuceririlor stiintei si struind continuu pentru folosirea acesteia nu ca scop In sine, ci ca o
arma de lupta pentru progresul omeniriti.
Libertatea

Dintr'un vechi articol serfs de C. Dobrogeanu-Gherea, cu prilejul mortii tut Engels,

acurn cincizeci de ani:
Ca in fata fiecarei pierderl marl, ireparabile, stai neputincios I pierdut si nu-ti
vine a crede c asa nenorocire e cu putintl, ca ea In adevar s'a Intamplat. Ne-am
deprins atat de mult sa legam In mintea noastra Intreaga miscare a social-democratiei

internationale de numele lui Engels, !neat multa vreme ne va fi peste putinta s ne

obisnuim cu acest adevar trist, c marele nostru Invatator nu mai este. Si Inte o privinta de slgur ca pentru multa vreme pierderea lui Engels e ireparabila. Pentruca
Engels nu era necesar numal prin perspicacitatea mintii sale geniale, prin experlenta
sa revolutionara de o jumatate de veac, dar Engels era unicul care, prin situatia lui
exceptionala Intre partidele social-democrate din felurite tart, putea sluji ca legatura
intro dansele. Engels era Intruparea Insasi a internationalismului socialist.
Romdnia libera
D-I Costin Murgescu scrie despre Engels, care se considera ca fiind vioara a doua,
a lui Marx, asumandu-si un merit mai modest la crearea Capitalului t:

De altfel, dada munca de redactare era realizata prin diviziunea muncii, colaborarea nu era mai putin stransa. Marx ll pretula In cel mai Malt grad prietenul, Ii Impartasea imediat descoperirile si ideile sale, se sfatuiau Impreuna i hotaran Impreuna.
Tot acelasi tel de lucru si la Engels. In felul acesta ne putem explica, de altminteri,
cum puteau el face fata numeroasefor probleme organizatoare, raspunde numeroaselor scrisori pe care le primeau din tote colturile lumii ; raspundeau atacurilor ce
li se adresau, dand Indrumari lamurind toate aspectele concluzillor la care ajunsesera, In ziarele vremii si, In acelasi timp, continuand si desavarsind cercetarile lor v
Jurnalul de dimineatd

Desprindem din articolul despre Engels al d-lul B. Branisteanu:

a Poate ca acesta va ramane cel mai mare merit al lui Engels. de a fi salvat pentru
miscarea proletara, Intreaga personalitate a lui Marx, de a fi lost la dispozitia lui moralmente sl materialmente, cu acea noblete sufleteasca, cu acea rnodestie distinsa,
care a Ingadult ca. contoplti pana la necunoastere, In actiunea lor teoretica 1 practica,
pastreze totusi, fiecare, Intreaga lui personalitate s.

PRESA MONDIALA

i8g

CUVANTAREA PRESEDINTELUI TRUMAN

In seara zilei de 9 August preaedintele Truman a adresat prin radio poporului

Statelor-Unite, o cuvantare, stabilind coordonatele pe care se va cladi o pace dura bill In lume:
t Victoria obtinuta In Europa este mai mult cleat o victorie a armelor. Ea este
victoria idealului Intemeiat pe dreptul omului comun. pe demnitatea fiinei umane
ai pe conceptia statului ca slujitor, far nu ca stapanitor al poporului.
Oamenii llberi au aratat Ca sunt capabili s Invinga pe soldatil de profesie, ale
ciiror singure arme morale au lost ascultarea si adorarea fortei.
t Ne dam seama ea am ieait din acest razbol cea mai puternica natiune din lume,
cea mai puternica natiune poate din tot cursul istoriel. Acesta este adevarul, dar an
In sensul In care unit dintre noi 11 cred a fi.
I Lucrul nou, lucrul pe care nu 1-am atiut, pe care I-am Invatat acum al pe care
nu va trebui niciodata sa-1 uitam este ca o societate de oameni ce se autoguverneaza
este mai puternica, mai durabill al mai ereatoare decat oricare altfel de socletate,
oricat de disciplinata. al oricat de descentralizata ar fi ea.
t Stim acum ca. baza activitatii ai demnitatii omului nu este o aspiratle sentimentala, o speranta zadarnica sau o diblcie oratorica. Ea este alcatulta din forta cea mai
puternica al cea mai creatoare ce se afla. actualmente In aceasta lume.
Fie-ne Ingaduit s folosim aceasta forta, toate resursele noastre $1 toata Indemanarea noastra pentru marea cauza a wad pad juste i durabile.
Cele trei marl puteri sunt acum cut mult mai stranse una de alta decat orlcand
in scopul de a se ajunge la acest tel de pace.
t Dela Teheran, dela Crimeea, dela San Francisco $i dela Berlin noi vom continua
al mergem alaturi inainte spre obiectivul nostru I.
BOMBA ATpMICA
Bomba atomica, ultima descoperire
ai cea mai plina de consecinte

a atiintei
a provocat o valva nemaicunoscuta In lumea Intreaga. Presa noastra comenteaza
pe tang acest eveniment.
Jurnalul de dimineald August 1945
D. B. Braniateanu desprinde consecintele sociale pe care le va avea aceasta. descoperire:
Oricat de profan al ft al oricat experienta vied; te-ar face de sceptic, trebue sa
admiti c rezolvarea problemei tehnice a bombe! atomice, va putea aduce In viitor
marl Inlesniri al fericiri oamenilor. Energia mecanica smuls dtomilor, va reduce munca
umana soeialmente utila, la proportii mlnimale. Fiecare orn va putea avea o parte
mai mare din bunurile pamanteati, va trebui s munceasca pentru aceasta mai putin
al va avea mai mult timp pentru a se odihni, a se desfata, a se cultiva. Vor fi mai putine
motive pentru Invidti at duamanii, mai multe pentru unire, pentru tubire Mtre oameni.
Conditiile pentru construirea socialismului, a comunismului democratic, vor 11 reali-

sate Inteun mod absolut al superior.

Dar aceste perspective nu pot Impledeca pe omul de azi, sit se gandeasca cu amar aciune, ca momentul al conditiile In care a lost descoperita at Inventata bomba ato-

mica, par a da o noul, o tragica justificare, cuvantului Jul Heraclit: ca razboiul e

parintele tuturor lucrurilor...
t Marx, Engels al Lenin au proclamat adevarul, realitatea vechil afirmari a iThsofulut englez Bacon: atiinta este putere. Da, dar cu conditia ca morala i moralitatea
sa tie In practica, pas cu progresul atiintei, al tehnicei, altfel ar pier! lumea, fara ea sa
fie dreptate.
Victoria

Un amuzant articol al d-lut Geo Dumitrescu comenteazi perspectivele de imediata utilitate, rezervate, de catre areasta inventie, viitorulul:

Igo

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

0 etapd a civilizatiel umane ia sfarsit. Epoca motorulul cu abur sau cu explozie,

epoca petrolului, a electriciatii luta In declin. Mari le statiuni de energie atomic/ vor.
Impanzi In curand pamantul. Omul va munci pentru hran 5. numal un sfert de ceas
pe zi sau o sdptdmand pe an. Forta colosall a atomului va face sa rodeasca plantele
In cateva zile. Sistemul circulatiei se va schimba. Trenuri comode sau poate alt sof
de vehicule,
curate, far. sgura, fard. funingine si murddrie, vor alerga cu iuteala
fulgerului. Automobilul, cu un motor simplu si curat ca un resort de ceasornic, va ft
alimentat din condensatori sau din acumulatori de energie atomied., pe care-i schimbi

sau Ii Incarci din statie In statie

Liberia tea

D. prof. N. Birbulescu ne sugereazd, prin cateva date, revolutia pe care aceastd.

descoperire o va produce In tehnlca:
e Cunoscutul ganditor francez, Gustave Le Bon, ale cdrui publicatii Indraznete
ne-au Incantat copildria, a calculat energia ce s'ar putea obtine prin desintegrarea
completa a unui singur ban de arama (cum era pe acea vreme), de un gram. El a gsit,
printeun calcul foarte simplu, ca aproape sapte miliarde de cal-vapori ne-ar sta la dispozitie I Si dad. am vrea s5. utilizIm aceasta energie, am putea face s alerge, cu iuteala

lui obisnuit, un tren de marfd., urmand si. dea de patru ori Inconjurul pdmantului!
Un astfel de tren, alimentat cu arbune, ar consuma aproape trei milioane de kilograme I

In realitate, energia care std aseunsa In intimitatea materiel, este cu mult mai
mare. Aci teoria relativitatii a adus o preeiziune neasteptatd: dupa calculul lui Einstein, un gram de materie cuprinde 22 miliarde de caloril marl, adica atata energie
cat s'ar obtine din arderea a 3 milloane kilograme de crbunll Inainte de primul
rdzbol mondial, consumul de carbuni al Frantei era de 60 milioane de tone, adica
echivalentul energiei interne a 20 kilograme dinteun corp oarecare.
La lumina acestor cifre, ajungem sa Mtelegem marea revolutie ce o marcheazd
captarea energiel intra-atomice, prin descoperirea bombei atomice
PREMIUL NATIONAL DE POEZIE ACORDAT D-LUI TUDOR ARGHEZI
Comisiunea pentru decernarea premiului national de poezie, prezidatd. de d-1 prof.
Mihail Ralea i aid:tuna din d-nii: M. Sadoveanu, Gala Galaction, N. D. Cocea,
Mihal Codreanu, Tudor Vianu i Perpessicius, Intrunindu-se la Ministerul Artelor

In ziva de 9 August, a hotrlt sa acorde acest premiu maestrului Tudor Arghezl.

Victoria

August

Lite() perfectd armonie, exprimata In unanimitatea celor 7 voturl, marele premiu

national de poezie a fost acordat d-lul Tudor Arghezi.

Procesul-verbal Incheiat exprImA nu numai definirea marelui talent si a rodnicei

activitati a d-lui Tudor Arghezi In literatura noastra, dar Si semnificatia cu totul

deosebitd. a acestul Inteadevr exceptional eveniment In lumea spiritulul romanesc.
S'a acordat spune procesul-verbal marele premiu d-lui Tudor Arghezi, ca
o Incununare a Intregii sale activItati poetice, tinandu-se seam ca opera sa Insemneazd
un moment important de fecundi. relnoire a liricel si a limbii romanesti, In ultimii
30 de ani.
Un moment si un monument, am spune noi, fericiti cd-1 putem Inregistra acum,
In vremea biruitoarei democratii, pentru care inegalatul ziarist Tudor Arghezi a

ddruit de atatea od din marele sdu talent de artist creator de eterne valori I.
Timpul

August 1946

D-1 Mihal Beniuc scrie:

e Tudor Arghezi a luat premiul national de poezie pe anul 1945. e Cum? Arghezi
n'a luat pana acum premiul national?
se Intreabd. de sigur nedumeriti Si miratI

cetitorli. Da, aceasta e adevdrul, penibil adevr, dar adevdr... Mamie maestru al

PRESA MONDIALA

191

etivantului romanesc, Tudor Arghezi, a lost lasat sistematic la o parte de comisiile

eare au conterit aceste Incununari de opera. Ratiunile7 Oricare ar fi ele, nu au justificare. 'Una singura ar sta in picioare: premiul national este prea modest pentru mac'stinl
Arghezi si comisiile s'au sfiit I-1 dea, mai ales dupa ce-1 compromisesera acordandu-1,

cateodatt, unor anti-talente categorice. Dar de sigur, nu aici trebue cantata pricina
ca poetul iCuvinteior potrivite *, al Florklor de mucegai si al Horelor *, n'a primit
eonsacrarea oficiala prin premiu a valorii sale de mult definitivate In mintea si inima
publicului cetitori.
a

Virtorie

Un vechi prieten al maestrului Arghezi, parintele Gala Galaction, inscrie aceste

afectuoase aprecieri In marginea premierli:
Un singur an lipseste ca sa fie o jumltate de veac de cand am legat cu Arghezi
o invincibila legatura sufleteasca, sub cerurile unor zile de August si la umbra pridvoarelor M-rii Caldarusani. Am fost martor Incantat al viguroasei lui ascensiuni si
am simtit, de multe ori, cu intima durere, greul luptelor rasunatoare, pe care le da,
de 35 de ani Incoace, pe campul slovel romanesti.
It Arghezi e o natura de razboinic. Arghezi a pornit totdeauna In slujba ideilor,
a convingerilor sau dad. vreti a obsesiunilor sufletului su, cu elanul nemuritorului erou al lui Cervantes. Arghezi e un razvratit i un justitiar s.
UN MARE REGISOR RTJS: STANISLAVSKI
Graita Nou Aug us
D-1 V. Sidorov cinsteste amintirea lui Stanislavski, marele regisor rus, dela a
earui moarte s'au Implinit 7 ani:
Sistemul* lui Stanislavski, scoala sa teatrala, au jucat un rol urias in desvoltarea artei scenice I educarea actorului. Sistemul reprezinta bilantul cercetarilor
creatoare din cursul intregii vieti a lui Stanislavski si a educat o generatie Intreaga
de artisti rusi, printre care maestri cu renume mondial ca Moskvin, Kacialoy, Tarasoya, Hmelev. Stanislavski a creat, pe Wig teatrul condus de el, studiouri, care apoi
s'au transformat In teatre renumite, ca Teatrul a Vahtanangov s, Teatrul de opera
Viata mea In arta a
a Stanislavski a etc. Ideile sale despre teatru le-a asternut In cartile
si Cum trebue sa se perfectioneze actorul *, care si astazi au ramas cele mai proaspete
si mai profUnde opere de arta si Wing teatrala *.

AUGUST BEBEL SI WILHELM LIEBKNECHT

Libertatea

August

Implinindu-se 32 de ani dela moartea lui August Bebel, cel c:. ^ ost Impreuna
su Liebknecht reprezentant al socialismului german si darz luptator politic, Libertatea * omagiaz memoria acestor doi sustinatori al miscarii muncitoresti.
D. VI. Krasnosseisky scrie despre Momentul August Bebel:
Format in acei ani de grave si Inca nelmurite framantari proletariene, de convulsil care prefatau socialismul stiintific si organizatia politica a stall! a patra *,
Bebel a lost pentru istoria de atunci un moment hotarltor, un moment, In care muneitorimii germane i s'a pus o serloast problema de optiune, o spinoasa Intrebare asupra
metodel practicei politice.
Momentul Bebel* se confunda de fapt cu zorile IMP! muncitorimi organizate,
eareia Ii era necesara busola economico-sociala pentru a se putea orienta pe drumurile incrucisate ale politicei propriuzise
0 biografie a lui Liebknecht publicata in acelasi ziar, releva un moment dramatic
din viata luptatorului politic care odata cu Bebel a suferit detentiunea pe vremea
sand Germania era carmuita de Bismark:
a

In timpul razboiului franco-german (1870) se pronunta in parlament contra

politicil de cuceriri, declara anexarea Alsaciei i Lorenel ca un act de despuiere si se
Impotrivi numirli regelui Wilhelm ca imparat al Germaniei.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

192

Democratii francezi ti trimisert o felicitare pentru atitudinea lui, document pe

care guvernul prusian 11 confisca, tar Liebknecht fu tinut arestat pant la sfaraitul
razboiului. Inteun meeting tinut la Leipzig In August 1871, justifica faptele comunei
.din Paris $1 arttt ca incendiari pe agentii partidelor duamane democratiel a.
Timput

D. Paul Teodorescu evoca figura lui August Bebel:

Bebel era marxist. Mal mutt aaa cum spune d-rul Ottoi-Calin In minunata
schita biograflea ce i-a Inchinat 1 el a fost acela care a realizat In Germania
apoi, prin pilda, al In alte tari unificarea socialismului teoretic cu miacarea muncitoreasca b. A fost un auditor, dar mai presus de toate un militant, un organizator
ai un animator de masse exceptional.
Jean Saures 1-a definit drept e un mare ai bineftcator izvor de lumina, o putere
creatoare de viata i miscare e.
Iata pentru ce gandurile Moose, ale muncltorilor si intelectualilor se Indreapta.
astaziunitecatre aceasta mare figura de luptator nentru dreptate, llbertate ai pro-

71

grese.

ALE XANDRU SAIIIA

Sednteia

August

Implinindu-se opt ani dela moartea lui Alexandru Sahia, scriitorul i gazetarul
disparut la o varsta and 1ncepea O. se Infaptuiasca Implinirea sa artistica, ziarul
Scanteia InchIna o pagina amintirli lui. D. Ion Vitner, 1nfatiaeazt atitudinea cmstitt si limpede a gazetarului:
I Intr'o vreme and nivelul moral al acestei meserii era coborlt din cauza multor
inconatienti, Saida face din scrisul gazetaresc o baricada. In paginile unui mare cotidian el detine rubrica I view muncitoreati b."In lupta cu propria-1 redactie ai In lupta
cu cenzura, el reuaeate sa fact cunoscuta Wait toata apasarea grea a nedreptatii sociale,
clzutt pe spinarea Incovoiata de lipsuri ai de nevoi a muncitorimii noastre

D. L. Tintea scrie despre luptatorul politic &Ilia:

Idealul sail se confunda cu Idealul dant muncitoare. Ar fi vrut st sparga vechile
tiparnite de viata SI Inlature mizeria ai tot ceea ce apasa pe eel multi, pentru a fauri
ROW condltii de trai pentru oamenii muncii.
Sahia, Insa, era ai un realist. 41 da seama ca aceasta este In functie de un lntreg
proces de transformare, la care cauta sa la parte prin tot ceea ce a gandit i scris, punand

la contributie 1ntregul au talent In slujba acestui Inalt tel

MATEI BAS ARAB

(Maitunie 1945)
E 0 revista tanart, prezentata 1ngrijit, cu un grafic placut $i cuprinzand o literatura tanart ai ea, In care seriozitatea se aft& In bunt tovaraaie cu candoarea.

E greu de desluait din cele citite aid, unde s'ar afla grtuntele de talent ce va
Incolti maine. Toata literatura aceasta poate fi numai o spuma, cum e aceea ce Investmantt lzvorul apelor, o spurn& ce se topeate, mai tarziu, In calma, socotita curgere
0 raulu1 cu fagaauri statornic sapate.
Poate ca pe d. bond Serafim, care semneaza o delicatt fantezie, e Din lecturIle lui

11 vom lntalni al mai tarziu In publicatli de prestigiu. Renuntand tug la

pronosticuri, st prIrnim aceasta revista cu Intelegere, ca pe o ntzuinta curatt ai cinAbelard

titt eatre frumos.

TRANSILVANIA

(Sibiu, MartieAprilie 1945)

Revista socletatii e Astra 6, cultivand, In ultimul numar, preocupari de un In ter

In bunt parte limitat, se mentine la un nivel de limpezime

sobrietate formali.

PRESA MONDIALA

193

Istoria 41 are partea cea mai masiva ca numar de pagint In cadrul acestor preocupdri: un studiu al d-lui Alexandru Filipascu despre Voevodatul Maramuresului a,
alcatuit cu stransa disciplina 8tiiniflc 1 un istoric al bibliotecii centrale a Asociatiel Astra Intocmit de d. Ioan Domsa, studiu din care se evidentiaza linta traditionala urmata de organizatoril bibliotecii. Data In seama bibliotecarului Visarion
Roman, redactor al Telegrafului Roman 0, aceasta nu cuprinde In Iulie 1862 decat
195 volume provenite din donatiunt. Oh. Baritiu I Cipariu i-au lost ctitori si s'au
straduit pentru buna et dotare si randuiall. Astazi biblioteca numra 97.577 de volume si 4.525 colectii de reviste si ziare date ce pot da o Infatisare a zelului cc s'a
depus din 1862 pan acum, precum si a importantei el actuale, ca mijloc de cultura
pentru popor.
In Roiri Sllistene t d. Axente Baciu, cercetand amintirile oamenilor mai varstnici
din Saliste, care au trait sl vazut multe, cauta si. lege un interes documentar de aceste
spovedanii care, cuprinzand In oglinda vietii locale, rasfrangert din faptele de seam&
ale vremurilor apuse, au farmecul antenticitatii.
D. Pompiliu Preca scrie despre e Meetingul dela Oxford i iar d. Titus A Crisan
semneaza un articol intitulat Spre o nou6 organizare a vietil internationale expunand principiile cuprinse In Charta Atlanticului. D. dr. G. Preda, care In 1934 a facut
o calatorie de documentare In U.R.S.S., 41 Impartaseste, litteo cronica, impresiile
culese, prezentand progresele realizate pe toate taramurile, In Uniunea Sovietica,
prin planul cincinal al Maresalului Stalin.
D. Aurel Vasiliu omagiaza editia critica a operelor lui Eminescu Ingrijit de d.
Perpessicius. Un articol al d-lui Mihail P. Dan se ocupi. de Centrul de studii i cercetari privitoare la Transilvania si publipatiunile sale I.
In fruntea sumarului se afia, zugravit de d. Bazil Munteanu, Portretul Frantei
din care desprindem aceste doul pasagii ce deslusesc specificul spiritului
francez:
Desi situat In centful universului, omul francez nu este victima nieiunei hipertrofii. El e constituit din facultati care se limiteaza perfect una pe alta i nu-si Incalca
niciodati. domeniile. Rationalismul francez e un loc comun. El nu trebue Insa Inteles
ca o dictatura, ca un imperialism al ratiunii, In umbra careia sensibilitatea si imaginatia s'ar atrofia. Ratiunea Impiedeca., nu existenta celorlalte facultati, cl numat
exaltarea lor anarhica. Ea le impune si. se traduca In notiuni, sa de.vina dare, adica,
In fond, sa fie comunicabile deci fecunde.
Intemeiat pe date comune tuturor oamenilor, sociabilitatea franceza. tinde la
realizarea unut tip uman universal, valabil la toate latitudinile si epocile. Ea tinde,
ca atare, nu la diferentierea indivizilor, cl la Infratirea lor a.

STIINTA. SI PRO GRES

(IanuarieMartie 1945)
Revista stiintifica a liceelor militare se prezinta cu rosturi de completare a studiilor
din liceu, de irecere In revisti. a celor Invatate, oferind spre rezolvare o seama de probleme din domeniul matematicilor, fizicei si astronomiei. Atentia elevilor este Indrumata mai cu seama catre stiintele exacte ; problemele date pot servi clrept teste pentru
masurat capacitate& elevului, curiozitatea i aplicatla lui precum 1 feint In care el
si-a asimilat cunostintele.
Pornita din imbold pedagogic, publicatia poate fi un bun ajutator profesorilor din
specialitatile mai sus amintite i un fel de stadion deschis elevilor, pentru suplele si
patrunzatoarele lndeletniciri ale mintii.
Ca lectura aflim o biografie a lui Lazare Carnot, om de carte, politician si strateg,
cel care, dela subtilele preocupari matematice a trecut pe campul de lupta ca si. desavarseasca victoria Revolutiei In 1794. Articolul este semnat de d. prof. universitar
Gains Jacob. D-na. prof. Filofteia Bratila publica un articol despre Desvoltarea
Matematicei la Romani *.
13

194

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

LUCEAFIRUL

( Mailunie 1946)
Ultimul numar sosit, Inegal i incomplet In alcdtuirea lui. Cronicile cuprind fapte
literate disparate, nu oglindesc nict mdcar partial activitatea culturald, fie chiar 41
regionala. Eseul, literar ori filosofic, lipse5te.
Mai substantial este studiul d-lui N. MArgineanu asupra carierei politice I Innstuirilor presedintelui.Roosevelt *, studiu completat cu o cuvAntare comemorativd,
La moartea pre5edinte1ui Roosevelt *, rostita Intr'o seding solemn& a Asociatiel
Romano-Americane din Transilvania.

Democratia lui Roosevelt, respectul su pentru ideea de adevdr, libertate

dreptate, precum i fericita balantd dintre idealism 5i realism scrie d. N. Mdrgineanu
au lost considerate toate i Intotdeauna prin prisma unei constiinte istoric
de largd amploare si sub unghiul de vedere al unor perspective cu adevdrat mondiale s
D. Petre Hossu semneazd o parabola Intoarcerea fiului risipitor * care nu e lipsit
de calitIti de sensibilitate, dar se Miltiseazd cu conturul palid al lucrurilor de mai
Inainte cunoscute. Schita d-lui Victor Papilian s Petrecere de yard cultivd un pitoresc
de situatil si e serfs& cu voiciune. Versurile, In genere, vddesc bune intentii dar sunt
insuficiente ca realizare.
MERIDIAN

(AprilieMaifunie 1945)
Ultimul numdr al revistel craiovene are un aer de prospetime, de noutate ; nici
haina, nici cuvantul nu se aratd a fi provinciale. Poate Insd c impresia aceasta ne-o
d. lectura celor cloud articole ale d-lor Petre Pandrea si P. Constantinescu-Ia5i, In
care faptul artistic este explicat In dependentd de conditille social-economice.
Punctul de vedere adoptat de eel do1 autor1 este Inca inedit la noi, cel putin pe
tarAmul criticei plastice pe care se desvola cele cloud articole. D. Petre Pandrea Intocme5te coordonatele psihologice ale picturli lui Pallady anexAnd esteticei un domeniu proaspdt, In care perspectivele se deschid cdtre alte orizonturi. Existd, In
comentariul d-lui Pandrea, un . altceva exprimat cu sinceritate, cu vigoare, cu Benindtate 5i mai ales cu grija de a respecta valorile, acolo unde acestea se afld.
s Arta cre5tind primitivd de d. P. Constantinescu-Iasi este numai un fragment
din cursul inaugurat recent de d-sa la Facultatea de Mere din Bucure5ti; planul Pe
care be articuleazd capitolele acestui curs este cel legat de intimitatea structurii economico-sociale In evolutia ei istorica, mod care de asemeni frange liniile convelytionalismului academic.
Interesant ei de o elegantd tinutd l studiul d-lui Al. Ciordnescu, Teatrul In
versuri 6, cbiar dad. preferintele noastre If ar fi de acord cu Incheerea la care ajunge

d-sa, atunci arid acorda un merit mult prea mare teatrului versificat.
Rezumativ, d. Vasile V. Georgescu reia tema timpului sufletesc dup firul cdldu-

zitor ce porne5te dela Bergson s1 trece prin opera lui Proust. Mai dam un articol
despreEsenin al d-nei Nina Vasiliu, un portret al d-lui Petre Pandrea scris de d. Tiberiu
Illescu 51 o conferintd a d-lui I. Mihdescu despre Poernul lui Paul Claude! s.

RISFOIND REVISTELE SOVIETICE...

Revistele sovietice aunt mai toate , de stricta specialitate. PrIn aceasta inteleg ca

aunt consacrate unor anumite ramur1 ale stiintel, literaturil, artel sau tehnicei.
Revistele literate importante stint

dac nu se la In consideratie faptul ca mai fie-

care regiune 5i oras 151 are revistele sale putine la numar. Dintre cele editate laMoscova

retinem Nova Mir (Lumea noud) care sub o coperta albastrd 51 un format care reaminteste La Nouvelle Revue Francaise de pe timpuri, se consacrd mai ales Metaturn originale i criticil literate sovietice,fiind condusd de un colegiuredactionalcompus

din scriitorii consacrati Constantin Fedin, Mihail $olohov, A. Surzoro si pand la

moartea lui de Alexandra Nicolaievici Tolstoi, caracteristica ei Bind 0 contributie
Insemnata mai ales In domeniul poeziei, revista consacrand multe pagini tinerilor

PRESA MONDIALA

195

poeti. A doua revist, tot atftt de voluminoas1 siimportanti, e Znamie (Stindardul)

care are drept subtitlu urmatoarele: Revist lunar& de literaturk art& si politic&
sociall. Colegiul redactional e compus din cel mai celebrl scrlitori sovietici: Const.
Simonov, Anatolii Sarascenlw, L. Timofeev, Nicolaie Tihonoro, M. Toicenov 1 renumitul

dramaturg Vsevolod Viskevsky, care ocupl si locul redactorului responsabil. Revista

Znamie seamn In format Revistei Fundatiilor Regale, are mai totdeauna dela
200-400 de pagini, o copert galbuie cu titlul In rosu, Public& In afar% de literatura
originalk si de poezii, piese de teatru inedite, articole de critic& el traducer( din
autorii englezi j americani si romane (In foileton). In genere, toata revistele public&
romane In serie. Aceste romane apar, In volum separat, dupl ce au fost tiprite In
cuprinsul revistei timp de cateva luni.
In ultimul numb' al revistei Znamie gsim spre a ilustra sumarul revistei
un roman al lui Alexandru Fadeev, patru poezii de Leonid Pervonaisky, traduse din
ucraind, poemul lui Amo Saghian Plopul verde (tradus din armeara) poezil de
Vera Zviaghinteva, o nuvell de Osip Cern, capitolul ultim din romanul lui Alexandru

Zonin iFrati de mare *.

La rubrica Publicistilor C&zuti pentru Franta o dare de seam& tradusl din
frantuzeste pi un articol tradus din engleza.
La rubrica Critic& 1 Bibliografie o dare de seam& despre discutille din Societatea scriitorilor sovietici pe tema Scriitorli sovietici despre marina de rlzboi
st un articol consacrat noilor tendinte ale versificatiei, iscalit de Vs. Azorov. Multe note. Unele cu caracter polemic. In total un numgr foarte viu, extrem de
interesant.
In afar& de aeeste don& excelente reviste, care apar la Moscova, imam cu bucurie
numele. revistei Zvezda (Steaua) care apare In Editura de Stat pentru Literatura la Leningrad. Cu toate ca redactorii acestel reviste ne stint mai putin cunoscuti,
nu putem sa nu relevAm calitatea exceptional& a materialului publicat i pozitia
spiritual& si estetizant& a revistel. In Nr. 2, ultimul care a ajuns la nol, gasim poezii
de Mihail Oudin, Anna Ahmatova, Ilya Arvamenko, Maria Kommisarova, un roman
de Ivan Kratt, intitulat Insula lui Baronov c si consacrat primeler expeditil rusesti
In insulele Aleutine si Alaska, un roman scris cu atata colorit si nerv Meat intrece
cele mai magistrale opere ale scrlitorilor americani, specialisti In materie, o nuvel&
pi mare *

de Alexandru Zonin, (Viata continua) alta de Al. Stein (Lacul Lebedelor) si o povestire
extrem de original& a lui Vuvalod Ivanov Tigrul si chesonul . o nuvell care merit&
pi

trebuie s fie tradus, Note de calatorie din Urali de Ghenadie Gor.

La rubrica Jurnalul scriitorului * semneaz& Nicolaie Wagner despre Sentimentul

tineretii 1, cunoscuta romancier& Olga Vors public& o parte din corespondenta el cu
Maxim Gorki iar Boris Lichenbaum un esseu intitulat De vorb& despre rneseria
noastr, (esseu pe care-1 reproducem mai jos)

La rubrica
articol despre
vindecare.

Stiinta si tehnica 6 profesorul N. Petrov public& un substantial

Temeiurile luptel* Impotriva cancerului l tehnica modern& de

Un grup de scriitori semneaa un necrolog consacrat hit Al. Tolstoi.

La rubrica Critice 6 Pavel Gromov Incepe seria de articole care vor fi consacrate
. Literaturii anilor de rzboi iar colegiul redactional al revistel invitk pe toti scriitorii s participe la desbaterea acestei teme, trimitandu-si articolele si... exprim&n&
du-si prerile. L. Ghinsburg, un critic bine cunoscut In Uniunea Sovletick scrie despre
Hertzen beletrist.
La rubrica Arhiva literal% Gh. Belli scrie despre Un episod din viata setttorului Garsin *.
Bibliografia e bogat pi notele isalite de cel mai cunoscuti scriitori prezina citi-

torului cate o carte, Cate un poem sau un esseu In citeva rnduri sau... coloane...
Tot ce apare In Uniunea Sovietick tot ce se tipareste. Criticile nu sunt mai pntin
cinstite decat laudele. Si Inainte de-a Incheia aceastl extrem de sumara trecere In
revist& a publicatfflor literare sovietice din ultima lunk vom traduce articolui lui
Eichenbaum consacrat

Meseriei noastre*:

13

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

196

Meserta scriitorului e o meserle grea... Dar mai ales nici nu e meserie!

Versurile unui tartar poet Incep astfel: Sunt trist fiindca trite leg cat de putin
pot exprima cuvintele. Ma bucura, aceast marturisire. Dupa ce a trait 0 a gandit
mutt, scrittorul se reculege un timp. Devine mut. Altii din pacate
devin vorbareti... Nici una Mei alta nu sunt de dorit... Dar astea sunt faptele 0 nu le putem nega.
Cuvintele trebuesc cantarite I masurate din nou. Ele trebue scufundate In versuri, controlate In greutatea lor de Bens *i importanta. Poate ca din cauza prea marii
u*urinte, avem astazi mai multa poezie decht proza. Unii poet! au devenit prea de
tot vorbareti ; icanta ca pasarelele i.. uneori si despre preferintele Mr
A* prefera sa fiu o floricica iar nu un poet s... Dar ei uita c nici pasarelele nu mai canta
pretutindeni si nici totdeauna si poate c nici ele nu mai canta cantecele cele vechi.
A reconstrui psihologic, a trezi con*tiinta si creatia e mai greu decal sa reconsstrue*ti o cash. Greutatea consta In aceea ca. nu ne putem relua pur i simplu
treaba Intrerupta ; not Incepem o constructie noua, cu desavar0re noul, fiindca am
vazut o lume noul, o noul realitate. Am trecut prin ace*ti ant cu ochii deschi0, cu
urechile avide, cu inima batnd In graba, cu gandurile strunite. Nu e u*or sa gasesti
dupa toate acestea, cuvintele trebuincioase, sigure, nu e u*or sI. alegi o Ulna, un
1 genre
nici personajele l nici stilul. De ce s ne prefacem cum c totul e gata la

noi? Asta Inseamn ca vom crea un aspect mincinos al muncii scriitore0i, lucru
foarte putin folositor i literaturit i poporului.
In timp ce lucra la e Anna Karenina Tolstoi li scrise lui Fet (mare poet rus n.
trad.) Cat de Inspaimantatoare e munca noastra! In afara noastra, n'o *tie nimeni.
Pentru a munci trebue sa-ti creasca schele sub talpi i aceste schele nu depind
de tine. Data incepi sa lucrezi fara schele, vei cheltui materialul l vet ridica !ark
Bens
astfel de pereti care nu vcfr suporta niciodata un acoperi*... care nu vor putea
11 terminate !...

Cuvinte grele! N'ar fi ram de pilda SI. le scriem pe o pancarta l sa le atarnam

In sala de sedinte a Societatii Scriitorilor nostri pentru a-I lecui do pasiuni...
Treaba iscrittorului l literaturti nu consta de loc In oglindireas a ceea ce poate
crede fiecare i singur, nu costa de loc In e ilustrarea *In plus a fenomenelor de pe acum
observate, indicate, i precizate. Pentru a face e treaba aceasta s nu e nevoie des schele i.
Pentru a crea Inteadevar scriitorul trebue sa fie convins ch. face o descoperire ca
desleaga nodul principal al vietii, ca destainue*te oamenilor un adevar nou l Impor-

tant pentru ei.

Inteo schiti din Adolescenta Tolstoi descrie

minunatele, neuitatele dimineti s and, singur cu el-Insu0 1st revedea imprestile, sentimentele, gandurile trecute,
le compara, ajungea la noi concluzil *i reconstruia dupa date cunoscute numat
de el lumea Intreaga.
Eram convins, adaoga Tolstoi ca aceste conduct! nu
erau noui numat pentru mine ci cI. erau pozitiv nout. 0 simteam datorita luminii
ferIcite si nea*teptate pe care o varsa asupra vietti mete descoperirea foul, a adevarului. Simteam In interior ca. nimeni In afara mea nu va ajunge niciodata sa
faca o descoperire asemanatoare i. Care multi dintre scriltoril no*tri contemporani
pot sa. se laude cu astfcl de 1 dimineti singuratice *? Cu aceasta lumina fericit i stralucitoare ? Cat de multi sunt aceia care au avut ragazul salt verifice expertentele *I
impresiile, adunate in anii razboiului, call au reu*it sa-si cantareasca sentimentele,
gindurile i complexitatea Mr ? Accasta e neaparat necesar oricarui proces de creatie
dar aceasta cere timp l puteri l Incapatanata vointa si imaginatie i mai ales
marl stimulenti interior!. In lipsa Mr nu poate fi vorba de creatie.
Trebue s avem grije de schelele s munch scrlitoricesti, fiindca aceasta munc

nu e o meserie i chiar nu e o profesie. Care a simti, a gandi *i a vorbi

e o profesiune ?

Oare cuvintele
Vreau sa traiesc pentru a sided i cugeta s Inseamna acela0
lucru cu Vreau sa flu un inginer ? 1 Cred ca nu tocmai ; altceva e ca scriitorul trebue s
lath. asa 1l cuno*tea Cehov medieina.
cunoascl multe ca un profesionist, de pilda
In 1874, Tolstoi scria unei prietene care I se plansese de zadarnicla vietii sale :

In ceea ce ma prive*te, eel putin, mice a* face sunt totdeauna convins ch.
patruzecl de secole m privesc de pe Inaltimea acestor piramide I (vorbele lui Napo.

197

PRESA MONDIAL A

leon In Egipt) *1 ca se va opri Intreaga lume daca ma vol opri! De sigur e o ratacire *I chiar o a fantezie de a mea! a. Dar atunci cand din astfel de fantezii se nasc
lucruri atat de reale, de convingatoare I necesare* vital, cum e de pildd Itazbot
qi Pace s sau Anna Karenina *sau Invierea i Inseamna ca In aceste fantezii se ascunde
o parte dintr'un adevdr Malt al moral, un adevar social... Inseamna ca acestea au un
punct de sPrijin real In vial& si In istorie.
N'ar fi rAu s Inscriem si aceste cuvinte ale lui Tolstoi In sala de festivitati a Societatii Scriitorilor. Caci ele ne vorbesc despre esenial, despre stimulentii launtrici
Acum e timpul st se desvolte critica. Ea l-ar putea ajuta pe scriitor
despre schele
(In opera de constructie a schelelor) *I pe cetitor (In construc(la adevaratelor reprezentar! despre literatura contimporant). Si totusi problema criticei a ramas Intru catva
neatinst. De ce? Multi cred cd critica e o specialitate deosebita a carei menire
principal& e a& stabileasca cum si despre ce trebuie at se aerie. Dar cu ce drept al pe
ce baza ? Scriitorii au dreptate cand se indigneazt pe critici ; dact cutare critic atie
a*a de bine cum trebue sd se aerie decat st scrie un articol de critict mai bine
ar aerie (el) un roman ! $i criticul nu poate st raspunda caci n'are decal o aerie de repte
de sub-chirurg ai nimic altceva In el. Oare In aceste retete consta puterea ai stralucirea lui Belinsky? Oare aceasta era tema certurilor lui literare cu Gogol? Oare
despre aceasta scria el In articolele lui despre Puakin ai Lermontov ? NW El scria
despre conceptiile creatoare ale scriitorului, despre s palpitantele probleme ale eontemporaneitatii
despre constiinta individuall ai vitala a epocii, privite In Intre-

gimea ei. Tot restul era Itsat la o parte ; ceea ce e important e

fundat pe

istorie.

Aceasta nu era numai critict ci ai *Uinta literaturii. Dar nu aceasta e principalul. Cad niciodata criticii n'au fost numai anta! Ceilalti care apar In momentele
tulburi ale literaturli sunt ca niate gaze si fluturasii: traiesc o singurd zi. Cine deplange
pierderea lor ? Gine-i cautt ? Si noi am avut dinteacestia.. si slava Domnului
au pierit !
To$i adevaratii critici au fost fie scriitori, fie oameni de atiinta. A treia categorie
criticul In stare purl n'a existat, nu exista si nu poate st existe vreodatt. El e eau-

tat datorita unel nelntelegeri.

Esenta problemei nu e In critica ca atare ci In stiinta literaturii. Nu mai exist&
desparpri. Timpul nostru a distrus compartimentele si pe bunt dreptate. CrItica
nu e o specialitate ci un a genre literar. *Uinta literart se all acum Inteun stadiu
de devenire i cercetari. In timpul nostru, stiinta poate st existe si sa se desvolte numai
In mdsura In care e necesard i4ii. Accasta se refert nu numai la atiintele experimentale ci al mai ales la cele ihumaniste la Istorie *1 la astronomie (la tot ce ne poate
Imbogati sufleteste). *Uinta literaturii nu e o ocupatie academia cl o problemt
care se pune tuturor. Intai de toate at rezolvam problema vitala, necesart nout: a&
recitim trecutul la lumina noilor deseoperiri nationale, istorice, psihologice,
morale. Avem In trecut, o aural inepuizablia de experienta. De pe culmile pe care ne-a
Indltat istoria, vedem ceea ce nu au putut zari stramoaii nostri. Toatt tradilla noastrt,
lntreaga literaturd rust din al XIX-lea secol, primeste altd putere, alta semnificatie.
Nu mai vorbesc despre Razboi ai Pace dar ai Evghenie Oneghin ai Lin erou al
timpului nostru ai Gogol *i Turghenev *1 Dostoievsky si Cehov toti cer o nout lutelegere. Tin fapt caracteristic, care dovedeste nevoia aceasta vitala a poporului nostru:
ciclul de conferinte, anuntat de lectoratul facultatii de litere din Leningrad a adus 0
multime de oameni 600 de auditori au urmdrit acest ciclu intitulat: Romanul rus
si importanta lui universala v
Doar vet! fi vazut cum asculta aceastt multime In care studentii aunt o minoritate I Ascult& ca si and ar fi primit sfaturi pentru propria lor purtare In viatd!
Cred ea acesta e raspunsul problemei criticii. Critica se naste din cunostinta literaturii, din stiinta ei. E legata de ea indiscutabil. Exista i acum dar sub alt&
forma. Si numai prin cunoasterea adanca a literaturii literatura noastra contemporant va avea schelele necesare prin cunoastere deci ti nicidecum prin felurite
teorii sau indica-pi cum at se aerie.
Si ca at Incheiem sa nu uittm punctul cel mai important, care se raporta la
cele clout probleme: In discutille despre meseria noastra sa nu uitam ed literatura

x 98

REVISTA PUNDATHLOR REGALE

eritica existl astlizi nu numal In sanul Soc. Scriltorilor sovietici ci l peste granitele
tut de pita. (Intre altele) pe front.
Cand aceasta literatur va ajunge la not va trebut sa discuttim despre multe din
nou. Cred Ca atunci vor creste l i schelele i 41 ale scriitorilor 01 ale criticilor
Din revista sovieticl Zvezda *.
gl

Leningrad. Trad. de S. G.
CEI 12 ANI AI REGIMULUI ROOSEVELT

The American Mercury Vol. LX Nr. 256 Aprilie 1945

D. Henry Steele Commager profesor de istorie la Universitatea Columbia st
membru al comitetului Ministerului de ItAzboi pentru studiul istoriel r&zbolului
publicA in revista The American Mercury o apreciere asupra celor 12 ant ai regimului

Roosevelt. Min cateva citate:

I Ca st Wilson, Roosevelt a vizionat o organizatie international& (WO. rAzbol,
Imputernicit& a mentine pacea. Dar el a clutat O. se evite greselile ce au dus la Mirangerea planurilor lui Wilson. In loc de a se tine departe de Aliati, el s'a asociat cu ei,,
punand astfel temelia grupului Natiunilor-Unite. In loc de a arnAna detallile practice

ale cooperatiel Internationale, el a patronat o seaml de conferinte.

Roosevelt 1si are locul In marea traditie a liberalismului american, Impreun&
cu Jefferson, Jackson, Lincoln, Theodore Roosevelt si Wilson. Liamd conducerea
statulut Hite() vreme in care insesi temeliile Republicei pareau amenintate si cand
oamenii Incepuser& Ca dispere de IndemAnarea democratic! constitutionale pentru a
gasl leac crizet, el a restaurat Increderea si a dovedit el democratia poate opera tot
atat de efectiv in momentele de triza...Liberal, el a pus guvernul In serviciul poporuhit, In mod Otis ; conservator, el a impus reforme menite Ca inttireasci. resursele naturale ei omenesti ale natiunii, a restaurat agricultura i afacerile la prosperitatea anterioarA si a saivat capitalismul. El a vAzut problemele guverram&ntului In primul rand
drept politice si nu economice, cl politica trebue Ca controleze economia si nu Myers
si el politica este deopotrivl artA si stiinta. El a respins izolationismul, cerAnd pentru
America Inca ()data locul ei st rAspunderea In afacerile mondiale, tar dup ce a uniHeat poporul american In privinta chestiunilor fundamentale ale democratlilor sl
rlzboiului, a promovat o conducere a raaboiului, taxa., energetic& Qi reusit& e.

NUTRIND BINE 40.000.000 OAMENI

Nr. 6 Mai 1945
Cercetlrile flcute cu privire la nutritie In Statele-Unite aratA cA 40.000.000 de locuitort au nevoie de mai mult& mIncare cleat o au In conditiile obisnuite. Pe baza acestut
rapt stiintiflc, d. Arthur Moore public& In revista Atlantic un articol In care, sustinand
parerile mai vechi ale d-nel Mary Elisabeth Lease, accentuiaz nevoia ca productia
agricola sa fie mritA:
Nu se poate vorbi de supraproductie, scrie d. Moore, and sunt atItea milloane
,

The Atlantic Monthly Vol. 175

de oameni subnutriti, and atAtia copii nu mlnancl dup& foamea lor, cand atitea
fete il valid cinstea nu numai pentru lux, dar I pentru a se nutri mai bine.
CercetArile stiintifice, fAcute In preajma actualului rlzboi, au arAtat .A,meri-

canilor cA 78 la sua din muncitori nu aveau, niel atunci, o nutritie suficienta, tar
87 la suta din copiii de scoala aveau lipsa de vitamine.
De aid necesitatea ca activitatea fermierIlor sa fie intensificatk productia de
animate maritl, cultivarea gramelor depAsita L
CERCETARI SI REALIZARI AGRONOMICE
Nr. 3
U.S.A. Vol. 2
D. Eliott Merrick public& un articol privitor la opera guvernmintului american
in materie de cercetarl agronomice:

Productia agricola a Statelor-Unite s'a marit aproape cu o treIme In timpul

actualului rAzbol al aceasta In ciuda faptului el 3 milioane l jurnatate de fermieri

PRESA MONDIALA

199

au fost chemati sub arme sau Intrebuintati In Industrie de razbol. Ridicarea productiei se datoreste, In parte, V masurilor luate de Ministerul Agriculturii, In diferitele-1
centre experimentale.

Productla de rosii a Florldel a fost salvat& dela ruing, savantil Intrebuintati

la centrul din Beltsville descoperind o varietate de tomate care rezista boalelor ce
inacinau pe celelalte. De asernenea, s'a descoperit l un puternic insecticid Impotriva
viermilor verzil i Impotriva altor paraziti.
Tot la centrul din Beltsvillau s'a mai Mut urmItoarele descoperiri: procedee
ea merele sa nu mai cada, din porn Inainte de a fi coapte, procedee ea porch al dea
sunca. WA multi grasime, sau ca albinele s alba o tromp& mai lune', ea astfel sa
poata pompa sucul florilor mai In adinc, producAnd mai multa miere. Mustele care
d1.uneaz1 animalelor sunt acum staxpite prin foul insecticide, care nu sunt dlunatoare
Wei animalelor, nici pamenilor, ci ynumai insectelori.
PLANUL PENTRTJ ASANAREA VAILOR MISSOURI-ULUI
The Atlantic Monthly
Nr. 6 Mai 1945
Vol. 276

Revista americana. e Atlantic., sub semnatura d-lui R. Lasch, se ocupl de planul

de indiguire Si dirijare a fluviului Missouri, pentru a se preIntampina lnundatiile st
seceta pricinuite de acest riuviu In diferite perioade. Mai matte state vor folosi de pe
urma vastului plan privitor la vaile Missouri-ului, plan mult mai mare decal acela realizat deja pe vane Tennesee-ului.
e Agricultura l crescatoriile de animate, energia naturalg, precum i Intreaga
viato. a Statelor-Unite vor bolos! imens de pe urma nouti realizAri.
Inca din Decemvrie trecut, Congresul a votat ca imediat dupa rAzboi sa se cheltuiasca surna de 400 milioane dolari pentru Inceperea lucrarilor. Realizarea Intreguluj
plan va costa Inc& un bilion de dolari, durand poate douazeci de ani.
In special, inundapile lngrozitoare, adevarate potopuri, din 1943 si 1944, au lost
hotarttoare pentru pregatirea noului plan.
4 Bazinul fluviului Missouri este de zece oil mai mare decal statul New-York si
va avea nevoie de eel putin o silt& de zagazuri de /elul acelora din valea Tennesee 4.
GARANTII UNIVERSALE PENTRU MUNCITORI
Free World
Vol. IX Nr. 6 lunie 1945

Sub Mini Garantil universale pentru muncitori e, d. C. W. Fowler expune problemele ce frAmanta pe conducatorli muncitorimii americane. Inca din 1942, Philip
Murray, presedintele Congresului Organizatiilor Industriale C.I.O. a luat initiative unei colaborAri depline i directe cu organizatiile muncitorestl ale NatihnilorUnite. La Conferinta dela San-Francisco, Philip Murray s'a lntglnit cu Vasile Kuznetsov,

presedintele organizatiilor muncitoresti sovietice, ducand mai departe discutille dela

Londra, unde s'au pus bazele pentru o nou& federatie muncitoreasca mondiall.
Philip Murray a /lent urmatoarele propuneri In fata delegatilor muncitorimil la
San Francisco :
1. Crearea de cAtre organizatiile muncitorestl ale Natiunilor-Unite a unui comitet
pentru promovarea mondiall. a intereselor educative i culturale, ale tuturor popoarelor.

2. Intocmirea unel declaratii universale a drepturilor omenesti, astfel ca sa

se nimiceasca pentru totdeauna oriee fel de discriminare rasialt i religioas& In lume 4.
e 3. 0 functionare reusitt. a comitetului universal muncitoresc In materie sociala
si economic& I cu o reall participare a muncii 4, e pentru a statornici dreptul tuturor
lueratorilor din toate Wile de a se lneadra In uniuni, potrivit alegerii lor 4, precum
si realizarea unui ajutor afectiv pentru Imbunatatirea nivelului de trai, ridicarea
salariilor si micsorarea orelor de lucru In toate yArile.

La viltoarea Intrunire din Septemvrie, la Paris, a organizatiilor muncitorestl

ale Natiunilor-Unite, acest program va II desvoltat si dus la Indeplini re

200

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

LOCUINTELE, DUPA RAZBOI

Vol. 2
Nr. 3
U.S.A.
In Statele-TJnite se pune problema locuintelor de dup. rzbol, industrille cautand
sa furnizeze partile mai importante ale casei prin fabricatie In serie:
Probabil ca InclIzirea se va face In interiorul zidurilor, podelelor i plafoanelor
astfel ca zidurile reci O. nu mai consume cAldura emanata de radiatoare, ci Insist
peretli O. fie calzi, asigurand astfel mai mare cAldur. i economie. De asemenea, zidu-

rile expuse la sud vor fi de sticl., Inmagazinand, iarna, cAldura solar.. Arbitectura
nouilor locuinte va fi functional., iar faptul c. industriile vor furniza pArti In serie
cum ar ft camerele de bale sau bucAtAriile sau unii pereti
nu va uniformiza aspectul
estetic, pe care planuitorii se gandesc sA-1 lase variabil, respectand gustul cstetic
individual s.

VESTI DESPRE UPTON SINCLAIR SI LOUIS BROMFIELD

2 lulie 1945
Vol. X XVI Nr. 1
Newsweek
Upton Sinclair, care ii pastreaz toe. vigoarea intelectual. la varsta de 67 de
ani, a publicat recent un roman-pamflet Dragon Harvest (Recolta Balaurului), In care
se ocupA de evenimentele politice dintre Mnchen si aderea Frantei.
E o recapitulare a istoriel pe care am trait-0 cu top!, fire* cu dedesubturile ei.
Vorbind despre Upton Sinclair Bernard Shaw declari. recent: Cand cineva ma
Intreabfi ce s'a Intamplat In timpul vietii mole, eu nu ma refer nici la paginile ziarelor,
nici la carp cu autoritate, ci ma refer la romanele Jul Upton Sinclair *.
Romancierul Louis Bromfield, pasionat de agricultur., aduce In ultima sa carte
Pleasant Valley (Valea ademenitoare) nu numai descrierea peisajului fermeator, a
dar
oamenilor de acolo, plini de credinte si obiceiuri pitoresti, de viziuni legendare
mult mai mult.
Bromfield pune problema relatiilor morale, sociale I economice dintre fermierii
care Inboard noi metode de cultivare si de Impartire a bunurilor, dovedind simt
social si nu sete de folos personal.
E un fel de expellenta tiintifica, plini. de talc si cu relevante semnificatii.
CAPRELE LUI CARL SANDBURG
Life 18 Iunie 1945
Marele poet american Carl Sandburg posedui o vast. ferm. si crescAtorie de animale
la Harbert, In statul Michigan. Revistele americane i mai ales Life 11 InfAtiseaza pe
marele poet, urmasul lui Whitman si sustin.torul unui stil energetic si socializant
In liric., In mijlocul animalelor pe care le Ingrijeste. In special, caprele sunt rasfatate,
avand tot felul de instalatii si filnd adesea hrAnite chiar de poet si de sotia sa, amandoi
acum cu pArul alb ca z.pada, dar Mc. vigurosi si fericiti.Sotii San dburg sustin ci. dintre
toate animalele caprele sunt cele mai devotate si mai prietenoase fat. de om, producand pe deasupra i lapte, care este mult cAutat In Statele-Unite.
CARTI NOI AMERICANE
Harpear's Magazine Nr. 1141
Iunie 1945

In Statele-Unite apar 0 seam. de carti cu un talc deosebit de constructiv. Oamenii

care, In anii acestia de rzboi, au luptat cu Germanii si mai lupta cu Iaponezii si-au
acumulat o energie si un spirit combativ la care nu pot renunta, alat. Inapolati acasa.
In Coming home (Ajuns acas.) d. Lester Cohen descrie tocmai cum o astfel de experienta

castigatil pe front slujeste eroului su si. lupte i In crawl san, 1mpotriva coruptiel
nedreptatii. Intealt carte, recent aparut., 1ntalnim aceeasi tem. constructiva,
de data asta lupta ducandu-se lmpotriva prejudecAtilor familiei eroului.
Marshall Field, conducatorul a don. Insemnate publicatii arnericane Pi Ern
si Chicago Sun, a publicat, recent, o carte Freedom is more than a word (Libertatea-i
mai mult cleat 0 vorbd), In care discuta cu simplicitate i sinceritate problemele demo-

PRESA MONDIALA

20I

cratiei. El pledeaza pentru o nouI educatie, departata de cea ritualista si mecanica,

o educatie care sa Intlreascl simlamintele sociale ale oamenilor, desbarandu-i de cliseele prejudecatilor. De asemenea, Marshall Field denunta presa semi-monopolista,
subliniind ca In multe orase americane libera concurenta Intre diferite ziare nu mai
este posibill.
In lucrarea A price f or peace (Pretul paci), d. Antonin Basch subliniaza tendinta civilizatiei europene cdtre economia planificatI si catre trecerea In proprietatea
statulul a industriilor.
Emil Ludwig a publicat o noud carte Cucerirea morald a Germaniei, In care arata
cum nu numai oamenii nestiutori din Germania s'au lasat prada ideilor i atitudinilor
93 de savanti
inumane, dar si savantii germani. Ludwig reaminteste cum In 1914
germani au semnat o declaratie prin care aprobau invadarea Belgiei ; cum In 1932
1.200 de profesori germani au preamarit hitlerismul, cerand studIerea temeinica a
cart!! lui Hitler, Mein Kampf. Astfel, spune Ludwig, se explica ratacirea Intregii Germanii, iesirea ei din respectul fata de omenie si civilizatie, primejdie care se poate
repeta dad . nu se iau masuri definitive.
Dramaturgul si scriltorul Franz Molnar, In varsta de saizeci si*ase de ani, traieste
la New-York, unde se afil. din 1939. Actualmente, el scrie un roman si 10 redacteaza
memoriile.

Theatre Arts

GANDURI NEBUNESTI I
Vol. XXI X
Nr. 4 Aprilie 1945

RIzboiul apare, sub diferite forme, si in teatrul american. In piesa d-lui Philip
Barry Foolish Notions, ce se joaca pe Broadway cu Tallulah Bankhead, suspendandu-si
pentru aceasta activitatea cinematografica, putem urmari o situatie creata de actualul
razboi.

Eroina este o actrita, care, fiind informata cI. sotul i-a murit pe front, este gata
O. se cunune cu un actor, partenerul ei. Vestea Inapoierit sotului rastoarna toate planurile. Criza pe care o Incearca sufletele celor trei personaje: artista, sotul si acela
care trebuia O. fie al doilea sot este proiectata In scene fantastIce, desvaluind gandurile
*I sentimentele fiecaruia. Urmeaza, apoi, revenirea la realitate.
Titlul este inspirat de versurile lui Robert Burns, care arata cum mintile omeneOl
nu pot Oi adesea cum este realitatea, formandu-si idet si ganduri nebunesti I cazandu-le prada.
IN AMINTIREA LUI GEORGE GERSHWIN
Time
Vol. XLV I
Nr. 1 2 lulie 1945
Celebritatea compozitorului Gershwin este din ce In ce mai mare, duplt moartea
sa. Nu numai recentul film cu biografia sa atrage marele public american, dar si noile

discurl In interpretIri diferite. Recent, Rapsodu in Blue a fost din nou imprimatl,
avand ca pianist pe Oscar Levant si ca dirijor pe Eugene Ormandy, dirijorul orhestrei
simfonice din Filadelfia. Tot Levant este solistui Concertului in F, executat pentru
discuri de Filarmonica din New-York, de asemeni interpreta compozitiei simfonice

a lui Gershwin, Un American in Paris.

Studiourile Warner Borthers au Mut un film Rapsody in Blue, dedicat muzicii
acestui compositor, muzica fiMd aranjata, condusa si executata de trel dintre prin.
clpalii colaboratorl si prieteni ai lui Gershwin: Paul Whiteman, Ferde Groffe si Levant.
Este Infatisata In film viata lui Gershwin, cu saracia initiala, cu lupta si succesele lui.
Dupa filmele dedicate lui Chopin *I Victor Herbert Hollywoodul dedica acum animatorului jazzului un film de mare rasunet. In acelasi timp, la New-York se repre-

zinta o opereta cu sublect din viata compozitorului Grieg.

202

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

ARTA FRANCEZA SUB OCUPATIE

Nr. 3 Martie 1645
Magazine Of Art Vol. 38

Despre soarta artel franceze in timpul ocupatiei germane ariam detail! interesante
In revista americana Magazine of Art.
Lui Picasso Si Leger, autoritatile germane le-au interzis dreptul de a face expo21111, neultand atitudinea lui Picasso In timpul razbolului civil din Spania. 0 galerie
de tablourl, vroind s organizeze o expozitie a pictorilor cubist!, I s'a adults expozitia,
dar termenul cubist s, fiind condamnat de doctrine nazista, a trebuit sa fie eliminat
din catalog el dln reclama expozitiei.
In timpul ocupatlel, Matisse a lost foarte bolnav, locuind In preajma Nisei, la
Cimiez, unde a 1lustrat mai mult cart!. A lucrat putine tablouri marl.
Dimpotriva, Picasso a lost foarte activ, el ca artist, el ca luptator, in randurile
partidululul comunist francez. Dintre tot! artletli, Matisse tine doer la Picasso ei Bonnard, singurli pictori care figuread cu tablouri In atelierul du.
Rouault a trait retras In an!! de ocupatie. Acum se ocupa mai mult de peisaje,
far elementul expresionist a disparut din picture sa, clownii sai Hind mai putin tragici
ei Insingurati.
Soutine a murit In 1943, Inteun sat, unde s'a ascuns de prigoana antisemita a
Germanilor, ducand o yield de mizerie ei boala. Opera sa are multa cautare dupa eliberarca Frantei.
Ultimele expozitil parisiene accentuiad gustul pentru primitivii moderni, pe linia
lui Douanier Rousseau. Vivin, mort recent, ei Bombois el Bauchant picteaza In stilul
naiv ei fraged al lui Douanier Rousseau peisaje i portrete. Jean Lurcat se dedica,
asemeni lui Grommaire, covoarelor el gobelinurilor, aducand expresii nolo de ritm
coloare, vechii arte franceze.
CUM VOR ARATA AUTOMOBILELE
DTJPA. RAZBOI

Vol. 17
Nr. 6 Mai 1945
In revistele americane se discuta chestiunea cum vor arata automobilele ce vor
fi produse dupa terminarea razboiului cu Japonia.
Dad. aunt unii tehnlcleni cart se intereseazi de aspectul estetic al automobilului,
propunand tot felul de forme no!, tar alp! care se gandesc la mai mina siguranta In
privinta, conducerii de eatre pier se pare ca primele modele, ce vor aparea dupa
razboi, nu vor ft mult deosebite de automobilele produse In 1942. Mai tarziu, se vor
perfectiona automobilele, tinand seama de Imbunatatirile dobandite mai ales de ingnerii avioanelor, in materie de incalzfre, aer conditionat, ventilatie i soliditate a
Science Digest

motorului.

NOTE

LAMURIRE

Cu prezentul numdr al anului al XII-lea, Revista Funda-

tiilor Regale intrd intr'o perioadd noud de desvoltare. Intoarsd,

prin legea publicatd in Monitorul Of icial din 16 Iunie 1945, la
Fundatia Regald pentru Literaturd ci Arid, cdreia Ii apartinuse
dintru inceput, revistal0 reia atitudinea de sincerd i largd democralie, pe care a avut-o in primii aril de aparifie.
Infiinfatd in 1933, dupd scurt limp Revista Fundatiilor Regale a trecut la Uniunea Fundatiilor Culturale Regale, uncle a continual sd apard sub conducerea unui comitet. In 1941, sub vitrega
conducere pe care i-a impus-o dictatura fascistd din Romdnia,
revista a devenit organul unor interese strdine de nilzuinfele fdrii.

Criticii au lost izgonifi dela revistd, dimpreund cu scriitorii democrafi, ii inlocuiti cu unelte ale dictaturii care guverna fara.
Actul dela 23 august 1944, deschizdnd o erd noud Pith, a memtuit revista de apdsarea sub care se afla.
Modificarea titlului revistei, la care noua directie s'a gdndit
din primul moment, ar fi avut avantajul de a terge orice urmd
a unui trecut intunecat. Dar activitatea ei anterioard alcdtuia un
inceput de tradifie ce trebuia respectatd. Redactia s'a multiunit,
aa dar, cu inldturarea ultimelor rdmd0fe ale fostei directii i a
pcifit la reorganizarea revistei, chemeind un mare numdr de colaboratori noi i incercali, modificdnd aspectul exterior al revistei i
economia ei interioard, crednd rubrici noi ci sclzimbdndu-i prezentarea graficd, astfel inalt ne prezentdm astdzi in fafa cititorilor
cu o formuld ineditd, infdfiaid inteo haind noud.
Menfindnd in felul acesta legdtura cu trecutul, servim deopoirivd Coroana i cultura romemeased, unite in mod indisolubil prin
realizdrile de pand acum.
Cu aceste gdnduri, trimitem tuturor cititorilor no0ri care au
susfinut eforturile noastre de pdnd awn, un gand recunoscdtor,
rugdndu-i sd sprifine i de aci inainte strdduinfele noastre de
fietece clipd.
AL. ROSETTI

204

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

PREMIUL NATIONAL
PENTRU POEZ1E
Acoperindu-se cu totul sensul eau
initial, Premiul National p-ntru poezie a fest acordat anul acesta celui
mai de seam& dintre poetii romani

de azi. Faptul e de nature, s'a sporeasca prestigiul acestei recunoaeteri

nationale, mai mult chiar dealt sonoritatea valorii lui materiale, care
formal, nu este nici ea ripsit& de
oarecare frumusete: un milion. S'a
recompensat un poet autentic, bogat
in filoane ei care nu ei-a gsit sprijinul esential in originalitate At&ti
poeti originali au trecut ei mai ales
vor trece, fiindc& originalitatea este
semnul cert al caducitatii. Toti poetii
originali sunt investmantati ca niete

cadavre in giulgiul morii. N'are

nicio important& OA vreun cititor
miop ar fi in stare a& prctind& ca.
afirmatia noastr& tnsai, fiind facuta
inthia data ei rlisturnand toate punctele de vedere de pan& azi in arta,
ar putea fi acuzat de originalitate...
Noi vom raspunde c5, e doar o
consecinta a unei teorii generale a
artei, substantiale, i vom ridica din
umeri.
De altfel n'are niciun sons a& vorbum in aceasta note', despre opera ei
personalitatea lui Tudor Ai ghezi.

Alteeva am ;irrea s subliniem cum

se cuvine i anume conditiile exceptionale in care s'a obtinut unanimitatea adeziunilor literare la premierea lui. Conetiinta scriitoriceasc&
intreagit, de pretutindeni, a vibrat,
uitand mice motive eterogene actului

stantiale), tsi de care scriitorii noetri

cei care ei-au dat adesiunea pot

fi m&ndri.

NOUVELLE REVUE
FRANcAISE
A fost suprimatii, cunoscuta revista franceza care ajunsese in felul

ei o revista european
Sf &reit
lamentabil ei de ce n'am spune-o
indreptiitit. In ultimii donazeci de
ani smut& revisal, nu mai insemna

decat un chiag de grave ei clarze

interese editoriale. De altfel, ca valoam de arta era defunct& inc& de
acum done', decenii, de and ii disparuse animatorul autentic, Jacques Riviere, Grant care ar fi putut
poate salva Franta dela ocoluri grele.

Era una dintre acele conetiinte care

ar fi putut altoi epoca intreag& dad,

nu ar

fi intervenit acea moarte

prematur& i dezolant5,. El este cel

care a chemat pe Marcel Proust la

N.R.F. (dupa ce, miop, Andr Gide,
respinsese), iar al&turi de perso-

11

nalitatea covereitoare a genialului

prozator, a fost introdus& initial de
Jacques Riviere, in paginile revistei,
o infuzie de sfinge plind de germenii
tuturor posibilititilor.

Prin 1919-1925, Franta mergea

spre un destin cultural de putere
constitutiva a banaii. Dar dintre cele
doua fire directive impletite, aparent
solidare (ei din aceast& aparent& de
solidaritate i s'ar putea face o yin&

lui J. R. care nu a curatat terenul

pregatit de directia initiala) alegerea accidental& a mortii a phstrat

cratie empirica, aea, cum Bunt toate

cele de progres autentic de pang azi

numai pe eel purtat de Gide, Valery, etc. Partea mai gray& este ea
aceast directie, ramasa atotputer-

(in aeteptarea unei noocratii sub-

nica, beneficia nu numai de aportul

esential de arta. E un fapt de noo-

NOTE
considerabil innoitor al cittorva grupuri altfel minore (cel unanimist

in poezie, cel dirijat de Jacques

Copeau in teatru i altele, tinute sub
obroc) dar mai ales beneficia de cea
mai de seam& revolutie literar& din

ultima Rita de ani, romanul proustian, pe care cum am spus, ea il

refuzase din 1ips5, de sensibilitate
artistica. Pe trunchiul solid al acestei

revolutii a crescut parazitarl farsa

poeziei pure, cea mai relqito, afacere editoriala dela inceputul acestui
veac. Printi ai vidului, Gide i Va-

lry au devenit protagonikiti europeni, unul cu lozinca 0 actului gratuit *, altul cu pretentia s inutili-

tatii operei de arta, escortati de

bufoneriile coctoismului. Rdsunetul
mondial a fost, datorita mijloacelor

de comunicatie moderna, aproape

instantaneu. Teoria vidului sub
toate formele in arta, era ca

205

ins& devenise la N. R. F. plaisbista.

Vorbeam adineaori de acceptarea

european5, aproape instantanee..
Oricat ar parea de necrezut, uneori

ea era mai mult decht instantanee ... Anticipa faptele. Etta cum
anunta, acum vreo doi ani, un
asemenea contagiat de revolutie *
literar& (sa-i

dam numele, d. N.

Papatanasiu) lute() gazeta, deschiderea cursului lui Paul Valery, la

0 College de France *:

Paul Valery ii va relua cursul

la College de France, la 11 Ianuario
1943. In mare parte IMPROVIZAT
(sublinierile i parantezele sunt ale
noastre. C. P.), acest curs VA trata
si diverse sUbiecte vaste totdeodata ( ?)

carora cu toate acestea

suplul spirit al liii Paul Valery VA

TI sd le dea o unitate: e Noi con-

propunea o revolutie chiar impotriva facilitatii. A fost proclamat

ceptii asupra operei de spirit 5,

Transformarea valorilor operelor
trecutului s Examinarea noilor nevoi*, e Notiuni despre marea arta *.
Sd nddeijduim c5, pentru literatii
indepartati (vai, mon cher) de Paris,
Monsieur Teste va publica In ceiteva
plachete, esentialul acestor noi me-

astfel

ditatiuni... a.

de cercurile insetate de

aspirate',

glorie, adolescente, din lumea intreaga ... Era o reteta miraculoasa

care fiind ea ins.* ocolit facil,

primatul

placerii

dificile

ceea ea era de fapt o instaurare a

criteriului placerii far& object, domnia plaisirismului. Franta dintre doua razboaie, cauta frenetic s5,

Intalnim totul in acest lamentabil

citat. Platitudinea specific& a lui
Paul Valery in tratarea temelor

pretins filosofice... Ce pot sa fie

se amuze, iar sus de tot, dirijand

aceste s conceptii (noi) despre o

balul, ea plaisirismul in arta al

N. R. F.

opera ? ce poate sa fie opera de

spirit ( ?) i ce pot sa fie con-

Formele peudo-artistice ale epocilor de decadenta, incantatia dansului f}i decorativul spiritualizate"
pentru uzul amatorilor de son-

ceptii despre opera d- spirit * ?

Poti apoi sa ai o Umwertung aller
lorilor operelor trecutuluis ? Valoarea

satii noi, cu dificultati puerile

grave, au devenit valorile supreme

ale lumii literare, care ea MAO tre-

nu se transform& , e un fapt de evident5, fenomenologica, cel milt poti

vorbi despre devalorizarea
reva-

cea primul plan al unei Frante

lorizarea operei de arta. Nu mai

sortite astfel infrangerii. Revolutia

subliniem grosolania acelor . no-

rid

Werte dar o transformare a va-

.1

206

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

tiuni * despre e marea arta n menite

s mobilizeze fervoarea delirantului
periferic. Gasim In scurta note', de
mai sus, mai ales penibilul servilism
intelectual al arevolutionaruluie ruda

farad,. Nici nu 10 secretase gandirea Paul Valery i intelectualul dela

Bucuresti astepta naiv la robinet,
cu palaria Intoarsa, sigur fiind pan&

al celor mai pretentioase speculatii

literare ?... i chiar ass, a 0 fost timp

de vreo 20 de ani. A fost o epidemie de cititori numerotati, dusi

de vulpile editoriale, ea niste corbi
mandri ea pot fi recunoscuti astfel
ea amatori de incantatii estetice.
Europa, ba i regiuni din alte Con-

tinente, au fost In scurtit vreme

0 de coloarea frumoasa a secre-

pline de papatanasii, participanti

tiunii. Dar tot atat de caracteristic

este i celalalt factor al rusinoasei
Imprejurari... Insetatul de delicii

ai celor mai esoterice delicii iliterare,

intelectuale dela Bucuresti NADAJDUIESTE CA a MONSIEUR TE STE

VA PUBLICA IN CATEVA PLACRETE* etc.... Fireste publicarea

unui curs e totdeauna de dorit, dar
precizarea c trebue sit fie a In eateva plachete n este un moment de
istorie literara europeana, caci delicatul dela Bucuresti nu mai poate

gusta nimie spiritual u, cleat In

plachete subtiri i numerotate.

pxplicatia faptului sta in aceea

ea revolutia realizatii de autentica
W.F.R. din vremea lui Jacques Ri-

vire a fost derivata de eitre directia parazita In spre o politica a

formatelor grafice ... Pe de o parte
prestigiul formatului creia un echivoc axial, iar pe de alto', parte inco-

rigibila naivitate a amatorilor de

o gen genial*, era o pasta ideal&
pentru o Indelungata i fruauoasa
speculatie asupra edifiilor rare. Era

o vreme and eine cumplira un

volum dinteo edItie originalit N.R.F.

avea sentimentul secret, mo1e0tor,

Ca e posesorul unei bule artistice,
care-i asigura, ea o diploma, dreptul

de a se crede un solitar fin, un

distins literat i un asigurat al lutelegerii genialit4ii respective... Veti
zice, dar cu pretul acesta orice pauper intelectual devenea un favorit

obtinute contra cost 0 farli nicio

legitimatie, dela oricare librarie...
Mai toate tarile si-au avut astfel
mandrii lor ajutori de bilgatori de
seama estetici. Fanatismul grafic 10

apara idolii 0 formula cu darzenia

iluminatilor. Am 1ndraznit prin 1928
sa, ma, Indoiese de valoarea lui
Valery, poet factice i ideolog

scrobit, i sa denunt farsa contorsiunilor coctoiste, dar mi-am atras

pe loc mania unui propagandist al
frumusetilor rezervate i numerotate
uneori numai eu literile alfabetului.

Oamenii se credeau cu voluptate,

trei, patru i registrele administratiei aratau, cu mandrie edimilioane la aceasta contribuind i lamentabile hebdomadare
literare, citite cu mandrie i fervoare

pretutindeni apoi folosite cu grije

In conversatie 0 In articole.
Urcasem Inainte de razboi In
uruitul ascensoarelor imense, care
coborau neintrerupt munti de am-

balaje, pang in biroul lui J. Paulhan,

a succesoruln lui Jacques Riviere...
Omul era teribil de ocupat
M'a

Intrebat Cu o politete de circumstauta, amabil gratuita, in ce const

literatura romana, dar i-am aratat

ca prefer sa vorbim despre cea franceza i In deosebi despre Gide, Va-

lery 0 Cocteau. Lam spus ca vad

NOTE
limba francezg in pericol de a-0
pierde suprematia mondialg axiolo-

gici, din pricing c pseudovalori,

parazitare, abuzeazit de puterea ei
de eirculatie. I-am lgmurit c limba

francezg, nu e un bun numai al

Francezilor, ci e un instrument de
expresie al Europei intregi, prin caracterul ei de universalitate, i ca
stare uzul i abuzul ei implic rgspunderi. Sg nu uite c aeeasta, universalitate de azi nu e nu datoritg
meritelor lui Gide, Valery 0 Cocteau,

ci consensului intelectual european

in decurs de aproape doug sute de ani,
ci cg, ar fi dureros pentru Franta sg vie

o zi in care europenii sg ggseascg.

nemerit s invete de preferin tg. altg
limbg cleat cea francezg,. In ziva
aceea Frauta ar deveni 0 ea un fel
de nobilg i vetustg Elvetie literarg,
dac ,. nu o Suedie a gloriei trecute.
Lam argtat ce rgspundere are aci
N.R.F. mini-vend cu prestigiu alienat o literatur g. de gravg, decadente,

contribuind la crearea unui climat

de facilitate ci neprobitate intelectualg. Lam opus o pgrere a mea,
mai veche, c toate nenorocirile sociale i nationale Bunt datorite exclusiv literaturii proaste, i c lite-

ratura proastg dela N.R.F. nu pre-

vestea nimio bun pentru viitorul

Frantei... De dinapoia unui birou

ciptucit cu teancuri de

volume

proaspete, omul obicinuit sg fie solicitat, sit protejeze i sg fie el cel cu

respect ascultat, mi-a urmgrit pg-

207

Cg au fost exagerate, nu incape

indoialg,... Emfaza expresiei mele
venea 0 din dragostea frg margini
pe care o am pentru trecutul incom-

parabil al Frantei. Cine iubecte cu

adevgrat e totdeauna activ in Ingrijorare
Azi Be vede clar at de
mult m'am incelat.
4( Nouvelle Revue Francaise a dis-

pgrut. A fost suprimatg chiar de

grupul Paulhan, pentrucg, redactatg
numai de o parte din colaboratori,
continuase s aparg, 0 sub ocupatie... Vor scoate in locul ei alto;
publicatie cu oolaboratorii nepatati.
In felul ei solutia ni se pare facilii,
actul reparator riscind s cads ale.turi ca in anecdotg. Sit spergm
totusi cg Franta iubitg, va redeveni
farul intelectual al Europei, ago, cum

a fost spre binele tuturor timp de

mai bine de 200 de ani. Cu sigurantg
cg,

Franta aceasta noug, pe care o

asteptilm va arunca la cosi literatura

inutili b 0 a gratuitg

ca in

genere va pune oarecare frail& cocto-

ismului literar, care este un gray

indiciu de maladie organicg. Una

e arta, altceva e * la chose Mt&
Excesul de literaturg,
specific frantuzesc duce la idolatrii
raire so.

din zonele subsidiarului, ale culturii

(sg. zicem provizoriu culturit) i dad,
este acit miirturisim ce. prefergtn mai

curand o mentalitate cinstit sportivg, ci chiar una cinematograficit.

Camil P.

rerea intii surprins, apoi stupe-

fiat, cu totul incredul dupg aceea,

aproape un ceas, i pamit la urma,

mi-a opus cit sunt un prea mare

iubitor de paradoxe, c profetiile
mek aunt amuzante inteo conver-

satie literara, dar cg, el

i suretdea
politicos le gasecte exagerate.

ULTIMA EMI S IUNE

Inmultirea cersetorilor la colt de
strata e semn de criza eau de bung
stare financiara iatg ce nu-mi
amintesc se. fi vgzut semnalat in

208

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

paginile economistilor. Lisa, core-

t reacdt, chiria apartamentului ( sa1 on, patru oddi, baie, bucdtgrie,

de marele, acela, observator al so- odaie de servitori, pimr4g, singuri
cietdtii si al moravmilor noastre, in curte, tout a l'egout, gradinita a),
in deosebi, ce fu Caragiale. Vo4i si In care aveau sa, se mute a doua zi
stucliaffi devalorizarea monetei noa- i din care d-na Aglae Verigopolu
stre in ultimii 40-50 de ani? Ali. plgtise, din micile d-sale economii,
putea, evident, rgsfoi mercurialele firere, pe sase luni inainte, era de
oficiale, presa, monografiile docte, lei doua mii patru sute pe an...
Dar pared, era vorba de cerrtor .
dar mai comod si infinit mai sugestiv deschideti t momentele , in- Vg mai aduceti aminte, veritabil
diferent unde, la intamplare. 0 cured Rembrandt in miniatura, de cdrcu birja, dela gar& in oraq, costa ciuma aceea de mahala, din a Ultima
2 lei. Atilt a pltit, in cele din urmg, emisiune... a, unde-i au cartierul

14ie existg 0 ea a fost surprinsg

desi 1 leu i se pirea deajuns, si

general Iancu Bucgtarul, Zamfira

eroul din Cam tgrziu , intors dupg

Muscalagioaica s't Tomita Barabandu, personagii respectate, la vremea

o absentg de opt ani in provincie

(unde facea o agriculturg de Him 0
rune a), chem at pared, prin te epatio, de cei trei amici intarziati in
jurul halbelor, ce-si amintesc, stra-

kr, silite de vitregia imprejurgrilor

nie coinciden11, de &maul, in aceeasi

nichel,

clipt. Onorabilul Iancu Verigopolu,

pensionarul micilor economii , cu
care d-na Aglae Verigopolu intretine
caracterul totdeauna egal s al sotu-

lui situ, nu are mai mult de doug

patace s in buzunar (li se spunea i

si cerrasca. Asa cum n'ati uitat

nici uimirea, amestecat eu disprel,
a doi dinteinsil, in faIxt banilor de

ce veneau sa inlocuiased,
paralele de amnia, ale copildriei
noastre. Cucoana Zamfira le i botezase de altminteri o sgraciile de
tinichea , necunosand Inca a teoria
financiarg s a lui d. Tomita, dedusii,
din informalia c. visteria e pe cale

carboave a, monetele acelea de 5

lei in argint, maxi cat roata carului,

s. scoata, peste ateva zile, i de

raportate la biincu%a s de 0,50 bani

0 tot de argint), dar din ele achitg

argumenta dumnealui, din cd4i ne

dd ate un ban pe zi, dacg doi, trei

nu mai putin de 9 vermuturi, la

s'ar Intmpla sg n'aibg alte mg-

Tripcovici, i primete, cu siguraqi,

runtele cleat d'al de cdte dougzeci,

atunci asta face un condei de
cativo, francuti pe lung... AVi inteles ? a. i cu tool& alarma, falsg,

i rest. Iar and, dupg miezul noptii,

EA dupg ce coboriserg, in Piata Teatrului, lgsdnd pe d-na Aglae Verigopolu (ce o trebue sg, mearge: negre0t la o mdtuski s) sg-i continue

cat() 20 de parale: Care va.s zicg,

negreit, ci diabolica, cu eare-i sperie,

pgrintele Matache, precum eg or

cursa, in birja aceluiasi Ivanura

sa scoafit, ins& nu de dougzeci, dar

( e un deliciu, noteazd, autorul, sg,

mergi pe asfalt in roate de cauciuc ),

moneta produce, s'ar putea spune,

de doug parale i chiar de o para,

pi poate tocmai din cauza aceasta,
concluzia valabila EA la indemna
fiecdruia dintre noi, indiferent de
gradul de caritate eau snobism, ce

unei bombe atomice. In

practictim, este co, veniturile cere-

aruncg pe masa de marmorg dela

Cooperativa, o hartie de o sutd,

efectul

NOTE

209

torilor, ea EA inmultirea lor la colt

alta, a subliniat necesitatea unui

de strada, sunt in raport direct cu

numerarul i cu mirimea unittilor

organism de Stat, care ea imbriitiseze i rezolve toate problernele

chrtii i, cu aceasta, si ale scrisului.

de monetit circulatorie.

Po litia 1i ingiidue, din cand in

Initiativa particulara nu e tinutit

cand, fantezia s inspecteze safe-urik,

priveascti mult dincolo de registrele intreprinderii. Dace:, i totusi,

nu odatii, paialel cu dividendele ei
etajele, a picurat printre degete ateceva i pentru cultura, intamplarea
n'a Ina]. ziat sa rodeasca si mai ales
sa stimuleze. Ins& locul Editurii de
Stat ramanea tot vacant.

ambulante sau domiciliare, ale cer-

setorilor. Mai norocoasii cleat cu

speculantii burselor negre, ea a

izbutit nu odatii eh publice date

impresionante despre cttstigurile zil-

nice, realizate de beneficiarii unor

infirmitti, mai mult sau mai putin
imaginare. Citindu-le, esti inclinat
s crezi c cersetorii, si nu
practice', tezaurizarea i c pentru
ei i inlesnirea operatiilor lor finan-

ciare, vistieria a scos de sub presa

ultimul bilet de ban* de 10.000

lei. Cu toate c, pe de altii parte
si data fiind goana nebun a devalorizarii, n'ar fi exclus sa aflam ca
s'au descoperit, la cersetori, saltele
pline cu bancnotele ultimei emisiuni

ele provin numai din operatiuni cinstite. La distant& de jumiitate de veac, aproape, teoria financd c

ciarii a lui Tomita Barabanciu nu

va fi pierdut nimic din prestigiu, in
c azul acesta.
Perp.

Imprejurrile schimbate, de astiizi,

stint intru totul favorabile.

Cele

douL experiente, capitale pentru

istoria editurii rominesti in ultimii
douiizeci i
NationalL s

cinci de ani Cultura

C

Fundatia Regal&

pentru literatura,

arta des-

prtind apele de uscat, indica limpede ce domenii, virgine i vaste,

raman pe seama Editurii de Stat.
Poporul trebue sit ail* in tipitrituri
frumoase, Bolide

quasi-gratuite,

toate capodoperele literaturii universale, in talmiiciri ingrijite. Clasicii nostri i chiar din moderni,
culegeri de tot ce e viu j foloseste
sufletului, nu trebue sa lipseasca.
o encielopedie popularii, inteun
volum, cu mestesug intocmit, un
ziar pentru popor, care sa, infatieeze,

EDITURA DE STAT
Cu proiectul de lege, prin care se
vesteste infiintarea unei edituri de
Stat i cu designarea consiliului de
administratie, in frunte cu d-1 Mihail Sadoveanu, Inc o himera, co-

boar& din cerul utopiilor, in pamant ferm. Sfertul de veac sours

dela trecutul razboi pan& astzi,
cu experientele lui partiale pe de o
parte, cu Sahara analfabetti pe de

zi de zi ce se petrec& in sari si in
lumea largii, in toate sectoarele
dupii aceea, pentru oraseni,
o revista de familie ( Familia lui
Iosif Vulcan, adaptat i intinerit,
ramane totu0 ideal si model), care
ea se substitue diverselor magazine,

cu un material atat de futil iata,

in scurt, un program bun pentru
un an, pentru un secol, i chiar
pentru viata intreaga.
Ceea ce a lipsit numeroaselor in-

cercari, de prima acum, de a pa14

210

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

tiunde in pridurile ecuatoriale ale

inimii multimilor dela sate 0 oraae,
a fost ritmul lent, continuitatea fi
in bun& parte priceperea. In ziva in
care bibliotecile vor fi fost plivite
de vegetatia broaurilor ocazionale ffi
cand, generalizate In fiecare catun
ei inzestrate numai cu carti folositoare, vor fi la fel cu stupii in continua% lucrare, problema tirajelor 0,

inventariere atiintificit a tablourilor

etc.) ni se pare un act fires() i un
drept legitim.
D-1 Eugen Craciun 11 vede pe Iser,

pornind dela observatia realist& 0

obiectiv i reconstituind realitatea
trist& i durii, la inceput nepreocupat de frumos e (odic& de infrumusetarea viziunii, cdci altfel mice

artist exprima frumosul), iar mai

cu aceasta, a scriitorului, pus in

apoi, dup& experienteele din Spania

slujba neamu1ui,10 va fi gsit fericita

deslegare. Fie ca perspectiva aceasta,

0 dela Paris, cautnd i pictura in

sine, cu bogaitia de colori vibrante
luminoase. Incepand ca luptitor
ei polemist, Iser nu este nici duios,
nici Eric, inregistrand tottil la rece,
cu luciditate, rmnnd mereu a un

cu adevarat revolutionari, s& figu-

reze, la loc de frunte, in actul de

naatere, cu care Ursitorile au menit
viitoarea Editur& de Stat.
Perp.

ISER VAZUT DE
D. EUGEN CRACIUN

observator al formelor plastice , un

artist de compozitie i legrmdu-se de
traditia picturii clasice.
Aceast caracterizare sobr i authnd totuai s& explice evolutia d-lui

Iser dela desen la pictura In sine,

dela asprimea initial& la vibratia

Printre cronicarii plastici, care

s'au manifestat indati clup& primul
rgzboi mondial, d-1 Eugen Crilciun
a fost unul dintre primii care au in-

cromatic& din ce in ce mai intens&

este in general just&
Totu0 ni se pare cit din caracterizarea artei d-lui Jeer aaa cum

Wes spiritul noii arte romineati

i-au dat o sustinere binevenit.

este intreprins& de d-1 Caciun

Multe rezistente impotriva acelora

care nu mai continuau traditia grigoresciang, ci inovau alte viziuni

adevirat c artistul este mai curand obiectiv, dar ciluttind caracteristicul unui portret, unui nud qi

procedee, au fost micaorate datorit&

mai ales unui peisaj. E adevrat cd,

in genere, lucreaza la rece i cu procedee de compozitie, in care deci
intervine i ratiunea. Dar s& nu ui-

d-lui Crticiun, care mai ales pentru

pictorul i desenatorul Iser a avut,

dintru inceput, intelegerea 0 pretuirea necesarii. De aceea, faptul

lipsesc unele elemente insemnate. E

tam c& in caricaturile i portretele

ca. d-sa semneaz& noua monografie

de inceput el adncea expresia umana,

Iser, scoas& de editura Caminul Artei,

precum mai tarziu peisajele vor cipata ceva monumental in viguroasa

lor constructivitate. De asemenea,

sub ingrijirea d-lui Ionel Jianu, in

aceleaai unice conditii tehnice, ca 0
monografiile despre Pal lady ei Tonitza (format mare, reproduceri ca-

racteristice In colori eau numai in

alb 0 negru, text critic, inceput de

e drept ca formele plastice vor fi

mereu respectate In obiectivitatea
lor, cu volume 0 linii viguros tra
sate, dar prin coloarea vie, vibranta,

NOTE
curgatoare, totul trece spre o romantizare, de care d-1 Criiciun nu
pomeneste, desi Ins,* artistul recunoaste c Delacroix este printre aceia
(impreun& cu Chardin i Cezanne)

care i-au fost maestri.

Si tocmai aceasta ni se pare Bernnificativ: obiectivul, asprul i repele
constructor Iser ajunga'nd, In ultimii cincisprezece ani, un mare co-

lorist, fara a sacrifica forma sau

structura obiectelor i totu0 potentandu-le prin coloritul acela luminos, viu, ademenitor, care poate
fi o sunlit a viziunilor sale dobrogene, spaniole i franceze, precura
si inraurirea, romanticului Dela-

marcabile, educe mult dreptate

artistului, dar, in totul, nu e lipsit&

de lacune si consideratii necesare, ea

acestea discutate de noi.

P. Com.

CARTILE CARE SE VAND

CEL MA1 MULT
Citeara inteo revista americana
recenzia unei carti pe care Inca nu o
avem, privitoare la cartile care s'au
vandut eel mai bine in ultimii cinci
zeci de ani, peste Ocean.
Acura

eroix.

D-1 Iser nu coloreaza rafinat, dis-

continuu, miriapodic, ca d-nii Petrascu, Pallady, Lucian Grigorescu,

ci mai curand In suprafete si fete
mari, in acorduri i atmosferri generata, In tonalitati preponderante.
D-sa nu a refacut experienta impresionistilor, ci in coloare urrneaza pe
coloristii spanioli, baroci si romantici, sau pe romanticul Delacroix

doar in materie de constructivism

trecand peste impresionism pentru

2 11

eincizeci de ani, Harry

Thurtson-Peck, un om erudit i un
editor eunoseut pe atunci, a inceput sit' publice in The Bookman
prima lista a cirplor care s'au vandut eel mai mult in Statele-Unite.
Nu avem listele complete ale celor

cincizeci de ani, dar din recenzia

eititi, am putut s ne dam seama
cat de putine ea* mari s'au bucurat de prestigiul popularitatii ci,
in schimb, ate din cele care s'au
vandut, la vremea lor si din diferite

Realism, de sigur, dar realism

motive, in tiraje de cate opt milicane exemplare, astazi aunt cu to-

monumentalizat prin volum i linie

tul uitate. Dupa listele din Bookman,

romantizat printr'o coloare de

mare vibratie i intensitate.

au venit alto asociatii care au reco-

Fara o exceptional& caldur& spi-

bun& carte vrednic& de cetit, intocmindu-se astfel un procedeu-mod&

a urma sugestiile lui Cezanne.

ai

ritual& si far& o viziune rafinat&

Iser a adus portretului mari adan-

mandat, anual sau lunar, cea mai

cu totul discutabil, mai ales and

eimi psihologice ; peisajului, un mi-

Ii putem contempla in timp rezul-

nt aspect constructiv; nudului

tatele.
Acum cincizeci de ani, the bestmilers (cartile cu cea mai mare vanzare) au fost un roman bucolic, infatisand viata unui sat scotian, precum si o descriere romantic& a Car-

ci

trupurilor, fascinante vibratii coloristice, realizandu-se astfel ea unul

dintre putinii fruntasi ai plasticei

noastre.

Monografia d-lui Eugen Criciun

cuprinde observatii i analize re-

tierului Latin, scrisa de un pictor

14"

212

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

englez, George du Mauri,r, Trilby.

nefasta a reclamei mai mult sau

In 1899, s'a vandut eel mai mult

mai putin grosolane.

Uitarea meritata compenseaza
faima exagerata a unlit moment dat,
ba parch: le orandueste in proportie
directd. Inversul, Insa, nu este vala-

Cdnd cavalerismul era in floare de

un oarecare autor Charles Major,
azi uitat ea si numeroase alte bestsellers. In 1901, 1902, 1906 si 1913
s'au vandut cel mai mult romanele
istorice ale inceputurilor americane,

semnate de un autor american cu

acelasi nume ca i marele om politic
englez i cu care nu este niei un fel

de ruda, Winston Churcill. Cartea

care s'a vandut cel mai mult, ca

numar de exemplare, este aceea a
unui preot, Charles Scheldon, descriind o comunitate in care invatturile lui Hristos erau urmate adlitteram, In His Steps, un roman
pios, care ins5, nu poate concura
Bib lia, care in State le-Unite continua a detine recordul vanzrii.
Dintre cartile de valoare, ce s'au

bucurat de situatia de best-sellers

aunt de mentionat doar Tom 'Swayer
de Mark Twain, Gone with the wind
de Margaret Mitchell (3.625.000
exemplare) i Schifa Istoriei Universale de H. G. Wells. Dintre cele cu-

noscute, la un moment dat, poate

mai ales datorit, cinematografului,
care le-a popularizat, mentionam
Quo Vadis, Ben Hur de Lew Wallace, ,s5eieul de Edith Hull si Antony
Adverse, un fel de e Mizerabilii

american, ce mai ruleaza inca pe

ecranele noastre.
Nu avem completa lista si nu putern sti cartile bune care, totusi, s'au

vandut intr'o proportie multumitoare. 0 judecat5, a evolutiei gustului iarilpi este riscati pang, nu avem
datele necesare. Dar constatam, inert

oda* ca, in stadiul de pana acum

al educatiei surprizele bune pi rele
aunt mereu posibile, ea si inraurirea

bil pentru Statele-Unite, unde

cartile serioase sau de mare tinuta
etica si artistica se valid, totusi, indeajuns pentru a reforma gustul si
inteligenta celor disponibili ffi. unde
autorii pot trai de pe urma muncii
lor intelectuale, dacit nu imperial
ca parintii acestor best-sellers, in
mice caz destul de demn pi de abundent pentru a putea s se ocupe xmmai de scris.
P. Corn.

ORGANIZATIA CULTURA.LA. A NATIUNILOR

UNITE
Ziarele vestesc ea la 1 Noemvrie
se va tine la Londra o conferinta a
Natiunilor-Unite pentru infiintarea
unei organizatii culturale interns.tionale.

Dupa anii de izolare sau de con-

centrare doar in vederea reusitei

razboiului, Natiunile-Unite isi dovedesc eficienta i pe plan cultural.
Noua organizatie este legitim asteptata de intelectualii lumii civilizate. Inalnirile de acest fel au fost
totdeauna rodnice, iar organizate
mai sistematic i cu teluri precise
ele pot schimba radical fata spirituala a intregii omeniri.
De sigur, lucrarile Institutului
International de Cooperatie Intelectuala, ce a functionat in cadrul

NOTE

Societatii Natiunilor, au 'Imes neuitate prin ideile e personalitatile

care s'au manifestat acolo, dela
Langevin la tinamuno, dela Huizinga la Valery, dela Charles Morgan la Jules Romains, dela Aldous

Huxley la Thornton Wilder. Dar

inrilurirea lor a ramas restrins5., la
chteva spirite de elit, care au me-

ditat pe marginile temelor puse,

privind o viitorul culturii , o destinul viitor al literelor sau e spre un
nou humanism e. Au fost mai mult
visuri frumottse, deziderate mar*,
acte izolate. Mai vii rA mai riisuniltoare au fost alte intruniri interna-

tionale, asa cum a fost Congresul

Antifascist dela Paris, din 1936, la

care au participat atatia scriitori

militanti din Uniunea Sovieticti,
Anglia, Franta i Statele-Unite.
De sigur, noua organizatie international& a Natiunilor-Unite nu se
va mrgini numai la planuri i disennui, ci va lua masuri eficiente pen-

tru o educatie temeinicii a omenirii

pi pentru desvoltarea intregii culturi mondiale. Discutiile vor avea
altitudinea acelora dela Cooperatia
Intelectualit, viata i pasiunea devotat& dela congresele unde din timp
se prevesteau si se combteau relele
de care a suferit ntregul spirit uman,
dar i urmarile practice pe care

Natiunile-Unite le pot garanta cu

prestigiul, puterea EA increderea lor
in culturii. i pentru culturg mijese

vremurile pe care toti intelectualii

adevtirati le asteapta si le-au asteptat, unii de veacuri, altii de decenii,
alii macar de cfitiva ani incoace,
de ctind au viizut plea crud si direct

ce inseamn& iesirea din cultura ft

omenie.

213

OMA GIUL FRANTEI

C.ATRE PAUL VALERY
A fi facut funeralii nationale
Paul Valery i a-i fi asezat trupul
neinaufletit pe espalanada Trocaderoului (azi palatul Chaillot) pentru o
noapte de veghe solemn& a fost din

partea poporului francez un gest

exceptional. Zola a fost dus la Pantheon, dar luptase cu indartitnicie in
afacerea Dreyfus. Inmormntarea
lui Victor Hugo in 1885, luase proportii necunoscute, dar batranul
poet participase la toate evenimentele de seam& ale bogatului veac al
XIX-lea, traise ani lungi in exil, se
ridicase printre primii pentiu drepturile multimii i, tot printre primii,
realizase cu Mizerabilii un roman
al suferintelor poporului. Triumful
lui Voltaite la reprezentatia piesei
Zaire in 1778 nu insemnase numai
omagierea peifectului om de litere:
mai era salutul adus apalatorului
lui Calas, celui care traia semi-exilat la Feiney pentruc& atacase abuzurile i superstitiile.
Dar Valery ? Autorul Cimitirului
mania n'a iesit niciodat& din turnul
de fildes. Diseipol al lui Mallarme,
a tinut sii plistreze poeziei un caracter nu numai pur artistic, dar i nite ermetic. E drept ca Val& y n'a

ezitat, in prozil, sa fie mai darnic:

a prefatat, foarte deseori, tot felul
de ctirti si de traduceti; a colaborat

la cele mai faurite reviste, uncle

prea putin litetare ; a conferenflat mult. Dar daca in calitate

de prozator nu refuzase oferta nici

unui editor sau nici unei publica-

tii, ca poet a ramas neincetat un

P. Cora.

retras, un dificil, un purist.

214

REVISTA EUNDATIILOR REGALE

Valery n'a facut politic& de niciun

fletesti. In Franta, mai ales, numarul

fel. Exist& cateva randuri iscalite

de el favorabile lui Salazar, dar
pretuia prea mult suprematia spiritului pentru a lua vreo atitudine
precis& in viata public& de toate
zilele. In timpul anilor grei de ocupatie straina, atitudinea lui a fost

poetilor a crescut brusc ,iar volumasele

cu versuri sau antologiile poetice s'au

i demna. A trait la Paris

aceiasi viata de mizerie i privacorect&

tiuni pe care o triiiau toi Parisienii,

a ticut, a indurat i, de sigur, a

sperat.
Franta, omagiandu-1 atat de solemn, nu riispliiteste deci un luptator si nici un scriitor popular. Sunt,
pe fatada noului palat Chaillot,
fraze care Ii sunt atribuite, al caror
stil e abscons pentru 4 omul de pe
strada*. E vorba de o personalitate

corectti, fireste, dar nu de una din

acele figuri care, ea Voltaire, Hugo
sau Zola, pot provoca entuziasmul
maselor. De aceea funerariile ce i
s'au facut au un caracter exceptional:
dovedesc c& republica franceza tine

a& se inchine in fata spiritului ca

stare, and e curat i inalt, chiar
dacrt acest spirit, oarecum indiferent
si mandru, s'a limitat la a face nu-

mai ceea ee i s'a parut ca e de datoria si de competent's, lid a& fad.,

straduindu-se cu incap4anare, din
toate puterile, neincetat, s ajungli
la perf ectie.

N. St.

INTRE PROZA

I POEZIE

inmultit ca niciodat. Klber Haedens in istoria lui se bucura nespus.

Ba i oameni mai importanti, ea
Andr Gide.

Faptul e incontestabil, dar comentariul nostru se cuvine ea fie

tot add de entuziast ? Doug, circumstante merit& sii fie reamintite.
Prima, ea desbaterea asupra poeziei
e mai veche. Jules Romaine, publiand L'Lomme Wane in 1937, spunea
ca de primirea ce se va face poemului

eau va depinde soarta versului in

lumea noastra. Nu vorbea din ingamfare, punea problema. Poemul
lui Jules Romaine a cunoscut un
succes foarte limitat (era si o opera
cu totul secundara, ambitioasa dar
neisbutitii). Dar ideea necesitatii
unei a renasteri a poeziei* famasese
ea teraii de discutie in revistele literare franceze. A doua circumstanta
care nu poate sa fi uitata e ca infran-

gerea creiase in Franta o situatie

special& scriitorului. Cei mai multi

nu se puteau exprima liber. Ca sa

nu ramana totusi inactivi, cautau
mijloace de comunicatie cu publicul
care tea nu poata provoca interventia cenzurei straine eau a oamenilor

de litere aflati in solda ei. Cartile

de istorie, legendele, amintirile
poeziile erau genurile cele mai indicate. Poezia, dintre toate, a primat.
Arta lui Mauriac era destul de spedfica F,Ai de izolatii de orice preocupari
publice pentru o-si permite s tipa-

Anii de razboi au vizut in toate

reasca sub ocupatia strain& romanul

rile invinse o recrudescent& a poe-*

Farisiana. Dar fratii Tharaud fa-

ziei. Multi au privit acest fenomen

cu deosebita simpatie i 1-au considerat ea simbolul unei inaltari su-

ceau versuri in genul legendelor medievale. Scriitorii francezi exiIai

atacau actualitatea din plin; cei din

NOTE
Franta ocupata se refugiau In poezie.

artistii germani silii de national-socialism sa-0 pitraseascii, tara

cautasera o evaziune. Ei o gaseau
mai ales in istorie: Thomas Mann
dase Povestirile lui Iacov sau evocase -pc Goethe (Lotte im Weimar),
Feuchtwanger Ii continua romanele
din epoca imperiului roman, Hein-

215

la un Eluard. La altii e apoask neumank goala. De aceea and auzim

vorbindu-se despre renasterea poeziei in zilele noastre trebue s'a fim
precauti: sa deosebim poezia datoratit inspiratiei de aceea sluts& din
comoditate politicL Tehnica prosodiei nu e suficienta ; arta, fie in
prozk fie in poezie, are nevoie de
sinceritate.

rich Mann scria despre tineretea

regelui Enric al IV-lea. Cand evenimentele contimporane sunt prea pu-

ternice e probabil natural ca omul

ea caute o mangaiere, un sprijin inteo arta', cu caracter neactual.

Dar dad, scriitori ea Mann E)i

Feuchtwanger au scris istorie, ei au

participat fara ezitare la mersul lumii
noastre. Pentru alii, din nefericire,
poezia, mai mult decat b mangaiere,

N. St.

TINERETEA
E acesta, titlul unui 4 saptamanal de atitudine i cultura progresista * care

opt batiste

in opt pagini cat

face praf uneori toata

literatura romana, dar nu uita in

schimb se; se bucure de... dragostea

a fost o ascunzatoare de uncle au

sperat sit poata pretinde ca. nu vad

pentru progres autentic ! a d-lui

Scremetea Viorei (siva de pilda.

n u aud ea se intampla in jurul kr.

Pentru acestia poezia a fost nisipul
in care strutul Ii vire; capul, a fost

Noi nu vom ironiza pe niciunul din

napraznicii redactori ai 4 Tineretii
pentru pregatirea, stilul i nervii Mr,
desi ele ne-ar oferi prilejul unor calambururi destul 'de putin convena-

vata pe care 0-o baga, grijulii, in

urechi, prudentii. Si au fost destui
dinteacestia. Elogiul poeziei facut

bile. 0 gazetutit de buzunar, uncle

de ei nu venea din millet ; amploa-

fiecare 10 publica poezioarele EA com-

rea pe care voiau Ent i-o dea nu izvora

pozitille, trebue privitit ca atare,

dintr'un impuls, ci din calcul politic. Acestora le putem spune ca

proza le-a devenit subit antipatica
deoarece presupunea luarea unei
raspunderi. Si de acest act de curaj nu se simteau in stare. Fireste
ea in antologiile publicate aunt si
unele lucruri bune. Dar ate altele
factice, unde simti de indata moda.
Poezia aceasta miroase de departe,
de nu a tradare in orice caz a nepi-

in general.

sare. Cand e autentick poezia

izvorltit din sensibilitatea vie a artistilor e revoltata la un Aragon,
induiosati la un Supervielle, eroica

Dad, buna creclinta a multora

n'ar fi fost surprinsit de graba nitel
naiva, cscat i bolnavicioasa pe
care o manifest& baietii dela e Tineretea prin batatura literaturii noa-

etre ; daca personalitati ale culturii

romane f i iwiodice de valoare n'ar
fi fost trase de urechi i mustrate
foarte gangav in aceleasi pagini,
uncle pane; acum n'a apitrut niciun
tanar de talent (cei care au publicat incidental Bunt veniti din ak

parte acolo !); dad, pentru a incheia

d-1 director George Nechiti

16

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Acum treizeci de ani, and se

( ?) ar fi inteivenit cu gustul literar

pe care i-1 presupune calitatea lui,
ca s inlature aproape patru sferturi

termina cellalt razboi mondial,

din materialul aparut pang acum

spiritului mai departe, sa arda in

in aceast batista saptamanal, progresista si cat de jalnica ( !), noi am

fi renuntat s5, ne ocupam de ea. Facern abstractie de bunavointa d-lor
Mihail Sadoveanu, Al. Philippide,
Geo Dmnitrescu, Mihai Beniuc sau
Ion Biberi, care au incurajat cu destula pont* caietelele Tineretii s;
facern abstractie de ea, pentrucii nu
prin colaborari onorifice se salveaza
o publicatie chemata s5, fie a unei
taxi cu mai mult de un milion de tineri. Ar trebui sa fie constienti redactorii <Tinereii a, care dela Geo
Bogza pana la Mihail Codreanu tree
&Mare peste tot ce se aerie, ar trebui
MI fie constienti de performanta pe
care au realizat-o: aceea de a fi indepartat de langa ei nu numai unul
A nici numai o mie, ci zeci de mii

in paginile revistelor alaturi de propriile lor probleme. Azi, o Suzana

Taranu, un Edgard Oberst si celelalte Suzane i ceilalti Edgardzi,
adica redactorii actuali dela Tineretea 5, n'au nicio problem& si nu
reprezinta nimic din sbuciumul unor
mite de mii de tineri preocupati de
toate ranile cu care incepe aceasta
pace din 1945. Ca avem dreptate, se
conving ei singuri zilnic.

de tineri. E trist ca s'a ajuns aici

ti e trist mai ales c5, se continua
astfel. Oricine poate sa injure si ea
nege. Depinde dm& are dreptul
chemarea sa o faca. De negat am

zeci de tineri apareau s5, due& torts,

...Atunci, pentru ce continua

s cornpromita mai departe o notiune cum e aceea de progres, pe
care 11 neaga direct si indirect ?
Pentru ce se amagese de amabilitatile celor 2-3 prieteni, care le scriu
note amicale prin gazete putin cre-

zute pe cuvant, cand cuvantul lor

e fals ?

In loc de raspuns (nu se poate ras-

punde, de altminteri, cleat intr'un

singur
!) vrem fapte, adica schimbad. Si schimbarile au numai atunci
valoare, cilnd se sprijinit pe adevar.

I. C.

negat i noi. Valorile acelea, pe care

le eontestam, erau inteadevar nisie

valori false. Culios e insa ca in saptai ianalul progresist de care vorbim

suht atacati tocmai sc iitoiii prow e .ist. (Si nu vorbin aici

Doam-

ne feres ! de d-na Stefania Zotoviceanu-Pussu ).

Ac asta Tinerce> laruentabila
pi omoveaza in schimb niste nume
d cel ma cop'os i ma recomandabil
anonimat, d la Suzana Taranu pang,

la Edgard Oberst. E un indiciu suplimentar de efecte comice i un

blam care nu mai core alta publicitate.

REVISTA CERCULUI
LITERAH.
Ce tadicala. neasemanare intre
ceea ce se intmpla la Bucuresti ei
ceea ce fermenteaza in Ardeal ! Cata

deosebire de perspectiva i de valoare chiar intre tineiii aceleiasi ge-

neratii de pe doua meridiane, dar

dintr'o singura
! Mai mult decat
impostura ascunsa in umbra cuvintelor mad, la douazeci de ani apre-

ciem seriozitatea de a avea constiinta libertatii si de a nu prostitua

NOTE
aceasta contiintit. 0 descoperim

i ce timida...
a Revista Cercului Literar s, tipitrita lunar, dar cu intttrziere, e catalogul preocupgrilor literare i artistica ale studentilor de acolo. Sunt
printre colaboratorii revistei, de sigur, unii ale caror afirmatii critice
sau ale citror realizitri poetice dau

de abia la Sibiu

natere la discutii, conving muchii

sprincenelor s5, se mire, provoacit

indignitri. Nu omitem acest lucru.

Dar, numai faptul ca ei tipitresc o

217

ale Capitalei i adesea intlnim o

cumintenie i o fuga do realitiqi pe
care am vrea-o dispitrufet sau infrun-

tatk La numerele viitoare, care vor

intruni probabil mai multe aderente
(e bine ea Ioanichie Olteanu s fie
rechemat in acest grup !), aqteptiim
din partea redactorilor ei un mai secentuat nerv critic, nu Inds: cu intentia de a fi ostil cu recomandatie
actualului moment istoric, ci luand

parte la discutia lui. E o invitatie

la indritznealft.

I. C.

revisal, despre care se cade a se vorbi

ca despre bimele reviste din Bucu-

reti, e foarte mult. N'am vrea sa

facem un repro nimiinui, convini
fi n d cu anticipatie ca nu reprourile au darul sg mai indrepte ceva,
cilnd ceea ce numim contiinta spiritual& a omului modern se aflit in
dispersare, in vacant& sau nu se mai
aflit cleat in fanteziile i bunEtvointele noastre. Minded, transcriem Inca
odat nite fraze gsandite mai demult i cu alta ocazie, ne Ingduiin
ins&
absolut obiectiv observatia, co; provincia tie i intelege mai
mult dealt aceasta Capitalit, travel-sat& de foarte multe patimi, dar de
foarte putine momente prieteneti
creatoare, a, se realizeze. Acolo,
in provincie, oricia am vrea noi sit
uitam tineretea, spiritul i foamea de libertate a tineretii 0 a spiritului mai galgaie Inca in paharul
cu poeme, mai sguduie 0 mai transformk
Studentii Sibiului pot constitui,

POESIE 45
Dupa aproape doi ani de tlicere,
din Planta incep sit soseascit primele

veti despre revolutia i progresul

pe care I-a facut acolo spiritul in

timpul celei mai negre oprimri din
istoria Frantei. Peste harta Europei,
imbibatit de silnge, fillfitie timid porumbelul pcii i viata intelectual
agitatk intrerupta, interzisit se
reculege, se reface, ii reintinerete

armele ei, intotdeauna mai ascu-

tad), a Bucuretiului.
In Revista Cercului Literar intOnim condeie remarcate de regre-

tite, mai neateptate, mai de temut

cleat celelalte arme.
Numrul pe Aprilie-Mai din cunoscuta revista Posie , care a
aparut in Franta in tot timpul ocupatiei germane, reprezentnd un categoric nu, un permanent protest i
un tipat milret in contul atributelor
pe care libertatea le chi omului, aduce astazi colaborarile unor cunoscuti i iubiti scriitoiI francezi, precum 0 traduceri remarcabile din
Alexis Tolstoi, Milton Blau (un nou
ai foarte interesant poet al Americii,
care acum debuteaza) i Ossip Mandelstam, poet al U.R.S.S.-ului.

tatul E. Lovinescu, siluete care au

circulat prin buletinele de literaturit

studii i cronici scriitorii Clode Roy,

din multe puncte de vedere, un

exemplu pentru cetatea universi-

Isclesc poeme, pagini de pro*

REVISTA FUNDATULOR REGALE

218

Elsa Trio let, Paul Eluard, Loys

sont-ils necessaires,

Masson, Gabriel Audisio, Alain CMment, Claude Edmonde Magny, etc.

Numeroase pagini din revista aunt
dedicate de Marcel Ns. lu, Louis

celui qui reconnait son pdys a un arbre,

Ernie 0 Michel Manoll aeeluia care

a fost poetul, ganditorul, omul, neliniatitul Max Jacob.
Nu lipsesc, din acest numiar cu un

material abundent, divers 0 foarte

interesant, niei colaborarile unor

cunoseuti poeti ai rezistentei Iranceze, ea Pierre Emmanuel, a elirui

e serisoare catre Jules Supervielle
e pur i simplu emotionantii prin
sinceritatile i turburatoarele ei ade-

mais combien
plus celui chez qui la peur est entree
comma une charde, et qui ecoute a
chaque instant le souffle bien,-aime ;

a la couleur d'un matin, et qui sail

que le regard de son peuple est une
eau limpide qu'il sulfa de ries pour
celui la, qui est vous, now;
enseigne une nostalgie que rien n'apain, si ce n' est nue vigilance tonfours tendue devant ce bien prcieux
et commun dont nous connaissons
maintenant qu'il plrirait de nous
troubler

ichapper a.

Un buletin divers, bogat, vivace,

varuri. Nu putem a& nu citarn, pen-

isealit de Jean Preiffer, Jean Ca-

tru tonul lor elevator ai sugestiv,

cateva fragmente din aceasta seri-

tesson, Henri Thomas, Robert Mo-

soare.
e Depuis votre depart, noteaza Pier-

eompleteaza acest al 24-lea caet din

a Posie a 0 aduce primele marturii
despre intensa viata cultural& ce se
desfaaoara azi in Franta. Dela Geor-

re Emmanuel, il est ne bien des pogtes en France : tows les arbres de notre

pays se sont peuples d' oiseaux.

. . .

. Mais ces pogtes ne connaissent

plus le silence. Tous, its disent des
choses utiles, ou profondes : utiles, les
uns, qui voient dans le pogte un deli-

niteur de la cite, et parlent de leur

a role social a avec des mines importantea ; profondes, les autres, qui 86
plaisent aux abimes et s'assurent sin
pen trop volontiers peas sont deposi-

taires de ce que l'homme a de plus

sacre a.

**1 mai departe, finalul :

a Peut-tre le fond de tout pogte est-il

une tristesse inlinie. C'est elle qui

donne a notre impermanence ce path&

Sive sans lequel rien de permanent

ne serait era Nul autre que vows ne
l'a mieux senti, mon cher Jules Supervielle. Ceux qui dclament, qui legifgrent, qui delinissent a grands
traits le peuple e t a patrie, 8a718 doute

rel, Henri Rode 0 Charles Eub

ges Duhamel sau Andr Gide la

Ilarie Voronea i Loys Masson se
eerie, se &Ideate, se intretine acel
formidabil comert de idei care face
din spiritul francez o neeesitate
patetica, ferma, permanenta.
astfel, c dupli eliberarea
Frantei, zeci de reviste interzise eau
suspendate 0-au reluat aparitia,

sute de carti au reumplut vitrinele

populate altadata cu broaurile de
propaganda ale unui Drieu La Rochelle, randuri-randuri de inteleetuali care au cinstit libertatea si
au riscat in numele ei s'au reintors la preocuparile bor.
Aateptam cu nerabdare ziva cand
vor sosi in Romania (am don ea pana

la aparitia acestei note sa le avein

chiar !) primele &arti despre care
aflam din numarul pe Aprilie-Mai
al acestei a Pattie 45 a: Inventaire
de l'Abime, Chroniques de Baisons

NOTE
Amre8,

Civilisalion Franfaise de

Georges Duhamel, Pages de Journal

de Andr Gide (inaprimatii, la Alger),

l'Eau et les rgves, L'air et les songes

de M. G. Bache lard (autorul foarte

pretiosului studiu despre Conte le

de Lautramont), L'&oile et la clef
(roman) de Loys Masson, L'interview, Henrika de Ilarie Voronca,
Le dernier accroc codte 200 francs de

Elsa Triolet, L'Accent du Secret de

Marcel Lecomte, etc.
Aoa dup& cum aoteptam, din colectia non anuntata Pates d'Awjourd'hui
prezentarile poetilor
Paul Eluard, Max Jacob, Aragon,

219

Primele note distinctive ale filosofiei americane fat& de problematica gandirii europene incep odata
cu Charles Peirce, William James,

John Dewey si Josiah Royce. Influenta filosofiei britanice, marcata

in special prin promovarea kantismului 0 a hegelianismului englez,
s'a ciocnit dela inceput de o mentalitate otiintifica de origine matematic& i fizicala In cazul lui Peirce,
fiziologic& i psihologica in cazul lui
James, biologic-social& la Dewey;
in sfaroit, la Royce aceast& influent&

a fost amendata printr'un scientism

de natal% formal& oi psihologica.

Jean Cocteau 0 Henry Michaux,

facute respectiv de Louis Parrot,
Andr Billy, Claude Roy, Roger
Lannes 0 Ren Bedell% Ele vor
ontine, afar& de o biografie com-

Ceea ce nu inseamna catu0 de

putin ca filosofia americana este
in mod predominant anti-metafi-

-plea insotita de fotografii i docu-

sofice a sistemelor speculative a scu-

mente inedite, un extras din cele

mai bune poeme precum i bucati

tit filosofia americana de o ciocnire

violent& intro filosofia metafizica ci
cea pozitivist-stiinpfica, proces atat
de caracteristic eugetarii europene
actuale. Aceasta constatare este va-:
spune Morris, cu o singura
exceptie: opozifia falci de idealism
specifica, dupa acest autor, filosofiei
americane, care, datorita inclinari-

inedite.
Suntem bucurooi de a oferi cititoodor noqtri, dupa doi ani de introupere a legaturilor culturale, aceasta fiqa, abreviata despre ceea ce
se face, se crede i se eerie astazi in
Franta.
C.

zica. Morris remarca in mod foarte

just ca absenta unei traditii

fib-

kr sale de ordin naturalist, favoripragmatist, neorealist 0 realismul criticist. Filosofia americana capata astfel un accentuat caracter epistemologic. Cazeaza curentul

CATEVA ASPECTE ALE

FILOSOF lEt
IFICE
IN AMEIt ILA

racterul predominant a filosofiei

americane este insa cel

In Six Theories of Mind (Univ.

of Chicago Pres, 1932) Charles W.
.Morris discutii o eerie de aspecte
ale filosofiei americane, in legatura
cu problematica filosofiei europene,

aspecte extrem de interesante

Morris constata ins& ca scientismul

american se deosebecte de cel euro-

pean prin faptul ca nu se limiteaza

la anumite preocupari foarte limitate, caracter pe care el II considera

ei

ca fiind tipic scientismului european.

semnificative pentru evolutia gamdirii filosofice contimporane.

culative: a metafizicei europene, dar si

Fara a continua traditia pur spe-

220

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

far& sa, cad& inteun pozitivism limitat

si exagerat, filosofia americana con-

construit o logic& formala ca desvol-

timporana, prin continuatoiii celor

patru mari ganditori, se situaza pe

anumite postulate fundamentale ce

le presupune. (In special conditia

linia unui criticism stiintific larg

fundamental o. a formarii notiunilor:

intelegator, sprijinit de un spirit

de colaborare efectiva Intre reprozentantii diferitelor curente fib-

referinta direct& la experienta sensibila prin acele faimoase s Fotokolsatz-uri) Pozitivismul logic a ajuns
astfel la o doctrini idealist-empirista, care nu numai ca nu e de natura
s& inlature erorile metafizicei, dar
chiar favorizeaza imixtiunea lor in
chiar preocuparile stiintifice.
Solutia pe care o preconizeaza f
losoful american (unificarea aspectului logic cu cel empiric al pozitivismului actual) pune o problema
fundamental& pentru gandirea contimporana: anume, dacd aspectul

11

sofice.

El. N.

CHARLES W. MORRIS
SI EMPIHISMUL STIINTIFIC
Inteo comunicare mai veche (The
Relation on the formal and empirical
Sciences within scientific Empiricism)

Ch. W. Morris face cateva importante precizari cu privire la relatia

Intre formalismul logic al pozitivismului i aspectul empirist al aceluiai curent filosofic, precizari de
natura aft anticipeze imele aspecte,
extrem de controversate pan& acum,
a e desvoltarii problematicei filosofiei tiinifice. Filosoful american
distirge, in evolutia pozitivismului
contimporan, dou& curente mai im-

portante: pragmatismul sau pozitivismul biologic (curent specific

american in frunte cu Peirce, Lewis,
Meod si Dewey) si pozitivismul logicist al scoalei dela Viena (Carnap,
Reichenbach, Hahn, Schlick, Wais-

mann s. a.).
Respingerea temperamental& a
metafizicei 0. a realismului filosofic
de chtre protagonistii scoalei dela
Viena a adus pozitivismul logic la o
serie de controverse FA contradictii,
care fac destul de dificila admite-

rea integrala a tezei sustinute de

aceasta scoala. .Astfel, pentru a respinge metafizica pe baza unor criterii pur logice, logicienii vienezi au

tare 0 metoda, dar empiric& prin

simbplic qi formal al logicei 9tiinfif ice

poate fi conciliat cu empirismul sstiinfific, fi cum este posibild aceastd con-

ciliere Pird a se introduce criterii exterioare vtiinfei ssi logicei?

Numai c Cla. Morris, pentru a

favoriza o formulare clara a problemei, inlatura doua confuzii fundamentale ale pozitivismului contimporan: unificarea trebue facuta prin-

teo trecere direct& dela simbol la

obiectul empiric al stiintei, iar, pe
de alai, parte, definitia pe care el o
da empirismului nu e de loc fenomenista (empirismul stiintific fiind doc-

trina care considera ca adevarate

propozitiile ce Bunt acceptate numai
pe baza unui control direct cu obiec-

tul stiintei si nu cu impresiile sensibile).

Aceste din urma precizari erau

absolut necesare deoarece, in epoca
actuala, obiectul stiintei nu se mai
confunda de loc cu impresiile sensibile, asa cum preconizase Mach 0
asa cum s'au straduit s'o dovedeasc&
neo-pozitivistii scoalei dela Viena,.

NOTE
ale ciiror eforturi de sigur cii nu pot
fi ignorate, dar care se cer neaparat
corectate in sensul precizat de Charles W. Morris.

El, N.

CONSERVATORUL
MUNCITORESC
Pentru ravna de munc i pentru
talent nu exista todeauna o displata
desavarcitil cu masuri etat de exacte
bleat s se poata suprapune. Exist&
numai acea subiectiva plata pe care
ei-o ia cugetul Impacat cu sine ci cu
lumea, fata, de lucrul savarcit pang,
la capat, cu dragoste i bun& ranCele cateva clips petrecute in fata
rampei, le vor fi daruit merituocilor
elevi ai Conservatorului Muncitorese
febra realitiitilor ce transcend coddianul i consfintirea Intru misio
narismul artistic.
Nu am asistat la o diletanta exhibitie, aca cum deseori ni s'au tufaticat productiile altor ccoale de tea-

tru mai mult on mai putin oficiale

si cu oarecare traditie in urmii, ci la

o realizare conctienta, pornita din-

tr'un indemn necovaitor, dinteo

energie ce cauta sa se Rimureasca
in afara prin grai 0 gest .Am vazut
actori deplin formati, a caror conditie de debut se afla desvaluita numai
prin tremurul glasului i privirile
ucor speriate, ca acele ale pasarilor
care, In pragul coliviei deschise,

221

manta, ce a cazut 0 a incoltit in

simtirea spectatorilor

nu prea

dar, in schimb, bogati In

entuziasm

ce se aflau in sala. N'au

fost prezenti nici actorii, nici direc-

torii de teatru i abia doi sau trei

gazetari. Totul s'a consumat in
modestie, induiocetor de discret.
Dar, incheindu-se un nou an cco-

lar consacrat invataturii rosturilor

in teatru, inevitabil ni se ivesc uncle

intrebari pe care le incifara ci noi

pe hartie, acteptand dispuns dela
cei competenti: ce se va face cu
acecti actori ? vor fi ei indrumati
,eatre teatrele de stat ? ii se va da
putinta de a-ci desavarci invatatura ? se vor creea, pentru ei, teatre
muncitorecti, destinate a desfata
truda celor din fabrici od a celor care
ostenesc pe ogor ? Se va face, liana
la urmii ceva pentru ei? Ar fi pacat
sa se iroseasca zadarnic Otto, munch

0 talent.

0, C.

TEATRUL POPORULUI
0 initiativa oficiala a programat
intocmirea unui teatru popular, adice; accesibil, in toate privintele,
maselor care, druite fiind cu simtire, dar mai putin cu bani c cunoctinte, au dorul 0 se straduiesc
de a-ci insuci orizonturi proaspete.
Pentru inceputul acestui teatru a
fost alerts& o pies& de Gow ci Green-

mai ezita o clipa inainte de a-0 lua

wood, transpusti in ales grai romanesc de Ruxandra Otetelecanu ci

Petru Comarnescu, cCartierul du-

sborul.

rerii .

Spontaneitate, talent, sinceritate,

cheltuite ca dinteun belcug de vir-

umanitafa 0 se rezolva prin pur idea-

tuti, dispandite darnic, cu gestul

plin de har al semanatorului. Sii-

lism, in ciuda unei atmosfere dezolante, de mizefa suburbie, mediu in

0 drama ce pornecte din ravna

222

REV1STA FUNDAT1ILOR REGALE

care se rateaza cele mai calde nazuinte i cele mai duioase sentimente
se tocesc. Acordurile patetice de pe
alocuri, urzeala realista, exactitatea
miacarilor dramatice care merge
pan& la fotografierea cotidianului,
pentru a fi cat mai aproape de adevar

0 de simplicitate, infiltratia problemelor sociale mai mult enuntate ca

aspecte, ca situatii de fapt, cleat

toate aceste
circumstante sunt tot atatea moduri
de legatura cu sensibilitatea specrezolvate doctrinar

tatorilor cOrora le este, in primul

rand, destinat acest teatru, privit
ca mijloc de initiere in rosturi sociale i culturale, 0 de desfatare, in
acelaai timp.

0 echipa de actori de calitate e

suficient s amintim numai de frumoasa performanta artistica a d-nei
Lilli Popovici inteun rol de compozitie, pentru a da o masura a nive-

s'a facut pang acum e doar o intentie, o infiripare Inca modesta.

0. C.

EDITORI SI SCRIITORI
Conflictul dintre editurile particulare i scriitori, mereu actual al

mereu cercetat pe toate fetele, Inc&

nu si-a aflat o solutie impaciuitoare.

Intre punctul de vedere comercial

rid cel artistic nu totdeauna a existat o concordanti perfecta. Negustorii pretind ca n'au ce face on vasele de Svres i ca teracotele fabri-

cate in aerie se desfac mai uaor, ea

fiind lucruri ieftine 0. mai lesne de
manuit, 0 nu li se poate face pe deplin o yin& din aceast5, pretentie a
lor, deoarece, acelo unde creatorii
pun un dram de materie cenuaie si

lului atins de spectacol a servit

alte cateva de talent, negustorul

cu dragoste acest prim inceput al

aduce ca industrie personala, teancul de hartii albastre i facturierul,

lucruri ce se pot vedea i pretui la
fata locului. Tar pentru talent inch'.
tin s'a inventat o contabilitate speciali.
Fapt cert este ins& c materia
prima cu care se alimenteaza editurile indeobate
traducerile
in

Teatrului Poporului. De asemeni, necesal: este s, inscriem i pretioasele

stradanii artistice ale celorlalti colaboratori i anume: prezenta proas-

pata i simpatica a d-nei Eugenia

Popovici, jocul simplu i cinstit al
d-nei Lulu Cruceanu, supletea i disciplina actoriceasca a d-lor Mircea
Constantinescu i Eugen Stoiceanu,
insufletirea tinerilor protagoniati,
d-na Madeleine .Andronescu i d-1
George Manu, compozitiile d-nelor
Felicia Frunza 0 Elena Sereda, precum 0 priceperea tanarului director
de scena Mihail Raicu.
Teatrul Poporului e numai un inceput valabil. Organizat pe baze serioase, i-am doH sa.-0 intocmeasca
tot mai multe mijloace de Hispandire 0 cadre cat mai intinse. Ceea ce

oarecare masur5, se af15, in inferiori-

tate, ca nivel artistic, fata de multe

din productiile autohtone. Principiul calitii ins& nu poate fi parghie de balanta pentru editor. Cees,
ce se numeate e o carte buna * romaneasca e deseori sortita, sit fie
hartie de impachetat la bacanii.
Autorii nu ai-au pus ins& intreba-

rea: de ce nu se vand cartile romanesti ? Nu au socotit niciodata daca

nu cumva intre ei

i necesitatile

NOTE
publicului cititor va fi existand un
decalaj ? Ori, acesta, in mod hotitrit,
exist.

Imprejuriizi extraordinare petrecute in ultimii ani au st&rnit in sufletul celor care-0 caut& mangtdere
in fictiune, un 0 mai aprig dor de
evadare in nostalgia lucrurilor miraculoase, dar inscrise totusi, in zodia.
posibilitatii. Reveria romantismului

s'a pre:lout in sete de noutate, de

aventura
sub toate chipurile pe
care le poate lua aceasta: o aventurit gratuitii, lirick sau o aventuri spiritualk ori o incursiune
inteun mediu social inedit, inteo
structur e'. social& mai adecvafit uma-

Ori romancierii nostri vorbim

de cei pentru care vocatia a luat o
forma' diletant, sporaclick anemia
s'au mrginit la desasurarea acelorasi drame de continut burghez, la
infisarea acelorasi obiceiuri marunte, provinciale, far& orizont, Virmurindu-si productia la un pitoresc
sumar sau la un factice psihologism

de interes limitat. Multi dintre ei

au scris mestesugit, au surprins unele
mici adevruri, iar, dup& o singurit

carte, neconcludenta, si-au incheiat

cariera. Izvorul inspiraiei, trudit,

secatuise.

Iar de-i vom cituta pe acei care

au staruit cu folos pe drumul lite-

raturii, vom afla prea putini; in

scrierile lor vom gad, in schimb, too-

mai acea invitatie la aventura, la

noutate, la prefacerea asezarilor
mucezite, a tiparelor uzate.
Pentruca vecinic omeneasca, e na-

zuinta c&tre noutate, atunci cand

aceasta se intalneste ou binele lb
frumosul.

0. C.

223

CAD LANTURILE"
Intro romantics 0 extravagant&
rapidk sintetic& am spune, gndindu-ne la conditia ficiunii cu teluni politiste
spiritul francez al
lui Michel Duran a cumprtnit mijloacele 0 a ajuns la acea solutie elegant&
ai vioaie, din 4 Libert provisoire
piesa reprezentatit de cur&nd la noi,
sub titlul de 4 Cad lanturile ), pe
scena teatrului Comedia.

Inscriem acest spectacol ca fiind

o just& expresie a masurii 0 a echi-

librului statornicit intre diversele

posibiIiti ce cad in perspectiva

teatrului. Mai cu seam& se aleg la
suprafatk ca floarea rar& a apelor,
ivitit din adncuri, acele pretioase
sentimente: indulgenta, caritatea,
gingitsia sufleteasck buravointa, sen-

timente care nu vibreaza puternio

ca niste strune tare incordate, ci cu
delicatete de semi-tonuri, prefer&
a fi discrete, dar nu mai putin active.
ca intr'o comedic, asa numit&
de salon ce si-a ales drept cadru
senzualismul oarecum desatusat,

imbinat cu franchete, al unei IncapeH locuite de o femeie autorul

sit nu fie ispitit nici de situatii absurde nici de parfumul alcovului,
preferand suava licoare a unui uma-nitarism constient i gingas fap-

tul constitue evidenta unor calitati

de finete i trinicie in intimitatea
dispozitiilor creatoare.

Int&lnirea celor doi indragostiti

nu stitrneste echivoce imagini, ci
capita o semnificatie mai temeinicit,

e un acord intre dou& sensibilitati

puse sub semnul acelora0 constante,

aceleiasi bunatati sufletesti pe care

barbatul o cultivit cu aprig& ravnit
si care femeii i se desvaluie in lumina unei situatii neprevitzute.

224

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Piesa se incheie pe o pedal& me-

concretul, cu lacrimile, cu simula-

lodramatia. E un simplu artificiu

tehnic. Ecoul acestei intMniri tre-

crul i cu absurdul (culese, pe Barite,

buia s& rmn, amplificat, intr'un

fel, de imaginatia spectatorului, s
nu aibi soarta unei simple coincidente de calitatea celor ce se petrec
indeobste in lumina reflectoarelor.
Din interpretare desprindem jocul
cald, sensibil i inventiv al d-lui
Emil Botta si aparitia frumoasit Ei
elegant& a d-nei Nicolle Verona.

concepte si activitati

0. C.
NOTAB ILA ACT IVITAT
A SUPRAREAL IS'I ILO R
De aproape un an de zile minusculul grup de Suprarealisti din Bucuresti a dat dovad& de o activitate
notabilit. Ara asistat mai intaiu la
doug expozitii, cu care ocazie am
aflat eft grupul, mic cum era, se
scindase in dou. Gherasim Luca si

Trost au venit, in Ianuarie, cu o

Presentation de graphies colorees, de
cubomanies et d'objets, adapostite
de-un manifest succint dar categoric

(pe linia e traditional& s a prozei

suprarealiste internationale),

care

aritta cu ce nu si cu ce da sunt
autorii de acord. Erau negate: arta
totusi prietenii nostri au chemat
si-au asteptat mai ales critici de
arta), natura (0 totusi amndoi res-

de noi, dintr'o sum& de entitti,

admise)

ceea ce ar fi un mod de-a afirma

ca tout est pour le mieux dans le
meilleur des mondes possibles, daca

n'am sti prea bine ca... nu este

cazul. Vom reveni mai cu greutate
asupra expozitiei, ca i asupra tipariturilor acestui grup binar. Vrem
numai, aici, sa facem o rapid& trecere in revista si sit fixam un punct

de plecare pentru o viitoare nota

(sau cronica) in mod major.
In Martie, Paul Pdun, care apartine celuilalt grup suprarealist (care
e un trio : Paul Pdun, Virgil Teodore,scu

i Gellu Naum) a dat pri-

milor replica, expunand, in acelasi

kc, desene in penita, mai toate

atragatoare prin elocventa lor virtuozitate. Poet de talent, Paul Pitun
se dovedeste si artist plastic talentat. Sub maniera lui apare, vag, influenta lui Perahim de altdatti, de
cand apartinea'si el grupului i lupta
cu mizeria, in toate sensurile.
In ambele expozitii, preocup&rile
estetice erau evidente, oricare ar fi
nivelul emotiei starnite in spectator
(ce pot insemna ele pentru autori
40ra incerca s& stabilim altadatit)
Si

un fel oarecare de arta, desi negat&

i merg cu capu in

(cum am vitzut), cel putin de unii,

nu poate fi contestat& de nimeni.
Grupul binar Luca-Trost a pu-

sus si cu picioarele pe panahnt,

mentinandu-se permanent inteo
prozaica, dar natural& verticala),

interesat altcum cleat expozitia si

toba mare, sonork a manifestului

utilitatea (desi merg cu tramvaiul

lor. Un lup vdzut printeo lupd (bine

si utilizeaz 5. sireturi la pantofi) si

grisit !)

pirit, mnnc

multe altele (intre care: terapeutica,

geometria euciidian
i iesturile
diurne in functionarea oniricii). Dimpotrivi, autorii erau de acord cu

blicat un numar de lucrari care ne-au

si Le Vampire passil de
Gherasim Luca, apoi Visions dans

le

cristal de Trost, dar mai ales

Inventatorul iubirii de

Gherasim

Luca si Le Pro/4 navigable de Trost

NOTE

225

aunt incercitri care deptisesc planul

in special) si cu mai putin ecou pe

negatiei, vibreaza intr'un prezent

real si pozitiv i incep sI atraga
atentia. Autorii ne anuntit cit firul
rosu al suprarealismului trece, pe

planul ideilor ; cu exceptia lui Gellu

acest meridian (Bucuresti)

o limpezire se impune.

i prin

Dialectique de la Dialectique, care, ca

un Premier manifeste non-oedipien, i altele, vor apare. Manifest,

a se manifesta

e, aici, o cheie ;

dar, negresit, nu e totul i astept/im.

Naum, ale ciirui veleitiiti entice si

polemice Intrec de departe posibili-Utile sale riguros embrionare. Si aici

C. E. Gr.

*ASE ANI DELA MOARTEA

LUI SI GMUNO FREUD

In toati accost& activitate stiirue

un amestec de bine si de... superfluu
si confuz, care cere o urgentA distilare. Cert, in acest suprarealism, care
va interesa totdeauna pe psiholog (in

msura in care 11 poate apropia in

deajuns) dar care, pe de altii parte
ni se pare garbovit de ani, apare o
laturg, a ideilor plinit de promisiuni.
E cert c suprarealisnaul nu trebue
s aibil de a face cu arta ; dar nu

suntem siguri Ca prietenii nostri au

tras toate consecintele acestei poritii a lor. Adesiunea suprarealismului la psihanalizd (care e stiinfd)
si la materialismul dialectic (care
este tot istiin(d) Ii copleseste, mi
se pare si ii face confuzi. Ar fi insa
prea lung, aici, sii le facem procesul
psihologic desi se impune hotarit.
Suprarealistii ar trebui 86 mai adere
si la libertate (n'am gsit-o, nici ma-

car la nu, in primul lor manifest),

care e Cenusereasa noastrii a tuturor,

care nu e decht o idee. Dar care

este. Cum ar tri oamenii Mail ea ?,
Grupul suprarealist trinar a publicat, in Colecfia Suprarealistd o
brosura coleetiva, Critica mizeriei0: Culoarea Somnului, Medium 0
Teribilul interzis de Gellu Naum ;
Bldnurile oceane/or de Virgil Teodorescu i un frumos poem de Paul
Faun, Marea palidd. Aici o activitate
mai aproape de arta (la Paul "'gun

La 24 Septemvrie 1939 a murit

la Londra profesorul vienez Sigmund

Freud, corcetator ilustru i ilustru

proscris, al crui renume in lumea

eivilizata n'a fost contestat pima

la urmil decitt in tarn, sa. Daoil
s'ar fi niiscut i s'ar fi recunoscut
earian, anexat prin Anschluss, odatii

cu Viena, Freud ar fi fost iniiltat,

poate, la rangul de Mare German,
iar propaganda dispretuitoare a micului Gobbels 1-ar fi opus savantilor
a occidentului in declin ; i poate cii,
1-ar fi aliiturat lui Nietzsche, pentru
a ni-i prezenta pe amtuadoi, impreun, drept eels mai autentice
produse complimentare ale geniului

german. Nscut evreu, Freud, spre

deosebire de Nietzsche, a sclipat
dintru inceput unei consacriiri
.atat de dcsonorante. Fu in schimb

obligat sa, se exileze. A murit Ia

Londra, in varsta de 83 ani, limita
oarecum &ease& a vietii, dar vareta.
la care nazistii ar fi trebuit ea-i

dee cel putin dreptul la o moarte

pasnicii, in caminul eau. Ci Freud
apartinea unei familii cu destin riitacitor i exilul, cu toate asprimile,
nu 1-a surprins, cum nu-1 surprinsese

mai inainte, in zilele lui Mai 1933,

auto-da-f e-ul la care fuseserii supuse,

in Germania hitlerista, toate publicatiile semnate sau inspirate de el.

15

226

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Ramura paterna a fainiliei sale fuobligati sa paraseasca, cu

gaseste kc decat in ieftine magazi-

sese

ne educativo-distiactivo-comerciale,

veacuri in urma, din pricina persecutiilor, rile renane si, tot din

unde cite un membru al unor in-

aceleasi motive, trebui s vina mai

tarziu, din Lituania, prin Galitia,

la Viena. Cu un asemenea atavism,

existente *Institute *, posesor al

unor inexistente demnitati, da. con-

tra cost (sau contra unui capon)

nu avu de ce s se mire and se

savante e consultatii de psihanaliza

prin coresponden0,; in felul a-

vazu obligat 85, paraseasca Viena si

se; ia, de data aceasta, drumul occidentului. i tot acest trecut explica
de ce Freud, ca multi din coreligio-

cesta, o disciplina stiintifica cu caracter experimental, ale carei elemente noi de informatie arunca o
lumina, vie asupra domeniilor celor

narii sai, nu accepta nicio inrolare,

.cerand numai a un mic loc sub

mai variate ale cercetiirii psihologice

obiective, a ajuns sa fie bagatelizata,
ridiculizata i tinutii, doctoral, drept
e caduca,*, ceea ce nu impiedeca pe

soare * unde sa-si exercite zelul pen-

tru tiin, in cadrul patriei universale. Mai mult decat orkine apartinea Freud acestei patrii. A murit
la Londra, unde ar fi putut sa traiasca, dupa, cum ay fi putut sa-si
duca vieata inteo universitate americana, far& a se simti strain acolo,

sau la Paris. Om intre oameni.

Regreta numai c in 4rile latine
cercetarile sale nu fusesera primite
cu obiectivitate si seriosul datorat

stiintei. In Februarie 1939, cand

porni pe drumul exilului, trecu prin

unii sa-i ciupeasca, pe icipe colo,

idei originale, injurand, preventiv,
pe autor.

Freud a fost in primul rind un

savant. Apologetii si criticii cari fac
din el un filosof, ducandu-se direct
la weltanschauung-ul lui (care este

numai contingent materiei psihologice descoperita i scrutata de el)

sunt cel putin usuratici. 0 parere critica asupra operei pozitive freueliene
cere o indelunga insusire a metodei.

Paris far& a se opri acolo ; 1-am

vazut in Gare de l'Est, intre dou5,
trenuri, batran incovoiat ros de-o

stiintasi chiar de o metodologie

implacabila boala, purtind restul de

vieata in ochii-i scrutatori, nicidecum mil at ca, nu venise mai-nimeni
sa-1 primeasca.
Psihanaliza a fost

tatea sa, este metoda de explorare a

considerata, inteadevar, cu mare

usurinta in lumea latina. La noi,
n-intelegerii quasi-totale a mediilor

medicale, stimei sgarcite a lumii

universitare se adauga, ea un verdict fara apel, entuziasmul snob
si compromitator al unor cercuri de
conformist avant-gardism. Iar astazi,

intr'o lume ce ar trebui sa, fie, in

sfai sit, libera de veto-urile ignorantilor si sectarilor, psihanaliza nu isi

Este vorba in primul rand de o

iin-

tifica. Nouatea esentiala adusa de

Freud, ceea ce constitue originali-

acelei regiuni a psihismului, care

scapa conceptului psihologie curent
de conftient. Freud n'a degtoperit inconstientul. Filosofii, pima la Descartes n'au identificat niciodata psihicul cu constientul. Leibnitz a ads,tat chiar, apoi, ca psihicul putea fi
gi inconstient i ea, de fapt, chiar
51 era adesea
iar Pierre Janet

publicase, putin timp inaintea primelor lucrari ale lui Freud, l'Automatisme Psychologique. Freud a des-

coperit insa un procedeu in intre-

NOTE
gime nou de a-I explora metoda
asociativd plecand dela principiul
o evidenta, fra, de care o 0470'
psihologicd nici n'ar fi cu putinta
ci modul in care reprezentarile se

succed in mintea omeneasca este

determinat i supus unor legi. Pentru

e produsul psihic cel mai absurd

din punct de vedere logic, visul,
delirul, lapsus-ul, deriva din izvoare
psihice, este efectul i expresiunea
acestor izvoare, le semnifica. Procesele

psibice nu sunt

niciodatd

efectul pur i simplu al perturbatiilor organice, ci deriva, totdeauna

dinteo infrastructure:, psihica. Toat

problema sta prin urmare in evi-

227

o extraordinara densitate; antrenat

de complexitatea ei extrema, a carei
transpunere intr'un limbaj clar (cum
cere stiint,a) nu i se parea totdeauna

lipsit, ca multi savarrti,

de simtul probei, Freud nu reusi se;
sepAre metoda interpretativa de ipotez i nici nu incerca, macar, sa fad,
teoria probei in materie psihanalitici.
El deveni, in felul acesta, el insusi
izvorul unor nesfarsite confuzii pi
controverse. Pentruci Freud n'a fost
capabil sa-si prezinte gandirea inteo
form& probanta, pentru profani
posibil

i-aici filosoful sau psihiatrul cel mai

competent raman profani cat timp

n'au purees pe terenul experimen-

dentierea acestei lumi psihice subliminare. Freud avu ideea geniala,

de a rasa liber fluxul psihic suspencland In cursul experientei, actitmea stavilitoare i selectiva a ratiunii i vointei si de a-I observa

tarii rezultatele psihanalitice par

a pluti In aer. Impresie usor de
inteles, care dispare in intregime

din afar& in inatiserile lui obiective.

lege

In felul acesta legaturile existente

in curentul psihic spontan aveau sa
apara observatoruluidaca, natural,
existau ; dar existents, conexiunilor
intrapsihice nu putea fi pusa, la indoiala, odata admis determinismul
stiintific. Nu mai ramanea, atunci,
cleat sa se elaboreze criteriile de
interpretare
i aici geniul experimental freudian aparu in teat& amploarea lui. Procedand cu un spirit
critic remarcabil, acumuland un
material experimental imens, procednd la recupari i verificari mereu
innoite, Freud reusi eli obtina certi-

tudini valabile in mod constant

verificate de toti cei ce se ocupa indeaproape cu experimentarea psihanaliticit. i, pentru a face depina

lumina, tiebue recunoscut c aci

se ivied i insuficientele sale. Coplesit de o materie psihologic& de

in* and se trece la verificarea

experimentala. a In ce masura *,
se intreab& Dalbiez, ((se poate fate-

viloarea interpretarilor psihanalitice, dacii, nu se are o experienta personal& ? Iata ce mi se pare

greu de precizat. Am incercat sit

imping cat mai departe cu putintit
demonstratia... i mi se pare ca,
chiar pentru spirite fad), nicio experienta personal& a metodei, un care-

care numar de interpretari pot fi

dovedite cu strict**. (La M&hode
Psychanalytigue et la Doctrine Freu-

dienne). Se pot aduce, pentru sustinerea psihanalizei, o eerie intreaga

de argumente teoretice i de fapte
din experierrta psihologica, curenta

a ficcaruia (lucruri pe care Freud

n'a stint sa le prezinte convingator).
Caci metoda psihanalitic& nu cere
prin ea insasi niciun postulat filosofic
altul cleat acel realism, pe care
Meyerson 1-a arifitat ca fiind implicat

neccsarmente de stiinta.Inarmat cu
aceast& metoda, de explorare a std.15*

228

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

fundirilor psihice, Freud cerceteaza

infrastructura lapsusurilor, viselor,
nevrozelor i psihozelor, codifica, rezultatele culese printr'o cercetare

niigloas i indelungata i creeaza

Psihanaliza viselor, Teoria psihanaliticii a nerrozelor, Btudiul psihanalitic al delirurilor, etc., face un numar impresionant de descoperiri
psihologice i sexologice astazi utilizate larg inafara diseiplinei psihanalitice (adesea fara, referinte i fara
sa se spun i chiar s5, se stie de
unde provin) 0, in fine, last but not
least, arata calea S reuseste 85," vin-

logic, dar depasindu-1 in lumea nor-

nalului. De aceea Freud considera

studiul psihanalitic al visului ca
fiMd s calea imparateasca B spre cunoasterea i intelegerea modalittii

inconstiente a fenomenelor psihice.

Dou& idei cardinale par a se imbina

in mod antitetic in opera freudiana,

ceea ce nu nseamna ar fi o eroare
de incalculabile proportii Ca psihanaliza ar putea fi redusa la un numar
oarecare

de

formulari aforistice.

Prima constitue principiul eauzalitatii psihice : un fapt psihic nu poate

deriva in intregime din cauze orgadece un mare numar de turburri nice, ci trebue s aib, totdeauna si
psihice (obsesiuni, fobii, anxietati, i n mod necesar, un punct de plecare
anomalii sexuale: homosexualitate, psihic formula ce pare o evidenta'
frigiditate, etc.).
apr o
Freud n'a considerat-o
Din opera lui Freud, cea mai cu- decat ca o ipotezd de lucru
noscutil, cea mai putin inteleasa Si verificand-o stralucit, a tras din ea
cea mai aprioric discutata este contributia sa hotaritoare la edificarea remarcabile i nepreviizute aplicatii.
psihologiei visului (descrisa mai intai A urmarit cu un instinct de implain Die Traumdeutung). De0 se cu- cabil vaniitor explicatiile somatice
nosteau dinaintea lui conditiile fizio- ale viselor, nevrozelor, delirurilor
logice ale visului i chiar unele din 10 a redus aceste explicatii la justele
legile psihologice carora se supune, lor proportii (ei, aici, chiar opera sa
Freud este primul i singurul care seri* in genere foarte confuza, este
de0 el n' a
a izbutit sa edifice o metoda, inter- plina de stralucire
pretativa cu ajutorul careia sa se cautat niciodata s desvolte conpinta evideirtia cu regularitate infra- secintele propriu zis filosofice ale
structura inconstienta a visului. acestui principiu). A doua axiom
implicatd de intreaga sa opera tiinChiar psihologul cel mai versat
ific in care Freud apare ca unul
mai fin ramane neputincios in fata
absurdit4ii i impenetrabilitii unui din cei mai fericiti continuatori ai
vis, daca nu recurge la metoda inter- materialismului biologic dela sfitrpretativa prin asociatie faurita prin- situl secolului al XIX-lea este
teo lung& cercetare experimental& principiul anterioritatii naturii, prinde Freud. Legile g&ndirii logice nu cipiu de infrastuctura pe care noi

stint aid de idciun folos. Visul se

1-am explicitat mai de mult (in

supune unor alte legi, care caracterizeaz5, o gandire de baza, nerationala,

Bulletin du Groupement d' Etudes

Psychologigues de la Sbrbonne, 1935 ;

neorientata, nerealista. Sunt legile

vezi 0 B. F. B., Aprilie 1940) in

care regizeaza gandirea inconstienta,

formula: psihismul este naturd inainte de a fi libertate.

valabile in tot domeniul psihopato.

NOTE
Freud nu este un filosof ci un
cercetator in planul tiinei. Viziunea lui filosofica este limitata, mo-

rala lui e

artificial-conventionala.
Tot ce constitue specificul valorilor
spirituale riimane exterior investigatiei psihanalitice ; ciici nu gandirea
superioark realista, voluntara, este
scrutata de psihanaliza, ci o gandire

229

deauna. Inca do pe cand traia profesorul Rainer, au incercat cativa

e iubitori de adevar*... s insinuieze
ca descoperirea vmelor portale ipc-

fizare n'as fi facut-p eu (desi am

publicat-o) ci a facut-o profesorul
.Rainer. .Aceste insinuari n'au fost
facute niciodata deschis. Si cum pro-

care e legato; cauzal gandirea realista.

fesorul Rainer traia Inca si nu spume, nimic autorizat, n'am dat atentie intrigilor *...

0 buna, formula definitorie pentru

psihanalizit ar fi : o vtiintd a expresiunii psihice. Nu o teorie a cunoasterii.

revistia germane'. ca Nicola Pende.. .

de baza, fail object, dereistica, de

S'a mai Incercat sii, se faca din

Freud un sexolog. Acest aspect al
cercetarii freudiene nu e lipsit de
importanta, dar numai pe cale de
consecinta ; fixarea lui in centru
falsificit perspectivele. Psihanaliza
este o metodd de explorare a psihis-

mului, inconstient in primul rand.

Explorator al unei lumi noi, Freud,
asemeni tuturor exploratorilor, n'a
stiut sa-i elaboreze i harta. E o
sarcina ramasa posteritatii. Dar
acest domeniu, care liana la el era

stint numai ea existand

facea
obiectul speculatiilor filosofice, a
i

fost descoperit in concretul sau i

vizitat de Freud, care a facut din
el un obiect al stiintei.
C. E..Gr.

ASUPHA DESCOPERIRII
Si S'I EMULU I PORI AL

HIPOFIZAR
... este o chestiune pe care vreau
s'o lamuresc odata i pentru tot1) Desprindem acest fragment din
brosurad-luiProl.Gr.T.Popa:Despre
Paternitate e, a Prioritate s, i.
*Mahalagism *, care constitue un

4 Adevrul este altul: in 1914, cand

am inirat in laboratorul profPsorului

Rainer la Imi, acesta, citind intr'o

a descris o noua glanda cu secretie
interna, pe care o i numise s Clandula insularis cervicalis , m'a pus
pe mine sa controlez lucrarea aceasta
pe gaturi de cobai, i totodata a ce-

rut sa-i string creeri dela aceste

animale
Intro timp, un autor
german, Schiellerdecicer, a demonstrat ca glanda lui Pende nu-i glanda

ci sunt lobuli de grasime

Am ramas atunci cu creeri de cobai pe care am continuat sii-i strang...

raspuns la articolul d-lui I. Th.

Riga, aparut in R. F. R., nr.

5,

1945. sub trecuta conducere a revistei i, deci, nesupus in vreun fel

vigilentei noastre. 0 facem din respect pentru adevar i pentruca re-

cunoastem dreptul la aparare ea

fundamental, rcproducand, de data

aceasta cu placere, tot ceea ce constitue canta raspunsului d-lui Prof.
Gr. T. Popa. Dar ramanem la linia
de alta data a revistei, care nu publica polemici, mai ales intr'un domeniu care scapa multora din cititorii nostri. Si in deplin acmd cu d-1
prof. Gr. T. Popa, cand reeun)aite
ca problema paternitatii sau a prioritatii este pumila , rugam pe toti
cei ce-ar mai avea ceva de adaogat
cu privire la chestiunca ridicata de
d-nii Riga si prof. Gr. T. Popa, sa
se adreseze revistclor de sp-cialitate.
Red.

230

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Atunci am vazut pe tulpina ipofizei un numar de vase care m'au impresionat prin faptul ert erau paralele
intre dansele. .Aceasta asezare ordonata n'o mai vazusem in domeniul
vascular... ...Am aratat profesorului Rainer ceea ce-mi aparea ca o
simpla curiozitate morfologica. El

nu da nicio importanta, acestui subiect, I-am pArasit... In 1927 am

venit in An i , ...unde am nceput sa lucrez sub conducerea profesorului G. Elliot-Smith. ...In 1928,
Domnisoara Una Fielding, care lucra in aceeasi camera cu mine, mi-a
dat an. examinez niste preparate de

a examinat piesele 0 a fost de parere c aceste vase aunt vase din

ale sale, in care vazuse cateva celule

nervoase in contact direct cu vasele.

pia-mater care inveleste tulpina ipo-

Pe ele am recunoscut indata vasele

mele portale. Nici ea nu a dat o im-

fizei 0 tot odata a adaogat: als

curios sd vcid dacd sunt pi la om.
La autopsiile pe care le-a facut dupa

portanta prea mare acestor vase.

accea le-a cautat cu mine, 0 a vazut ca vasele acestea aunt si la om.

fesorul Elliot-Smith, caruia, cand

Dar cu niciun prq n'a vrut sa creadii,

ca Bunt altceva decat vase piale ai

stent,a unor vase de legaturil intre

le-a botezat cu numele de mantaua de vase a tulpinei ipofizare.

Aici a ramas un timp problema...

ochii. M'a intrebat amanunte ; m'a

intrebat ce-mi trebue ca sa demon-

De cateva ori am mai incercat sa vorbesc despre mantaua de vase pe care

eu continuam s'o disco, dar mai mult

cleat indemnul sa adun material

cat mai mult, n'am obtinut .
a La transferarea noastra, la Bucu-

...In timp ce discutam, a venit pro-

i-am spus ca, pot demonstra ex ipofiza i creer i s'au aprins deodata,

strez lucrul cj mi-a spus: acest fapt

este aim de important, dacei este adevdrat, inc.& trebue sd kzi totul de o
parte pi sd desdvdrpopti demonstratia

lui s. Impreuna cu d-ra Una Fielding am inceput o munca de doi

ani, facand serii de sectiuni prin

resti, printre alte cinci-sase chestiuni... m'a sfatuit ea cercetez mai

ipofiza,

departe mantaua de vase. ceea ce

rece, cobai, cobolan i porumbel. Mai

am si facut-o. Acum am facut seetiuni in eerie, am colorat preparatele si am facut Bute de desene cu
aparatul Edinger. Impresia mea era
ei vasele, dupa ce merg un timp pe
tulpina ipofizei, intra in ipotalamus ;

par ce important,a ar fi putut ayes,

accst f apt, marturisesc cit nu cram

de loc dumerit. Am aratat de cateva ori preparatcle mele profesorului Rainer, cautand s demonstrez
ca vasele acestea seaman& cu venele
porte ticcesorii de pe peretele abdo-

minal, dar el nu s'a lasat convins

niciodata,... Vazand ca, nu am
niciun rezultat ci ca profesorul meu

ipotalamus: la copii, la

feti umani, la adu4i, la dine, soamult de patru zeci de serii au fost

executate i examinate de catre Una

Fielding la Londra 0 de catre mine

la Iasi. La intoarcerea mea la Londra
in 1930, demonstratia se putea face
deplin pe materialul nostru 1;4 rezultatele au fost prezentate la congresul

de Anatomie al Marei Britanii

Irlandei. La discutie au luat parte
G. Elliot-Smith i Sir Arthur Ifeath
ei existenta vaselor portale a fost
recunoscuta de acest for inalt Olin-

tific ; 0 a fost recunoscuta, la ca.teva luni, de Harvey Cushing, caruia i-am demonstrat vasele pe' pre-

pirate microscopice in laboratorul

NOTE
dela University College of London.
Prime le note publicate au fost facute
in 1930 si in 1933 am publicat la Academia Roman& lucrarea in extenso si

in ea am amintit de rolul profesorului Rainer Mat cat a Lost in realitate : simplu sratuitor sci continui

231

e Dar &Ica mer3m po linia prioritatilor, apoi i in chestia vaselor

portale vom putea gasi ca altii au
vazut aceste vase inaintea Inca
altii le-au vazut, dar nu le-au dat
importanta cuvenita si nici nu le-au
demonstrat deplin. Importanta ade-

lucrul inceput precum pi faptul cd am

pornit lucrul in laboratorul sclu s.
Acuma, dupa, ce cu multa, muncA,

varata, le-a dat-o Elliot-Smith si

duse, timp de 15 ani, vasele acestea

au devenit o data, clasicii, apar istorici bazati pe soapta Ia ureche, care

Fielding s...

pretind s arate ei cam cum s'au

petrecut lucrurile 0 cum eu am deposedat pe Rainer de paternitatea

profesorul Rainer ar fi spus despre

lucrazile mele asupra vaselor portale : 0 idee luatd dela altul, prost
lucratd pi kird a fi dovedit ceva. Ma
indoiesc s fi spus Rainer aroa. Cu
ideea luat& de '. altul am vizut cum

bor. Incercarea este 0 meschin&

naivi...
a

pi

5.

Dar problema paternitatii sau a

prioritatii ideilor este puerira. In

literaturd gasim toate ideile 0 nu
este chestiune fr precursori. Ideea
in stiinta, nu valoreaz& decat &tea.
este demonstrata. Cei care demonstreazd ideile, aceia aunt descoperitoiri
Icor.

demonstratia, acceptata, de lumea

stiintifick am facut-o eu cu d-ra

e Dar d-1 Riga abuzeaza de titcerea

mortilor, ... La p. 385 sustine ea

stau lucrurile ; dar ca e prost lucratci

ideea asta... de... e in contradictie

cu toat5, literatura international&
a subiectului 5.
Red.

CRONOLOGIE
25 IULIE-31 AUGUST

25 Lullo.
Arinata I-a se 'ntoarce In ar.
Se Infiinteaz& Edilura de Stat.
ARLUS deschide expozitia documentard Moscova.
Pauza la Potsdam: Churcill al

Attlee se 'ntorc la Londra pentru a fi de fata la comunicarea rezultatului alegerilor

generale.
Procesul Ptain: fostul presedinte Albert Lebrun acuza.
Acord francasirian privitor la trupele franceze din Levant.
Belgia: desbateri In Parlament In
jurul problemei dinastice.
Portugalia: aerodromurile din Azore la dispozitia
natiunilor prietene (pen acorduri bilaterale).
Norvegia: alianta electoral& Intre
partidul muncitoresc 1 partidul comunist.
Bavaria: muncitorli germani autorizati
O. se organizeze In sindicate.
Cehoslovacia: chemAri sub arme In vederea formarii
armatei nationale. Polonia: premierul Osubka-Morawski expune programul cabinetului. Intrevedere Tito-Herbert Lehman. Funeraliile ha Paul Valdry.
Rdzboiul
din Extremut-Orient: baza, naval& japoneza Kure bombardat.
26 mull&
Patrascanu eere magistratilor sd participe activ la cfortul de refacere
a Orli.
Ministrul de Interne suspend& corpul de control al speculei dela Primaria
Capitalei (pentru lips& de initiativ l inactivitate notorle"). Actiunile petrolifere
apartinand Germanilor trebue depuse. Alegerile din Anglia: Laburistii Inving&tori:
390 locuri, aveau 163; Conservatorii: 195, aveau 358; Liberalii nationali: 14, aveau

Liberalii: 11, aveau 19; Laburistil independenti: 3, aveau 6; Comunistii: 2,.

aveau 1; Commonwealth: 1, aveau 3; P. National: I. Laburistii: 11.941.501 voturi; Conservatorii: 9.056.672 voturl; Liberalii: 2.221.145 voturl.
Churchill demisioneazd.
Attlee formeaz& noul guvern.
Pauzl. la Potsdam: Presedintele Truman
la Frankfurt am Main si la cartierul gen. Eisenhower.
U. S. A., G.-B. (Marea
Britanie) si China dau un ultimatum Japoniel: Incetarea rezistentei si capitulare
neconditionat sau distrugere totall.
Gen. Koenig comandant al fortelor franeeze
din Germania. Instructia militark interzis Germanilor.
Autoritatile elvetlene
expulzeazI pe fostul ministru al Germaniei, Otto Koecher. Laval cere autorittilor spaniole s5.-1 pule In libertate.
Importante descoperiri arheologice In URSS:
morminte pirolatre In dolt& Kurghane" dela Khanlar-Azerbaigian.
Grecia: lntors
dela San-Francisco, ministrul de externe Sophianopulos demisioneaz i cere formarea unui guvern larg-reprezentativ.
Rdzboiul din Extr.-Orient: Ataeuri aeriene
asupra Japoniel metropolitane.
Chinezii patrund In Yangsu. Debarcari in insula
Puket (Malaya).
27 Iulle. Consiliu de ministri la Bucuresti (ratificarea Conventiei cu Polonia:
se import& 830.000 tone arbuni ajutorarea Maramuresului decrete-legi aprobate). 0 caravan& cu ajutoare plena In Maramures. Tribunalul Poporului:
21 ;

sentinta In procesul lotului 6 de criminali de rzboiu (9 condamnAri la mune& silnic pe

vieatl; 4 condamnri la mune& sante& dela 10 la 25 ant; 3 achitari; o trimitere pentru
completarea cercetrilor).
Se reia traficul postal anglo-roman. Anglia: Attlee
alcatueste noul cabinet (Bevin, externe Morisson, lord presedinte al consiliulul
Stafford Cripps,
Arth. Greenwood, lord al sigiliului privat Hugh Dalton, finante
Churchill invitat ca Insotitor Attlee la
comert Will. Jowett, lord .cancelar).

Potsdam, refuzl. Procesul P0ain: Leon Blum acuzl. Band& antisemit, anticomunista Inarmata arestatl la Paris. Alexander Flemming, descoperitorul penicilinei premiat In America. Rdzboiut din Extr,-Orient: Japonia metropolitan&
bombardat masiv.
Cabinetul japonez examineaza nota ultimativa aliat.

CRONOLOGIE

231

28 tulle. Leon Gbelerter, fruntaa socialist, moare la Bucuresti (n. 1873).

Potsdam: Attlee se Intoarce Insotit de Bevin. Se reia conferinta celor trei marl". Attlee

mentine tot ce a ratificat Churchill. Senatul american ratificl Charta Naliunilor

Unite. Londra: Attlee reales ad al grupului parlamentar laburist. Grecia: Amiralul
Tulgaris demisioneazl.
Cehoslovacid: Benea semneaza decretul de confiscarea
plmanturilor apartinand Germanilor i Inamicilor statului (earl se vor rernite
agricultorllor cehi i slovaci).
Rdzboiut din Extr.-Orient: ofensiva aerianl asupra
Japoniei metropolitane continua. Chinezii pltrund In Kweilin.
29 Tulle.
F. U. M. (Frontul Unto Muncltoresc) roman arbatoreste 'victoria
electoral& laburistA.
Franla: Gen. de Gaulle anuntl cl s'ar putea s demisioneze
daci Adunarea ConsultativA Nationall respinge prolectul guvernamental de reforml
constitutionall. Adunarea Consultativa respinge prolectul cu 210 v. contra (9.
Bulgaria: ministrul de Interne ordonl autoritAtilor administrative sl asigure deplina
Ithertate pe timpul alegerilor" I ca toate imprimerille al aibe libertatea de a tipAri
pentru candidatii opozitiel". Havana (Cuba) : ambasada spanioll atacatl de manifestanti antifranchisti.
30 Julie.
Intrunirea Sf. Sinod la Bucuresti. Anglia: Rezultatele alegerilor
In Universitatile engleze: Oxford: 2 independenti; Cambridge: 1 conservator, 1 Md.;
Londra: 1 indep.; Belfast : 1 conserv.; Walles: 1 liberal. Washington: Presedintele
Truman: fortele americane din Europa vor fi retrase imediat ce conditlile vor garanta
cl pacea nu va fl prlmejduitl". Berlin: Comisla aliatl de control pt. Germania se
lntruneste. Se desemneazl zona franceza din Berlin.
Procesul Plain: Ed. Herriot
acuzA.
Laval pleac cu avionul din Spania sl se InapoiazA din cauza unei pane la
Guvernul polonez creeazl la Maidanek un Muzeu al ororilor naziste.
motor".
31 tulle.
Potsdam: Intrunire Truman-Stalin-Attlee. Anglia: partidul liberal
piarda indepen.(12 dep. In Cam. Comunelor) hotlreste s se refacl (nu poate
den(a contopindu-se cu vreo all& miscare politica"). Uri manifest al militienilor
polonezi cere Intoarcerea. In Polonia si contestl orice autoritate sailor politici poloBelgta:
nezi ramasi In exit (Rachzkiewicz, Archiszewski, Komarowski, Anders).
epidemie de paralizie infantild. Van Acker Isi completeaza cabinetul.
1 August.
Se Infiinteazl Soc. Sovieto-Romanl de Navigatie.
Congresul
Apar/Hi Patriotice. Se desfiinteazl orice restrictii de circulatie In timpul noptii.
Potsdam: lung& conferinta Stalin-Attlee-Truman.
Se constitue Comisia quadripartitA natl. de control pt. Austria (URSS, USA, G.B, Franta), cu un consiliu executiv compus din 12 subdiviziuni (ministere). Anglia: Camera Comunelor se lntrumate. Conservatorii aclaml pe Churchill. Laburistii cantl Steagul rosu". Col. Clifton
Brown, conservator este reales presedinte (speaker) prin consens unanim.
Se deschide Congresul Sionist international.
Maresalul Alexander numit guvernator al
Canadei. Egipt: Se cere modificarea tratatului de aliantl anglo-egiptean. Franta:
Guvernul de Gaulle hotlreste alcatuirea until nou proiect de reforml constitutionall.
Laval, constituit prizonier In mainile fortelor americane din Austria, este predat
autoritatilor franceze i adus la Paris. Washington: Senatoril Magnason si Bohll cer
guvernului USA sl exercite presiuni diplomatice asupra Spaniei. UNRRA ajutl
Republica San-Marino (medicamente, material sanitar). Aliatii permit reluarea
comertului 1ntre Eritreea, Tripolitania si Italia.
Nou avion de luptd-rachetl
american (900 km-orl, 13.000 m plafon, 1 minut decolarea).
Raaboiut din Extr.
Orient: aviatia americana aruncl manifesto asupra oraselor japoneze anuntand
viltoare atacuri-masive.
2 August. Delegatia C. G. M. se. Intoarce dela Moscova. Anumite acte de
dispozitie Inchelate In Imprejurari exceptionale sunt anulate prin decret (vanzari
silite sub reg. legionar-antonescian). Potsdam:, tncheierea conferintei (dupl 2 slot.
(le luerAri). Se da un Comunicat of icial: Principille politice l economice ale politicel
c oordonate allate fat& de Germania (desfiintarea nazismului, desarnaarea, demilitarizarea, eliminarea potentialtilui de razboiu german, descentralizarea economica ; reporatii de rlzboiu In natura. ; granitele: Konigsberg al Imprejurimi la URSS, Danzig st
regiunea dela Est de Neisse-Oder la Polonia). Acord asupra Austriel: unificare.
Spania mentinuta lnafara organizatiel N. U. Tratate de pace cu guvernele

234

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

democratice recunoscute ale Ita lief, Finlandel, Ungariei, Bulgarlei l Romaniel. Stabl-

Urea relatiilor diplomatice cu aceste tari In prealabil, primirea lor ulterioara In org.
N. U.
Ameliorarea activitatii Comisiilor aliate de control din Bulgaria, Ungaria el
Romania, prin participarea egala a celor trei marl puterl. Acord asupra chestiunilor
militare de interes comun". Plymouth (Angiia): Intalnire protocolara intre Regele
George VI si Presed. Truman.

Cartea Albd britanica acuza pe Laval de a fi planuit s

Impinga. Franta In operatiuni militare active contra Anglia

Franja: Adunarea
Consultativa franceza opteaza cu 184 v. contra 39 pentru reprezentarea proportionala

(guvernul nu e obligat sa accepte recomandarile A. C.). Procesul Ptain e un

simulacru" declara. Albert Bayet.
3 August. Chivu Stoica, vicepresed. C. G. M. lntors din URSS arata c miscarea sindicall sovietic i poporul soviectic fac distinctie fermi Intre aspiratiile
de bun vecinatate si democratic ale poporului roman si directiva imprimata de
conducerea legionaro-antonesciana". Delegatia maghiara Gyula-Farkas In vizit la
MM. Propagandel (raporturi culturale romano-maghiare, asociatie romano-maghiara).

Ofiteri si subofiteri din Armata Sovietic decorati cu ordine de razbolu romane.

Politia confisca 2400 paini albe calatorilor veniti In gar a de Est din spre Oltenita.
Brigada S" descopera, la Banca Urbana depozit de marfuri de 10 miliarde (vor fi
vandute prin economate"). Curtea martiala achita 12 tarani acuzati de a fi furat
seminte pt. a sernana ogoarele. Cornel Medrea primeste Premiul National de Sculptura. Presa mondiald comenteaza favorabil rezultatele dela Potsdam (exceptia
Spaniei franchiste). Franta: guvernul institue o zona interzisa la frontiera francospanioll. G-1 de Gaulle adreseaza. o cuvantare de adio" Adunrii Consultative Nationale care Isi Incheie existenta. Pro esul Ptain: Laval audiat ca martor. Se Incearca a se Introduce arme In Inchisoarea dela Fresnes unde e Incarcerat Laval.
Anglia : Attlee relntors dela Potsdam completeaza. cabinetul. Italia : Tribunalul
Suprem revoaca Inca 20 fosti senator! fascisti (Graziosi, Orsini-Baroni, Santini, etc.)

URSS: Soseste o delegatie sindicala italiana.

4 August. Reparatiile datorate de Germania evaluate la 200 miliarde dolari
Franta: Guvernul de Gaulle satisfacut de hotrlrile dela Potsdam. Paul Ferdonnet,
speakerul francez dela radio-Stuttgart (trdddtorul dela Stuttgart) este executat.
Cehoslovacia: Presedintele Benes fixeaza categorille de Germani i Unguri cart au
dreptul la cetatenia ceh. Spania: Ingrijorare In urma comunicatului dela Potsdam. Franco se sfatueste cu ministrul de Externe .Artajo.
Rdzboiul din Extr.Orient: concentrart masive de vase americane In apele metropolitane japoneze.
5 August. F. U. M. comemoreaza pe Engels (1820-1895). Anglia: greva
muncitorilor c. f. din Nord. Spania: guvernul respinge declaratia dela Potsdam
privitoare la Spania (nedreapta. si arbitrara"). Franco examineaza posibilitatea reinstaurarli monarhiei (Printul de Burbon-Parma regent ?). URSS: generalisimul
Stalin se lntoarce la Moscova dela Potsdam.
Brasilia: cercurile democrate cer
ruperea relatiilor cu Spania franchista. Grecia: criz politica iminenta.. Germania: epidemie de Mos la Berlin.
Franfa: se reia traficul feroviar cu Spania.
Rdzboiu/ din Extr.-Orient: grupari de forte aliate. Este descoperit un vas-spital japonez transportand material de razboiu.
6 August.
URSS restabileste relatil diplomatice cu Romania (recunoscand
rolul jucat In razboiul antihitlerist si lealitatea In executarea obligatillor armisti-

Fin/anda: restabilirea relatiilor dipl. cu URSS. Conditiile armistitiului

sunt usurate. Grecia: cabinetul Vulgaris demisioneaza. Seful comunist Siantos
dispus s asume raspunderea guvernarii.
Paris: conferinta la Quai d'Orsay pentru
stabilirea viitorului Statut al Tangerului. Berlin: Eisenhower anunta poporului
german demilitarizarea si desfiintarea potentialului de razboiu si 11 invita la o vleata
tiului).

democratici.
Rdzboild din Extr.-Orient: 0 bombd atomicd este lansata asupra bazei
navale Hiroshima. Bombardamente masive (4000 T.) asupra teritoriului metropolitan.

3.000.000 manifeste cuprinzand textul de capitulare neconditionata dela Potsdam

aruncate asupra oraselor japoneze. Lupte In insula Luzon.
7 August. Lege pt. combaterea urei de rasa (modificarea Statutulul nationalltatilor). Mallnovsky si 29 gen. sovietici decorati cu Mihai-Viteazul.
Paris: Leon

CRONOLOGIE

235

Blum precizeazA scopul Socialismului (Cucerirea puterii politice nu este o revolvtie

si numai un mijtoe de a o realize. Revolulia adevdratd este transformarea propriehltii

care este numai o conditie a transformdrii condiliei umane. Scopul socialismului,

wire urmdreste transformarea regimului proprietatii este de a elibera omul de toate elementele de perversiune ce apasd pe umerii sdi.) i atitudinea partidului socialist In aleger1 (Mai bine sd speriem pe alegdtori decdt sd-i inseldm si mai bine sd pierdem mii de
voturi decAt sd le cdstigdm printr'o atitudine echivocd).
Cehoslovacia: ministrul Dr.

Repka reclana revizuirea frontierelor (motive de securitate si transport) si eliminarea Germanilor.

Yugosiacia: Tito, ales proedinte al Frontului Popular al
Yugoslaviei, face o profesiune de credinta. republicanl In fata AdunAril Nationale.
Moscova: Stalin discuta cu Song-Tse-Uen, proedintele Yuan-ului executiv al guvernului natignal al Republ. Chineze. Washington: Truman anunt noua arml Intrebuintata. contra Japoniei, pe care o invitA sa capituleze.
Mexico: Fruntasil republicani spanioll l reprez. muncitorim i se reunesc la Mexico-City, convocati de fostu
premier Negrin (pentru realizarea unitatii de- actiune). Rdzboiul din Extr.-Orient:
manevrele flotel a 3-a americane. Insula Kyusu masiv bombardatA. Consiliu de minis
stri la Tokio.
8 August. Conventie pentru Inflintarea Soc. de Transporturi Aeriene Romano-

Sovleticl (TARS). Tribunalul poporului pronunta sentinta in procesul lotului 7

de criminall de rAzboiu (11 condamnri la mina silnica pe vieata, 10 temnita grea
dela 3 la 25 ani). Se reorganizeaz1 Comisia, roman& de armistitiu. C. G. M. combate
URS,? declard rdzboiu Japoniei. Stalin primote In audienta
majorarea salariilor.

pe Harriman. U. S. A.

Truman si Byrnes semneaza Charta Natiunilor Unite.

Argentina: se ridicA starea de asediu dupa. 3 ani $1 7 luni ( Tara iese dintr'un copnar.
Trebue acum sd se fixeze data viitoarelor alegeri pentru a restabili in tntregime regimul

constitujional scrie La Nacion).

Londra: Acord pentru instituirea tribunalului

militar international care va urmAri l judeca pc principaiii criminali de az boi luand
ca principiu responsabilitatea individualA. Austria: se institute Comisia aliata de
Control pt. Austria. Sarcini: 1. Separarea Austriei de Germania. 2. Stabilirea unei
Administratil centraie. 3. Pregatirea unel asezAri politice austriace libere. 4. AdmiAnglia: Cercurile Laburlste privesc favorabil pronistrarea temporarl a Austriei.
blema revizuirii tratatului cu Egiptul. Londra: La Congresul Sionist mondial, David
Ben Gurion expune principiile miscarii sioniste (opozitie fag de atitudinea britanick
In problema Palestine! intensificarea transferarii Evreilor in Palestina Palestina,
stat evreesc cooperarea cu Arabi!). Rdzboiut din Extr.-Orient: Tokio bombardat
de 1500 avioane grele. Suzuki convoaca un consiliu de ministri extraordinar.
9 August.
Tudor Arghezi primeste premiul national de poezie. 0 delegatie
de arhitecti sovietici viziteazA tara.
Washington: Proed. Truman face declaratii
popohilui american In legatur cu hotarlrile dela Potsdam (U. S. A. vor 'Astra bazele

militare necesare proteguirii lor si a Wit. Nu s'au Incheiat acordurl secrete. S'au
Incheiat aranjamente militare: Japonezil le vor afla pe propria lor piele. Activitate
premergItoare pt. reglementarea pacii cu Germania cand aceasta va avea un guvern
cu care sA se poatl trata. Principiile guvernArii puterilor ocupante In Germania: desfiintarea puteril militare controiarea educatiei organizarea guvernelor locale
Incurajarea dreptului de liber exprimare, preset libere, libertatil cultelor, dreptudescentralizarea industriei Incurajarea agriculturii si a industriilor
rilor sindicale
pa$nice. German!! nu vor depAsi standardul de vieata al fostelor victime. Plata reparatiilor
In bunuri fizice ce nu sunt necesare existentel germane In timp de pace

trebue sa lase resurse suficiente poporului german. Normalizarea stArilor din

Polonia. Reafirmatia declaratillor dela Yalta: guverne larg reprezentative in statele
satelite, care nu vor putea fi sfere de influent ale unei singure puteri l vor II conduse
de Cornish de control compuse din reprezentantii celor trei guverne. Presa ant& va
avea o libertate completa de informare In aceste 5ri. Navigatie liber pe arterele
interne europene. Europa Infometat va fl ajutat pana la limitele puterli americane.
RIzboiul cu Japonia: dad. Japonia nu capituleazi bombe atomice vor fi aruncate
In cantitate crescanda. Populatia clvil jap. al pArAseasca orasele industriale.
Pentru fabricarea bombei atomice a fost Intrecere cu Germanii. Secretul b. a. va fi

REVISTA FUNDATHLGR REGALE

236

pastrat pan la gasirea mijloacelor de controlarea ei (comitet de control); b a. este

prea primejdioas a. pt. a fi lasat In mainile celor ce nu tin seam de legi. Raspunderea
celor ce o au e Inspaimantatoare. U. S. A. au loft din razboiu cea mai puternica
natlune din lume. Forta ei va fi folosita pt. cauza unei paci juste si durabile.).
Anglia: Attlee cere regentului grec Damaskinos efort de conciliere, conform acordului dela Varkiza.
URSS: primul comunicat asupra operatiunilor militare contra
Japoniei.
Egipt: Regele Faruk cere o larga reorganizare In lumea araba. (va Incuraja efortul celor ce urmaresc ridicarea nivelului celor nevoiasi). Uraguay : guvernul
hotareste ruperea relatillor cu regimul dictatorial al lui Franco. Rdzboiul din
Extr.-Orient: Armatele smietice patrund In Manciuria. A doua bomb& atomica e Iansata la Nagasaki. Intinse ravagii provocate de bomba atomica (1,3 kg.) la Hiroshima:
11 kmp devastati. Zeci de mii de morti. Tokio protesteaza (drepturile gintilor violate).
10 August.
Comunicat oficial (datat: Cluj 6 Aug.) asupra unor turburdri la
Cluj In zilele de 3 si 5 Aug. Doi muncitori si un soldat ucisi. Arestari (Hetieganu).
Teohari Georgescu i Vasiliu-Rascanu ancheteaza. F. N. D.-Cluj cere arestarea pro-

vocatorilor.
Tohio : Guvernul japonez acceptd terrnenii ultimatului dela Potsdam
cere pastrarea prerogativelor mikadoului.
Paris: Guvernul de Gaulle decide mentinerea principiului referendului, respins de Adunarea Consultativa. (numai Natiunea
poate decide in ullimd instantd deed asezarea constitutional?! dela 1875 trebue mentinutd).

Se deschide Conferinta celor patru puteri (G. B., U. S. A., U. R. S. S., Fr.) privitoare la statutul international al Tangerului (Spania nu e invitata).
Spania: Franco
autorizeaza Inapoierea din exil a unor sefi republican! (Zamora si Leroux).
11 August. Washington: Byrnes accepta capitularea japoneza. In numele celor
patru aliati cu conditia ca mikadoul s autorizeze In mod expres termenii de capitulare si sa-si puie autoritatea la dispozitia si sub controlul Comandamentului Suprem aliat, urmand ca regimul de guvernare definitiv al Japoniei s fie stabilit ulterior, prin vointa liber exprimata a poporului.
Paris: Congresul P. Socialist (800
delegati. Se decide mentinerea excluderilor pronuntate In 1944. Delegatii italieni
primiti calduros. Mesaj a) Social-democratilor germani primit cu raceala). Procesul

Ptain: Procurorul g-ral Mornet cere condamnarea la moarte. Moscova : Eisenhower In vizita..
12 generali romani decorati cu ordine Sovietice. India: holera
In provinciile centrale. Grecia: Vulgaris li completeaza cabinetul.
Jugoslavia:
Guvernul respinge ca neconstitutional actul prin care regele Petru retrage autoriRtizboiul din Extr.-Orient: Tokio ordona suspendarea operatiilor
tatea regentilor.
militare. Vas american lovit de torpila aeriana. japoneza. Armata rosie continua operatiile In Manciuria.
12 August. Inchiderea Conferintei regionale-Bucuroti a P. Comunist: Ana
Pauker precizeaz atitudinea partidului In fata problemelor la ordinea zilei. Grecia:
Framantari: partidele de stanga acuza pe regent ci. tngadue violarea acordului dela
Varkiza si de a fi Insarcinat pe Vulgaris cu alcatuirea unui guvern de expediere a
afacerilor curente. Vulgaris promite ordine, respectarea constitutiei si apropiate alegeri generale In securitate i libertate". U. S. A.: Desfiintarea cenzurei. Anglia:
Franta:
Leaderii Part. Commonwealth (I loc In Camera) decid disolvarea partidului.
de Gaulle viziteazi. nordul (Dunkerque, Calais, Bethune): declaratii asupra p9blemelor i viitorului Frantel.
13 August.
Ambasadorul Serghei Ivanovici Kavtaradze numit reprezentant
al U. R. S. S. In Romania. Prof. Iorgu Iordan numit reprezentant al Romaniei
In U. It. S. S. Paris: Congresul P. Socialist: entuziast primire fruntasului socialist spaniol Lopis, care cere lndepdrtarea lui Franco. Harold Laski arat ca succesul
P. Laburist este Inceputul succesului Socialismului In lumea Intreaga; cere o mare

victorie a Socialismului In Franta astfel trial sa putem forma un singur stat alcittuit din doua natiuni cu acelasi obiectiv si aceleasi metode". U. S. A.: Trans
porturile de munitii spre Pacific sunt oprite. Edzboita din Extr.-Orient: Flota
.aliata In largul portului Tokio. Atacurile aeriene continua. Trei armate sovietice
patrund aclanc In Manciuria. Trupe sovietice debarca In sudul insulei Sakhalin.
14 August.
Membrli guvernului decoratl cu Inane ordine. Acord pentru
Infiintarea Bancii Romano-Sovietice. Masurl pt. reconstruirea gospodariilor tea-

CRONOLOGIE

2 3"

neati din Moldova.

Anglia: Mesajul tronului: nationalizarea Bnell Angliel, industrict minere, industriilor de utilitate public& si industriilor de but (tier, otel); plan
de asigurrl sociale; legea aproviziondrilor.
Germania: organizatii politico germane
autorizate In zona britanicd: P. Comunist, P. Social-Democrat, P. Central. Butgaria : Premierul Kimon Gheorghieff anunta alegeri ansolut libere. Reluarea relatiilor diplomatice cu U. R. S. S. Rdzboiut din Extr.-Orient: insula Honsu masiv
bombardata (6000 T.). Unitti sovietice debarcd In Coreea, ocupd insula Sheishin.
Tokio : Guvernul japonez accept conditiile impuse de aliati. Trupele aliate pri-

mese ordinul de lncetarea ostilitatilor.

16 August.
U. R .S. S.: Se Incheie un tratat de amicitie cu Republica ChiProcesul Pdtain: Petain condamnat la moarte. Washington: Truman
ovationat de multime dupd capitularea Japoniei, declard: Aceasta e ziva demo
cratiei. Dar adevarata noastr misiune ne sta In fag: instalarea la putere a unor
guverne libere pe tot cuprinsul lumti". Extr.-Orient: Mac-Arthur, comandant
suprem al fortelor aliate In Japonia, ordond Japonezilor st trimit 6. reprezentanti
nezd.

autorizati la Manilla, pt. instructiuni. Armata rosie continud operatii ofensive Intru
cat rezistenta japonezd continud i capitularea realt nu s'a produs. Guvernul Kantaro
Suzuki demisioneazd. Printul Narohiko Higashikuni Insarcinat cu formarea noului
guvern.
16 August.
Meeting al femeilor antifasciste la Bucuresti. Diviziile voluntare
Tudor Vladimirescu i Horia, Clasen i Crisan formate In U. R. S. S. sunt integrate

In Armata Romnd. Anglia: Desbateri In Camera Comunelor. Churchiill, leader

al opozitiei sustine cd G.-B. nu trebue sd-si schimbe politica In Grecia, nici s8. intervind energic" In Spania. Attlee obtine Increderea cu 329 v. contra 144. Elvelia
Grupdrile politico straine sunt interzise.
China: Generalul CM. Teh, comandantul
armatei 18-a comunistd chinez6., contest lui Ciang-Kai-Shek dreptul de a fi singurul
reprezentant chinez la capitularea japoneza. Guvernul chinez projaponez din Nanking
se dtsolvd. -- Argentina: Studentimea manifesteazi Impotriva guvernului (geamuri
sparte la Palatul guvernamental). Londrar Intrunirea Comitetului executiv al
Comisiei pregiititoare a Natiunilor Unite. Moscova: Se semneazd acordul pentru
delimitarea frontlerei polono-sovietice.
Tokio: Higashikuni completeazd cabinetul.
17 August.
Guvernul roman ratified Conventia sovieto-romnd pt. crearea
unei soc. mixte pt. explorarea, exploatarea, transformarea i comercializarea petro-

lului. 0 caravan& a Cructi Rosii Internationale din Geneva soseste la Bucuresti cu

medicamente, alimente; Imbrdcdminte.
Paris: Comutarea pedepsei tut Petaln cu
moartea In detentiune perpetua. Academia Franceza declard vacant locul lui Main.
Londra: Arthur Greenwood declara ca guvernul laburist nu se poate abate dela
politica de nationalizare care 1-a adus la putere.
Bulgaria: In ajunul alegerilor
guvernul autorizeazd aparitia unui cotidian independent al opozitlei.
Washington:
Premierul chinez T. W. Soong multumit de tratatul sovieto-chinez (piatra de temelie
a pdcii In Extremtd-Orient") si de Intelegerea aratata de Soviete. Mexico : Diego
Martinez Barrio asum functiunea de Presedinte al Republicii Spaniole In prezent.a.
a 196 membri ai Parlamentului Spaniol republican In exil. Extr.-Orient: Mikadoul
trimite pe membrii familiei imperiale pe diferitele fronturl pt. a supraveghla executarea ordinului de Incetarea ostilitatilor. Comandamentul sovietic din Manciurla
someazd trupele japoneze s depuie armele. Armata rosie continua Inaintarea. Sporadic& rezistenta japonezd. Avioane aliate atacate de Japonezl. Siamul retrage"
declaratia de rdzbotu adresata A.ngllel i Americii.
18 August.
Sentinta In procesul lotului 8 de criminall de rdzboiu. La manastirea Cernica se descopera obiecte scumpe si bunuri provenind din Transnistria",
ascunse de fostul mitropolit Visarion Puiu. Londra: Bevin adreseazd un mesaj
poporului sovietic (politica britanicd se va Intemela pe tratatul de alianta anglesovietic).
Wanda: Guvernul olandez cere reparatii Germaniel. Washington:
Intrevederea Byrnes-Soong (ajutorarea Chinei). Extr.-Orient: Trupele sovietice
continua ad intmpine rezistenta.
19 August.
U. R. S. S.: Fruntasul comunist Dimitroff renunta la cetatenia
sovietic& pt. a candida pe lista Frontului patriotic In alegerile pt. Sobrania Popular&

238

REV:STA FUNDATHLOR REGALE

a Bulgariel. Bulgaria: Criz5. ministeriall (4 ministri dernIsioneaza). Grecia:

Vulgaris completeazA cabinetul recent remaniat. Washington: U. S. A. propune
Finlandel reluarea relatAilor diplomatice.
Paris: Jouhaux, secretarul general al
C. G. T. cere nationalizarea industriilor de bazA.
Comandanti de lagare
de exterminare naziste arestati. Danemarca: Harold Laski In vizit declarA cl.

,,ceasul Socialismului a bAtut acum". Extr-Orient: Manilla (Filipine): Intalnire

Intro trimi5ii japonezi si aliati la Cartierul gen. MacArthur In vederea aranjamentelor
capitulril.
20 August. Dr. Petru Groza desminte svonurile privitoare la demisla guvernului. Consiliul gen. F. N. D. (mArirea productiei, aplicarea legilor economice, aprovizionarea).
Bulgaria: Cabinetul este completat. Anglia: Camera Comunelor
discutd politica externA. Bevin face declaratil. Norvegia: Procesul lui Quisling
la Oslo. Germania: Consiliul de Control aliat interzice Germanilor purtarea tunWashington: Intrevedere Byrnes-Bonnet.
Ankara: Turcia recunoaste
formelor.
guvernul polonez. Extr.-Orient: Trupele sovietice ocup rising King, capitala
Manciuriei si continua Inaintarea. Manilla: se Inchele discutiile cu trimisii japonez

earl se Intorc la Tokio.

21 August.
General si ofiteri romAni decoratl cu ordine sovietice.
Bulgaria:
Piemierul Gheorghieff declari el alegerile generale vor avea loc la 26 Aug. cu toate
IncercArile celor ce vor s8. le Intarzie (condamnl orice amestec strain).
U. S. A.:
Guvernul american InceteazA brusc operatiile de Imprumut-Inchiriere. Athena:
Se InfiinteazA o asociatie greco-sovieticl. Franta: Herriot i Daladier aclamati
de congresul radical-socialist la Orange. Herriot cere aliante cu Anglia, St.-Unite
si U. R. S. S. Extr.-Orient: Trupele comuniste chineze (guvernul din Yemen) ocupl.
orasul Peking. Trupele japoneze din China capituleazi. Inaintarea sovietica In ManMuria continuA.
22 August. Ambasadorul sovietic Kavtaradze soseste la Bucuresti. Washington: de Gaulle viziteaza pe Presed. Truman (probleme franco-amerlcane In
discutie).
Se precizeazA el cele doul bombe atomice au fAcut 480.000 victime
(morti, rAniti si sinistrati).
Anglia: Desbateri In Camera Comunelor asupra bombei
atomice. Declaratii asupra Chartei Nathmilor-Unite.
Franta: Ministerul Infor-

matiilor interzice aparitia ziarului L'Union. Adunarea nationall a preset franceze

protesteazl. Ziarul nu se supune. Siria: CrizA ministerial/. Guvernul demisioneaa
Extr.-Orient: Armatele japoneze din Manciuria capituleazii. ImpAratul de paie
al Manciuriei, Pu Yi e flcut prizonier.
Trupe aeropurtate sovietice ocupl. Darien
si Port-Arthur debarcl. In insula Paramushiro.
2$ August. Aniversare solemnA a zilei de 23 August 1944. L. Patrw,4canu aratA
cA ideea de libertate a condus la aceasti. actiune. (Ar fi fost de dorit ca astdzi sd fie
prezenti la aceastd sdrbdtoare top. acei cari au participat cu fapta tor la actul istoric
dela 23 August. Dar dwynanii poporului... au tmpiedecat acest lucru"). Presa comemoreazA ziva de 23 August prezentAnd unele din faptele care au dus la acest act de
independentl national& i, prin scuturarea de vasalitatea germanl, la reluarea legaturilor cu natiunile unite. Anglia: Bevin declarl In Camera Comunelor cA secretul
bombel atomIce nu va fi desvAluit Inainte de instituirea prin asentimentul tuturor,
a unei Organizatii Internationale nu numai legal constituitA, ci t activA i practicl.
Extr.-Orient: Sedinta de cabinet extraordinarl la Tokio.
24 August. Ambasadorul Kavtaradze prezina scrisorile de acreditare. Gh.
TAtArescu defineste pozitia international/ a RomAniei. Consiliul de ministri decide
sl ia mAsuri de severA i imediatl sanctionare" a celor ce colporteazA stiri tendontioase i neadevArate".
Bulgaria: Guvernul am/ma alegerile In urma notelor Angliei sl St. Unite. Anglia: Camera Comunelor discutA asupra IncetArii conventie
de Iruprumut-Inchiriere. Attlee declarl cA mAsura Presed. Truman a fost luata fArA
consultarea Marei Britanii, pusl. astfel Inteo situatie financiarA foarte serioasA. Churchill calificA actul drept gray si nelinistiter". Charta Natiunilor Unite este ratificatl.
U. R. S. S. : Guvernul sovietic declinl invitatia de a participa la formarea unei
Comisiuni aliate pentru supravegherea alegerilor din Grecia (considerAnd masura
ca filnd de naturl. sl lezeze suveranitatea Arli l principiile democratice). Extr.-

CRONOLOGIE

2-3')

Orient: Precizari japoneze In legatura cu explozia bombe( atomice la Hiroshima:

30.000 morti, 160.000 raniti (la o populatie de 250.000). Efectele datorlte radioactivitatii uraniului. Timp de 75 saptamani vieata nu va fi posibila la Hiroshima din
cauza intensitatii radioactivitatii.
25 August. Legatiile sovietica si romand, ridicate la rangul de Ambasade.
Washington: Tratative franco-americane (Truman-de Gaulle). 0 echipa de savanti
special pregatita va pleca la Hiroshima pt. a verifica afirmatiile japoneze priyitoare
la efectele ulterioare ale bombei atomice (radiatiuni secundare ale uraniului).
Extr.-Orient: Mikadoul ordona demobilizarea. Numerosi japonezi 15i fac harakiri tn
fata palatului imperial. Flota japoneza la ancora. Forte aeropurtate chineze la Nanking, Peking si Shangal
26 August.
M. S. Regale Mihai I dd. un dejun In onoarea Ambasadorului
sovietic Kavtaradze.
Generall si ofiteri sovietici decorati cu ordine roman.sti, le
primesc In cadrul unei festivitati. Comemorarea hit Henri Barbusse. Moscova:
Tratatul de alianta si amicitie sovieto-chinez e ratificat (lupta contra Japoniet
msuri pt. a face imposibila repetarea agresiunii
contractantii nu vor Inchela aliante
unul Impotriva celuilalt colaborare In timp de pac. pe baza respectd.rii suveranitatil nationale si a integritatii teritoriale ajutor economic reciproc clauzele

tratatului nu pot impedimenta asupra obligatiilor de membrii ai Natiunilor Unite

ale contractantilor) precum si acordurile privitoare la Port-Arthur (baz navala
mixtd.), la Dalni (port liber) si la calea feratl. chinezd. din Chantung. Washington:
de Gaulle dd. o receptie la Ambasada franceza cu ocazia aniversaril eliberarli Parisului.

Extr.-Orient: Trupe americana la Shangai. Flota aliata (383 vase americana si

britanice) In golful Sagami (sud Tokio). Armata rosie oeupa Radaka (Sakhalin) si
insule din arhipelagul Kurile.
27 August. Consiliu de ministri restrAns la Bucuresti (4 afaceri curente a).
C. G. M. Inainteazd. guvernului spre aprobare un decret-lege prevazand recalcularea
Indemnizarilor de scumpete ale functionarilor publici (anomalii constatate In dispozitiile existente). La Bucuresti: 73 cazuri de paralizie infantild In aceasta hind. (1 In
aceiasi perioada In 1944). Londra: Economistul Keynes plena la 'Washington
pt. conversatii In legdtura cu Incetarea aplicarii programului de Imprumut si Inch-Tiara.
U. S. A.: de Gaulle In Thad. la New-Vork. Guvernul american admite numirea lui Vlad. Stoicoff ca reprezentant politic al guy. bulgar In U. S. A. Scritterul
austriac Franz Warfel moare In California.
Moscova: Se semneaza un acord ecoUngaria: Delegati parlamentari si corespondenti de presa
nomic ungaro-sovietic.
americani la Budapesta. Bulgaria: Corespondenti de presd americani la Sofia
(pt. a se documenta asupra situatiei politica bulgare). Jugoslavia: Scupcina nationald..provizorie adopta legea pt. reforma agrara.
ExIr.-Orient: Baza navala Yokosuka (deservind Tokio) este predata aliatilor. 0 delegatie militar japoneza soseste
la Rangoon pt. a semna actul de capitulare privitor la 13irmania. Consiliu de ministri
la Tokio.
28 August.
Dona organizatii clandestine: organizatla T" (care tipdrea
Vdpaia") i Tinerirnea Liberd", avand legaturi en P. National-Liberal (Dint,. BraDann) si P. National-Taranesc (Linn Maniu) sunt descoperite. 33 arestari (majoritatea studenti; o female). Congresul functionarilor din ministere si institutii anexe.
U. S. A.: Chicago: de Gaulle solicitd public ajutorul american pt. refacerea
Frantei. Anglia: Primate masuri guvernamentale pt. trecerea industrial la productia de pace (45.000 de firma au contractele anulate). Interview al Maresalului
Harris (seful serv. bombardament R. A. F.): bomba atomicd. schimba radical parspectivele razboiului viitor; o natiune mica ar putea Invinge (avand un stat-major
de savanti); razboiul viitor e In mAna savantilor Arme secrete germ.no In mans
aliatilor. Siria: Guvernul demisioneaza. Extr.-Orient: Primate trupe ameficane
debarca In Japonia. Nicio rczistentd. japoneza. Sudul insulei Sakhalin In Intregime
ocupat de Armata rosie. Id. alte insule din arhipel. Kurile. Guy. japonez disolv dieta.
Moare actorul popular C. Tanase. Min. de razboiu abeam& sub
20 August.

drapel contingente tinere (1943-45) pt. a Inlocui ostasil mai bdtrani concentrati
de mai mult timp". Infractorii recidivisti sunt internati In lagare de reeducare. Tri-

240

REVISTA FUNDATIII.OR REGALE

bunalul Poporului: Sentinta In procesul lotului 9 de criminal! de razboiu (7 condamnari la temnita grea, 1 detentiune grea, 5 achitari). Congresul pentru constituirea
Uniunii Sindicatelor de scriitori, ziaristi t artisti. Moscow!: Ambasadorul Iorgu
Iordan remite scrisorile de acreditare presedintelui Kalinin si e primit de Molotov.
Londra: Attlee face declaratii asupra izvoarelor de inspiratie ale politicei britanice
(libertate, toleranta, justitie sociala). Londra, Washington, Moscova si Paris
anunta. simultan prima lista de criminali de razboiu nazisti (24, Intro cart: Goering,
Hess, Ribbentrop, Ley, Frank, Kaltenbrunner. Frik, Streicher, etc.). Washington:

Presed. Truman face un raport Congresului cu privire la operatiile de ImprumutInchiriere, recent Inchelate: A impune plata In numerar sau prin reglementarp echivalenta a datoriel de 42 miliarde dolari contractata. de N. U. pe baza acestul program ar pricinui haosul economic si un nou razboiu mondial; trebue recunoscut c
programul si-a dat roadele, aducand victoria; cererile de plata ar Insemna repetarea
greselilor posterioare primului razboiu mondial. Contributia U. S. A. la victoria
trace de 280 miliarde dolari

din care 85 % folosit de efortul propriu si 15% de aliciti

prin progr. Impr.-Inchiriere. Din 42 miliarde, Anglia a primit bunuri cifrand 42

U. R. S. S. 2800. Prin reciprocitate U. S. A. a prima dela aliati (In primul rand Anglia, al 2-lea arsenal al N. U.) ajutor de 5,6 miliarde. Anglia a prirnit 13,5 miliarde
(Si a fahricat In special 125.000 auioane), U. R. S. S. a primit 9,1 miliarde (7000 avioane,
3200 tancuri, 2.200 vehicule pt. artilerie, 52.000 jeepuri, 363 000 autovehicule, 35.000

motociclete, etc.). Raportul recunoaste seriozitatea situatiel alimentare a Angliel.

Henry Wallace precizeaz a c industria particulara trebue s fie Bursa de baza a economiel americane. W. Green, presed. Federatiei americ. a munch sprijina. Intreprinderea liberS, dar cere un nou sin!! de rdspundere din partea industriei private" pt.
ca cei ce vor sa munceasca sa. nu DAM tnebis putinta de a-si castiga existenta.
Canada: de Gaulle despre colaborarea franco-canadiana. Austria: Autoritatile
ocupante britanice aduc alimente (zahar, cafea, catofi, etc.).
Berna: Regele LeoBulgaria: Manifest
pold autorizat sa se stabileasca. ln Elvetia (sa nu fad. politica).
al Frontului National (Instaurarea unui regim adevarat democrat a permis maselor
sa participe intens la vieat a politica. Toate drepturile democratice ale poporului"
au fost restabilite. E garantata securitatea individuala. Localurile publice i tipografiile au fost puse la dispozitia poporului ". Numal 0 minoritate e rAmasa In afara
organizatiunilor Sociale create, care sustin F. N. Opozantul Nicolae Petcoff a cerut
interventia straina. In afacerile tarii lovind astfel In onoarea nationala si provocand
inclignarea mud majoritati a poporului").

PENTRU COLABORATORI
DIN CAUZA LIPSEI GENERALE DE HARTIE, REVISTA

SE VEDE CU REGRET IN IMPOSIBILITATE DE A MAI

TIPARI EXTRASE DIN STUDIILE APARUTE IN SUMARUL SAU.
COLABORATORII REVISTEI SUNT RUGATI CA, ODATA
CU MANUSCRISELE TRIMISE, SA MENTIONEZE ADRESA

EXACTA, UNDE SA LI SE EXPEDIEZE ONORARIUL SI,

DACA IMPREJURARILE PERMIT ACEASTA, PRIMA CORECTURA.
IN CEL MULT TREI LUNI DELA DEPUNEREA FIECARUI
MANUSCRIS, AUTORUL VA PRIMI RASPUNS DACA MANUSCRISUL A FOST ACCEPTAT SPRE PUBLICARE. DIN MOTIVE FINANCIARE, REDACTIA NU 151 POATE LUA OBLI-

GATIA DE A RASPUNDE $1 CELOR ALE CAROR MANUSCRISE NU AU FOST ACCEPTATE.

MANUSCRISELE ACCEPTATE VOR FI PUBLICATE DUPA
NECESITATILE DE ORDIN REDACTIONAL.
MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE INAPOIAZA,
AUTORUL CONSIDERANDU-SE OBLIGAT SA-$I PASTREZE
COPIILE NECESARE.

FUNDATIA RE GALA PENTRU LITERATURA *I ARTA

-.

VOR APARE:
BIBLIOTECA ENERGIA":

Vice-Amiral BOYLE TOWNMarinarul Will (traducere din limba engleza de P. Comarnescu i Geta Nicoleanu)
SHEND-SOMERVILLE
GERDA SHAIRER st EGON . Eroii bdrcilor de salvare engleze (traducere din limba
engleza de Ionel Jianu)
JAMESON
Odiseia, editia a treia (traducere In pros& din greceste
HOMER
de E. Lovinescu)
Cimarron (tradutere din limba engleza de Alf. Adania)
EDNA FERBER
J. DELMAS
Suflete de infanteristi, editia a doua (traducere din limba
francezA de Maior Mircea Tomescu)
Mime! sbor (traducere din limba, engleza. de Teodora
AMELIA EARHART
Sadoveanu Stiubei)
I. KESSEL
Mermoz (traducere din limba "franceza de Lia Busuie-

SCRIITORII RUST:

ceanu)

Nuvele (traducere din limba rusA de Sorana Gurian)

A. CEHOV
ALE XANDRU SERGHEEVICI Prea mutt& minte stricd (traducere din limba rusa de
Zaharia Stancu i Sorana
GRIBOEDOV
N. GO GOL
, Suflete moarte'(traducere din limba rusa de Lydia Zam.
firescu)
-Nuvele (traducere din limba rusa de Elena Eftimiu)
M. LERMONTOV
A. PU$KIN
Povestiri (traducere din limba rusA de Dan Petrasincu)
Burlacii de pe Volga (traducere din limba rusA de SoILYA REPIN
rana -Gurian)
PApANIN'
Viala pe un sloi de ghiald (traducere din limba rusa)
".
Doi Cdpitani (traducere din limba rusa de Lydia ZamV. KAVERIN
.

firescu)

SCRIITORII ROMANI CONTEMPORANI:

Opere, vol. I
, Opere, vol. IV
Revolts
Cele opt raiuri
Album de familie
Cartea Oltului
Impresii asupra literaturii spaniole
Nord-Sud
Eshil Menliuni critice, vol. V
M. Kogdlniceanu

GALA GALACTION
AL. MACEDONSKI . .
F. ADERCA
M. BIBESCU
LUCIA DEMETRIUS
GEO BOGZA
G. CALINESCU
M. RALEA
ALICE VOINESCU
PERPESSICIUS
A. OTETEA

VERSURI.:
AUREL BARANGA
VLAICU BARNA

"
4.

Marea Furtund
Turnuri

EDITH DEFINITIVE:

CAMIL PETRESCU

Teatru

Opere, vol. II

CALI STRAT HO GA$

BIBLIOTECA 'DE FILOSOFIE ROMANEASCA:

PETRE ANDREI

LUCIAN BLAGA
PETRU COMARNESCU
MIRCEA FLORIAN

Filosofia valorii
Triologia valorilor

Kalohagathon
Misticism i credintd

BIBLIOTECA ENCICLOPEDICA:

D. ONCIUL
AL. ROSETTI
Prof. I. SIMIONESCU
Prof. I. SIMIONESCU
TRADUCER!:

MIGUEL CERVANTES
MOREAS

M. PROUST
A. RIMBAUD

Opere, vol. I
Istoria limbii romdne, vol. VI
Flora Romdniei, editia a doua
Fauna Romdniei, editia a doua

Don Quijote, vol. II (traducere din limba sapnioll de

Al. Popescu-Telega)
Stank (traducere din limba francezA de Al. Clerk escul
In cdutarea timpului pierdut (traducere din limba francoal de Radii Cioculescu)
Ilumindrile (traducere din limba francezA de Ion Frunzetti)

BIBLIOTECA DOCUMENTARA:
.

Ing. N. P. CONSTANTINESCU Enciclopedia inventiunilor tehnice, vol. I, editia a doua

Ing. N. P. CONSTANTINESCU Enciclopedia inventiunilor tehnice, vol. II, editia a doua
Ing. N. P. CONSTANTINESCU Enciclopedia inventiunilor tehnice, vol. III
ELENA General PERTICARI- Din viala i corespondent(' lui Carol Davilla, editia a
DAVILLA
doua
RITTER VON DOMBROWSKI Ornis Romaniae (tradusA si ingrijith de Prof. Dionisie
Lintia)
OPERE PREMIATE ALE SCRIITORILOR TINERI:

La farmecul noptii
PAVEL CHIHAIA
Versuri
GEO DUMITRESCU
MAGDA ISANOS
Pocurile
RUXANDRA OTETELESANU Nuvele
LETITIA PAPUL
Cercul alb
MIRCEA POPOVICI
Izobare
Plantatii
C. TONEGARU
MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI, IMPRIMERIA NATIONALA.

C. 33.847