Sunteți pe pagina 1din 2

CURS 4

12 noiembrie 2014
VERSANTII

Versantul este panta, o suprafata inclinata.


Versantul ca forma de relief deoarece are o altitudine si iese din suprafata topo obisnuita.
Are inaltime / latime, lungime si consistenta/grosime (roca pana unde contactul dinte versant si
mediu extern se simte).
Limita inferioara si limita superioara.
Desi versantii ocupa cea mai mare parte a supr terestere, preocup pt definirea continutului
notiunii este de data relative recenta, pe la inceputul secolului trecut XX, la geomorfologia
fluviala.
1940-52 doua evenimente au atras atentia asupra cercetarii versantilor: Simpozionul
organizat de Asociatia Geografilor Americani, privind contributia lui W. Penck.
In 1952 are loc infiintarea comisiei pentru studiul versantilor in cadrul Congresului National de
Geografie de la Washington. Ambele momente au fost legate de traducerea in lb engleza a
lucrarii lui W. Penck.
Nu exista o definitie completa a versantilor.
Dictionarul lui Baulig 1949.
1993 Dictionarul lui Brunet si colab.: unul dintre cele doua flancuri ale unei vai, unei
coline, unui interfluviu; versantul se caracterizeaza prin: panta, inaltime, profil (in general
concav-convex cu rupturi de panta), expozitie, stadiu de evolutie, stadiu de acoperire (versant in
roca, versant Richter sau versant tapisat de depozite), vegetatia, alterarea (ravene, alunecari
procese si forme de versanti).
In literatura de specialitate Geomorfologie Generala, 1970, Posea notiunea de versant
include teoretic orice panta inclinata intre 1-90 de grade. Obisnuit insa se numesc versanti numai
acele suprafete unde media pantelor depaseste 2-3 grade; se exclude astfel campiile si luncile a
caror vai pot avea totusi malul de pana la 90 de grade. Uneori sunt excluse si interfluviile netede
ale platorilor sau masivelor.
Geografia de la A la Z , acelasi colectiv: o suprafata sau ansamblu de suprafete inclinate
orientate in acelasi sens fata de o vale, un deal, munte sau lant muntos care se termina in partea
de jos intr-o vale,depresiune sau campie, astfel sunt versantii unei vai, a unui munte, externi ai
Carpatilor etc.
Dictionarul de geomorfologie, Bacauanu: forma de relief inclinata reprezentand un flanc
de vale, de deal sau de munte.
Jahn, 1954 caracterul dinamic al versantilor.
Dylik, 1968: elemente definitorii ale versantului sunt: limita inferioara care are o
valoare orientativa si este determinate de procesele morfogenetice; limita superioara care este
cumpana de ape si nu procesele geomorfologice; baza de eroziune care este legata strict de
versant; depozitele corelate care indica natura poligenetica a versantului.

Versantul este considerat o supr morfologica un element al formelor de relief.


Tinand cont de toate elementele partiale si functionale, versantul este definit dupa Grecu
F. de urmatoarele elemente: de geomorfometrie alt., panta, expunere si morfografie
concave, convex; de procesele morfogenetice dar aceste procese in stransa leg cu aspect de
forma si dependente de baza de eroziune, este definit de tipurile de depozite rezultate in urma
acestor procese, de relatiile de interdependenta dintre elementele de forma, procese, depozite,
relatii ce determina functiile versantului care ii asigura dezvoltarea ca system decshis bine
structurat. Aceste relatii sunt diferite in diferite sectoare ale versantului ce defines de altfel
aexistenta diferitelor subsisteme.

Proces
Eluvio-deluviale eroziune
Transport
Acumulare

Depozite
eluvii
deluvii
coluvii

Forme
supr. pluvio denudale eroz.
alunecari de teren
glacisurile

Relatii

functii
Eroz.
transp.
acumul

In profilul long al unui versant exista anumite sect ce se deosebesc prin: caractere
geomorfometrice, structurale si alcatuire a paturii materiale si tipul de morfodinamica. Aceste
fasii mai sunt definite si etaje sau fasii de evacuare.
Denumire fasii: partea superioara cu eluvii, eluvio-deluviale, partea superioara cu deluvii
si parte inferioara cu coluvii.
King in 1962 stabileste pentru versanti in conditii de clima arida si semiarida urmatoarele
elemente: pante in crestere, abruptul sau fata libera, suprafata de acumulare si panta in
descrestere.
Exista si urmatoarea delimitare a unor unitati de versant:
1. interfluviu 0-1 grade
2. Panta de infiltrare 2-4 grade
3. Convexitatea
4. Abruptul de desprindere
5. Sectorul de transport al deplasarilor
6. Sectorul coluvial
7. Sectorul alluvial
8. Malul
9. Albia
Cele 9 unitati corespund.