II. 3.

Bazele fizice ale imagisticii medicale

II.3.1. Radiografia i radioscopia (diagnosticul cu radiaii X sau
roentgendiagnosticul)
a. Producerea radiaiilor X (Roentgen)
Tubul Coolidge (figura 52) este un tub de sticl vidat (vidul trebuie s fie destul de naintat) i
conine un catod dintr-un material greu fuzibil (poate fi wolfram) nclzit prin trecerea unui curent
electric i un anod (tot dintr-un material greu fuzibil (wolfram, molibden, reniu). Prin nclzire
catodul emite electroni (efect termoelectronic) iar electronii puternic accelerai de cmpul electric
dintre catod i anod (tensiunea poate depi 100 kV).

Fig. 52. Schema tubului Coolidge.

Tubul generator de radiaii X trebuie plasat ntr-o incint de plumb pentru a preveni iradierea
persoanelor care deservesc instalaia. n aceast incint este perforat un orificiu ngust care permite
ieirea unui fascicul ngust i bine colimat de radiaii X.
b. Formarea imaginii radiologice
Imaginea radiologic se formeaz avnd la baz proprietile razelor X de a se propaga n linie
dreapt, de a ptrunde i a fi absorbite de organe i esuturi, de a produce luminescena ecranului
fluorescent sau fosforescent, de a impresiona filmul radiografic (figura 53).
Ea este un produs att al legilor de proiecie, ct i al proprietilor de ptrundere a razelor X
care fac ca un obiect, tridimensional din spaiu s se proiecteze ntr-un singur plan n dou
dimensiuni.
Dac fascicolul de raze X strbate toracele, constituit din organe i esuturi cu compoziie
chimic, densitate i grosimi variate, absorbia va fi inegal, iar imaginea rezultat pe ecranul
fluoroscopic va consta din zone mai luminose sau mai ntunecate.
Pe filmul radiografic reprezentarea este invers celei de pe ecranul fluorescent, zonele
luminoase vor aprea negre (radiotransparente) iar zonele ntunecate albe (radioopace).
60

Fig. 53. Schema obtinerii unei radiografii (radioscopii).

n radioscopia clasic imaginea se formeaz pe un material celulozic ori plastic pe care este
depus un strat subire (cca. 1 mm) dintr-o substan fluorescent.
n radiografia standard, radiaia X transmis impresioneaz o plac ori un film fotografic
sensibil n domeniul X. Suprafeele iradiate mai puternic, deci corespunztoare zonelor radiotransparente, vor apare pe film, dup developare, ntunecate, iar cele corespunztoare zonelor radioopace mai luminoase. Se obine deci o imagine negativ. Timpul de iradiere e mult mai scurt, deci i
doza primit de pacient. Examinarea se face dup developare, la un negatoscop, dispozitiv care
ilumineaz filmul.
Coastele i claviculele au o structur dens i absorb o cantitate mai mare de raze X astfel
gradul de luminozitate a ecranului va fi mai mic.
Muchii toracici, tendoanele i aponevrozele absorb o cantitate mai mic de raze X dect oasele;
organele parenchimatoase pline (cordul i vasele, ficatul, rinichii, splina) ori lichidele, las s treac
prin ele o parte din fascicol i de aceea, n dreptul lor, ecranul se va lumina discret, iar filmul
radiografic se va nnegri nuanat, n raport cu grosimea i densitatea lor.
esutul adipos absoarbe de 10 ori mai puin razele X dect muchii i organele din jurul crora
se gsete pe care le scoate n eviden.
Aerul i gazele, care au densitate de 1000 ori mai mic dect a prilor moi, absorb o cantitate
mai mic de raze X i contribuie la contrastarea organelor pe care le mrginesc.
esutul pulmonar cu structur spongioas i coninut aeric ca i camera cu aer a stomacului, nu
absorb aproape deloc razele X din fasciculul incident i, la ieirea din torace, ajung n cantitate mare
i lumineaz ecranul sau nnegresc puternic filmul.
Se spune c plmnul i camera cu aer a stomacului sunt transparente la razele X.
n regiunea mediastinal radiaiile fiind absorbite aproape n ntregime, att de schelet, ct i de
organele din mediastin, ecranul rmne complet ntunecat iar srurile de argint din filmul radiografic
rmn nemodificate.
Absorbia inegal determin relieful radiologic constituit din nuane de umbr i nuane de
lumin (grade de opacitate i grade de transparen) care creeaz contrastul natural ntre diferite
organe i esuturi avnd ca rezultat imaginea radiologic care red forma acestor organe i, de multe
ori, structura esuturilor.
61

c. Tehnica explorrii radiologice

Pregatirea pacientului

Radiografia toracica nu se recomanda femeilor insarcinate deoarece radiatiile pot fi

daunatoare pentru fat. Daca este absolut necesara efectuarea radiografiei toracice viitoarea mam va
trebui sa poarte un sort special din plumb pentru a proteja fatul.

Radiografia toracica se efectueaza si se interpreteaza de catre medicul radiolog. De

asemenea, si alti medici precum medicul de familie, internistul, chirurgul pot examina radiografia.

Trebuie indeprtate bijuteriile care ar putea obstructiona imaginea si pacientul se va

dezbraca pana la talie.

Se fac de obicei doua radiografii toracale, una din spate si una din lateral. S-ar putea sa
fie necesare radiografii si din alte unghiuri, in functie de recomandarile medicului.

In timp ce se face radiografia pacientul va sta in picioare, cu pieptul lipit de placa

aparatului. Daca este necesar sa se aeze, medicul va pozitiona pacientul n poziia corect.

Va trebui ca bolnavul s stea nemiscat in timp ce se face radiografia pentru nu rezulta o

imagine neclara. De asemenea, in acest interval doctorul l va ruga sa-i in respiratia pentru cateva
secunde.
Nu se resimte nici o durere in timp ce se va face radiografia (radioscopia) toracica. Placa
metalica de care sta lipit pacientul s-ar putea sa fie rece, iar daca are dureri in piept s-ar putea sa
simt dicomfort cand st intr-o anumita pozitie sau cand inspir adnc in momentul in care se face
radiografia.
Riscuri
Expunerea la un nivel scazut de radiatii, existand un mic risc ca acestea sa afecteze celulele sau
tesuturile. Sansele ca bolnavul sa sufere vreo complicatie dupa o radiografie (radioscopie) toracica
sunt foarte mici in comparatie cu beneficiile sale.
d. Exemplu de radiografie normal i radiografie a unui pacient cu pneumonie
n figura 54 este prezentat radiografia unui pacient fr nici o afeciune intern la nivelul
toracelui. Observai zonele radiotransparente (ce las s treac radiaiile X) ce corespund esuturilor
moi, au ieit la developare, pe film, de culoare nchis (pe ecranul iniial fiind luminoase). Zonele
radioopace (ce las s treac o cantitate mic de radiaii) sunt pe film luminoase (pe ecranul iniial
fiind ntunecate).

62

Fig. 54. Radiografie normal.

n figurile 55 i 56 se observ imaginile radiologice ale unui bolnav (brbat de vrst mijlocie)
cu urmtoarele simptome: cianoz, durere la nivelul pleurei, hemoptizie, pirexie i tahipnee.
Se observ o anumit densitate (zona luminoas) n plmnul drept, la nivelul lobului drept
superior i lobului drept inferior.

Fig. 55. Radiografie toracic frontal.

Fig. 56. Radiografie toracic lateral.

II.3.2. Tomografia de raze X (CT Computed Tomography)

a. Generaliti
Cu ajutorul radiaiilor X, se pot obine imagini tomografice. Termenul de tomografie vine de la
grecescul Tomi seciune, deci nseamn obinerea unor imagini pe seciuni. Prima etap este
stabilirea seciunii ori seciunilor pe care se face nregistrarea. n continuare, seciunea se mparte n
elemente de volum (voxel volum element) i trebuie obinut un semnal corespunztor rspunsului
individual al fiecruia. Odat nregistrate acele semnale, imaginea se construiete de ctre un
calculator n aa fel nct oricrui element de volum s-i corespund un element de imagine (pixel
picture element) (Fig. 57).

63

Fig. 57. Corespondena element de volum element de imagine n tomografie.

b. Principiul i formarea imaginii n tomografia de raze X

Corpul pacientului e nconjurat de un numr (mai multe sute) de detectoare de radiaie aflate
toate n acelai plan, planul nregistrrii (figura 58). Sursa de raze X e mobil i se rotete n jurul
corpului, n acelai plan cu detectoarele. Ea emite un fascicol colimat, sub form de evantai.
Detectoarele situate pe direcia fiecrei raze a fascicolului nregistreaz radiaia transmis pe direcia
respectiv. Pe msura rotirii sursei, fiecare detector este excitat de mai multe ori, primind informaii
de pe traiectorii diferite. Durata total de expunere pentru o seciune, este de 1- 15 s.

Fig. 58. Schema de principiu a instalaiei de tomografie X.

Permite obinerea imaginii oricrei seciuni prin corpul uman obinndu-se imagini de mare
precizie. Dac se fac imagini ale seciunilor succesive acestea pot fi asamblate n imagini
tridimensionale ale organelor interne. Emitorul de radiaii X emite un flux ngust de radiaii X pe o
direcie din seciunea a crei imagine vrem s o obinem.
Radiaiile emergente sunt detectate iar computerul calculeaz absorbia pe direcia investigat.
Apoi emitorul i schimb poziia nregistrndu-se absorbia pe alt direcie.
Dup ce este baleiat toat suprafaa computerul calculeaz absorbia n fiecare punct al
suprafeei i construiete imaginea pe monitor. Imaginea este foarte precis mai ales pentru
esuturile mai dense (de exemplu oase). Dup obinerea imaginii unei seciuni patul cu pacientul
poate fi deplasat pentru obinerea imaginii unei noi seciuni. Deplasarea poate fi fcut i continuu
simultan cu rotirea generatorului de radiaii X (CT n spiral) ceea ce reduce timpul de examinare.
Pentru mrirea contrastului pe esuturi mai puin dense se folosesc substane de contrast ce conin
iod (care absoarbe radiaiile X) administrate intravenos sau pe cale oral.
c. Pregtirea pacientului pentru explorarea imagistic cu tomograful de raze X
Pregatirea general a pacientului
Pregatirea pentru examinarea CT a capului si toracelui nu presupune masuri speciale, ci doar
respectarea unor conditii care faciliteaza obtinerea unor imagini cu calitate diagnostica:
- alimentatia solida este interzisa in ultimele 4-6 ore;
64

- evaluarea nivelului creatininei serice este obligatorie pentru pacientii de peste 60 de ani, la cei
cu ateroscleroza avansata, diabet zaharat, patologie renala cunoscuta;
- pacientii care au avut accidente alergice la substante de contrast sau sunt susceptibili de a face
reactii alergice vor fi premedicati inainte de injectarea i.v. a substanei de contrast;
- copiii si pacientii necooperanti vor fi sedati;
- vezica urinara fi golita cu cel mult 30 minute inainte de examen;
Pregatirea pacientului pentru examinarea CT a abdomenului
Se vor respecta aceleasi masuri de pregatire generala ca si pentru examinarea CT a toracelui; in
plus, sunt necesare:
- o radiografie abdominala exclude prezenta bariului in tubul digestiv; examinarea fi amanata in
cazul in care sunt descoperite urme;
- examenele de stadializare a tumorilor tubului digestiv impun pregatirea colonului ca pentru
clisma baritata sau endoscopie.
Pregatirea speciala a pacientului
Este diferita pentru fiecare protocol in parte si fi condusa de catre personalul specializat, in
serviciul de CT, inaintea examinarii propriu-zise.
Contraindicatiile examenului CT
- pacientii necooperanti si copiii vor fi examinati dupa sedare sau anestezie generala;
- prezenta bariului rezidual in tubul digestiv poate induce artefacte ce diminueaz sau
compromit calitatea diagnostica a imaginilor; in urgenta se poate incerca examinarea sub aceasta
rezerv.
d. Exemplu de CT toracal normal
n figura 59 sunt prezentate dou tomografii de raze X normale toracale, cu fereastra
plmnului, respectiv fereastra mediastinului.

Fig. 59. CT toracale fr substan de contrast (stnga) i cu substan de contrast (dreapta).

65