Bazele relaiilor publice

Proiect 1 BRP (40 puncte)

Identificai i prezentai patru aciuni reuite ale specialitilor de relaii
publice din perioada 1920 1940 (cte o pagin pentru fiecare aciune).
Termen: 30 noiembrie 2014
Edward Bernays considerat ntemeietorul Relaiilor Publice i-a surprins de
fiecare dat clienii att prin metodele pe care le promova, ct i prin rezultatele
obinute. n toate campaniile lui pentru anumite firme, Bernays ncerca s
ndeplineasc scopul creterea vnzrilor prin schimbarea atitudinii
oamenilor cu privire la acel produs. El nu vindea produsul n sine, ci crea o
poveste privind utilitatea lui n general. Adeseori Bernays a fost privit ca printele
sau maestrul manipulrii, arta de a influena opinia public, n scopul
promovrii produselor, serviciilor, ideilor anumitor persoane, fr a ine seam
de realitate sau adevr.
Tot la nceputul anilor 1920, Bernays propune (oamenilor de faceri, care
produc plase de pr pntru femei) ca soluie, pentru creterea vnzrilor,
declanarea unei aciuni de lobby pe lng Comisia de Sntate a Congresului
Statelor Unite. Modernitatea a creat probleme firmei Venida, lider la nceputul
anilor 1920 n confecionarea plaselor de pr. n timpul rzboiului, tot mai multe
femei au fost angajate n fabrici, iar normele de protecie mpotriva accidentelor
le-a ncurajat s fac primul pas spre prul scurt. Al doilea moment important
este legat de dansatoarea Irene Caste, una dintre vedetele preferate ale publicului
American n acea perioad, care ntr-o zi a decis s-i taie prul pentru simplu
motiv c era incomodat n timpul dansului. Din acel moment avalana s-a
declanat, iar valul new fashion a cuprins marea majoritate a femeilor, punnd n
pericol nsi existena companiei Venida. Bernays a declanat un adevrat
process de reconstruire simbolic n jurul unui banal accesoriu iar esena acestui
spaiu putea fi rezumat n trei cuvinte: frumusee, sntate, securitate. n prima
faz a campaniei, Bernays l-a contactat pe Penrhyn Stanlaws, cel care ilustra
coperta revistei Cosmopolitan. mpreun au ajuns la concluzia c idealul

american de frumusee feminin trebuie s urmreasc linia clasic descendent

a culturii Greciei antice, cu forme uniforme i continue, n care linia prului lung
modelat de o plas de pr discret completeaz ntregul. Acest model, tocmai
redefinit a fost amplu detaliat ntr-o scrisoare pe care vedeta de la Cosmopolitan
a acceptat s o semneze i s o trimit cunotinelor sale, artiti rspndii pe
teritoriul Statele Unite. i de aceast dat valul a fost declanat: casele de mod,
fotografii profesioniti, regizorii, asociaiile de femei au plecat n cutarea noului
ideal de frumusee. Urmtorii pai ai strategiei sale au fost fcui n tandem pe
terenul tiinelor medicale i al politicii. Bernays s-a adresat doctorul Royal S.
Copeland, membru al Comisiei de Sntate din New York, atrgndu-i atenia
asupra faptului c, din motive de sntate public, femeile implicate n
prelucrarea alimentelor ar trebui s poarte plase de pr. Doctorul Copeland a
sesizat valoarea de adevr, dar i valoarea de tire a informaiei, i a trecut la
redactarea unei scrisori ctre ceilali membri ai Comisiei de Sntate,
recomandnd introducerea unor norme de control mult mai stricte pentru
domeniile alimentaiei publice. Ideea a fost preluat i de alte state, iar elanul
reglementrilor s-a declanat. n unele pri ale Statelor Unite s-a mers chiar mai
departe, spunndu-se c toi lucrtorii n domeniul alimentaiei publice, inclusiv
brbaii, ar trebui s poarte plase de pr.
O alt aciune a fost n luna mai 1929, cnd,,General Electric
and Westinghouse il provoac pe Bernays cu sarcina de a se ocupa de organizarea
aniversrii a 50 de abi de la inventarea luminii electrice, o dubl srbtorire: att
a inventatorului, Thomas Edison, dar i a inestimabilei li invenii. Campania
intitulat Lights Golden Jubilee a luat n mai, cu un effort masiv de publicitate
i s-a ncheiat pe 21 octombrie lund forma evenimentului anului, odat cu
inaugurarea Institutului de Tehnologie Edison din Dearbon, Michigan, de ctre
preedintele Hoover. La eveniment au participat personaliti marcante ca
Preedintele Hoover, Henry Ford, jr., umoristul Will Rogers i omul de tiin
Madame Curie. Printre reprezentanii presei s-au numrat 15 reprezentani, ale
celor mai importante publicaii naionale ale momentului.
ase luni naintea ceremoniei de inaugurare, povestea lui Edison i a
inventrii luminii electrice a fost trimis la managerii de edituri i la redaciile
publicaiilor locale i naionale.Antetul scrisorii coninea nume de susintori ai
evenimentului ca Predintele Hoover i Henry Ford. America a nceput s

forfoteasc, yiarele i revistele ntrecndu-se n a publica propia lor versiune

asupra evenimentului. La sugestia lui Bernays, a fost tiprit un timbre aniversar
care s comemoreze evenimentul. Bernays a organizat alte cteva evenimente mai
mici ca amploare, cum ar fi Diamond Jubilee, un spectacol de lumini care a avut
loc n Atlantic City. n ziua ceremoniei de comemorare, companiile de curect
electric de pe ntreg globul i-au oprit activitatea pentru un minut n onoarea lui
Thomas Alva Edison. Edward Bernays a reuit s arate lumii ntregi potenialul
practicrii relaiilor publice.Lights Golden Jubilee constituie una dintre cele mai
impresionante campanii, devenind un moment important n istoria relaiilor
publice, dar i n lunga i remarcabila carier a lui Bernays. El nsui va spune
mai trziu: Relaiile Publice au depit o piatr de hotar, pe drumul respectului
i ntelegerii publice.
Avem nevoie s stimulm consumul! i asta pentru c putem considera c societatea n
care trim nu este una capitalist, socialist, democrat sau oricum altcumva, ct mai ales
consumerist. Motorul care ine economia n via este consumul iar dac oamenii decid s
nu mai cumpere produse e foarte posibil ca totul s se prbueasc. Toate ideile de mai sus
se pot gsi cu uurin n gura oricrui student la economie i nu e nevoie s intervieva i un
mare analist economic pentru aa ceva.
Dar punctul de pornire al acestor idei se afl n urm cu o sut de ani, la finalul primului
rzboi mondial, cnd Freud i psihanaliza ncepeau s arate opiniei publice mecanisme pe
care nimeni nu le gndise vreodat. Iar unul din pionierii dezvoltrii consumerismului de
dragul actului de a cumpra este chiar unul din nepoii marelui psihanalist, care a folosit
opera unchiului su pentru a inventa ceea a ajuns s se numeasc public relations.

Manipularea contient i inteligent a gndurilor i obiceiurilor oamenilor este un element

important al societilor democratice.

Edward L. Bernays, Propaganda

Edward Bernays a fost abordat de preedintele American Tobacco Company, nemulumit de
faptul c nu putea vinde igri femeilor care priveau fumatul ca pe o chestiune profund
masculin i care ncepuse s aib aspectele unui tabu social. Bernays a ales o solu ie
nemaivzut pn la el: activism social bazat pe eliberarea femeilor din constrngerile la care
le supunea o lume dominat de brbai. A angajat mai multe tinere pe care le-a trimis s
participe n 1929 la Parada din Duminica Patelui. Planul era ca n mijlocul paradei tinerele
s i scoat igrile i s nceap s fumeze provocator n public. n acelai timp, a informat
presa c un grup de femei intenioneaz s manifesteze public mpotriva constrngerilor
sociale chiar n timpul paradei. Aciunea a avut un succes incredibil i e considerat punctul
de cotitur n drmarea tabuului fumatului n public de ctre femei.
Campania a fost gndit n cele mai mici detalii de ctre Bernays care a trimis ctre pres
sloganul Torele libertii inventat de ctre psihanalistul A. A. Brill pentru a descrie dorin a
natural a femeilor de a fuma. Transformnd obiceiul de a fuma dintr-o dorin incontient
ntr-o lupt de eliberare i de egalizare a drepturilor ntre cele dou sexe, Bernays a reu it s
foloseasc ntr-o chestiune comercial cunotinele psihanalizei aflat la nceput de drum n
acel moment.

Atenia a fost mutat de pe produs pe ceea ce reprezint el. Femeile nu

mai fumau, ci se eliberau.
Totul a fost att de bine construit nct una dintre reprezentantele micrii feministe, Ruth
Hale, a chemat din proprie iniiativ femeile s participe la mar cu ndemnul Femei!
Aprindei o nou tor a libertii! Luptai mpotriva unui tabu sexist!
Abordarea lui Bernays era simpl i eficient. Dorinele se transform n nevoi i astfel
cretem cererea pe pia. n campaniile sale, nepotul lui Freud a folosit multe informaii pe
care le aflase din crile unchiului su i din mediul intelectual pe care l frecventa.
Proaspta descoperire a incontientului, care poate manevra mintea uman i influeneaz
masele s fac alegeri inexplicabile la nivel contient, l-a ajutat pe Bernays s propun
campanii care transformau produsele n obiecte de identificare pentru consumatorul for at s
aleag ntre teama de a nu avea ce i se promova i dependen a de dorine. A treia solu ie nu
putea s existe pentru c ea ar fi nsemnat un consum contient i nealterat de for ele
necunoscute ale minii. Edward Bernays a contribuit prin campaniile sale la inventarea,
promovarea i impunerea a ceea ce astzi se numete consumerism.
Cei care manipuleaz mecanismele nevzute ale societii formeaz un guvern invizibil care
reprezint adevrata putere a rii noastre.

Edward L. Bernays, Propaganda

Pionier al manipulrii publice, Bernays s-a apropiat ncet i de sfera politic. A fost angajat
de preedintele Calvin Coolidge care avea o imagine foarte proast n presa american.
Propunerea sa a fost de a invita actori i celebriti ale momentului la Casa Alb pentru a lua
prnzul sau cina cu preedintele. Alturarea preedintelui de actorii americani a func ionat,
mai ales c Bernays oferea exclusiviti ziaritilor pe care i alegea special i astfel a pus

bazele unei tradiii care ajunge pn n zilele noastre, sus inerea public a pre edintelui de
vedetele americane.

Calvin Coolidge ntreinndu-se amical la Casa Alb cu John Drew i Al

Jolson
Ulterior, Bernays a folosit comercial la maxim influena vedetelor, reuind s impun folosirea
plasamentului de produse n multe din filmele epocii. n fapt, el nu fcea dect s respecte
ceea ce nvase n tineree, ce funcioneaz n momente de criz pentru lumea politic sau
n rzboi se poate transforma ntr-un succes comercial. Ideile sale se bazau pe faptul c
oamenii gndesc ntotdeauna la fel indiferent de circumstane, iar dac le identifici patternurile mentale le poi vinde orice.
Mare admirator al unchiului su, Bernays a ncercat s l ajute pe Sigmund Freud s ajung
n Statele Unite, dar a reuit doar s i publice crile i s le fac o publicitate att de intens
nct Freud a devenit un star al psihanalizei peste Ocean fr s fi clcat vreodat n
America. Edward Bernays l-a ajutat pe Freud cum a tiut el mai bine, trimind presei cele
mai controversate aspecte ale operei unchiului su, majoritatea citatelor fiind extrase din
prile lucrrilor care se refereau la sexualitate. Bernays a mers chiar mai departe i i-a
propus unchiului su s publice cteva articole n revista Cosmopolitan, care i era client de

asemenea. Aventura s-a oprit la refuzul categoric i vituperant venit din partea lui Sigmund
Feud care a considerat iniiativa de o vulgaritate excesiv i i-a informat nepotul c America
e o ar pe care o dispreuiete.

Sigmund Freud: America e o greeal, o greeal enorm, dar, oricum ar

fi, o greeal
Suntem condui, minile noastre sunt modelate, gusturile noastre sunt formate iar ideile ne
sunt sugerate n cea mai mare msur de ctre oameni de care nu am auzit niciodat. E un
rezultat logic al modului n care societatea noastr democratic este organizat.

Edward L. Bernays, Propaganda

Experienele pe care le-a avut n campaniile sale de succes l fac s nceap s scrie i
lucrri de specialitate i s predea primul curs de relaii publice de la New York University.
Prima sa carte care a stat la baza tehnicilor de PR a fost Crystalizing Public Opinion n
1923, urmat peste cinci ani de una din lucrrile de referin ale domeniului, Propaganda.
Conform mrturiilor unor jurnaliti care l-au ntlnit pe Josef Goebbels, ministrul nazist al
Propagandei, acesta ar fi avut o bibliotec impresionant pe tema manipulrii maselor i la
loc de cinste s-ar fi numrat lucrrile lui Bernays. Legenda spune c Goebbels ar fi ncercat
de mai multe ori s se ntlneasc cu Bernays, dar fr succes, i c ar fi fost un fan att de
mare al nepotului lui Freund nct nvase pe de rost mai multe capitole din cr ile acestuia.

Coperta original a lucrrii lui Edward Bernays, Cristalizarea Opiniei

Publice
Marea criz financiar i politicile democratului Franklin D. Roosvelt au fost o mare lovitur
pentru Bernays. Pn la crash-ul financiar al bursei americane, nepotul lui Freud era
considerat un magician al comunicrii i al influenrii deciziilor de cumprare. Noile politici
economice care au ncercat s nlture criza nu au mai avut n centrul lor credin a n
incontientul manipulabil al maselor, ci datele statistice care pot aduce o cunoatere mai
corect a mecanismelor decizionale. Locul lui Bernays a fost luat de George Gallup, care
credea c numerele nu mint i c oamenii sunt mai mult dect o mas manipulabil de
dorine nenelese.
n aproape toate deciziile noastre zilnice, fie c sunt politice sau economice, n
comportamentul nostru social sau decizii etice suntem condui de un numr mic de
persoane care neleg procesele mentale i pattern-urile sociale ale maselor. Ei sunt cei care
trag sforile care controleaz publicul.

Edward L. Bernays, Propaganda

Bernays s-a regrupat rapid i n urmtorii ani s-a concentrat pe lobby-ul politic pentru marile
companii americane, activitate n urma creia a ajuns s lucreze din nou pentru guvernul
american i CIA. Una dintre motenirile lsate de Bernays lumii, n urma activitilor sale
politice, este opinia c democraia nu poate exista dect cu ajutorul capitalismului. Nscut
din activitatea lui de o via, ajutat de evenimentele dramatice ale secolului trecut n care
cel de-al doilea rzboi mondial i comunismul care a luat prizonier jumtate de Europ,
ideea a fost pus n practic de Bernays ntr-o campanie care a dus la drmarea guvernului
din Guatemala. Ca mai toate campaniile lui, i aceasta a avut n spate o corporaie i

interesele ei comerciale. Chiquita Brands Interanational, cunoscut n lumea ntreag pentru

exportul de banane, a intrat n conflict cu eful statului ales democratic n Guatemala,
Colonelul Jacobo Arbenz Guzman. Bernays i-a ajutat pe cei de la Chiquita cu o campanie n
presa american n care colonelul era descris ca un comunist feroce care trebuia s fie
ndeprtat de la putere pentru triumful democraiei. Campania a ajutat guvernul SUA s
intervin n Guatemala i s l ndeprteze de la putere pe Guzman, fr proteste din partea
opiniei publice. Cu aceast ocazie, se pare c s-a impus pe pia termenul de republic
bananier ca referin la republicile dominate de corupie.

Edward Bernays a avut o via lung i probabil fericit, reuind s triasc nu mai pu in de
103 ani. A trit excentric i relativ nsingurat, dei era organizatorul unor petreceri celebre n
New York-ul interbelic. Omul care e celebrat pentru inventarea PR-ului i a comunicrii
eficiente ctre mase era incapabil s susin un discurs coerent n public i nu avea nici un
talent n a-i convinge audiena. Marele su talent a fost s neleag mecanismele care
mic dorinele incontientului uman i s le foloseasc n cel mai pur stil comercial.
Bernays a sfrit prin a primi un loc central n Muzeul Relaiilor Publice i prin a- i exprima
public regretele pentru unele din campaniile sale. n anii 60 a produs chiar o campanie antifumat care a fost apreciat de ctre public i a declarat c dac a fi tiut n 1928 ce tiu
astzi, a fi refuzat s lucrez la campania productorului de igri.

n loc de ncheiere, un scurt clip cu Edward L. Bernays povestind cum a lucrat la campania
de a introduce unca i oule ochiuri ca mic dejun tradiional, pentru c un mic dejun copios
e sntos

Viu la 80 de ani dupa campanie. Incredibilul produs de PR

si marketing sportiv Gogea Mitu!
Octavian Pescaru, Sport Marketing

Miercuri, 27 Noiembrie 2013

adplayers. Octavian
Pescaru.
Da stiu, astia au luat-o
razna veti spune la
vederea unui asemenea
titlu. Inainte insa de a da
verdicte, asezati-va comod
si luati aminte:
Gigantul cu trup de lut.
Gogea Mitu a fost un baiat
necajit, nascut undeva intre
1911 si 1914 in satul
Marsani din judetul Dolj.
Inca de mic a iesit in
evidenta datorita staturii
iesite din comun. Era mult
mai inalt si mai masiv decat
orice alt copil de varsta sa.
Cercetarile ulterioare aveau
sa demonstreze ca s-a
nascut bolnav de gigantism
acromegalic, o afectiune
extrem de rara care se manifesta printr-un dezechilibru hormonal acut si duce in special la
cresterea necontrolata a extremitatilor.
Saracia si nevoile il trimit pe Gogea la munca inca din copilarie. Si unde putea sa-si gaseasca o
slujba el care crestea intr-un an cat altii in 7 ? La circ, bineinteles, alaturi de femeia cu mustata,
de pitici (a se citi bolnavi de nanism) si de alte personaje considerate niste curiozitati atunci ca si
in ziua de azi. Manat de saracie ajunge si in Targul Mosilor, Piata Obor de astazi, unde presteaza
zilnic spre deliciul bucurestenilor.
Prezentat drept cel mai inalt si mai puternic om din lume
Evident, era prezentat drept cel mai inalt si mai puternic om din lume iar privitorii erau rapid
convinsi de acest lucru si totodata fascinati de uriasul din fata lor. Nimeni nu stia ca de fapt

Gogea, bolnav de gigantism, n-avea voie sa faca efort si nici nu putea face performanta sportiva.
In acest context, tanarul oltean da navala in vara 1934 in redactia Gazetei Sporturilor si cere
sprijin pentru a intra in lumea boxului. Aflase el ca de pe urma acestui sport, cel mai in voga in
perioada interbelica, poate castiga bani multi si automat poate scapa de saracie.
Nici mai mult, nici mai putin, Gogea Mitu vroia sa boxeze in cel mai scurt timp cu Primo Carnera,
un italian de aproape 2 metri, campion mondial la categoria grea, intens mediatizat pe toate
continentele, inclusiv in Romania. Argumentele lui Gogea? Inaltimea iesita din comun 2,20 cm,
greutatea 140 kg si capacitatea autoproclamata de a-si face adversarii ko.
Primavara 1936 il gaseste pe eroul nostru in curtea unei case de pe soseaua Kiseleff.
Recomandat foarte probabil de ziaristii de la Gazeta Sporturilor, la usa carora batuse in 1934,
Gogea ajunsese sa se antreneze sub obladuirea lui Umberto Il Bello Berti Lancia, un fost boxer
italian nascut si crescut in Romania. Lancia, un tip uns cu toate alifiile, cu multiple relatii atat in
Romania cat si in Occident, isi da seama ca Gogea putea fi o mina de aur. Intr-o vreme in care
oamenii de 1,70-1,75 erau considerati inalti, Gogea cu ai sai 2.20 cm era o aparitie iesita din
comun.
Incantat de dorinta olteanului de a-si fauri o cariera in box, Lancia incepe sa-l antreneze si
marseaza din ce in ce mai puternic pe ideea ca protejatul sau ar putea fi opus la un moment dat
campionului italian Carnera. Ideea nu era utopica. Marii boxeri romani ai anilor 30, Lucian
Popescu si Aurel Toma, cucerisera deja cateva titluri europene sau boxasera in compania unor
fosti campioni mondiali, asa ca precedente existau.
Campania de promovare a produsului
Lancia il invata pe Gogea cateva lucruri elementare despre box iar apoi incepe o adevarata
campanie de promovare a produsului sau. Intr-o vreme (1935-1936) in care conceptele de
marketing si relatii publice erau necunoscute pe plaiurile mioritice, Lancia realizeaza ca il poate
vinde pe Gogea Mitu numai daca ii construieste o imagine deosebita.
Zis si facut ! Mai intai testeaza reactia presei si a publicului printr-un meci demonstrativ organizat
la Galati intre el insusi si Gogea. Gara locala e luata cu asalt de curiosi iar sala e neincapatoare 2500 de spectatori vin sa-l vada pe gigant. Satisfacut de reactiile oferite de prima aparitie in ring a
lui Gogea, Lancia incepe sa pluseze.
El invita la antrenamente jurnalisti de la diverse publicatii cu care se intretine amical si in
consecinta stirile despre viitorul adversar al lui Carnera sunt din ce in ce mai abundente in
paginile ziarelor centrale. In iunie si octombrie 1935, Lancia ii ofera lui Gogea doua meciuri, cu
Dumitru Pavelescu si cu italianul Saverio Grizzo, amandoi boxeri de duzina dar cu o stiinta a
boxului net superioara fata de cea a olteanului.
Productie de film cu Gogea Mitu
Gogea Mitu castiga ambele meciuri prin ko in prima runda insa din relatarile ulterioare ale presei
avea sa reiasa ca ambii oponenti au fost convinsi sa cada rapid de insusi Lancia care astfel
incepea sa ii faureasca protejatului sau un palmares atragator. Tot in vara-toamna 1935 Lancia
comanda realizarea unui film despre Gogea Mitu !
Imaginile filmate in perioada respectiva se regasesc in ziua de azi in arhiva studioului italian de
film Cinecitta ceea ce ma face sa trag concluzia ca echipa care a realizat filmarea din 1935 a fost
adusa special din Italia. In primul cadru al filmului, Gogea apare alaturi de un pitic adevarat (un

bolnav de nanism) pentru a accentua si mai mult fizicul sau impresionant. In lunile urmatoare, el
va fi fotografiat in repetate randuri in compania unor pitici pe acelasi considerent.
Promovarea dincolo de granite
Lancia extinde promovarea lui Gogea si dincolo de granite. In Anglia, Franta si Statele Unite
incep sa apara stiri despre gigantul roman. Toate aceste stiri au scopul de a prefata debutul lui
GM in strainatate, debut care se consuma in noiembrie 1935 la Paris. Lancia tocmeste o noua
echipa care il filmeaza pe Gogea, imaginile fiind disponibile si in prezent in arhivele de film
franceze. De asemenea, olteanul e fotografiat in cele mai diverse ipostaze alaturi de pitici, in
compania unui croitor care are nevoie de un scaun pentru a-i proba costumul, jucand petanque
samd.
Lancia vedea turneul francez ca pe o rampa de lansare pentru a patrunde in Statele Unite, de
aceea in presa americana si chiar canadiana din toamna-iarna 35 si primavara 36 apar informatii
despre Gogea, in care insa e prezentat mai degraba ca un capcaun decat ca un sportiv. De
exemplu, Salt Lake Tribune din decembrie 1935 ii atribuia 2,28 cm, dadea ca sigura venirea sa in
SUA, scria ca a batut toata floarea boxului romanesc si prezenta din surse sigure alimentatia
zilnica a lui Gogea Mitu : cel putin 3-4 fripturi imense dintr-un total cotidian de 11 kg de mancare,
4-5 sticle de vin, o jumatate de litru de cafea, ceea ce ar fi insemnat ca bietul de el umbla beat tot
timpul !!
Din pacate pentru Umberto Lancia, aventura pariziana a gigantului s-a incheiat rapid. Gogea a
sustinut un meci demonstrativ de 6 minute in fata presei locale contra italianului Giuseppe Sanga.
La final, intreaga asistenta a realizat ca uriasul venit din Carpati n-avea sa faca niciodata o
cariera in box. Nu era facut pentru asa ceva, in ciuda asigurarilor date de Lancia si in plus era
grav bolnav de tuberculoza, afectiune care apare frecvent la bolnavii de acromegalie. De altfel,
Gogea Mitu avea sa-si gaseasca sfarsitul peste numai cateva luni, in iunie 1936, din cauza
tuberculozei.
Campanie vie si dupa 80 ani!
Dincolo de aceasta tragedie ramane campania formidabila pusa pe picioare de Umberto Lancia.
Stirile despre omul sau difuzate in Occident, SUA si Canada, filmarile comandate in Italia si
Franta demonstreaza fara putinta de tagada ca Lancia a instrumentat o adevarata campanie al
carei scop final era acela de a-l vinde pe Gogea. Drept dovada, campania lui Lancia este la fel de
vie si in ziua de astazi !
La 78 de ani de la moartea lui Gogea Mitu, institutii media precum Historia, Sport.ro, Libertatea
sau Jurnalul National continua sa preia si sa perpetueze mitul marelui boxer Gogea Mitu. Mai
mult, primaria Marsani a botezat o strada locala cu numele lui Gogea Mitu. Din nefericire pentru
edilii locali casa in care Gogea s-a nascut a ars, caci astfel ar fi transformat-o in muzeu. Si asta in
conditiile in care in orasul Onesti, unde s-a nascut cea mai faimoasa gimnasta romanca a tuturor
timpurilor, nu exista strada Nadia Comaneci !
(povestea adevarata a lui Gogea Mitu pe larg
http://vanatoruldelegende.blogspot.ro/2013/03/gogea-mitu-colosul-de-lut.html)
Foto 1 (sus): Gogea si Aurel Toma. Fotografie realizata la sala CFR din strada Atelierului. Multi
ani aceasta fotografie a slujit drept argument pentru a demonstra ca Gogea Mitu era atat de mare
si de puternic incat nu i se gaseau adversari pe masura. In realitate, in acest cadru, Gogea

pozeaza pentru presa alaturi de marele boxer interbelic Aurel Toma, dublu campion european la
box profesionist in anii 30. Toma, care masura 1,63 cm, a boxat la categoria cocos. La sala CFR,
care era cea mai moderna la vremea aceea, se antrenau toti boxerii bucuresteni. Aici, Gogea s-a
imprietenit cu Aurel Toma, dar si cu Lucian Popescu, triplu campion european la box profesionist
la trei categorii diferite musca, pana si cocos.

Foto 2 : Fotografie unicat care apare in premiera in presa postbelica. Pe scaun, Gogea Mitu. In
picioare, in costum, Umberto Lancia. Potrivit lui Emanuel Badescu, istoric al Bucurestilor,
fotografiile 1 si 2 au fost realizate de Nicolae Ionescu, ziarist la Dimineata si Adevarul in anii 30.

Foto 3 : Gogea si Sanga in demonstrativul de la Paris din decembrie 1935. Sursa :

www.thetallestman.com .