Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conductor tiinific
Lect. dr. Onica M.
Masterand
Iordachescu Marinela -Sabina
Master CA , Anul II
Galati
2014
Cuprins
Capitolul 1 Surse de drept..6
Capitolul 2 Organisme normalizatoare in SUA F.A.S.B..7
Capitolul 2.1 Comparaie ntre US GAAPi reglementrile contabiledin Romnia
(OMFP 3055/2009)..8
Capitolul 3 Cadrul contabil general..10
Capitolul 3.1 Obiectivele situatiilor financiare10
Capitolul 3.2 Caractersticile calitative ale situatiilor financiare11
Capitolul 3.3 Reguli de prezentare a situatiilor financiare...12
Capitolul 4 Profesia contabila in SUA...18
Concluzii.20
Bibliografie..21
Cuvinte cheie
Lucrarea de cercetare intitulat Sistemul contabil american U.S. G.A.A.P., i
propune atingerea obiectivelor principale, uzitnd urmtoarele cuvinte cheie:
US GAAP
Obiectivele situatiilor financiare
SFAC
Continutul minim al situatiilor financiare
3E
Introducere
Motivaia de la care s-a pornit n abordarea cercetri i este faptul ca marile grupuri de
societi cotate la principalele burse de valori folosesc fie referenialul contabil american (US
GAAP principiile contabile general admise din SUA), fie referenialul internaional (
Standardele Internaionale de Raportare Financiar elaborate de IASB Consiliul
Standardelor Contabile Internaionale).
Lucrarea de fa urmrete s realizeze un studiu privind sistemul contabil american.
Acest sistem face parte din grupa rilor anglo-saxone, fiind definit n consecin prin
caracteristici comune: un sistem de drept cutumiar, finanare principal de la investitori,
comunicarea financiara este orientata in primul rand catre aportul de capital, iar normalizarea
contabila se efectueaza pe baza de minimum de reglementari contabile, acestea avand o
anumita flexibilitate, iar rationamentul profesional are un rol important, iar contabilitatea este
deconectata de fiscalitate.
Contabilitatea american a devenit sistemul contabil cel mai perfecionat din ntreaga
lume. Prezena companiilor americane n vrful ierarhiei ntreprinderilor multinaionale, face
ca standardele americane s reprezinte un factor principal al influenei acestui sistem contabil
n ntreaga lume.
Istoria contabilitii americane este una de dat recent. Pn la nceputul secolului al
XX-lea nu se poate vorbi de o contabilitate american propriu-zis. Pn la acea dat, pe
continentul Nord American se folosea o contabilitate dominat de principiile contabilitii
britanice. Mai trziu, odat cu dezvoltarea economiei americane, contabilitatea cunoate o
perfecionare continu, normele americane ajungnd s fie considerate cele mai bune. Evoluia
istoric a sistemului contabil american cuprinde patru perioade relativ distincte:
De la sfritul secolului al XIX-lea pn la marea criz a anilor 30;
De la sfritul marii crize pn la nceputul anilor 70;
De la crearea actualului organism de normalizare contabil (1972) pn la sfritul anilor
80;
Perioada anilor 90.
Marea criza a fost nu doar o criza de supraproductie, ci si o criza de informatii contabile
deoarece contabilii societatilor cotate intocmeau bilanturile dupa uzante si in sensul
asteptarilor actionarilor.
Capitolul 1
Surse de drept
Sursele dreptului contabil american sunt Comesia de Valori mobiliare (US SEC
Securities and Exchange Commission), Legea federala privind impozitarea veniturilor
(Internal Revenue Code), Consiliul pentru standarde de contabilitate financiara (FASB
Financial Accounting Standards Board), Consiliul pentru standarde de contabilitate publica
(GASB Governmental Accounting Standards Board) si Institutul american al contabililor
autorizati (AICPA American Institute of Certified Public Accountants).
Sec a fost desemnata sa administreze o serie de reglementari federale in domeniu
(Securities Act din 1933, Securities Exchange Act din 1934 etc.). Aceste documente aveau
menirea de a completa sau de a inlocui normele din fiecare stat, aplicandu-se companiilor
cotate la bursa sau pe alte piete financiare alternative (cca. 12,000).
SEC este o agentie guvernamentala independenta, care nu se plaseaza sub influenta
directa a Casei Albe sau a Congresului. Desi dispune de autoritate legala in sfera elaborarii de
standarde de contabilitate si raportare financiara, SEC prefera sa delege sectorul privat
responsabilitatea conceperii principiilor contabile general admise (US GAAP): principiile,
standardele si practicile promulgate de FASB vor fi considerate de SEC drept baza legala, iar
pe cele contrare prevederilor FASB fara baza legala.
Exigentele SEC privind raportarea financiara sunt cuprinse in formularele Regulation
S X: Forma si continutul sistuatiilor financiare si Regulation S K: reguli de prezentare
completa. SEC publica si alte serii de documente, cum ar fi Financial Reporting Releses
(care reflecta pozitia comisiei in probleme de contabilitate, audit si raportare financiara) si
Staff Accounting Bulletins (puncte de vedere si interpretari administrative in probleme de
contabilitate).
Politica SEC are menirea de a proteja investitorii individuali (prin informare completa
in vederea luarii de decizii de investire) si de a asigura integritatea sistemului de
tranzactionare busier.
Legea federala privind imopzitarea veniturilor, in prezent ea poarta numele de
Internal Revenue Code (1986), document legal de mare amploare (aprox. 2800 de pagini).
Internal Revenue Service (IRS) este o ramura a Departamentului de trezorerie responsabila cu
interpretarea si aplicarea reglementarilor fiscale. IRS emite reguli, proceduri si alte
interpretari ale Codului, care sa ii ajute la indeplinirea sarcinilor sale administrative, dar o alta
sursa de drept la fel de importanta o reprezinta deciziile juridice (court decisions).
In SUA, ca si in alte tari anglo saxone, contabilitatea financiara este separata de
fiscalitatea. Multe dintre regulile de determinare a rezultatului sunt similare, iar calclul
rezultatului impozabil pleaca de la rezultatul financiar. Majoritatea diferentelor dintre
rezultatul fiscal si cel contabil au ca sursa metodele de depreciere folosite sau recunoscute.
Din anul 1973 Consiliul pentru standarde de contabilitate financiara (FASB Financial
Accounting Standards Board) a fost organizaia desemnata n sectorul privat pentru stabilirea
unor standarde de contabilitate financiar care guverneaz ntocmirea rapoartelor financiare de
ctre
entiti
neguvernamentale.
Consiliul pentru standarde de contabilitate publica (GASB) este o organizatie
6
Capitolul 2
Organisme normalizatoare in SUA F.A.S.B.
Pe linia normalizarii contabilitatii financiare functioneaza FASB, organism privat,
infiintat in 1973, insarcinat cu elaborarea principiilor contabile general admise in SUA. El a
succedat organismelor Committee on Accounting Procedure : (1938-1959) si Accounting
Principles Board (1959-1973).
Profesia contabila a creat Committee on Accounting Procedure (CAP), constituit din
28 de profesionisti, universitari, numiti de American Institute of Certified Public Accountants
(AICPA). CAP a publicat 51 de Accounting Research Bulletins (ARB), care se refera mai
degraba la rrobleme tehnice specifice decat la principii generale:
costul istoric recunoscut drept baza de evaluare folosit in contabilitate;
contabilizarea veniturilor in momentul vanzarii, care devine principiu de raza in materie de
recunoastere a acestora;
inregistrarea cheltuielilor in acelasi exercitiu ca si veniturile fata de care sunt atasate sau
corelate.
Activitatile FASB sunt supravegheate de Financial Accounting Foundation (FAF), ai
caror administratori provin din 8 organizatii diferite. FAF are atributia administrarii si
finantarii FASB si GASB, inclusiv a membrilor consiliilor consultative ale acestora.
Organismul este condus de un consiliu format din l 6 membri, oameni recunoscuti in diferite
domenii, precum afaceri, contabilitate finante, sectorul public, universitari.
Rolul FASAC nu este de a cadea de acord sau de a vota problemele discutate la
intalniri. Membrii consiliului consultativ sunt obligati sa ia pozitie in mod public in fata
FASB vizavi de diverse chestiuni in discutie, dar sa sustina, i n acelasi timp, organismul
normalizator in procesul de elaborare de standarde. FASAC creeaza un forum pentru
comunicare in doua sensuri, atat de la fiecare membru catre FASB, cat si intre membri.
Emerging Issues Task Force (EITF) a fost fondat in 1984 si are drept misiune
asistarea FASB in procesul imbunatatirii raportarii financiare, prin identificarea, dezbaterea si
solutionarea problemelor de contabilitate financiara, in cadrul legal deja existent.
Infiintarea EITF a avut ca scop stabilirea unei orientari in cadrul legal in vigoare, care
sa conduca la reducerea diversitatii in practica. in acest mod se ia de pe umerii FASB
responsabilitatea referirii la spete de interes restrans sau la alte probleme care pot fi analizate
si rezolvate in termenii principiilor general admise
FASB emite doua categorii de texte:
7
Capitolul 2.1
Comparaie ntre US GAAPi reglementrile contabiledin Romnia
(OMFP 3055/2009)
GAAP provine de la general accepted accounting principle si se refera la un anumit
standard de contabilitate acceptat intr-o anumita jurisdictie.
Principiile contabile general acceptate, US GAAP sau pur si simplu GAAP sunt
termini pentru Principiile contabile general acceptate si regulile utilizate in Statele Unite.
Capitolul 3
Cadrul contabil general
In SUA, ca de astfel in toate tarile cu sisteme contabile evoluate contabilitatea si
elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderilor se bazeaza pe cateva principii contabile
considerate fundamentale. Principiile contabile general admise constituie un ansamblu de
obligatii legale aparute de-a lungul timpului.
Document denumit Enunt al conceptelor de contabilitate financiara (Statement of
Financial Accounting Concepts: SFAC), document in introducerea caruia sunt prezentate
obiectivele, ipotezele si caracteristicile calitative ale situatiilor financiare.
SFAC are mai multe parti, fiecare continand o serie de informatii bine definite, astfel:
SFAC 1 Obiectivele comunicarii financiare publicate de intreprinderi (Objectives of
Financial Reporting by Business Enterprises);
SFAC 2 Caracteristicile calitative ale informatiilor (Qualitative Characteristics of
Accounting Information;
Capitolul 3.1
Obiectivele situatiilor financiare
Obiectivele situatiilor financiare enuntate de SFAC 1 au fost considerate in contextul
american drept concepte generale. In aceasta abordare contabilitatea financiara are ca
obiectiv principal obtinerea de informatii care sa permita functionarea eficienta a pietelor de
capital si alocarea optima a resurselor.
Esential este sa se urmareasca protejarea investitorilor, primii si cei mai importanti
utilizatori ai informatiilor financiare de pe pietele americane. Conform SFAC 1, situatiile
financiare au urmatoarele obiective:
1. furnizarea de informatii utile investitorilor, creantierilor, altor utilizatori actuali si
potentiali, care sa permita luarea unor decizii rationale in materie de vestitii, credite si alte
decizii similare;
2. furnizarea de informatii care sa ajute utilizatorii actuali si potentiali sa alueze
suma, scadenta si incertitudinea viitoarelor fluxuri nete de trezorerie ale treprinderii
respective;
3. oferirea de informatii referitoare la sursele economice ale intreprinderii la
angajamentele luate in contrapartida acestor resurse.
Aceste obiective isi au baza in faptul ca informatia contabila nu este tinata sa fie utilizata
direct in evaluarea intreprinderilor, ci sa ajute pe cei care sc sa faca astfel de evaluari.
Ipotezele contabilitatii financiare
SFAC 5 Recognition and Measuremement in Financial Statements of Business
Entreprises' a definit patru ipoteze care stau la baza contabilitatii ciare si care sunt continute
de criteriile de recunoastere si evaluare:
entitatea contabila - presupune ca activitatile intreprinderii pot fi -te de cele ale
proprietarului sau de alte intreprinderi. Se stabileste, astfel, o unitate (entitate) contabila si,
deci, limitele in care se inscrie informarea contabila;
continuitatea exploatarii - intreprinderea isi va continua activitatea intr-un
viitor previzibil si suficient de indepartat pentru a duce la bun sfarsit proiectele existente. In
caz contrar, datele de baza si metodele de evaluare a diferitelor posturi activ si de pasiv se
schimba radical, deoarece intreprinderea se regaseste intr-o situatie de lichidare.;
periodicitatea/ separarea exercitiilor - viata intreprinderii poate fi impartita
in perioade, in scopul intocmirii conturilor si informarii financiare;
nominalismul monetar - moneda este unitatea comuna care permite
masurarea si compararea activitatii economice a unei organizatii. In SUA moneda -resupune a
fi stabila.
10
Capitolul 3.2
Caractersticile calitative ale situatiilor financiare
SFAC 2 Qualitative Characteristics of Accounting Information' stabileste o anumita
ierarhie intre caracteristicile calitative ale informatiei contabile, bazata utilitatea acestora
pentru luarea deciziilor. Acest obiectiv este asigurat prin respectarea unor caracteristici si
anume:
1
pertinenta (relevance) presupune ca informatia poate determina in
permanenta o modificare a deciziei. Astfel, daca o informatie sporeste capacitatea
decidentului de a prevedea, ea are valoare predictiva (predictive value). Daca insa confirma o
previziune anterioara, ea are valoare confirmativa (feed-back value).
O informatie isi pierde pertinenta daca este sosita cu intarziere. Aici apare o alta
caracteristica a informatiei, dar de mai mica importanta, si anume oportunitatea (timeliness),
care se traduce prin faptul ca informatia este disponibila atunci cand este necesara.
2. fiabilitatea (reliability) garanteaza utilizatorilor ca pot avea incredere in informatia
contabila. Informatiile fiabile presupun pertinenta si claritate in informare.
Fiabilitatea este asigurata printr-un alt sir de calitati care trebuie satisfacute de
situatiile financiare si anume:
fidelitatea (representational faithfulness) - cifrele trebuie sa reflecte ceea ce se petrece
in mod real;
verificabilitatea (verificabilility) - presupune controlul realitatii informatiei;
neutralitatea (neutrality) - pretinde ca informatia contabila sa ajunga la un
rezultat, la un anumit comportament predeterminat.
3.
caracteristicile secundare mentionate de SFAC 2 sunt: comparabilitatea
(comparability) si pertinenta (consistency);
4. importanta relativa sau pragul de semnificatie (materiality).
Prin dezvoltarea cadrului conceptual, FASB a vrut mai intai sa consolideze pozitia sa
de normalizator si sa intareasca independenta profesiei. In acest fel, cadrul conceptual
american a fost si este definit in continuare prin trei elemente: prioritatea pe care o acorda
aspectului economic al informatiei contabile; importanta pe care o acorda investitorului, in
calitate de utilizator al acestei informatii; importanta acordata informatiei previzionale.
De-a lungul timpului au fost formulate si cateva puncte slabe ale cadrului american:
1.
definitiile au ramas prea generale, prea abstracte, lasand impresia ca se
pierd din vedere aspectele semnificative;
2. diferitele recomandari comporta ambiguitati si contradictii;
3. normele FASB, emise dupa publicarea recomandarilor conceptuale, nu tin seama,
in mod necesar, de cadrul conceptual;
4. cadrul conceptual american este putin novator, el nu reprezinta decat substratul
teoretic al practicilor de moment.
FASB a reactionat la aceste critici cu urmatoarele argumente:
1. abundenta de principii deja in vigoare;
2. necesitatea rationalizarii si uniformizarii continutului informatiei financiare, in
interesul utilizatorilor;
11
Capitolul 3.3
Reguli de prezentare a situatiilor financiare
Continutul minim al situatiilor financiare {basic financial statements), care trebuie
prezentate indiferent daca sunt furnizate si alte informatii, a fost definit de profesia contabila
si cuprinde :
1. Bilant (Balance sheet)
2. Cont de rezultate (Statement of income) ;
3. Situatia miscarilor in contul de rezerve si rezultat reportat (Statement of changes in
retained earnings) ;
4. Situatia fluxurilor de trezorerie (Statement of changes in financid position);
5. Situatia variatiei capitalurilor proprii (Changes of stockholders equity);
6. Note asupra metodelor contabile practicate si alte note informative apreciate ca
fiind necesare unei prezentari sincere si complete, conform principiului sinceritatii si
regularitatii conturilor si situatiilor financiare - fair presentation (Notes of financial
statements);
7. Informatii dobandite prin FASB nr. 33 (1979), in privinta incidentei inflatiei
asupra situatiilor financiare conventionale.
Regulile emise de SEC ( Securities and Exchange Comission ) precizeaza ca situatiile si
informatiile ce trebuie furnizate Adunarii Generale, pe langa situatiile financiare propriu-zise,
sunt urmatoarele:
1. Raportul de gestiune (Report of Management);
2. Situatii financiare cu mentionarea indicatorilor pentru anul precedent, insotite de un
Raport al auditorilor (Report of the Auditors);
3. Rezumatul operatiunilor efectuate in ultimii cinci ani;
4. Comentarii ale conducerii asupra acestui rezumat;
5. Tabloul de bord trimestrial care releva pentru ultimele doua exercitii anumite
elemente privind cifra de afaceri, beneficiile, beneficiul pe actiune, dividendele, cursul
actiunilor;
6. Scurta descriere a activitatii;
7. Analiza explorarii pe linie de venituri pe cinci exercitii;
8. Identitatea administratorilor (directors) si principalilor responsabili;
9. Relevarea cursurilor de bursa ale titlurilor si dividendelor varsate pe
ultimele doua exercitii.
12
Rapoartele financiare reprezinta cel mai important mijloc prin care informatia
contabila este comunicata factorilor de decizie. Pentru factori de decizie din afara
intreprinderii, situatiile financiare, care sunt de obicei auditate de contabilii independenti,
reprezinta deseori unica sursa de informatii disponibila direct de la companie. Astfel, devine
esentiala cunoasterea obiectivelor si conceptelor care stau la baza raportarii financiare, ca si
formele si metodele de evaluare a situatiilor anuale 181.
Bilantul (Balance sheet)
In cadrul situatiilor financiare americane, bilantul ocupa un loc important. Cu toate
acestea el nu este standardizat.
In cadrul bilantului american conturile sunt grupate pe categorii, in active (assets),
datorii (liabilities) si capitaluri proprii (equity), conform principiilor contabile general admise.
Deoarece si o companie foarte mica poate avea sute de doar enumerarea acestora pe
categoriile foarte mari nu este relevanta utilizatorul documentului de sinteza. Stabilirea unor
subcategorii in cadrul categoriilor principale face rapoartele financiare mult mai utile din
punct de vedere informational. Investitorii si creditorii analizeaza si evalueaza relatiile dintre
subcategorii. Rapoartele financiare externe de uz general care sunt divizate in subcategorii
utile sunt numite rapoarte financiare sistematizate.
Bilantul se prezinta, in marea majoritate a cazurilor, sub forma orizontala, de tabel sau
cont, activul la stanga si pasivul la dreapta, conform ordinii de lichiditate inversa celei
aplicate in Franta sau Romania (activele si pasivele circulante aflandu-se in partea de sus a
bilantului). Aceasta ordine evidentiaza un element al culturii americane: inscrierea
lichiditatilor si datoriilor cu scadenta imediata in prima linie.
Prezentarea britanica (forma verticala schematizata, de lista si informatiile
complementare in note) este foarte putin utilizata. Similar contabilitatii din alte tari (Franta,
Romania), valorile bilantului figureaza la costurile istorice si nu la valori actuale.
Cu toate ca se remarca o relativa eterogenitate a bilantului contabil in Statele Unite ale
Americii, aceasta este totusi temperata de uzante.
Bilantul poate fi conceput in forma de cont sau in forma de lista (acesta din urma este
mai putin utilizat). in plus, exista si o forma de bilant contabil care prezinta modul de calcul al
fondului de rulment (net working capital) al intreprinderii. Acest indicator este un criteriu
fiabil de apreciere a solvabilitatii intreprinderii, cu conditia ca el sa fie determinat conform
principiilor contabile general admise, conform relatiei:
Fixed assets
+ Net working capital
= Invested capital
(Activele imobilizate + Fondul de rulment
= Capital permanent)
Prezentarea posturilor in bilant trebuie sa respecte o serie de reguli, stabilite prin APB
Opinion no. 4. Acestea sunt:
prezentarea de informatii comparative pe doua sau mai multe exercitii
financiare; (ii) necompensarea datoriilor cu creantele; (iii) sa nu permita determinarea
nivelului fondului de rulment (working capital).
inainte de a analiza un bilant american e necesar a cunoaste urmatoarele
elemente prevalenta conturilor consolidate asupra conturilor sociale ale societatii rzamk s-a
impus de multa vreme peste atlantic. Nu sunt prezentate decat conturile ;:nsolidate cele mai
reprezentative pentru situatia grupului;
13
17
Capitolul 4
Profesia contabila in SUA
3E + 1 = APC
Examenul este acela indiferent de unde este luat, fiecare stat/ juridicie are propriul set de cerine de educaie
i experien pe care solicitanii trebuie s le ndeplineasc.
Examenul este format din 4 seciuni:
Audit & de atestare(AUD)
Contabilitate financiar i de raportare (ntreprinderi de afaceri, nu pentru organizaii non-profit, i entiti
guvernamentale)(FAR)
Regulament (responsabilitile profesionale, dreptul afacerilor, i impozitarea)(REG)
Mediul de afaceri i concept(BEG)
Examinarea dureaz dou zile. Tipurile de ntrebri sunt mai multe variante, simulare i comunicare scris
iar pentru a lua examenul trebuie sa iei minim 75 puncte din 100.
Cele mai multe state / jurisdicii necesit cel puin o diplom de licen pentru a fi eligibil
pentru a deveni un CPA (contabil autorizat).
Un contabil autorizat (CPA) n mediul de astzi nu trebuie s aib doar un nivel nalt de
competen tehnic i un sentiment de angajament la serviciu, dar trebuie s aib, de
asemenea, o bun comunicare i abiliti analitice, precum i capacitatea de a lucra bine cu
oamenii. Angajatorii sunt n cutarea pentru persoanele fizice care au capacitatea de a analiza
i evalua problemele complexe de afaceri i abilitile interpersonale i maturitatea de a lua
decizii ntr-un mediu client-client i-service.
n ceea ce privete experiena, cele mai multe state / juridicii necesit experien de 2 ani n
contabilitatea public. Multe state / jurisdicii accept, de asemenea, experien i
contabilitatea non-public (de exemplu, industrie, guvern), dei numrul de ani este de obicei
mai mare dect pentru contabilitate public. n plus, unele state / jurisdicii au un sistem
monist, n care candidaii trebuie s treac de examenul de CPA i s ndeplineasc cerinele
de experien pentru a obine att certificatul ct i licena. Altele au un sistem dualist
(Alabama, Florida etc.), n care se obine certificatul, iar apoi trebuie s ndeplineasc
cerinele de experien pentru a obine licena de a practica n contabilitatea public.
Contabilii sunt obligai s ia cursuri de formare continu, n scopul de a-i rennoi licena.
18
CONCLUZII
In SUA, cercetarea contabila imbraca doua expresii: pe de o parte, ea este normativa,
cautand sa uniformizeze practicile; pe de alta parte, ea este pozitiva, pentru ca incerarca sa
explice, prin forta cercetarii de tip empiric, de ce contabilitatea este cea ce este, de ce
contabilii fac ceea ce fac si care sunt efectele acestor fenomene asupra oamenilor si asupra
resurselor.
19
BIBLIOGRAFIE
http://www.fasb.org/home
http://www.gasb.org/
http://www.aicpa.org/Pages/default.aspx
https://www.scribd.com/doc/248195773/Profesia-Contabila-in-Sua
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/contabilitate/sisteme-contabile-din-sua-si-mareabritanie-193296.html?ref=doc3
20