Sunteți pe pagina 1din 4

DREPT ROMAN

CURS IX - 13.12.2014
PERSOANELE IN DREPTUL ROMAN
Praenomen Nomen Gentilicium??
MARCUS TULLIUS, MARCI FILIUS, M. (NEPOS), CORN (ELIA) RIBU CICERO
(cognomen)
In dreptul persoanelor se vorbeste despre status libertatis (statutul
libertatii), status civitatis (statutul civil) si status familiae.
Numai oamenii liberi se bucurau de capacitate. In dr roman capacitatea se
confunda cu personalitatea si cu calitatea de om liber.
Capacitatea la romani incepea inca din momentul conceptiei pentru copilul
nenascut cu conditia sa se nasca viu, ori de cate ori interesele sale o cer si
inceteaza in momentul mortii fizice, insa se putea prelungi in cazul
mostenirii neculese sau neacceptate. Se considera atunci ca
personalitatea defunctului se prelugea.
STATUS LIBERTATIS - statutul libertatii persoanelor
Dpdv al libertatii in dr roman distingem:
- cetatenii romani (ingenui - oameni liberi) - cei care au fost dintotdeauna
liberi
- liberi - cei care au fost slavi si deveneau oameni liberi in prezent:
* liberii cetateni
* liberii latini
* liberii peregrini
- cei intermediari situati la limita dintre libertate si sclavie: debitorii
addictii si nexii, persoanele in mancipio (aflate in puterea cuiva) si colonii.
- sclavii - nu erau considerati persoane, deci nu erau subiecte de drept
fiind considerati lucruri sau instrumente graitoare
Puterea stapanului asupra sclavului se numea mancipio, care provine de la
manu capere (a prinde pe cap, a pune mana). Stapanul dispunea de sclav
ca de orice alt lucru din patrimoniul sau avand drept de viata si de moarte
asupra acestuia. Sclavul nu avea avere, iar tot ceea ce dobandea in timpul
vietii ramanea stapanului.
In ceea ce priveste persoana juridical, la romani existau societatile de
publicani si asociatiile, dar acestea nu erau considerate distincte de
persoana asociatiilor.

Libertatea si sclavia
Libertatea reprezenta facultatea naturala a unei persoane de a face ce
doreste cu limitele impuse de regula de drept.
Sclavia reprezinta o institutie a dreptului prin care cineva este supus unei
puteri straine impotriva naturii.
Izvoarele sclaviei
O persoana devenea sclav fie prin nastere, fie din cauza altor evenimente
ulterioare:
1. Copilul unei sclave se naste sclav, in timp ce copilul conceput de o
femeie libera se naste liber chiar daca mama este sclava in momentul
nasterii (la momentul conceperii copilului era o femeie libera, insa in
timpul sarcinii a devenit sclava).
2. Prizonieratul - principala sursa a sclaviei. Prizonierii de razboi erau
proprietatea statului care ii vindea negustorilor de sclavi.
Puterea stapanului asupra sclavului
Purta denumirea initial de mancipium, ulterior de potestas. Stapanul avea
dreptul de a vinde, schimba, dona sau inchiria sclavul. Daca sclavul se
facea vinovat de un delict, stapanul il putea abandona pe sclav in mana
victimei sale pentru a se razbuna.
Actele juridice ale sclavului
Exisa o seriie de reguli aplicabile in aceasta materie:
- ce dobandeste sclavul, dobandeste stapanul
- vocea sclavului este vocea stapanului
- sclavul poate sa faca mai buna conditia stapanului - aceasta era vazuta
ca o precautie privind activitatea juridica a sclavului
Eliberarea din sclavie
Initial, nu a existat nicio modalitate de eliberare a sclavului. Ulterior au
fost reglementate moduri formaliste de eliberare:
1. Vindicta - o procedura solemna care implica prezenta sclavului, a
stapanului si a unui tert. Astfel, stapanul care voia sa isi elibereze sclavul
declara solemn in fata magistratului ca respectivul sclav este om liber. Mai
tarziu se renunta la aceasta procedura solemna, stapanul eliberand sclavul
printr-o simpla declaratie intre prieteni sau printr-o scrisoare; insa, aceste
moduri de eliberare lipsite de formalism nu erau recunoscute de lege,
astfel incat stapanii puteau reveni asupra hotararii anterioare.
2. Censum - reprezenta recensamantul; putea fi un mijloc de eliberare a
sclavului. Astfel, la recensamant fiecare sef de familie se prezenta la
censor impreuna cu sclavul pe care dorea sa il elibereze solicitand
acestuia sa il treaca pe sclav in registru ca si cand era cetatean roman.
3. Testamentul - era actul unilateral prin care stapanul lasa conducerea

familiei la moartea sa altei personae. In testament putea fi trecut un legat


de libertate prin care testatorul isi arata vointa ca un anumit sclav sa fie
liber.
Conditii intermediare intre sclavie si libertate
Debitorul adictus era debitorul trecut in puterea creditorului deoarece nu
executa de buna-voie hotararea judecatoreasca pronuntata impotriva sa si
in favoarea creditorului.
Debitorul nexus era tot debitorul trecut in puterea creditorului sau, doar
ca, spre deosebire de creditorul adictus, acesta nu beneficia de o judecata
prealabila.
Persoana in mancipio era persoana libera trecuta prin mancipatiune in
puterea unui alt sef de familie. Mancipatiunea era o forma veche a
vanzarii.
Colonii erau oameni liberi cu o conditie speciala, in general cultivatori ai
pamantului.
Liberii erau titulari de drepturi civile, mai restranse decat ale cetatenilor
romani. Acestia se diferentiaza astfel:
- liberii cetateni - se raporteaza la cetatenii romani ingenui, adica la cei
care nu au cunoscut niciodata sclavia; aveau drepturi similare cu ale
cetatenilor romani, grevate insa de drepturile patronului.
- liberii latini - erau sclavii pusi in libertate in alte moduri decat cele
formaliste, astfel ca ei traiau ca oameni liberi, dar mureau ca sclavi
neavand dreptul de a-si face testamentul.
- liberii peregrini - dediticii - proveneau din categorii inferioare de sclavi
(adica servisera ca sclavi in familii de peregrini liberi); acestia nu aveau
voie sa se apropie de Roma decat la o distanta mai mare de 100 mile; in
caz contrar fiind ransformati in sclavi si fiindu-le confiscata averea.
STATUS CIVITATIS
Din perspectiva apartenentei la o anumita cetate, oamenii liberi din
Imperiul Roman se impareau in cetateni, latini si peregrini.
Cetatenilor romani li se recunosteau:
- drepturile politice (jus sufragi - dreptul de a participa la adunarile
poporului, de a alege magistratii, de a vota legi si jus honorum - dreptul de
a candida la o magistratura)
- drepturile civile - jus conubii = dreptul de a incheia o casatorie conform
dreptului roman si jus commercii care insemna dreptul de a incheia acte
juridice potrivit dreptului civil
Initial, cetateni erau doar patricienii, plebeii fiind tinuti in afara cetatii;
ulterior se permite accesul in cetate al plebeilor bogati.
Numele cetateanului era alcatuit diin trei parti principale:

- Praenomen = prenumele
- Nomen = numele gintei de care apartine
- Cognomen = porecla
In numele oficial se adauga prenumele tatalui cu indicarea calitatii de fiu,
initiala bunicului si denumirea tribului din care facea parte, precum si
circumscriptia in care vota.
Dobandirea cetateniei romane:
1. Prin nastere, din parinti romani, in cadrul unei casatorii legitime
2. Prin adoptie
3. Prin eliberarea din sclavi intr-unul din modurile formaliste
4. Printr-o concesiune speciala acordata de statul roman (prin lege) edictul lui Caracalla 212 I.Hr. prin care s-a acordat cetatenie romana
tuturor peregrinilor din imperiu cu exceptia dediticilor
Latinii, a doua categorie de oameni liberi, aveau o conditie juridica
apropiata de a cetatenilor romani. Se imparteau astfel:
- latinii veteres care aveau jus commerci, jus conubi, jus sufragi si
provenea din coloniile latine
- latinii coloniali - aveau doar jus commerci si proveneau tot din coloniile
latine
- latinii iunieni sau iuniani care erau sclavii eliberati prin modurile
neformaliste
Peregrinii (cei care calatoreau)
Din nomazi, peregrinii devin locuitori ai cetatilor. Mai tarziu, acest cuvant ii
desemneaza pe straini. Peregrinii sunt de doua tipuri:
- ordinari - erau locuitorii cetatilor invinse si incorporate Imperiului Roman
pe baza unor tratate ce cuprindeau conditiile de predare
- peregrinii deditici - erau locuitorii cetatilor care s-au predat fara a impune
conditii sau care nu erau organizati in cetati (cazul egiptenilor); tot aici se
incadreaza si liberii care in timpul sclaviei au suferit pedepse avand
consecinta marcarea cu fierul rosu, sau cei folositi in lupta in ringul cu
animale
STATUS FAMILIAE