Badea Adrian-Cristian

Grupa 214

Localizare

Suprafata- 301,340 km2

Populatie-60 776 351 locuitori

Italia, oficial Republica Italian este un stat suveran

european, situat n cea mai mare parte pe Peninsula Italica

i cuprinznd i cteva insule la Marea Mediteran, cele
mai importante fiind Sicilia i Sardinia. Se nvecineaz cu
Frana la nord-vest, Elveia i Austria la nord i Slovenia
la nord-est. De asemenea nconjoar dou enclave
independente: San Marino i Vatican, i are i o exclav
nconjurat de Elveia numit Campione d'Italia. Capitala
Italiei este Roma

Scurt istoric
Istoria Italiei este probabil cea mai important n privina dezvoltrii

culturale i a dezvoltrii sociale din mediteran. ara a fost o gazd pentru

importante activiti n timpurile preistorice, i de aceea spturi arheologice
pot fi gsite n multe regiuni: Lazio i Toscana, Umbria i Basilicata. Dup
Magna Grecia, Civilizaia etrusc i Imperiul Roman care a venit s domine
acest parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul i Renaterea, care au
ajutat mai apoi la formarea filozofiei i artei europene. Oraul Roma conine
unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.
Dictatura fascist a lui Benito Mussolini care a nceput n 1922 a condus la
o alian dezastroas cu Germania i cu Japonia numit Axa Berlin-RomaTokio (Puterile Axei) i la nfrngerea ultimativ a Italiei n cel de-al doilea
rzboi mondial. Pe 2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat
n stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constituii
pe 1 ianuarie, 1948. Membrii familiei regale au fost trimii n exil datorit
asocierii lor cu regimul fascist.

Geografia
Italia const n principal dintr-o peninsul (porecl Stivale-cizma) care se

extinde n Marea Mediteran, unde mpreun cu dou mari insule, Sicilia i

Sardinia (Sardegna), creeaz diferite compartimente ale mrilor: Marea
Adriatic la nord-est, Marea Ionic la sud-est, Marea Tirenian la sud-vest i
n final Marea Liguric la nord-vest. Munii Apenini (Monti Appennini) din
centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaz un
arc, nchiznd Italia n nord. Aici se afl i o lagun aluvionar mare,
Laguna Pad-Veneia, strbtut de Rul Pad i de muli aflueni ai si, care
curg dinspre Alpi, Apenini i Dolomii. Alte ruri cunoscute sunt Tibrul
(Tevere), Adige i Arno. Cel mai nalt vrf al Italiei este Mont Blanc (Monte
Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociat cu doi faimoi vulcani:
acum adormitul Vezuviu (Vesuvio) n apropriere de Napoli i activul Etna n
Sicilia. Teritorial Italia este impartita in: -Italia continentala(muntii Alpi si
Campia Padului) -Italia peninsulara (muntii Apenini si campiile litorale) Italia insulara - Sardinia, Sicilia, Elba si alte mici insule.

Religie
Romano-catolicismul este de departe cea mai mare religie din ar, dei

Biserica Catolic nu mai este oficial religie de stat. Proporia de italieni care
se identifica ca romano-catolici este de 87,8%, , dei doar aproximativ o
treime din aceste s-au descris ca fiind membri activi (36,8%). Cei mai muli
italieni cred n Dumnezeu, sau o form de o for de via spiritual.
Catedrala Santa Maria Nascente, pe scurt Domul din Milano:
Biserica Catolic Italian este parte a Bisericii
Romano-Catolice la nivel mondial, sub
conducerea spiritual a Papei, Curia Roman i a
Conferina Episcopilor italieni. n plus fa de
Italia, dou naiuni alte suverane sunt incluse n
ierarhia italian, San Marino i Vatican. Chiar
dac prin lege Vatican nu face parte din Italia,
este n Roma, i mpreun cu latina, italiana, este
limba cea mai vorbit i a doua a Curiei Romane.

Cultura
Italia este bine cunoscut pentru arta i cultura sa, precum i datorit nenumeratelor ei
monumente, printre care se numr Turnul din Pisa i Colosseumul roman, dar i pentru
mncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de via, elegan, design, cinema, teatru,
literatur, poezie, arte vizuale, muzic (mai ales de oper), srbtori, i n general pentru gust.
Micrile artistice ale Renaterii i barocului a aprut n Italia ntre secolele al 14-lea i al 15-lea,
respectiv la sfritul secolului al 16-lea, determinnd o adevrat revoluie artistic n Italia, mai
nti, n Europa ulterior i apoi n ntreaga lume.
Genurile literare care au nflorit n Italia, aa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso i a lui Ariosto,
respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli i a lui Castiglione, au exercitat o influen
durabil n dezvoltarea culturii vestice, la fel ca i pictura, sculptura i arhitectura, la care au
contribuit artiti extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico i
Michelangelo.
Influena muzical a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, Palestrina i
Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabil. Mai trziu, n secolul al 19-lea, opera romantic italian
(gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat datorit compozitorilor Gioacchino
Rossini, Giuseppe Verdi i Giacomo Puccini.
Fotbalul este principalul sport naional. Italia a ctigat Cupa Mondial de Fotbal de patru ori: n
1934, 1938, 1982 i 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a dat unii dintre cei mai buni
juctori de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan i Inter Milano
din , A.S. Roma i S.S. Lazio Juventus Torino i Fiorentina

Roma-Cetatea Eterna
Fondarea Romei dateaza din primele zile ale civilizatiei. Roma este atat de

veche incat in zilele noastre este cunoscuta sub numele de "Cetatea

Eterna". Romanii cred ca orasul lor a fost fondat in anul 735 i.Ch. Istoricii
moderni totusi cred ca anul in care a luat fiinta Roma este 625 i.Ch.
Dintre toate civilizatiile antice ale Europei, Imperiul Roman a influentat
cel mai mult viata moderna in feluri pe care abia in prezent incepem sa le
percepem in adevarata lor profunzime. Roma a crescut dintr-o adunatura
de colibe pe malul raului Tibru, intr-o citadela cu peste un milion de
locuitor de unde Imperatorul conducea un imperiu format din aproape 60
de milioane de oameni, cam un sfert din populatia intrgului glob in acele
vremuri. Romanii detin si un adevarat record militar - ei au avut cea mai
puternica forta militara timp de 500 de ani din cei 800 ai existentei
imperiului. In vreme ce adevaratul Imperiu Roman a existat din secolul 3
i.Ch. pana in anul 476 d.Ch., jumatatea sa estica a supravietuit sub numele
de Imperiul Bizantin pana in 1435 d.Ch. cand a fost rapus de turci. Astfel se
poate spune ca odiseea Romana s-a intins pe durata a 2000 de ani

Colosseum(sec I d.Hr)

Colosseumul este probabil cea mai

impresionanta cladire din Imperiul Roman.
Cunoscuta initial drept Amfiteatrul Flavian, era
cea mai mare cladire din epoca. Monumentala
structura a devenit o ruina, dar chiar si astazi
este o atractie impozanta si frumoasa.

Cladirea eliptica este imensa, masurand 188 de

metri pe 156 de metri, cu o inaltime de peste 48 de
metri. Colosseumul poate gazdui 55.000 de
spectatori, care pot intra in cladire prin 80 de
intrari.
Deasupra solului se afla patru etaje, cel mai de sus
continand locuri pentru clasele inferioare si
pentru femei. Cel mai de jos era rezervat pentru
cetatenii de seama. Sub pamant se aflau camere
cu dispozitive mecanice si custi cu animale
salbatice. Custile puteau fi ridicate, permitand
animalelor sa apara in mijlocul arenei.

Amfiteatrul Flavian
Imparatul Vespasian, fondatorul
dinastiei flaviene, a inceput
constructia Colosseumului in anul
72 d.Hr. A fost terminat in 80 d.Hr.,
la un an dupa moartea lui
Vespasian.
Uriasul amfiteatru a fost construit
pe locul unui lac artificial, parte a
uriasului parc al lui Nero din
centrul Romei, care includea si Casa
de Aur (Domus Aurea) si statuia lui
Colos din apropiere. Uriasa statuie a
lui Nero i-a dat cladirii actualul sau
nume.

Imparatii foloseau Colosseumul ca sa distreze

publicul prin jocuri gratuite.Aceste jocuri erau
un simbol al prestigiului si al puterii, si
reprezentau o modalitate prin care imparatul
isi sporea popularitatea. Jocurile erau tinute o zi
intreaga, sau chiar cateva zile la rand. Acestea
incepeau de obicei cu acte comice si expozitii de
animale exotice si se terminau cu lupte pana la
moarte intre animale si gladiatori sau doar intre
gladiatori. Luptatorii erau de obicei sclavi,
prizonieri de razboi sau criminali condamnati.
Uneori luau parte la actiune romani liberi si
chiar imparati.

Turnul din Pisa

Turnul din Pisa (Torre pendente di Pisa) are o
nlime de 56 de metri i o greutate de 14.453
tone. Construcia a nceput n august 1173
nalt de 55,86 m, cu o grosime a zidului la baz
de 4,09 m i o greutate estimat la 14.500 tone,
turnul a fost proiectat s stea vertical. Datorit
ns proastei caliti a solului, fundaia a
nceput s se scufunde imediat dup nceperea
construciei, n anul 1173, provocnd nclinarea
turnului spre sud.
De-a lungul timpului turnul a suferit mai multe
operaii de consolidare, prin care s-a ncercat
stoparea sau chiar reducerea nclinrii turnului.
Datorit importanei sale pentru industria
turismului din Pisa, guvernul italian s-a
implicat serios n ultima consolidare care a
nceput n anul 1990.

Orase importante

Firenze

Napoli

Torino

Milano

http://ro.wikipedia.org
http://www.tvl.ro/roma/istoric_roma.html
http://www.travelwiz.ro/colosseum
www.google.ro