CONSECINTELE GLOBALIZARII IN

RELATIILE INTERNATIONALE

BUCURESTI

I. DEFINITIE
Tipuri de globalizare
Globalizarea este ceea ce noi, cei din Lumea a Treia, am numit, timp de secole, colonizare. (Martin Khor, 1995).

Nu exist o definiie a globalizrii ntr-o form universal acceptat, i probabil nici definitiv.
Motivul rezid n faptul c globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o
dinamic variabil atingnd domenii diverse ale unei societai. Ea poate fi un fenomen, o
ideologie, o strategie, sau toate la un loc.
Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n
economia mondial care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi
culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i
interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea aproape
exclusiv la efectele comerului i n particular la liberalizarea comerului sau la liberul
schimb.1
FMI-ul (FONDUL MONETAR INTERNATIONAL) definete globalizarea ca i creterea n
interdependena economic a rilor din ntreaga lume prin creterea volumului i a varietii
tranzaciilor de bunuri i servicii peste granie, fluxul de capital internaional mult mai liber i
mai rapid, dar i o difuziune mai larg a tehnologiei.(FMI, World Economic Outlook, mai
1997). Banca Mondial definete globalizarea ca Libertatea i capacitatea indivizilor i a
firmelor de a iniia tranzacii economice voluntare cu rezideni ai altor ri.
Redus la conceptele economice se poate spune c globalizarea contrasteaz cu naionalismul
economic i cu protecionismul. Este nrudit cu economia de pia liber si neo-liberalismul.
mparte o parte din caracteristici cu internaionalizarea i este deseori interschimbabil, chiar
dac unii prefer s foloseasc termenul de globalizare pentru lrgirea gurilor din graniele
naionale sau statale. 2
Exist patru caracteristici principale care pot explica originile globalizrii sunt: integrarea n
pieele mondiale ale economiilor naionale, tranziia de la economia ,,high volume" la cea
high value" care rezulta din cunoaterea tot mai buna a produselor i serviciilor folosite pe
piaa, sfritul bipolaritii ntre capitalism i socialism n privina costurilor de producie, i,
nu n ultimul rnd configurarea noilor blocuri economice.
1
2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
Identitate europeana, Grete Tartler, Ed. Cartea Romaneasca,2006

II. TIPURI DE GLOBALIZARE

Redus la conceptele economice se poate spune c globalizarea contrasteaz cu naionalismul
economic i cu protecionismul3. Este nrudit cu economia de pia liber si neo-liberalismul.
mparte o parte din caracteristici cu internaionalizarea i este deseori interschimbabil, chiar
dac unii prefer s foloseasc termenul de globalizare pentru lrgirea gurilor din graniele
naionale sau statale. Formarea satului global o mai mare apropiere ntre diferite pri ale
lumii odat cu creterea posibilitilor de schimburi personale, ntelegere mutual i prietenie
ntre ceteni internaionali, i crearea civilizaiei globale.
Globalizarea economic patru aspecte se refer la globalizarea economic ce indic patru
tipuri de fluxuri peste granie, i anume fluxuri de bunuri/servicii, de exemplu liber schimb,
fluxuri de persoane (migraia), de capital i de tehnologie.
III. CONSECINELE GLOBALIZARII
O consecin a globalizrii economice este mbunatirea relaiilor dintre dezvoltatorii
aceleiai industrii din diferite pri ale lumii (globalizarea unei industrii), dar i o erodare a
suveranitii naionale asupra sferei economice.
De obicei, globalizarea este asociata cu implicatiile sale. Ea este vazuta nu ca un proces
ireversibil, ci mai curand in perspectiva sa dinamica .4
Aceast posibilitate de extindere a relaiilor pe plan internaional implic o serie de temeri,
rezisten, aciuni i reaciuni. n aceast accepiune sunt cuprinse att aspectele obiective, ct
i cele subiective pe care le implic acest concept. Pe de o parte, geografia pierde din
relevan datorit noilor tehnologii, noilor strategii ale actorilor economici, precum i
politicilor acestora, att de ordin naional, ct i internaional. Pe de alt parte, globalizarea
devine din ce n ce mai puternic datorit faptului c oamenii au nceput s simt tot mai clar
noile oportuniti deschise de utilizare a tehnologiilor noi, precum i de punerea n practic a
noilor strategii i politici.5
Promotorii tarilor industrializate, in special, vor trebui sa isi asume noi riscuri cu posibilitatea
unor castiguri mai mari decat pana acum pentru toate tarile sau cu recompense reduse dar
sigure.
3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
Th. L. Friedman, Lexus si maslinul. Cum sa intelegem globalizarea, Ed. Fundatiei Pro, Bucuresti, 2001
5
Ibidem
4

Pentru politicile economice in curs de dezvoltare si ale celor in tranzitie se contureaza unele
orientari principale, precum:

Gestionarea mai atenta fluxurilor comerciale externe pentru a evita transformarea lor
in canale de scurgere a venitului national.

Aplicarea unor politici coerente si de perspectiva fata de investitiile directe straine.

Asigurarea protectiei atat pentru sectoarele performante sau vitale pentru economie,
cat si pentru capitalul autohton.

Diferentierea masurilor de liberalizare si privatizare.

Protejarea fortei de munca autohtone in relatiile ei cu capitalul strain.

Mentinerea unui nivel ridicat al investitiilor in educatie, in domeniul sanatatii si in

protectia mediului.

Reducerea saraciei si asigurarea retelelor de protectie sociala.

Reducerea si mentinerea sub control a datoriei externe.

Gestionarea eficienta a fondurilor obtinute din strainatate sau de la organismele

financiare.

Stimularea intreprinderilor mici si mijlocii

Gestionarea atenta a noilor tehnologii, insotita a unor programe de formare a

resurselor umane si de aplicare a formelor atipice de lucru.

Folosirea potentialului de care dispune statul pentru a extinde infrstructurile

economice si sociale, a asigura domnia legii si a reduce costurile globalizarii;

Imbunatatirea guvernarii si reformei administrarii treburilor publice;

Pentru ca tarile in curs de dezvoltare si cele in tranzitie sa foloseasca mai bine posibilitatile
create de globalizare, este nevoie nu numai de politici nationale dar si de politici si actiuni la
nivel international si mondial care sa le usureze situatia si eforturile :

Diversificarea si extinderea sistemului international de credit

O mai buna supraveghere a sistemului economic si financiar mondial.

Crearea unor mecanisme economico-financiare internationale-sprijinite de institutii

corespunzatoare, pentru a da replici prompte la crizele ce apar si a nu permite
transformarea lor in dereglari ale sistemului global.

Noi masuri pentru echilibrarea comertului mondial, in special prin deschiderea pietelor
pentru produsele tarilor in curs de dezvoltare si in tranzitie.

Adoptarea unor reglementari internationale privind gestiunea mediului si taxele pentru

protectia lor, protectia impotriva monopolurilor, liberalizarea circulatiei internationale
a fortei de munca, protectia imporiva monopolurilor, liberalizarea circulatiei
internationale a fortei de munca;

Adoptarea unor taxe asupra operatiunilor descoperite de trafic international cu droguri

si spalarea banilor murdari si folosirea sumelor incasate pentru combaterea saraciei.

Omenirea intuieste de acum marele rezervor constructiv pe care il poate deschide eliminarea
fenomenelor de excludere sociala, de marginalizare a unor categorii sociale si chiar a unor tari
si extinderea democratiei reale, participative, la scara cu adevarat planetara.
Pentru a realiza toate acestea, se cere un lucru esential: schimbarea modului de a gandi
devoltarea si de a actiona pentru infaptuirea ei.
Caracteristicile curentului globalizrii cuprind internaionalizarea produciei, noua diviziune
internaional a muncii, noile micri migratoare dinspre Sud spre Nord, noul mediu
competitiv care genereaz aceste procese, precum i internaionalizarea statului, fcnd din
state agenii ale lumii globalizate.
Tendinele manifestate la nivelul economiei mondiale contemporane converg, n mod
implacabil, ctre adncirea interdependenelor economice, politice i culturale dintre statele
suverane, ceea ce presupune n mod necesar lrgirea fr precedent a cooperrii dintre
acestea.
Orict de impresionante ar fi salturile comerului urmate de cele ale produciei, ele nu pot fi
comparate cu finanele, al cror volum de schimburi este astzi de sute de ori mai ridicat dect
al comerului. Globalizarea pieei financiare constitute un alt indiciu clar c economiile
diferitelor ri avanseaz spre un sistem global mai puternic integrat. Creterea competiiei pe
pieele financiare internaionale foreaz marile instituii financiare s se lanseze n operaiuni
de mare anvergur n jurul lumii, sfidnd graniele naionale i fusurile orare i nglobnd n
ofertele lor o varietate tot mai mare de servicii financiare.
Noile realiti conturate n sfera relaiilor economice internaionale au determinat pe unii
analiti s emit prerea c economia mondial se ndreapt ctre un nou model de
globalizare, indus de noile fore care acioneaz n mod implacabil n aceast direcie, cum ar
fi: noile tehnologii din domeniul informaticii i telecomunicaiilor, pieele financiare,
comerul cu servicii i strategiile marilor corporaii transnaionale bazate pe operarea reelelor
de servicii.6

http://www.globalizarea.com/

Globalizarea ofer oportuniti extinse pentru o dezvoltare real la nivel global, dar se
manifest printr-un progres inegal pe regiuni.
Unele ri devin din ce n ce mai integrate n economia mondial, cu o vitez mult mai mare
dect altele. rile care au reuit s devin parte a sistemului unic global pe cale s se
contureze se bucur de creteri economice mult mai nsemnate i de o reducere mult mai
important a srciei. Politicile de orientare spre integrarea global au indus un dinamism
ridicat i chiar prosperitate pentru multe dintre rile din Asia de Est, convertind regiunea de
la una dintre cele mai srace cu 40 de ani n urm spre una din acele zone cu cel mai ridicat
potenial de dezvoltare.
Aadar, globalizarea este o realitate ireversibil i orice ar care-i pregtete temeinic
viitorul se vede nevoit s se interfereze cu ea. Neadaptarea la noul mediu" al globalizrii
nseamn nu numai o ans pierdut, ci i riscul de a pierde poziii i segmente de pia deja
dobndite.
n concluzie, globalizarea economic ar putea fi privit ca fiind procesul complex i deosebit
de dinamic al creterii interdependenelor dintre statele naionale, ca urmare a extinderii i
adncirii legturilor transnaionale n tot mai largi i mai variate sfere ale vieii economice,
politice, sociale i culturale i avnd drept implicaie faptul c problemele devin mai curnd
globale dect naionale, cernd, la rndul lor, o soluionare mai curnd global dect
naional.
Globalizarea ca omogenizare a lumii
Astazi, standardele universale, inlocuiesc omogenitatea particulara, specifica a unitalor
teritoriale mici. In locul diferentierilor din interiorul unitatilor teritoriale care erau reciproc
exclusive, acum este vorba de o uniformitate, reprezentand o infrastructura a "spatiului
expansiunilor" si miscari libere de bunuri materiale, oameni si idei la scara internationala si
mondiala. Acesta este aspectul referitor la globalizare la care reactioneaza cel mai des criticii
deoarece ei considera ca "indivizii vor deveni la fel, peste tot in lume". Asemenea tendinte
sunt vazute ca fiind negative, in special acolo unde standardizarea si uniformizarea apare
alaturi de o tendinta de dominare unica, indicata prin conceptii precum "americanizarea" sau
"occidentalizare". Aceasta implica standardizarea atat a culturii materiale cat si a celei nonmateriale: anumite "retele" de hoteluri, piete de desfacere, aeroporturi internationale sau
folosirea unei anumite limbi universal cunoscute precum engleza.
Ar fi o greseala sa ne gandim la globalizare ca la un simplu proces de crestere a unitatii lumii
noastre. Globalizarea relatiilor sociale ar trebui sa fie inteleasa in primul rand ca o reordonare
a timpului si distantei in viata sociala. Viata noastra este influentata din ce in ce mai mult de

evenimente ce se petrec departe de contextul social in care ne desfasuram activitatile

cotidiene. Chiar daca astazi cunoaste o dezvoltare rapida, globalizarea nu este in nici un caz o
noutate, ea datand din perioada in care influenta vestului a inceput sa se extinda in lume in
urma cu doua-trei secole. Globalizarea relatiilor sociale a fost de la inceput asociata cu
inegalitatile dintre diferite regiuni ale lumii, in acest sens de o importanta deosebita fiind
procesul prin care au fost create societatile Lumii a treia.

BIBLIOGRAFIE

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
2. Grete Tartler, Identitate europeana, Ed. Cartea Romaneasca, 2006
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
4. Th. L. Friedman, Lexus si maslinul. Cum sa intelegem globalizarea, Ed. Fundatiei
Pro, Bucuresti, 2001
5. http://www.globalizarea.com/