Ilustreaza, n 60-100 de cuvinte doua categorii de comic, prin referire la textul

dat.
Comicul este o categorie estetica n care sunt incluse toate elementele unui text
care strnesc rsul: situatii, caractere, moravuri, limbaj. Prin urmare, comicul poa
te fi de mai multe feluri: de situatie, de caracter, de moravuri, de limbaj.
Fragmentul dat, din "Titanic vals", de Tudor Musatescu, ilustreaza doua tipuri
de comic: comicul de situatie si cel de caracter.
Primul tip de comic ce apare n text este comicul de situatie. Chiriachita asculta
slujba de duminica dimineata la radio, n timp ce da pasiente. Are cartile nsirate
pe masa. Intra fiica ei, Dacia, vaitndu-se nemultumita ca e trziu si nu a facut
nimic pna la ora aceasta. Chiriachita i atrage atentia sa faca liniste n timpul slu
jbei, dar Dacia se supara, spunndu-i ca nu-i arde de "popii" ei. Acum are loc con
fuzia care provoaca rsul. Chiriachita crede ca Dacia se refera la "popii" de pe m
asa - la cartile de joc - si i spune ca ea se referea la "popii" adevarati, de la
biserica Domnita Balasa. Este o situatie amuzanta, bazata pe polisemantismul cu
vntului "popi".
Al doilea tip de comic este comicul de caracter. Ne provoaca rsul contrastul dint
re aparenta si esenta, n cazul caracterului Chiriachitei. Ea pare mare credincioa
sa. Este indignata cnd fiica sa, Dacia, o deranjeaza din timpul slujbei. Dar n rea
litate, credinta ei n Dumnezeu este falsa. n primul rnd, un credincios adevarat nu
crede n superstitii, n vraji si descntece. Or, Chiriachita, chiar n timpul slujbei,
da pasiente sa vada daca iese Spirache deputat. n al doilea rnd, Chiriachita ascul
ta slujba la radio, pentru ca nu-i place n biserica: este fum de lumnari, miros de
tamie si lume de conditie joasa. Manifestarile ei exterioare nu sunt n niciun caz
cele ale unui bun crestin. Ultima replica a Chiriachitei este de un comic total
, dezvaluind adevaratul caracter al personajului:
"- Opreste slujba, draga, ca e pacat sa stam de vorba n biserica."
n concluzie, folosind comicul de situatie si de caracter, Tudor Musatescu reusest
e sa strneasca rsul, satiriznd n acelasi timp ipocrizia si falsa credinta n Dumnezeu.
Planul compunerii poate fi gasit aici.
Publicat de Ionel Nedelcu la 19:10 0 comentarii
Reactii:
Trimiteti prin e-mail
Postati pe blog!
Distribuiti pe Twitter
Distribuiti pe Facebook
Trimite?i catre Pinterest
Etichete: bacalaureat, comic caracter, comic situatie, Musatescu, Titanic vals
Linkuri de ntoarcere catre aceasta postare
joi, 19 iunie 2014
Blogul profesorului de limba romna: Evaluarea nationala 2014 - subiecte rezolvate
Blogul profesorului de limba romna: Evaluarea nationala 2014 - subiecte rezolvate
: Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba romn
a Rezolvarea subiectelor de la Evaluarea nationala 2014...
Publicat de Ionel Nedelcu la 11:24 0 comentarii
Reactii:
Trimiteti prin e-mail
Postati pe blog!
Distribuiti pe Twitter
Distribuiti pe Facebook
Trimite?i catre Pinterest
Linkuri de ntoarcere catre aceasta postare
miercuri, 7 mai 2014
Argumentare ca un text este descriere literara

Analize gramaticale online # Forumul orei de limba romna # Spnzuratoarea

Formularea cerintei, textul suport si planul compunerii pot fi gasite pe Blogul
profesorului de limba romna.
Descrierea literara este un text literar n care sunt prezentate obiecte, peisaje,
chipuri umane etc. cu trasaturile lor, ntr-un mod care impresioneaza si trezeste
sentimente. Se creeaza imagini artistice (vizuale, auditive etc.), prin folosir
ea unor procedee de expresivitate artistica. Din punct de vedere morfologic, pre
domina constructiile substantiv-adjectiv.
Fragmentul citat constituie nceputul partii a opta a poemului "Calin (file din po
veste) si este o descriere literara pentru ca ntruneste toate caracteristicile un
ui astfel de text.
n primul rnd, sunt nfatisate obiecte si trasaturile lor. Suntem introdusi n mijlocul
unei paduri fabuloase, unde iarba straluceste sub razele argintii ale lunii, n t
imp ce florile albastre se misca imperceptibil sub atingerea picaturilor de apa
aruncate de izvoare jucause. Vntul adie usor printre crengile copacilor batrni. Pr
in ntuneric, sclipesc ici-colo undele zglobii ale izvoarelor, care curg printre f
lori, coboara pante repezi si se pravalesc n mici bulboane, n care se oglindeste l
una. Mii de gze zboara prin aerul de vara, nmiresmat de parfumul florilor. Toate a
ceste detalii ale naturii contureaza un cadru feeric, n care urmeaza sa aiba loc
nunta lui Calin si a fetei de mparat.
n al doilea rnd, ne dam seama ca textul este o descriere dupa predominanta constru
ctiilor substantiv-adjectiv, n aceasta ordine sau n inversiune: "flori albastre",
"vazduhul tamiet", "trunchii vecinici", "mndrul ntuneric", "izvoare zdrumicate", "h
arnici unde", "ropot dulce", "tapsanul pravalatic", "bulgari fluizi", "fluturi m
ici, albastri", "ruri sclipitoare", "aerul varatic", "sarbatori murmuitoare".
n al treilea rnd, textul este o descriere literara, pentru ca limbajul folosit est
e ncarcat de expresivitate, crend imagini vizuale, auditive, olfactive. De exemplu
, o imagine vizuala de o mare frumusete si gingasie este cea din versurile 3 si
4. Pentru a sugera stralucirea ierbii ude n care se reflecta razele arginii ale l
unii, Eminescu foloseste comparatia "iarba pare de omat". Prospetimea si gingasi
a florilor este sugerata prin epitetul "albastre", apoi prin personificarea urma
ta de epitet "tremur ude". Peste imaginea vizuala se suprapune n finalul versului
4 o imagine olfactiva, realizata cu ajutorul epitetul "tamiet" atribuit substant
ivului "vazduh". Versurile 5 si 6 asociaza o imagine vizuala si una auditiva. Ve
dem copacii batrni si auzim totodata fosnetul lin si armonios al vntului prin ramu
ri. Figurile de stil care reusesc sa evoce magia acestui cadru sunt epitetul "ve
cinici" asociat substantivului "trunchi", personificarile "poarta suflete sub co
aja" si "suspina printre ramuri cu a glasului lor vraja". Mai putem remarca, pri
ntre altele, si metaforele "bulgari fluizi" si "cuibar rotind de ape", prin care
poetul reuseste sa obtina imaginile vii ale picaturilor de apa si ale vrtejului n
care se pravalesc izvoarele.
n al patrulea rnd, textul este o descriere literara prin scopul propus. Toata desf
asurarea de forte artistice (imagini, figuri de stil etc.) urmareste desfatarea
cititorului, impresionarea lui prin crearea unui cadru natural dominat de frumus
ete, stralucire, miresme si armonie sonora. ntreg fragmentul emana un sentiment d
e bucurie a vietii n mijlocul naturii.
n concluzie, acest fragment este o descriere literara -un tablou literar- pentru
ca sunt prezentate elementele naturii si trasaturile lor caracteristice, folosin
du-se un limbaj expresiv, capabil de a crea imagini (vizuale, auditive etc.) car
e sa trezeasca emotii.
Publicat de Ionel Nedelcu la 21:40 6 comentarii
Reactii:
Trimiteti prin e-mail
Postati pe blog!
Distribuiti pe Twitter
Distribuiti pe Facebook
Trimite?i catre Pinterest
Etichete: calin, calin (file poveste), descriere, descriere literara, eminescu
Linkuri de ntoarcere catre aceasta postare

Postari mai vechi Pagina de pornire

Abonati-va la: Postari (Atom)