Anul Nou Chinezesc

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Mncruri de Anul Nou Chinezesc

Anul Nou Chinezesc este cea mai important srbtoare tradiional a chinezilor.
Festivalul ncepe de obicei n prima zi din prima lun din calendarul chinezesc i ia
sfrit cu Festivalul Lampioanelor care are loc n a cincisprezecea zi. Ajunul Anului Nou
Chinezesc este denumit ch x.
Originea srbtorii este veche de secole i este nconjurat de mai multe legende i
obiceiuri. n vechime, perioada aceasta era una n care oamenii reflectau despre cum s-au
purtat i n ce au crezut mai mult n anul trecut.
Anul Nou Chinezesc se srbtorete n ri i teritorii cu populaie chinezeasc mare, cum
ar fi Republica Popular Chinez, Hong Kong, Taiwan, Macau, Vietnam, Singapore,
Indonezia, Malaezia, precum i n cartierele chinezeti din oraele din toat lumea. Anul
Nou Chinezesc este considerat a fi o mare srbtoare n China i a avut de-a lungul
timpului o influen asupra srbtoririi Anului Nou de ctre popoarele nvecinate, precum
i asupra culturilor cu care a intrat cea chinez n contact, cum ar fi coreenii (Seollal),
tibetanii i bhutanezii (Losar), mongolii (Tsagaan Sar), vietnamezii (Tt) i japonezii
nainte de 1873 (O-shgatsu).
n ri cum ar fi Australia, Canada i SUA, dei Anul Nou Chinezesc nu este o srbtoare
oficial, etnicii chinezi o srbtoresc, iar pota emite timbre tematice.
Pe teritoriul Chinei, obiceiurile i tradiiile regionale cu aceast ocazie sunt foarte diverse.
Oamenii cumpr cadouri, decoraiuni, material textil, hran i mbrcminte. Exist un
obicei ca fiecare familie s fac o curenie general n cas pentru a ndeprta orice
nefericire n sperana unui an mai bun. Ferestrele i uile se decoreaz cu decoraiuni din
hrtie roie i cuplete pe teme populare: fericire, bogie i via lung. Cina
servit n familie n ajunul Anului Nou conine carne de porc, ra sau pui, precum i un
desert dulce, iar seara se ncheie cu focuri de artificii. A doua zi dimineaa, copiii le
ureaz prinilor un an nou fericit i cu sntate, primind bani n plicuri de hrtie roie.