INCENDIILE DE PADURE (de vegetaie)

Incendiul de vegetaie. este un foc

necontrolat, n timp i spaiu, ce izbucnete de
cele mai multe ori in zonele aride, pe timp
secetos, n zilele cu vnt puternic.
Cauze:
fulgerul
erupiile vulcanice
arsonul

autoaprinderea
neglijenta oamenilor
norii piroclastici
radiaia solar

Aspecte privind incendiile de pdure

comportamentul lor este neateptat fiind influenat de muli factorii determinani
resursele umane i materiale sunt de multe ori insuficiente
lipsa echipamentului de comunicaii adecvat
operarea vehiculelor pe drumuri accidentate:
- n condiii de fum i praf dens
- distane mrite de parcurs
- sarcini mari ce trebuie transportate

Dup locul de izbucnire i dup elementele care ard i felul propagrii, incendiile de
pdure se clasific astfel:
- pe sol sau de litier numit i focul alergtor ;
- de coronament;
- subterane (ardere mocnit);
- combinate(de litier i coronament);
- de doborturi.
-incendiul sritor sau rsfirat; se produce prin arderea
crengilor si a frunzelor purtate de vnt, dnd natere la focare
rspndite; astfel incendiul poate ,,srii peste un drum , peste un ru sau chiar peste o
bariera creata pentru localizarea incendiului.

CARACTERISTICILE INCENDIILOR DE LITIER

Factori ce influeneaz viteza relativ de deplasare a frontului incendiului de
litier (V real):
vnt (v)
umiditatea relativ (r)
rezerva de material combustibil (m)
umiditatea materialului combustibil (w)
panta versantului ()
Incendiul de litier se cunoate de departe dup fumul alb-cenuiu
Incendiile izbucnite la piciorul pantei se vor propaga cu mai mare repeziciune spre vrful
nlimii n comparaie cu cele izbucnite la coama acestuia
n zona de ardere se consum mari
cantiti de oxigen, fapt ce duce la un
moment dat la apariia fenomenului de
absorie a mari cantiti de aer din zona
neincendiat i formarea vrtejurilor care
ridic la nlime scntei, jeratec sau buci
de lemn n stare arznd i le poart la
distane mari, unde, cznd, genereaz noi
focare de incendiu

CIRCULAIA MASELOR DE AER

Incendiile de mare amploare, n special, afecteaz curenii de aer din imediata vecintate,
acionnd precum un co natural.
Pe msur ce se nclzete aerul se ridic n atmosfer, iar un incendiu de amploare creeaz o
puternic depresiune n zona focarului care absoarbe un nou aer rece din zonele nvecinate
focarului, formnd coloane termale(de convevie). Diferenele mari de temperatur i umiditate, pe
vertical, favorizeaz norii piroclastici, cureni puternici de aer, i vrtejurile de foc cu for similar
unei tornade i viteze de peste 80 km/h.

OBSERVAREA I MONITORIZAREA INCENDIILOR DE PDURE

METODE:
- turnul de observare
- senzori de temperatur, de lumin, de fum
- observarea prin satelit
- aparate de zbor
Trnul de obsevare-este o constructie de mici dimensiuni localizat
in zonele inalte de teren ori pe schela din lemn sau metalica pentru
a mari linia de observare pe o arie cat mai mare. El poate fi dotat
cu un dispozitiv numit Osborne Fire Finder.

OSBORNE FIRE FINDER

Dispozitivul este folosit pentru obinerea coordonatelor incendiului(azimutului) i distana
estimat de la turnul de observare pn la locul incendiului.
Dispozitivul a fost
inventat de William "W.B."
Osborne, din Portland,Oregon,
n 1915. S-a produs n serie
ntre 1920 i 1935, iar dup
1975 nu se mai fabricau piese
de schimb. n anii apropiai s-a
renceput producerea lor.
Sistemul conine harta
topografic a zonei
supravegheate, care este
centrat pe o suprafa plan
cu un inel gradat. Dou aparate
de ochire sunt montate n pri
opuse ale inelului, deasupra
hrii i alunec n jurul
acestuia.

n practic, locaia i distana pn la

incendiu era stabiliz utiliznd 2 sau mai
multe asemenea dispozitive amplasate n
turnuri de observare diferite, utiliznd metoda
intersectrii. Datele din fiecare turn de
observare fiind raportate la un dispecerat
central

General Atomics ALTUS

Observarea/Monitorizarea prin satelit

Smbta Neagr o serie de incendii de vegetaie de-a lungul statului australian
VICTORIA n ziua de smbt 7 februarie 2009 n timpul unor condiii climatice extreme.
Incendiu a avut ca rezultat cel mai mare numr de viei pierdute pe teritoriul
Australiei, ca urmare a incendiilor de vegetaie. 173 de persoane au murit i 414 au fost
rnite.
Au fost nregistrate n jur de 400 de focare individuale.

Ca urmare a acelor
evenimente, respectiva dat
a cptat denumirea de
Smbta Neagr

STINGEREA INCENDIILOR
METODE:
baterea poriunilor incendiate (mturi de nuiele, lopei, bttoare) la inc. de litier
nbuirea focului cu pmnt sau nisip
nlturarea materialului combustibil pe direcia de propagare (linii de control)
utilizarea apei ori a inhibitorilor chimici
utilizarea materialelor explozive
utilizarea contrafocului
provocarea precipitaiilor cu ajutorul unor rachete speciale

COMBATEREA/STINGEREA INCENDIILOR
Marea majoritate a incendiilor de pdure sunt combtute nainte ca acestea sa scape de
sub control.
In mod obinuit serviciile de pompierii folosesc echipe de cate 20 sau mai multe
persoane, care se deplaseaz cu camioanele pana la incendiu. Aceste echipaje sunt dotate cu
echipamente necesare lichidrii incendiului, sunt organizate in echipe de intervenie rapida
formate din 5-8 membrii si se deplaseaz cu elicopterele in cazul incendiilor mici sau a celor care
au loc in zone greu accesibile.
Instrumentele folosite pentru crearea obstacolelor si nlturarea combustibilului din
zona incendiata sunt: bttoare, maturi, lopei, greble si toporul trncop, ventilatoare portabile
de frunze, motofierstrae, tore.

Incendiile mari de amploare ce nu pot fi combate direct, necesita folosirea unor tehnici
alternative.
In aceste cazuri pompierii controleaz aria in care incendiul se poate extinde, prin crearea
unor linii de control, ce reprezint suprafee pe care nu exista materiale combustibile.
Aceste linii se pot crea prin ndeprtarea combustibilului(de ex. cu un buldozer) sau prin
crearea de noi incendii controlate pentru arderea materialelor combustibile.
Din pcate aceste metode pot da gre datorita vntului, conducnd la incendii in afara
liniilor de control (de ex. daca un copac in flcri cade peste aceasta linie, crengile in flcri sunt
purtate de vnt in afara liniei).
La locul incendiului pompierii stabilesc zonele de siguran, cile de evacuare, punctele de observare.
Astfel pompierii pot aciona avnd posibilitatea de a se retrage din
aceste zone in cazul in care situaia scap de sub control.
Ca ultima resurs, toi au in dotare prelate speciale de
adpostire. n situaii de urgenta aceste echipamente ii protejeaz de
cldura degajata de incendiu.

Provocarea precipitaiilor/modificarea vremii

Tehnica const n injectarea (dispersarea) n aer, la nivelul norilor, a unor substane (iodur
de argint, ghea uscat CO2 n form solid) ce servesc la condensarea norilor n ncercarea de a
modifica cantitatea de precipitaii (modific procesele micro-fizice din interiorul norilor).
Iodura de argint este un produs solid fotosensibil cu aplicaii n fotografiere, medicin
(antiseptic), meteorologie

n lupta contra incendiilor de

pdure(vegetaie) pentru a prevenii
rspndirea acestuia se utilizeaz
substane chimice ce inhib incendiul ori
substane cu proprieti de ignifugare.
n general aceste substane
sunt aruncate in jurul marginilor
incendiului pentru a-l localiza, dnd astfel
timp echipelor pentru lichidarea lui, in
timp ce inhibitorii ncetinesc sau previn
rspndirea incendiului.
De obicei aceti inhibitori
folosii la incendiile de vegetaie sunt un
amestec de apa si substane chimice
concepute si realizate astfel nct sa ude
zona respectiva si in acelai timp
substanele chimice de inhibare sa se
ntind pe toata suprafaa vegetaiei .De
obicei au o culoare roiatica astfel nct
zona pe care au fost aplicate sa poat fi
observata din aer.

Atacurile aeriene cu ajutorul elicopterelor.

Sunt utilizate pentru faza intitiala a incendiilor pentru a

castiga de la inceput controlul asupra acestuia in special
cand inaccesibilitatea terenului face ca echipele terestre sa
nu poata interveni in timp oportun.
Metodologie: elicopterul pleaca de la baza cu o echipa de
interventie, care debarca innaintea directiei de propagare a
incendiului si incep sa construiasca un baraj pentu
localizarea acestuia, apoi elicopterul sustine echipa de la sol
cu bombardamente cu apa.
In situatia cand aceasta tehnica nu da rezultate misiunea se
scimba, elicopterul fiind utilizat pentru monitorizarea
incendiului si coordonarea echipelor de la sol.
Cand elicopterul nu poate ateriza pentru debarcare se pot
utiliza parasutistii sau coborarea in rapel de la o inaltime de
maxim 80 m.
Elicoperele mai pot fi folosite pentru provocarea
incendiilor controlate si pentru evacuarea personalului si a
ranitilor din zonele de pericol.

McDonnell Douglas DC-10 modificat (Tanker 910).

Avionul este utilizat pentru stingerea incendiilor de padure de proportii mari in zone
greu accesibile.
Are o capacitate de 45 600 litri de apa sau inhibitori chimici, distribuita in trei rezervoare. Intreaga
cantitate poate fi lansata in 8 sec iar umplerea se realizeaza in 8 min simultan in cele 3 rezervoare.
Aria pe care este imprastiata substanta cu ajutorul avionului are o latime de 91 m si o lungime de
1,6 Km.
La interventii s-a spus despre acest avion ca a avut un ipmpact mai mare asupra incendiului decat
au avut lansarile a 12 elicoptere timp de 10 zile.
Are dezavantajul ca este greu manevrabil datorita marimii si odata chemat intra in acvctiune cu o
intarziere intre 12 si 24 ore de la solicitare.
Un alt dezavantaj il reprezinta costul ridicat ora de zbor constand 26.500 $ putand fi inchiriat pe
minim 3 ore.

Evergreen 747 Supertanker

Este un avion comercial Boeing 747-200 modificat de , avnd o capacitate de 94,850 litri.
Este cel mai mare avion din lume destinat stingerii incendiilor, avnd o capacitate de aproape
dou ori mai mare dect DC-10.
Avionul a intrat prima oar n serviciu n anul 2009 la un incendiu n Cuenca, Spain,
iar pe teritoriu american, pe data de 31 august 2009 la incendiul din Oak Glen

Ilyushin Il-76
Avion strategic multifuncional ce a intrat n serviciu ca avion comercial n 1967
Varianta militar este larg rspndit n Asia, Europa i Africa, utilizat inclusiv la
stingerea incendiilor
UTILIZARE: aciuni umanitare, de evacuare, transport persoane, cargo, stingerea
incendiilor, antrenament n stare de imponderabilitate (Gravitaie zero)

Sistemul MAFFS (Modular Airborne Fire Fighting System)

Sistemul a ponit dupa ce in anul 1970 resursele aviatice de stingere, au fost coplesite de
incendii.
Este un sistem mobil, complet ce poate fi incarcat si montat pe un avion de transport militar, de
serie C130 Hercules, sistem ce permite avionului sa fie folosit pentru operatiuni de stingere si
serveste ca sistem de raspuns aerian de rezerva pentru flota de aviatie civila.
Sistemul contine o serie de 5 rezervoare presurizate de stingere cu o capacitate totala de 10.200
litri.
O a doua generatie a sistemului mult imbunatatita are o capacitate de 12.900 litri si inlocuieste
cele 5 rezervoare cu unul singur plus un compresor la bordul avionului.
Substanta de stingere este lansata prin guri speciale si nu mai este necesa deschiderea rampei de
incarcare-descarcare ca la sistemul precedent.
Echipamentele MAFFS sunt pozitionate in 3 locatii strategice pe teritoriul SUA si pot interveni
oriunde in tara in maxim 24 ore.

Parasutistii
fumului
sunt
pompieri
specializati in stingerea incendiilor forestiere
care se parasuteaza in zonele greu accesibile
pentru a combate incendiile.
Riscul la care sunt supusi parasutistii sunt:
-echipele de ajutor sunt la mare distanta in
cazul in care vantul isi schimba directia sau
cineva este ranit;
-pe langa riscurile obisnuite parasutarii apar
alte conditii nefavorabile cum ar fi curentii de
convectie, fumul si gazele fierbinti;
-resursele limitate pentru combaterea
incendiilor si a actiunilor de salvare, odata
ajunsi la sol.
O particularitate a parasutistilor este
capacitatea de a gandi repede si independent
si de a reactiona rapid la schimbarile mediului.
Ei nu actioneaza ca o echipa obisnuita de
pompieri si se pune mai mult accent pe
actiunile individuale ale fiecarui membru.
Parasutistii reprezinta daca nu cea mai buna,
una dintre cele mai bune si eficiente arme de
lupta impotriva incendiilor de padure din ziua
de azi.

Focoase pirotehinice -sunt folosite pentru incendieri controlate, dar eficiente numai in zonele
secetoase. Eficienta lor scade odata cu cresterea umiditatii.
Aceste focoase mai pot fi folosite de catre pompieri pentru a creea culoare de trecere prin vegetatia
deasa sau maracinisuri.

ALTE MIJLOACE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE LA STINGEREA

INCENDIILOR DE PADURE
Iniial a fost conceput
pentru scopuri militare.
Ruleaz pe senile din cauciuc
special. Acest vehicul este
potrivit pentru a merge pe
gheata, zpad, terenuri
grele,zone de pdure. Poate
merge in terenuri mltinoase,
poate merge pe apa dar cu o
viteza de numai 4 km/h. Pe
sosea atinge viteza de
55km/h. Are un motor diesel
V8 de 6,2 l.
Poate urca rampe cu inclinare
de pana la 45 grad.
Este in dotarea FRF(Finn
Rescue Force) si executa
misiuni internaionale
(catastrofe, dezastre,incendii
de pdure,etc.).

ATV Polaris
Vehiculul permite accesul in terenuri grele de tip nisipos, mlastinos, inzapezit, tunele, sine de
cale ferata, pduri, etc.
Utilizare a micro-picturilor de apa la nalt si medie presiune in amestec cu o spuma speciala
sau fr.
Acest sistem este in uz pe nave militare si civile precum si in alte faciliti militare SUA/NATO
si permite stingerea unui incendiu unde ard 500 de litri de kerosen aviatic, cu ajutorul a numai 18
litri de apa in aproximativ 1 minut in conditii de temperatura de -15 grade Celsius.
ATV FIREXPRESS

Tanc destinat stingerii incendiilor, echipat cu dou tunuri care utilizeaz

tehnologia IFEX

TEHNOLOGIA IFEX

Roboi-pompieri (OLE - Offroad Loescheinheit )

OLE se poate deplasa extrem de rapid i pe teren accidentat datorit celor ase picioare
dotate cu roi.
Este dotat cu raze infraroii i senzori de cldur, dar i cu canistre de ap i spum .
Atunci cnd detecteaz o temperatur mai mare de 1300 de grade, robotul-pompier se repliaz
i se transform ntr-o minge (exact ca i miriapodul), protejat de platoa termorezistent.
Atunci cnd nu adopt poziia de protecie, cu ajutorul picioarelor, OLE se poate deplasa cu
10 20 de km pe or
O brigad de 30 de astfel de roboi (fiecare dintre ei costnd ntre 125.000 i 200.000 de
dolari) poate acoperi o suprafa de pn la 7.000 de km ptrai.
Robotul va patrula autonom prin
pduri i poate fi ghidat i depistat cu
ajutorul GPS-ului

INCENDIILE DE PADURE-EFECT BENEFIC SAU NEGATIV

Incendiul este uneori un lucru esential pentru regenerarea padurii si pentru aducerea
unor beneficii pentru comunicatiile locale. Alteori insa aceasta distruge padurile si are consecinte
sociale si economice grave.
Incendiile de padure reprezinta un process natural al ecosistemelor precum padurea, dar
nu toate tipurile de paduri: de exemplu in padurile boreale si tropicale uscate, acestea sunt
commune si frecvente, in timp ce in padurile tropicale umede aceste incendii lipsesc sau sunt atat
de rare incat nu influenteaza negative ecologia.

TAB FIREXPRESS