Drept an IV / 2011 - 2012

Criminologie
MULTIPLE CHOICE
1. Din ce surse s-a inspirat criminologia ?
a. operele filosofice si literare ale antichitatii inspirate din tema crimei si a
criminalului
b. programele unor organizatii neguvernamentale ce au ca obiect crima si criminalul
c. cercetarile sociologice ce s-au facut in penitenciare
ANS: A
2. Cui i se atribuie termenul "criminologie" ?
a. C. Lombroso
b. E. Ferri
c. P. Topinard
ANS: C
3. Ce momente marcheaza sau influenteaza aparitia criminologiei ca stiinta ?
a. opera lui Cesare Beccaria (1764) si a lui Cesare Lombroso ( 1876)
b. opera lui Jeremy Bentham ( 1787) si a lui Edwin Sutherland
c. opera lui Quetelet si a lui Lacasagnne
ANS: A
4. Ce studii si publicatii de specialitate influenteaza evolutia criminologiei ca stiinta ?
a. studii statistice publicate de A.M.Guerry in 1834 in Franta
b. studii de psihologie judiciara publicate de T. Bogdan in Romania
c. Revista de drept penal si Criminologie ( 1907- Belgia)
ANS: A
5. Ce reprezinta criminologiile specializate ?
a. proces de specializare pe plan profesional in domeniul criminalitatii
b. combinare a intereselor unor discipline din cadrul stiintelor sociale
c.criminologia clasica din perspectiva altor discipline ( biologice, psihologice, etc.)
ANS: A
6. Care este trasatura esentiala a criminologiei biologice ?
a. extinde aria de investigatie privind infractorul si criminalitatea
b. studiaza trasaturilor biologice ale minorilor delincventi
c. urmareste cunoasterea criminalitatii aparente
ANS: A
7. Prin ce se caracterizeaza criminologia sociologica ?
a. o extindere a interesului stiintific si asupra fenomenului criminalitatii
b. studiaza infractorul sub raportul personalitatii sale

c. studiaza crima si criminalul ca entitate juridica

ANS: A
8. Ce vizeaza criminologia generala ?
a. suma criminologiilor specializate
b. o noua perspectiva de abordare a problematicii criminalitatii
c. o abordare a criminalitatii din perspectiva bio- psihologica
ANS: B
9. Care sunt criteriile de delimitare a criminologiei de alte stiinte ?
a. scopul, obiectul, metoda
b. criminalitatea aparenta si criminalitatea legala
c. criminalitatea reala si cifra neagra a criminalitatii
ANS: A
10. Ce studiaza conceptiile sectoriale ?
a. dreptul penal si sistemul sanctionator
b. fapta si delincventul
c. victima si pedepsele privative d elibertate
ANS: B
11. Ce presupun conceptiile eclectice de unificare ?
a. nu depasesc puncte de vedere unilaterale
b. incearca o reunire in planul obiectului de studiu
c. realizeaza un obiect complex de cercetare cu perspectiva unei analize
diferentiate
ANS: B
12. Ce include Criminologia traditionala ?
a. criminologia clasica si criminologia pozitivista
b. criminologia reactiei sociale
c.. criminologia preventiva
ANS: A
13. Care sunt limitele conceptiilor sectoriale cu privire la obiectul de studiu ?
a. ignora personalitatea individului in geneza crimei
b. pune prea mare accent pe delincventa juvenila
c. se definesc in mod confuz conceptele
ANS: A
14. Prin ce se delimiteaza criminologia reactiei sociale ( noua criminologie) fata de criminologia
traditionala ?
a. prin obiect, respectiv studierea proceselor ce duc la etichetare si reactiile sociale
fata de aceasta
b. prin modelele utilizate

c. prin finalitatea urmarita

ANS: A
15. Care este obiectul generic al criminologiei ?
a. crima, criminalul, criminalitatea, victima si reactia sociala
b. criminalitatea aparenta si reactia legitima
c. criminalitate legala si delincventa
ANS: A
16. n ce const scopul general al criminologiei ?
a. asigurarea unei politici penale corespunzatoare
b. asigurarea unor institutii speciale
c. asigurarea separarii delincventilor minori de cei majori
ANS: A
17. Care este scopul particular si imediat al criminologiei ?
a. cunoasterea fenomenului deviant in societate
b. vizeaza paradigma etiologica
c. numai prevenirea tertiara
ANS: B
18. Ce loc ocupa functia descriptiva in criminologie ?
a. vizeaz fenomenologia criminalitatii- etapa obligatorie in cunoasterea acestuia
b.descrie caracterul autonom al criminologiei
c. priveste latura calitativa a fenomenului
ANS: A
19. Care este locul functiei explicative in cercetarea criminologica ?
a. este in stransa legatura cu scopul imediat
b. explica tipurile de infractori si victime
c. priveste latura cantitativa a fenomenului
ANS: A
20. Care este rolul functiei predictive in criminologie ?
a. construieste modele prospective
b. nu apeleaza la informatii din alte domenii
c. utilizeaza concepte specifice prevenirii
ANS: A
21. Care este esenta functiei profilactice ?
a. excede ariei de preocupari a criminologiei
b. evidentiaza relatia dintre mijloacele de tratament si prevenire
c. aduce in atentie curentul radical
ANS: B

22. Care sunt particularitatile metodologia cercetarii criminologice ?

a. abordarea interdisciplinara a criminalitatii reflecta si particularitatile utilizarii
diferitelor metode
b. criminologia nu are o metodologie proprie
c. criminologia foloseste numai metode de imprumut
ANS: A
23. Care dintre urmatoarele metode particulare este valorificata in domeniul criminologiei ?
a. metoda logica
b. metoda clinica
c. metoda cartografica
ANS: B
24. La ce se refera conceptul de Criminalitate ?
a. fixeaza dimensiunile spatio temporale ale fenomenului
b. evidentiaza categoriile speciale de infractori
c. evidentiaza latura calitativa a analizei criminologice
ANS: A
25. Care este obiectul de studiu al criminologiei ?
a.orice fapta devianta dezaprobata de societate
a. criminalitatea ca fenomen social
b. apararea valorilor sociale fundamentale, implicit criminalitatea
ANS: A
26. Ce vizeaza criminalitatea reala ?
a. nu se poate vorbi de o criminalitate reala
b. totalitatea infractiunilor savarsite pe un anumit teritoriu, intr-o anumita perioada
c. criminologia este preocupata doar de criminalitatea aparenta
ANS: B
27. Cum se defineste criminalitatea aparenta ?
a. criminalitatea mediatizata de mijloacele mass- media
b. criminalitatea ce poate fi descoperita stiintific, prin metode de cercetare
c. totalitatea infractiunilor pentru care au fost sesizate organele din sistemul justitiei
penale
ANS: C
28. Ce este criminalitatea legala ?
a. totalitatea infractorilor trimisi in judecata
b. totalitatea infractorilor cercetati de organele de urmarire penala
c. totalitatea infractiunilor finalizate cu hotarari definitive
ANS: C

29. Ce este Cifra neagra a criminalitatii ?

a. diferenta intre infractorii condamnati la pedeapsa inchisorii si cei ce-si executa
pedeapsa in libertate
b. nucleul dur al criminalitatii format din criminali in serie
c. diferenta dintre criminalitatea reala si cea aparenta
ANS: C
30. Ce caracteristici prezinta observatia empirica ?
a. ia nastere doar in aglomeratie sau situatii criminogene
b. ofera o larga imagine asupra fenomenelor obsevate
c. este subiectiva , fragmentara si primara
ANS: C
31. Prin ce se caracterizeaza observatia stiintifica ?
a. o percepere intentionata si atenta a realitatii in domeniul studiat
b. intervine caracterul subiectiv al informatiilor culese
c. observatorul va fi influentat de conceptiile sale politice
ANS: A
32. Care este esenta Experimentului ?
a. grad redus de generalitate
b. aplicat mai mult in medicina
c. vizeaza legaturile de interconditionare intre fenomene
ANS: C
33. Ce tipuri de experiment recunoasteti ?
a. experiment particular si colectiv
b. experiment de laborator si de teren
c. experiment urbane si rurale
ANS: B
34. Ce are in vedere Metoda clinica?
a. explorarea multidisciplinara a unui infractor determinat
b. opereaza cu variabile independente si depandente
c. este suportul criminologiei reactiei sociale
ANS: A
35. Care sunt conceptele operationale de ordin explicativ ale criminologiei ?
a. prezent, hazard, probabilitate
b. cauza, conditie , factor
c. mijloacelor de supraveghere, asistenta sociala, liberarea conditionata
ANS: B

36. Ce criminologi au realizat tipologii ale infractorilor ?

a. tipologia lui R. Garoffalo
b. tipologia lui E. Ferri
c. tipologia lui J.Pinatel
ANS: B
37. Prin ce se caracterizeaza Metoda comparativa ?
a. poate fi intalnita doar in faza de inceput a unei cercetari criminologice
b. are un camp de aplicare limitat la fenomenele ce pot fi comparate
c. orice comparatie presupune cel putin doua elemente, fapte ori procese ce pot fi
comparate
ANS: C
38. Ce presupun Metodele de predictie ?
a. se asociaza cu alte metode de investigatie a infractorului ( studii de caz, follow-up)
b. privesc si evolutia sistemului sanctionator dupa incheierea tranzitiei in tara noastra
c. vizeaza numai bandele de delincventi minori si tineri
ANS: A
39. Ce tehnici principale sunt utilizate in criminologie ?
a. chestionarul si interviul
b. observatia colectiva in cercetari interdisciplinare
c. logica si comparatia
ANS: A
40. Ce tip de observatie se diferentiaza in functie de etapa cercetarii ?
a. partiala ( axata pe o anumita tema)
b. observatia prudenta
c. observatia definitiva
ANS: A
41. Care sunt conceptele operationale de ordin predictiv ale criminologiei ?
a. prezent, hazard, probabilitate in cazul cercetarilor de diagnostic
b. observatia sistematizata si observatia nesistematizata
c. cauza , conditie, efect
ANS: A
42. Ce tipuri de observatie se pot delimita in raport cu pozitia observatorului fata de sistemul
observat ?
a. externa, cu observatorul in afara sistemului studiat, si interna, cu participare pasiva
a. in parteneriat, cu observatori din domenii diferite
b. parial, stabilind relatii prin corespondenta cand observatorul nu este admis in
grup sau total
ANS: A

43. Cum se clasifica chestionarele dupa natura si intinderea informatiei cerute ?

a. chestionar privind motivatia si privind datele de identificare, stare civila, ocupatie
b. chestionar privind interesele subiectilor si omnibus
c. chestionare cu o singura tema insotita de observatie
ANS: A
44. Ce tipuri de chestionar recunoasteti in raport cu momentul codificarii informatiei ?
a. chestionare intrebari inchise, deschise si mixte
b. chestionare intrebari inchise, deschise
c. chestinare cu raspunsuri dihotomice si trihotomice
ANS: A
45. Ce tipuri de chestionare in raport cu modul de recoltare a informatiei cunoasteti ?
a. chestionare administrate prin extemporal
b. chestionare administrate prin profesori si studenti
c. chestionare autoadministrate colectiv sau prin operatori de ancheta
ANS: C
46. Cum se pot clasifica interviurile ?
a. interviu structurat si nestructurat
b. interviu desensibilizat si clinic
c. interviu standardizat si informal
ANS: A
47. Carei metode i se subsumeaza interviul ?
a. metoda experimentului
b. metoda anchetei
c. metoda clinica
ANS: B
48. Ce este tehnica documentara ?
a. o observatie directa ( nemijlocita )
b. o tehnica de cercetare a continutului manifest unui nscris
c. un tip aparte de documentare
ANS: B
49. Ce vizeaza metoda clinica utilizata in criminologie ?
a. exploreaza simultan doar 3 trasaturi de personalitate
b. vizeaza depistarea tulburarilor de personalitate
c. cerceteaza un caz individual pentru formularea unui diagnostic si prescrierea unei
terapeutici
ANS: C

50. La ce se refera Testul de personalitate Rorschach ( "testul petelor de cerneala" ) ?

a. se urmaresc reactiile subiectului la anumite imagini simetrice , stimuli neclari
b. rezultatele confirma existenta unui tip de personalitate specific infractorilor
c. depisteaza diferente intre infractor si noninfractor sub aspectul intensitatii
anumitor trasaturi
ANS: A
51. Cum poate fi experimentul in functie de natura variabilei independente ?
a. de laborator sau de teren
b. invocat si provocat
c. experiment de tipul inainte, respectiv dupa
ANS: B
52. Pe baza carui test Soii Glueck au selecionat factorii psihologici ?
a. Luscher
b. Rorschach
c. Szondi
ANS: B
53. Ce cuprinde nucleul personalitii n teoria lui J. Pinatel ?
a. inteligena si creativitate
b. labilitatea si indiferena afectiv
c. agresivitate si stare periculoasa
ANS: B
54. In ce consta diferena dintre infractor i noninfractor n teoria personalitii criminale ?
a. diferenta de natura
b. de pregtire colar
c. de grad
ANS: C
55. Care sunt reprosurile ce se aduc statisticii judiciare ?
a. criminalitatea este doar parial reflectat
b. criminalitatea legal nu este separat nregistrat
c. nu arata diferentele intre criminalitatea legala si aparenta
ANS: A
56. Care sunt procedeele utilizate n metoda comparativ ?
a. grafologic
b. etiologic
c. concordanei
ANS: C

57. Ce scop au metodele de predicie ?

a. influentarea asistentei postpenale
b. finalizeaz procesul de cunoastere a personalitatii criminale
c. formularea unei previziuni asupra fenomenului criminalitatii
ANS: C
58. Cine este autorul Teoriei personalitii criminale ?
a. Enrico Ferri
b. J. Pinatel
c. E. Durkheim
ANS: B
59. Care sunt trasaturile criminologiei pozitiviste ?
a. fapta ca obiect de studiu
b. fptuitorul ca obiect de studiu
c. victima si criminalitatea
ANS: B
60. Care este obiectul de studiu al criminologiei tradiionale ?
a. crima, criminalul, criminalitatea
b. crima i reacia social fa de aceasta
c. victima i delincventul minor
ANS: A
61. Cine sunt reprezentanii criminologiei clasice ?
a. Jean Pinatel si Etienne De Greeff
b. Denis Szabo si Sigmund Freud
c. Jeremy Bentham si Cesare Beccaria
ANS: C
62. Care sunt trsturi Criminologiei clasice ?
a. axarea studiului criminologic asupra infractorului
b. fapta obiect de studiu
c. pedeapsa fundament al aciunii umane
ANS: B
63. Cine sunt reprezentanii Criminologiei pozitiviste ?
a. E. Sutherland, S. Freud
b. Cesare Lombroso, Enrico Ferri
c. Etienne de Greeff si Jean Pinatel
ANS: B

64. Care este obiectul criminologiei clinice ?

a. personalitatea infractorilor anormali
b. factorii individuali ai crimei
c. trecerea la act, personalitatea criminal i reacia social
ANS: B
65. Ce semnifica reacia social n criminologie ?
a. reacia violent a unui grup de persoane
b. totalitatea mijloacelor de pedepsire a infractorilor
c. totalitatea reaciilor i aciunilor societii fa de criminalitate
ANS: C
66. Cand a aparut curentul interacionist ?
a. secolul al XIX-lea
b. a doua jumtate a secolului XX
c. la nceputul secolului nostru
ANS: B
67. Care este obiectul de studiu al criminologiei reaciei sociale ?
a. faptele antisociale svrite n mediul urban
b. infraciunile care prezint un pericol grav pentru societate
c. structurile sociale care impun un anumit sistem de valori i norme i mecanismele
prin care un comportament este etichetat delincvent
ANS: C
68. Care este meritul criminologiei reaciei sociale ?
a. lrgirea orizontului de studiu al criminologiei
b. abordarea sistemic a personlitii infractorului
c. evidentiaza rolul personalitatii infractorului
ANS: A
69. Cum se explica diversitatea definiiilor n criminologie ?
a. nenelegeri ntre autorii unor teorii
b. complexitatea obiectului de studiu
c. diversitatea conceptelor operaionale
ANS: B
70. Ce trasaturi prezenta criminologia clasica ?
a. proporionalizarea pedepsei n raport cu periculozitatea fptuitorului
b. proporionalizarea pedepsei n raport cu gravitatea faptei
c. aprecierea infractorului n funcie de reacia social
ANS: B

71. Cine este autorul lucrarii Despre infractiuni si pedepse ?

a. Paul Topinard
b. Rafaelle Garofallo
c. Cesare Beccaria
ANS: C
72. Cine este considerat initiatorul criminologiei antropologice ?
a. Cesare Lombroso
b. Cesare Beccaria
c. Jean Pinatel
ANS: A
73. Care sunt reprezentantii criminologiei pozitiviste ?
a. Rafaelle Garofallo si Enrico Ferri
b. Cesare Beccaria si Jeremy Bentham
c. M. Guerry si L. Quetelet
ANS: A
74. Care este premisa antropologiei criminale ?
a. criminalitatea este un fenomen de natura sociala
b. criminalitatea este un fenomen de natura economica
c. criminalitatea este un fenomen de natura biologica
ANS: C
75. Cine este autorul teoriei psihomorale ?
a. Jean Pinatel
b. Olof Kinberg
c. Etienne de Greeff
ANS: C
76. Care sunt fazele procesului de degradare moral a individului n teoria psihomoral ?
a. starea de confuzie
b. asentimentul formulat
c. asentimentul obinut
ANS: B
77. Cine a introdus n criminologie conceptul de stare periculoas ?
a. E. de Greeff
b. E. Durkheim
c. R. Garofalo
ANS: A

78. De unde rezult diferena dintre infractor i noninfractor n Teoria lui Etienne de Greeff ?
a. trsturile de caracter ale infractorului
b. inteligen
c. uurina de a svri infraciuni
ANS: C
79. Care sunt instanele personalitii n teoria lui S. Freud ?
a. preconstientul
b. contiina de sine
c. contiina moral
ANS: B
80. Ce explic Freud prin complexul oedipian ?
a. paricidul si incestul
b. narcisismul si .homosexualitatea
c. agresivitatea si omorurile
ANS: A
81. Ce favorizeaz complexul de vinovie in conceptia lui S. Freud ?
a. tentaia permanent de a nclca norme morale
b. svrirea de fapte penale
c. trecerea la act
ANS: B
82. Unde situeaza S. Freud diferena dintre infractori i noninfractori ?
a. la nivelul contiinei de sine
b. la nivelul contiinei morale
c. la nivelul inconstientului
ANS: B
83. Care au fost discipolii lui C. Lombroso ?
a. A. Lacasagnne si Leonce Manouvrier
b. Enrico Ferri si Rafaelle Garofallo
c. Adolphe Quetelet si Andre Guerry
ANS: B
84. Cine a efectuat masuratori antropometrice pe baza carora a fundamentat teoria atavismului
evolutionist ?
a. C. Lombroso
b. C. Beccaria
c. E. Ferri
ANS: A

85. Ce ipoteza formuleaza C. Lombroso ?

a. gemenii pot deveni infractori
b. existenta unor stigmate anatomice
c. anturajul individului induce comportamentul infractional
ANS: B
86. Cum poate fi recunoscut infractorul in conceptia lui C. Lombroso ?
a. dupa complexele de inferioritate
b. dupa antecedentele penale
c. dupa anomaliile de ordin fizic
ANS: C
87. Cum se numeste lucrarea fundamentala a lui C. Lombroso ?
a. Omul delincvent
b. Despre infractiuni si pedepse
c. Criminalitatea gulerelor albe
ANS: A
88. In ce sens isi revizuieste C. Lombroso teoria ?
a. extinde tipologia infractorilor
b. include si ipoteza reaciilor la sindromul de violen
c. restrange procesul de dezvoltare a individului la biologic
ANS: A
89. Care sunt meritele orientrii biologice n criminologie ?
a. introduce metoda pozitiv
b. introduce metoda tipologic
c. valorifica un bogat material factual
ANS: C
90. Care sunt limitele orientrii biologice ?
a. nu ine seama de pregtirea individului
b. tendina de biologizare a omului
c. nu se bazeaza pe aplicarea unor metode coroborate
ANS: B
91. Care sunt principalele caracteristici ale teoriilor din orientarea psihiatric-psihanalitic ?
a. acord atenie procesului de socializare a individului
b. studiaz caracterul delincvenilor privai de libertate
c. explic comportamentl delincvent pe baza unor componente psihice
ANS: C

92. Cand este mai ridicat riscul de delincven la copiii adoptai ?

a. atunci cand prinii biologici au antecedente penale
b. atunci cand prinii adoptivi sunt infractori
c. atunci cand prinii biologici i prinii adoptivi au antecedente penale
ANS: C
93. Ce rol are tipologia n criminologie ?
a. descoperirea anumitor infractori dup comportamentul lor
b. descrierea i explicarea fiecrui infractor
c. descrierea unor tipuri particulare de infractori
ANS: C
94. Care e diferena dintre infractor i noninfractor n teoria lui Lombroso ?
a. o diferen de percepie
b. o diferen de cultur
c. o diferen de natur
ANS: C
95. Care sunt principalele critici care se aduc operei lui Lombroso ?
a. lipsa unor studii predictive
b. lipsa grupurilor de control
c. lipsa echipelor de specialiti n cercetare
d. numr prea mic de subieci studiai
ANS: B
96. Care este diferena ntre infractor i noninfractor n concepia lui C. Goring ?
a. de natur moral
b. de natur psihosocial
c. de natur biologic
ANS: C
97. Prin ce se caracterizeaza criminalul nnscut ?
a. un tip scund i cu maxilar proeminent
b. un nebun din punct de vedere moral
c. un individ fara constiinta morala
ANS: B
98. Prin ce se caracterizeaza Scoala cartografica ?
a. s-a ocupat de infractor
b. a surprins anumite regularitati in savarsirea unor infractiuni
c. a pus accent pe analiza factorilor criminogeni individuali
ANS: B

99. Care este locul Scolii cartografice in evolutia criminologiei ?

a. aduce in planul preocuparilor cauzele individuale ale criminalitatii
b. sesizeaza o anumita constanta in savarsirea infractiunilor
c. delimiteaza zona ecologica de zona interstitiala
ANS: B
100. Care este esenta Legii termice a criminalitatii ?
a. diferenta dintre delincventa juvenila si cea adulta
b. diferenta dintre mediul urban si mediul rural
c. diferentierea criminalitatii in functie de anotimpuri
ANS: C
101. Care sunt autorii Legii termice a criminalitatii ?
a. R. Garoffalo si O. Kinberg
b. E.Ferri si E. Sutherland
c. A.F.Quetelet si M. Guerry
ANS: C
102. In ce constau erorile Scolii cartografice ?
a. neglijarea factorilor morali
b. neglijarea factorilor individiuali
c. numarul limitat de situaii studiate
ANS: C
103. Care sunt principalele idei ale Scolii mediului social ?
a. criminalitatea trebuie explicata prin ea insasi
b. crima e necesara, e legata de cultura, timp, si spatiu
c. criminalitatea este un fenomen trecator
ANS: B
104. Care este conceptia lui G.Tarde in cadrul Scolii mediului social ?
a. nu se opune conceptiei celorlalti reprezentanti
b. crima e necesara
c. criminalul e o persoana de prisos
ANS: C
105. Care sunt reprezentantii Scolii mediului social ?
a. R. Merton
b. A. Lacasagnne
c. D. Szabo
ANS: B

106. Care este conceptia lui E.Durkheim privind crima ?

a. crima e inutila
b. criminalul e un intrus
c. crima e utila si necesara
ANS: C
107. Care este semnificatia anomiei n conceptia lui E. Durkheim ?
a. un fenomen specific oricarei comunitati
b. o stare de confort
c. o atitudine ambivalenta
ANS: A
108. Cum concepe anomia R.Merton ?
a. este sinonim cu cel al lui E.Durkheim
b. i confera acestuia sensuri noi fata de cele cunoscute
c. leaga aparitia criminalitatii numai de crizele economice
ANS: B
109. Care este tipologia infractorilor in opinia lui E.Ferri ?
a. infractorul dependent de droguri si cel corupt
b. delincventul juvenil si femeia criminal
c. "criminalul innascut" si cel de ocazie
ANS: C
110. Ce datoreaza C. Lombroso lui E.Ferri ?
a. denumirea teoriei al carei autor este ( atavismul evolutionist)
b. denumirea de "criminalul innascut"
c. legea saturatiei si suprasaturatiei
ANS: B
111. La ce se refera conceptia multifactorila a lui E.Ferri ?
a. are in vedere legea saturatiei si suprasaturatiei
b. descopera unele legitati ale fenomenului infractional
c. infractiunea are o determinare multipla
ANS: C
112. Care sunt principalele critici care i se aduc lui E.Ferri ?
a. nu a gasit cauzele care determina criminalitatea ca fenomen de masa
b. nu a continuat traditia lui Lombroso
c. a neglijat factorii sociali
ANS: A

113. La ce se refera precursorii orientarii sociologice ?

a. Scoala cartografica
b. Scoala antropologica
c. Scoala psihiatrica -psihologica
ANS: A
114. Care dintre urmatoarele teorii sunt inspirate de modelul consensual ?
a. teoriile integrative
b. teoriile culturaliste
c. teoria controlului social
ANS: B
115. Ce include modelul conflictual ?
a. criminologia critica
b. teoria psihomorala
c. teoria asociatiilor diferentiale
ANS: A
116. Prin ce se caracterizeaza modelul consensual ?
a. realizeaza o analogie cu stiintele naturii
b. explica criminologia radicala
c. are in vedere interactionismul
ANS: A
117. Care este modelul de analiza care accepta ideea de adaptare ?
a. modelul sistemic
b. modelul conflictual
c. modelul consensual
ANS: C
118. Prin ce se caracterizeaza Scoala de la Chicago ?
a. se ocupa de criminalii innascuti
b. explica teoriile ereditatii
c. delimiteaza zone criminogene specifice
ANS: C
119. Care sunt principalele concepte pe care le formuleaza Scoala de la Chicago ?
a. anomie si imitatie
b. spatiu ecologic si zona de deteriorare morala
c. asociatii diferentiate si stare periculoasa
ANS: B

120. La ce se refera zona de deteriorare morala propusa de Scoala de la Chicago ?

a. familii dezorganizate si conditii de munca improprii
b. clima si anotimpurile
c. conflictul intre generatii si imitatia
ANS: A
121. Ce include conceptul de zona criminogena specifica, propus de Scoala de la Chicago ?
a. delincventa este specifica unor cartiere
b. zona interzisa organelor de politie
c. zona accesibila doar infractorilor straini
ANS: A
122. Ce ipoteza de cercetare propune E.Sutherland in teoria asociatiilor diferentiate ?
a. comportamentul delincvent este innascut
b. comportamentul delincvent este ereditar
c. comportamentul delincvent este invatat
ANS: C
123. Cum difera asociatiile diferentiate ?
a. in functie de profesie si educatie
b. in functie de frecventa, intensitate, prioritate
c. in functie de domiciliu si mediul de provenienta
ANS: B
124. Care sunt caile de invatare a comportamentului criminal in teoria lui E.Sutherland ?
a. se transmit ereditar
b. prin izolarea fata de familie
c. prin asocierea cu modele criminale
ANS: C
125. Ce manifestari ale criminalitatii scapa de sub incidenta legii penale, in opinia lui E.Sutherland
?
a. criminalitatea informatica
b. criminalitatea feminina
c. criminalitatea in mediile sociale instarite
ANS: C
126. Care sunt meritele teoriei lui E.Sutherland ?
a. surprinde efectele mediului fizic asupra comportamentului delincvent
b. explica mecanismele psihosociale ce modeleaza conduita delincventa
c. are o viziune mai larga asupra criminalitatii organizate
ANS: B

127. Ce critici se aduc teoriei asociatiilor diferentiate ?

a. lipsa grupurilor de control
b. nu clarifica originea criminalitatii
c. nu a pus in prim plan prevenirea
ANS: B
128. Care este tema centrala a orientarii culturaliste ?
a. raportul dintre cultura si criminalitate;
b. descrierea personalitatii delincventului minor;
c. raportul dintre cultura si infractiunile contra proprietatii
ANS: A
129. Carui model criminologic apartin teoriile din orientarea culturalista ?
a. modelul preventiv
b. modelul deontologic
c. modelul consensual
ANS: C
130. Ce autori au tratat conflictele de cultura ?
a. E. Sutherland
b. A. Cohen
c. T. Sellin
ANS: C
131. In ce constau conflictele de cultura ?
a. au in vedere in special fenomenul migratiei
b. nu sunt conflicte de sensuri
c. reflecta contrastul dintre sat si oras
ANS: A
132. Caror teorii le este specifica tema conflictelor de coduri culturale ?
a. teoriile controlului social;
b. teoriile culturaliste
c. teoriile frenologice
ANS: B
133. Care este autorul teoriei Subculturile delincvente?
a. R.Merton
b. E.Durkheim
c. A.Cohen
ANS: C

134. Care sunt variantele criminologice ale culturalismului ?

a. conflictele de cultura
b. conflictele intre factorii de control social
c. conflictele dintre imigranti din tari diferite
ANS: A
135. Ce solutii propune Cohen pentru adaptarea grupurilor defavorizate ?
a. imigrarea pentru rezolvarea problemelor de existenta
b.ruptura definitiva cu valorile traditionale si alegerea caii delincvente
c. implicarea in diferite afaceri
ANS: B
136. Ce caracteristici prezinta subcultura delincventa in opinia lui Cohen ?
a. utilitara
b. malitioasa
c. avantajoasa
ANS: B
137. In ce constau erorile in teoria lui A.Cohen ?
a. neglijeaza factorii mediului implicati in geneza crimei
b. neglijeaza unele aspecte legate de procesul de socializare a femeilor
c. restrange sfera infractiunilor comise de bandele de adolescenti la infractiunile
nonutilitare
ANS: C
138. Care sunt principalele concepte utilizate in teoriile functionaliste ?
a. prevenire primara si secundara
b. statusuri si roluri sociale , sistem social
c. sistem individual si colectivitati urbane
ANS: B
139. Ce examineaza teoriile de esenta functionalista ?
a. fenomenul delincventei juvenile
b. fenomenul migratiei
c. procesul de devenire a delincventei
ANS: C
140. Care este continutul conceptului de anomie in opinia lui R.Merton ?
a. un efect al ineficientei activitatii de prevenire
b. un efect al unei rupturi in structura culturala in contextul unei discrepante intre
normele sociale si capacitatea membrilor de a le respecta
c. un efect al confuziei in sistemul de drept
ANS: B

141. Ce tipurile de adaptare propune R.Merton ?

a. inovatie, evadare, rebeliune
b. imitatia si acomodarea
c. relatii cu un model pozitiv
ANS: A
142. Cui i se tribuie paternitatea conceptului de control social ?
a. R.Jeffery
b. G.Tarde
c. E.Durkheim
ANS: B
143. Care sunt motivele care justifica controlul social in opinia lui R.Jeffery ?
a. oamenii sunt prin natura lor antisociali si trebuie controlati
b. strategiile de prevenire nu sunt eficiente
c. societatea trebuie sa reactioneze pentru ca legea trebuie aparata
ANS: A
144. Cum e construita teoria infranarii ?
a. constructie ierarhica, presupunand doua categorii de frane complexe
b. se bazeaza doar pe individ sub raportul trasaturilor sale psihologice
c. se bazeaza doar pe factori sociali priviti ca un sistem
ANS: A
145. Care sunt barierele exterioare in teoria infranarii a lui W. Reckless ?
a. mediul geografic din zona de domiciliu
b. anturajul apropiat
c. strategiile de prevenire
ANS: B
146. Prin ce se caracterizeaza modelul conflictual ?
a. nu are nimic comun cu adaptarea si readaptarea sociala
b. vizeaza resocializarea si readaptarea infractorului la viata sociala
c. contesta rolul statutului ca "arbitru neutru"
ANS: C
147. Care sunt aspectele principale ale Curentului interactionist ?
a. isi are originea in teoria infranarii si modelele de control social
b. isi are originea in teoria etichetarii, grupul social aflat la putere creeeaza
delincventa
c. se centreaza pe structurile sociale nocive si indivizi periculosi
ANS: B

148. Ce aspecte esentiale caracterizeaza criminologia reactiei sociale ?

a. marcheaza ruptura epistemologica cu criminologia radicala
b. cercetarea criminologica nu mai priveste personalitatea infractorului
c. cercetarea criminologica explica procesele de aplicare a legii penale
ANS: C
149. Care sunt aspectele principale ale Teoriile criminologice integrative ?
a. implica o combinare a diferitelor teorii intr-o posibila si unica explicatie
b. vizeaza o integrare corespunzatoare a individului in societate
c. reflecta o conexare a opiniilor referitoare la criminalitate
ANS: A
150. Din ce perspectiva studiaza D.Szabo problematica criminalitatii ?
a. biosocioantropologica
b. reuneste personalitatea si comunitatea intr-o conceptie cu valente integrative
c. perspectiva comparatista
ANS: C
151. Ce tipuri de observatie delimitam in functie de fenomenul observat ?
a. observaie extern i intern;
b. observatie directa si indirecta;
c. observatie partiala si totala.
ANS: B
152. Crei funcii i este specific cercetarea remediilor criminalitatii ?
a. funciei descriptive
b. funciei explicative
c. funciei proficatice
ANS: C
153. Carei criminologii i aparine postulatul urmtor determinismul ca fundament al aciunii
umane ?
a. criminologia clasic
b. criminologia pozitivist
c. criminologia reaciei sociale
ANS: B
154. Crei criminologii i aparine urmtoarea afirmaie liberul arbitru ca fundament al aciunii
umane ?
a. criminologia clasic
b. criminologia pozitivist
c. criminologia reaciei sociale
ANS: A

155. Crui autor i aparine afirmaia: Criminologia este o regina fr regat ?

a. C. Beccaria
b. T. Sellin
c. S. Freud
ANS: B
156. Ce presupun concepiile eclectice ?
a. o sintez a concepiilor sectoriale
b. o fragmentare a obiectului de studiu
c. o ampl baz de date
ANS: A
157. n ce perioad se propune examinarea formelor de reacie social ?
a. primul deceniu al sec. XXI
b. deceniile 6-7 ale sec. XX
c. ultima decad a sec. XX
ANS: B
158. Ce-i propun s studieze reprezentanii criminologiei reaciei sociale ?
a. descifrarea mecanismelor sociale prin care anumite comportamente erau etichetate
drept criminale
b. identificrea tipologiei infractorilor
c. stabilirea motivatiei infractionale
ANS: A
159. Cum se definete metoda ?
a. procedeu de aplicare
b. sistem de reguli necesare n cercetarea realitii
c. stiinta studiului metodelor
ANS: B
160. Ce fel de metode sunt observatia si experimentul ?
a. metode cu grad ridicat de generalitate
b. metode cazuistice
c.metode de interpretare a datelor
ANS: A
161. Prin ce metode se pot culege date criminologice pentru esantioane mari ?
a. studiul de caz si anamneza
b. experimente si anchete de teren
c. observatia si metoda clinica
ANS: B

162. Care este principala caracteristic a experimentului ?

a. metoda cu grad redus de generalitate
b. un construct teoretic abstract
c. o observaie provocat
ANS: C
163. Ce probleme ridica aplicarea experimentului ?
a. problema spatiului si timpului
b. probleme strategice si de limbaj
c. probleme metodologice si deontologice
ANS: C
164. Care sunt criterile in functie de care se pot grupa experimentele ?
a. natura variabilei independente
b. autorii cu studii interdisciplinare
c. avantajele pe care le confera
ANS: A
165. Care dintre urmtoarele criterii permit delimitarea experimentelor ?
a. locul de desfasurare
b. prezenta unor anchetatori selectati
c. finalitatea acestora
ANS: A
166. Ce avantaj prezint experimentul de teren ?
a. studiaza fenomenul in conditii naturale
b. permite izolarea variabilelor dependente
c. se finalizeaza mai rapid
ANS: A
167. Ce dezavantaj prezint experimentul de laborator ?
a. subiectii sunt amagiti
b. creeaza un mediu artificial
c. variabilele nu pot fi controlate usor
ANS: B
168. Ce dificulti prezint experimentul de teren ?
a. controlul variabilelor
b. atitudinea reticenta a subiectilor
c. masurarea facila rezultatelor
ANS: A

169. Ce avantaj prezint experimentul de laborator ?

a. masurarea rezultatelor automat
b. acionarea variabilelor independente repetat
c. consecintele unui mediu creat
ANS: B
170. Ce premise se asigura pentru buna desfasurare a experimentului ?
a. ct mai multi anchetatori n locul desfasurarii
b. alcatuirea unor grupuri cat mai asemantoare
c. corelarea variabilelor independente
ANS: B
171. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?
a. procedee de deductie
b. procedeul concordantei
c. procedeul rationamentului logic
ANS: B
172. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?
a. procedee de diferentiere
b. procedeul diferentei
c. procedeul per a contrario
ANS: B
173. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?
a. procedee directe
b. procedeul variatiilor concomitente
c. procedeul de precizie
ANS: B
174. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?
a. procedee de diferentiere
b. controlul de precizie
c. procedeul per a contrario
ANS: B
175. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?
a. controlul statistic
b. procedeul diferentei
c. procedeul per a contrario
ANS: A

176. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?

a. procedeul deosebirilor
b. rationamentul reductio ad absurdum
c. controlul aleatoriu
ANS: C
177. Ce ofera metoda experimentala cu precadere ?
a. studiul infractorului in general
b. studiul infractorului determinat
c. atat studiul infractorului in general, cat si studiul infractorului determinat
ANS: A
178. Ce ofera metoda clinica cu precadere ?
a. studiul infractorului in general
b. studiul infractorului determinat
c. atat studiul infractorului in general, cat si studiul infractorului determinat
ANS: B
179. Ce metoda are ca finalitate formularea unui diagnostic ?
a. metoda observatiei
b. metoda experimentului
c. metoda clinica
ANS: C
180. Ce isi propune criminologia clinica ?
a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa orienteze regimul de executarea sanctiunilor penale
c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice
ANS: B
181. Ce finalitate are criminologia clinica ?
a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa redirectioneze programul de resocializare al infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice
ANS: B
182. Ce obiectiv isi propune metoda clinica ?
a. sa releve trasaturile personalitatii infractorului
b. sa dobandeasca mai mute valente practice
c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice
ANS: A

183. Ce isi propune metoda clinica ?

a. sa compare un infractor cu un noninfractor
b. sa evalueze conduita viitoare a infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor politicii penale
ANS: B
184. Ce premise ofera metoda clinica ?
a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa orienteze regimul de executarea sanctiunilor penale
c. sa elaboreze un program de tratament adecvat
ANS: B
185. Cum opereaza metoda clinica ?
a. prin intermediul variabilelor
b. prin intermediul anamnezei
c. prin intermediul comparatiilor
ANS: B
186. Ce presupune metoda clinica ?
a. un examen multidisciplinar al infractorului
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
c. introducerea unor variabile dependente
ANS: A
187. Ce presupune aplicarea metodei clinice ?
a. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
b. o incursiune in viata individului antisocial
c. introducerea unor variabile dependente
ANS: B
188. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?
a. interviu clinic aprofundat
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
c. noi variabile dependente
ANS: A
189. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?
a. teste psihologice
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
c. analize statistice
ANS: A

190. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?

a. experimente de teren
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
c. tehnica documentara
ANS: C
191. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice
a. dosare
b. statistici
c. mijloace mass-media

ANS: A
192. Ce isi propune metoda clinica ?
a. sa compare un infractor cu un noninfractor
b. sa reconstituie biografia infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor politicii penale
ANS: B
191. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice
a. statistici
b. biografii
c. mijloace mass-media

ANS: B
192. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?
a. mijloace mass-media
b. statistici
c. jurnale
ANS: C
193. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?
a. fise medicale si scolare
b. statistici
c. mijloace mass-media
ANS: A
194. Ce persoane pot fi intervievate prin aplicarea metodei clinice
a. familia
b. comunitatea
c. magistratii
ANS: A

195. Ce persoane pot fi intervievate prin aplicarea metodei clinice

a. comunitatea
b. prietenii
c. alti infractori
ANS: B
196. Ce urmareste metoda tipologica ?
a. descrierea tipului criminal fata de cel noncriminal
b. delimitarea unor variabile
c. construirea unor clasificari complexe
ANS: A
197. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?
a. in teoriile de orientare bioantropologica
b. in statistici complexe
c. in rapoartele de cercetare
ANS: A
198. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?
a. in statistici complexe
b. in teoriile de orientare psihologica-psihiatrica
c. in rapoartele de cercetare
ANS: B
199. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?
a. in articolele masss-media
b. in statistici complexe
c. in teoriile de orientare sociologica
ANS: C
200. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?
a. in articolele masss-media
b. in statistici complexe
c. in teoriile integrative
ANS: C
201. Cum se pot clasifica tipologiile in criminologie ?
a. tipologii specifice si de imprumut
b. tipologii clasice si moderne
c. tipologii concrete si abstracte
ANS: A

202. Ce notiune trebuie diferentiata de conceptul de tip ?

a. ipoteza
b. tipologie
c. anamneza
ANS: A
203. Ce notiune trebuie diferentiata de conceptul de tip ?
a. follow-up
b. descriere concreta
c. anamneza
ANS: B
204. Prin ce se caracaterizeaza tipul criminalului innascut ?
a. dispune de un nucleu dur al personalitatii
b. e agresiv doar cand e provocat
c. trasaturi considerate stigmate ale crimei
ANS: C
205. Care sunt autorii care au realizat tipologii ale criminalilor ?
a. J. Pinatel
b. S. Mill
c. E. Ferri
ANS: C
206. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. faza cercetarii exploratorii
b. faza diseminarii concluziilor
c. toate fazele cercetarii criminologice
ANS: C
207. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. descrierea fenomenului criminal
b. observarea empirica
c. anamneza
ANS: A
208. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. explicarea fenomenului criminal
b. observarea empirica
c. anamneza
ANS: A

209. In ce faza a a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?

a. prognoza fenomenului criminal
b. observarea empirica
c. anamneza
ANS: A
210. La ce nivel de interpretare a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. studierea faptei si a faptuitorului
b. studierea procedeelor de inductie
c. anamneza
ANS: A
211. La ce nivel de interpretare a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. studiul victimei si a reactiei sociale
c. studiul teoriilor psihanalitice
ANS: B
212. Carui tip de cercetare criminologica ii aplicam metoda comparativa ?
a. studierea tehnicilor
b. studiul victimei si a reactiei sociale
c. cercetarea cantitativa
ANS: C
213. Carui tip de cercetare criminologica aplicam metoda comparativa ?
a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor sociologice
ANS: B
214. Carui tip de cercetare criminologica aplicam metoda comparativa ?
a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor sociologice
ANS: B
215 In ce domenii se aplica mai frecvent metoda comparativa ?
a. stiinte exacte
b. stiinte sociale
c. stiinte realiste
ANS: B

216. Ce etape obligatorii presupune metoda comparativa ?

a. stabilirea asemanarilor si deosebirilor
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor antropologice
ANS: A
217. Ce etape obligatorii presupune metoda comparativa ?
a. stabilirea variabilelor independente
b. explicarea deosebirilor
c. studiul teoriilor antropologice
ANS: B
218. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?
a. obiectul comparatiei
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor antropologice
ANS: A
219. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?
a. numarul asemanarilor si deosebirilor
b. criteriile de comparatie
c. cauzele deosebirilor
ANS: B
220. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?
a. numarul subiectilor comparati
b. criteriile de clasificarea a esantioanelor studiate
c. determinarea unei dimensiuni comune
ANS: C
221. Ce valoarea metodologica are comparatia in criminologie ?
a. reprezinta suportul metodologic al conceptiilor privind caracterul ereditar al
criminalitatii
b. criteriile de intocmire a statisticilor demografice
c. delimiteaza variabilele independente de cele dependente
ANS: A
222. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind arborele genealogic
b. studii asupra criteriilor de comparatie
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A

223. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?

a. studii privind conceptiile utilitariste
b. studii asupra gemenilor
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: B
224. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind comportamente deviante
b. studii asupra criteriilor de comparatie
c. studii vizand anomaliile genetice
ANS: C
225. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind tipuri de reactie sociala
b. studii asupra criteriilor de comparatie
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
226. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind controlul social
b. studii asupra criteriilor de clasificare
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
227. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind tendintele criminalitatii
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: B
228. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind rata criminalitatii
b. studii asupra probabilitatii de delincventa
c. studii vizand atitudinea opiniei publice fata de justitia penala
ANS: C
229. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind criminalitatea nedescoperita
b. elaborarea unor programe de terapie integrativa
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A

230. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?

a. studii privind tendintele criminalitatii
b. studii asupra tipurilor de penitenciare
c. studii vizand motivatia infractionala
ANS: A
231. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?
a. studii privind evaluarea probabilitatii de delincventa
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
232. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?
a. studii privind evaluarea probabilitatii de recidiva
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
233. La ce se refera probabilitatea de delincventa ?
a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
234. La ce se refera probabilitatea de recidiva ?
a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. evaluarea semnelor unei posibile delincvente a persoanelor care au deja o conduita
delincventa
c. studii vizand profilele unor criminali in serie
ANS: B
235. La ce segmenete ale criminalitatii se raporteaza metodele de predictie ?
a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. estimarea criminalitatii legale
c. studii vizand profilele unor criminali in serie
ANS: B
236. Cui se datoreaza elaborarea metodelor de predictie pe continentul european
a. Scolii cartografice
b. Scolii germane de criminologie
c. Scolii mediului social
ANS: B

237. Cui se datoreaza elaborarea metodelor de predictie pe continentul american

a. Scolii de la Chicago
b. sotilor Glueck
c. Scolii de la Berkeley
ANS: B
238. Cum se numeau metodele de predictie elaborate de Scoala germana ?
a. Scheme de prognostic
b. Tabele de predictie
c. legitati ale mediului
ANS: A
239. Cum se numeau metodele de predictie elaborate de Sotii Glueck
a. Scheme de prognostic
b. Tabele de predictie
c. legile termice ale criminalitatii
ANS: B
240. Cum se numeau reprezentantii Scolii germane de prognostic ?
a. C. Lomboso si R. Garoffalo
b. M. Guerry si A. Quetelet
c. Schwaab si Schiedt
ANS: C
241. Ce
a.
b.
c.

pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?

probabilitatea de delincventa a unui grup
tipologii ale infractorilor
reactii sociale si profile ale victimelor

ANS: A
242. Ce
a.
b.
c.

pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?

probabilitatea de delincventa a unui individ
tipologii ale infractorilor
reactii sociale si profile ale victimelor

ANS: A
243. Ce
a.
b.
c.

pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?

probabilitatea de delincventa a unui grup
tipologii ale infractorilor
reactii sociale si profile ale victimelor

ANS: A

244. Cati factori predictivi au selectionat sotii Glueck ?

a.
5 factori predictivi
b.
50 factori predictivi
c.
15 factori predictivi
ANS: C
245. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?
a.
5 factori de natura sociala
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali
ANS: A
246. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?
a.
5 factori privind caracterul
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali
ANS: A
247. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?
a.
5 factori vizand trasaturile de caracter
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali
ANS: A
248. Ce reguli deontologice se respecta in cazul observatiei ?
a.
stabilirea tipului de observatie
b.
stabilirea unei delimitari intre observator-observati
c.
intocmirea unei liste cu comportamentele observabile
ANS: B

249. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?

a.
posibilitatea aplicarii pe esantioane largi
b.
succesiunea intrebarilor
c.
accesibilitatea limbajului
ANS: A
250. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
succesiunea intrebarilor
b.
posibilitatea aplicarii pe esantioane eterogene
c.
accesibilitatea limbajului
ANS: B
251. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii pentru diverse scopuri
b.
succesiunea intrebarilor
c.
accesibilitatea limbajului
ANS: A
252. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii pentru aflarea cifrei negre a criminalitatii
b.
posibilitatea aplicarii pentru identificarea problemelor mentale
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: A
253. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii de ansamblu a fenomenului criminalitatii
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: B

254. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?

a.
posibilitatea corelarii cu alte metode
b.
posibilitatea completarii statisticilor
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: B
255. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii evolutiei cazului individual
c.
permite costuri financiare reduse prin autoadministrare
ANS: C
256. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea aplicarii in studiile privind reintegrarea postpenala
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: B
257. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii de ansamblu a fenomenului criminalitatii
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: B
258. Ce elemente presupune elaborarea unui chestionar ?
a.
intocmirea unei liste de intrebari
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: B
259. Ce elemente presupune elaborarea unui chestionar ?
a.
inregistrarea comportamentului subiectului
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari

c.

posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

ANS: A
260. Ce elemente presupune elaborarea unui chestionar ?
a.
intocmirea unui set de raspunsuri
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari
c.
prezenta unui operator de ancheta si a subiectilor
ANS: C
261. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
succesiunea intrebarilor
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
varsta operatorului de ancheta
ANS: A
262. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
limbajul utilizat - formularea intrebarilor
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
varsta operatorului de ancheta
ANS: A
263. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
ora la care se aplica chestionarul
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
dimensiunile chestionarului
ANS: C
264. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
ora la care se aplica chestionarul
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
tipul intrebarilor
ANS: C

265. Ce avantaj prezinta chestionarul omnibus ?

a.
indica tendinta agresiva a subiectilor
b.
surprinde modul in care subiectii relationeaza faptele sociale
c.
arata nivelul inteligentei
ANS: B
266. Ce avantaj prezinta chestionarul omnibus ?
a.
indica nivelul de receptivitate a subiectilor
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema
ANS: B
267. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?
a.
intrebarile sunt inchise si raspunsurile au coduri
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema
ANS: A
268. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?
a.
nu pot fi anticipate toate tipurile de raspunsuri
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema
ANS: A
269. Ce avantaj prezinta chestionarul postcodificat ?
a.
intrebarile sunt deschise si raspunsurile primesc coduri dupa administrare
b.
arata perceptia despre sine
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema
ANS: A

270. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?

a.
arata tipul de temperament
b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat
ANS: B
271. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?
a.
releva tipul de temperament
b.
evidentiaza structura chestionarului
c.
asigura mai bine anonimatul subiectilor investigati
ANS: C
272. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?
a.
arata tipul de temperament
b.
se adreseaza numai subiectilor cu studii superioare
c.
faciliteaza analiza statistica a raspunsurilor
ANS: C
273. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?
a.
evidentiaza tipul de infractor
b.
vizeaza mai mult intrebarile factuale
c.
ajuta la construirea chestionarului postcodificat
ANS: B
274. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?
a.
sugestibilitatea variantelor de raspuns
b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat
ANS: A

275. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?

a.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
b.
atractia catre raspunsuri moderate si pozitiv
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat
ANS: B
276. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?
a.
se intocmeste mai greu
b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
includerea fortata a unor raspunsuri in categoriile fixate
ANS: C
277. Ce criterii determina tipul de chestionar selectat ?
a. domiciliul subiectilor
b. varsta si sexul celor chestionati
c. natura problemei investigate
ANS: C
278. Ce criterii determina tipul de chestionar selectat ?
a. domiciliul si studiile subiectilor
b. caracteristicile esantionului investigat
c. varsta si sexul celor chestionati
ANS: B
279. Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?
a. prin posta
b. prin organizarea unui experiment
c. prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate
ANS: A

280. Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?

a.
prin publicare
b.
prin organizarea unui experiment
c.
prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate
ANS: A
281. Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?
a.
prin intrevievarea fiecarui subiect
b.
prin extemporale colective
c.
prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate
ANS: B
282. Ce avantaje prezinta chestionarul autoadministrat ?
a.
nu implica personal specializat
b.
creste increderea subiectilor
c.
genereaza o reactie pozitiva fata de noi chestionari
ANS: A
283. Ce avantaje prezinta chestionarul autoadministrat ?
a.
creste stima de sine a subiectilor
b.
obtinerea datelor direct de la sursa
c.
genereaza o reactie pozitiva fata de noi chestionari
ANS: B
284. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?
a.
marimea literelor si instructajul
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
c.
forma de prezentare
ANS: C

285. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?

a.
marimea literelor si instructajul
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
c.
dimensiunea chestionarului
ANS: C
286. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?
a.
marimea literelor si instructajul
b.
formularea intrebarilor
c.
pregatirea operatorilor de ancheta
ANS: B
287. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?
a.
structura chestionarului
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
c.
marimea literelor si instructajul
ANS: A
288. Ce tehnici se folosesc in construirea unui chestionar ?
a.
tehnica documentara
b.
tehnica palniei (de la intrebari generale la intrebari particulare)
c.
tehnici de persuasiune
ANS: B
289. Ce tehnici se folosesc in construirea unui chestionar ?
a.
tehnica documentara
b.
tehnica palniei rasturnate (de la intrebari particulare la intrebari generale)
c.
tehnici de persuasiune
ANS: B

290. Ce rol au intrebarile filtru in construirea unui chestionar ?

a.
cresc autostima
b.
motiveaza continuarea raspunderii la intrebari
c.
opereaza o selectie a subiectilor
ANS: C
291. Ce rol au intrebarile introductive in construirea unui chestionar ?
a.
pun in contact subiectul cu tema investigata
b.
motiveaza continuarea raspunderii la intrebari
c.
opereaza o selectie a subiectilor
ANS: A
292. Ce rol au intrebarile de identificare in construirea unui chestionar ?
a.
cresc autostima
b.
evidentiaza datele personale ale subiectilor
c.
opereaza o selectie a subiectilor
ANS: B
293. Care este cel mai vechi test de inteligenta ?
a.
testul Binet-Simon
b.
testul Raven
c.
testul de inteligenta emotionala
ANS: A
294. Ce masoara testul Binet-Simon ?
a.
autostima
b.
motivatia invatarii
c.
coeficientul de inteligenta
ANS: C

295. Cine este creatorul primei scoli de criminologie din Quebec, Canada ?
a.
parintele Noel Mailloux
b.
judecatorul Ezat Fattah
c.
prof. Denis Szabo
ANS: C
296. De ce modelul Quebec e considerat o sinteza originala ?
a.
combina elemente din psihologie, sociologie, drept i psihiatrie
b.
predau profesori din toata lumea
c.
elibereaza diplome de criminologi
ANS: A
297. Ce propune Charles Goring ca remediu mpotriva crimei ?
a.
izolarea in anumite locuri a infractorilor
b.
eugenia
c.
masuri umanizate si personalizate
ANS: B
298. Ce teorie propune criminologul suedez Olof Kinberg ?
a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria atavismului evolutionist
c.
teoria infranarii
ANS: A
299. Ce teorie propune criminologul italian Benigno di Tullio
a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria constitutiei delincvente
c.
teoria infranarii
ANS: B

300. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?

a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria constitutiei delincvente
c.
teoria anomiei
ANS: C
301. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?
a.
teoria asociatiilor diferentiate
b.
teoria constitutiei delincvente
c.
teoria anomiei
ANS: A
302. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?
a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria subculturilor delincvente
c.
teoria anomiei
ANS: B
303. Cine este autorul teoriei imitaiei ?
a.
Gabriel Tarde
b.
Jean Pinatel
c.
Maurice Cusson
ANS: A
304. Cine este autorul teoriei conflictelor de cultur ?
a.
Gabriel Tarde
b.
Jean Pinatel
c.
Thorsten Sellin
ANS: C

305. Cine este autorul teoriei subculturilor delincvente

a.
Gabriel Tarde
b.
Albert Cohen
c.
Maurice Cusson

ANS: B

306. Cine este autorul teoriei alegerii economice raionale ?

a.
Gary S. Becker
b.
Albert Cohen
c.
Maurice Cusson
ANS: A