1.

Derivatele intestinului mijlociu

Ansa ombilicala (in vf ei se afla canalul vitelin) se dezvolta in 5 etape: alungire,
herniere in celomul cordonului ombilical (S7), reintegrare (S10-11), rotatie 270o,
coalescenta
Din segmentul previtelin (desc): restul duodenului, jejun, ileon
Din segmentul postvitelin (asc): cec, apendice, colon asc, portiunea D colon transvers
-colonul desc se ataseaza de pertele abd post (prin fascia de coalescentaToldt II), devine
extraperitoneal (mezoul colonului sigmoid este intraperitoneal)

2. Derivatele intestinului anterior

Esofag
Stomac
Duoden I (din podea): mugurele hepatic, pancreatic ventral, dorsal
Mugurele traheobronhic: cai respiratoare inf, plamani
3. Derivatele intestinului posterior
Portiunea S colon transvers
Unghiul splenic
Colon desc
Colon sigmoid
Rect (deriva din cloaca): spetul uro-rectal o imparte in sinusul uro-genital si rect

-tubul digestiv: epiteliul mucoasei intestinale se formeaza din endoderm si submucoasa,

musculara si seroasa din mezodermul splanhnic

4. Dezvoltarea ficatului
-in S4 ficatul proemina pe fata inf a septului transvers
-mezodermul splanhnic care invelea ficatul devine foita peritoneala (exceptie facand locul
dintre ficat si septul transvers diafragma - unde ramane ,,area nuda hepatis)
-intre ficat si peretele abd ant-lat se formeaza lig falciform
-intre ficat, esofagul abd si duoden se delimiteaza omentul mic
-v ombilicala, dupa taierea cordonului ombilical, devine lig rotund al ficatului
-din mugurele hepatic se vor forma lobi hepatici
-v viteline, cand pornesc catre sinusul venos, sunt inglobate in lobi hepatici pe care ii
transforma in lobuli formand sinusoidele hepatice (lobulii sunt centrati de o v centrolobulara originea v hepatice si sunt inconjurati de ram terminale ale v porte)
-in L3 ficatul reprezinta 10% din V corpului (datorita vascularizatiei bogate) si apar tunicile
-in L4 apar canaliculele biliare intrahepatice, glandele si plica spirala
-in S12 se secreta bila primara
-in S13-16 apar pigmentii biliari
-in L5 apare bila definitiva

5. Dezvoltarea pancreasului
-in S4 se dezvolta cei 2 muguri pancreatici
-in S6-7 mugurele ventral trece post duodenului si va fuziona cu el in S7
-din mugurele ventral se formeaza: segm inf cap pancreas, proces uncinat, canal Wirsung
-din mugurele dorsal se formeaza: restul pancreasului, canal Santorini
-in S8 ampula hepatopancreatica proemina in duoden formand papila mare duodenala
-in L5 se secreta tripsina
-la sfarsitul L3 muguri pancreatici plini se vor tuneliza formand acini
-in L4-5 se secreta insulina
6. Dezvoltarea stomacului
- apare ca o dilatatie fuziforma a intestinului ant, care prezinta o marg concava ant si una
convexa post
- initial este situat sup, iar prin alungirea esofagului coboara in abdomen
- se roteste cu 90o incat marg convava ant priveste la D si cea convexa post la S
- se realizeaza o miscare de basculatie in jurul unui ax ant-post astfel incat pilorul se
deplaseaza sup la D
- in S14 apar gl gastrice, secretia de HCl apare la putin timp inainte de nastere

7. Dezvoltarea intestinului subtire (duoden, jejun ileon)

-din intestinul ant deriva, pe langa esofag si stomac, prima port a duodenului
-din podeauea primei portiuni apar mugurii pancreatici ant, post si hepatici
-in S3 mugurele hepatic apare in podeaua duodenului urmand sa se divida sub forma de J, cu
un ram sup, inf si comun
-din intestinul mijlociu se formeaza ansa ombilicala
-in varful ansei se afla canalul vitelin
-din segmentul pre-vitelin deriva restul duodenului, jejunul si ileonul, din segmentul postvitelin deriva cecul, apendicele, colon asc si D colon transvers
8. Septarea cloacai
-cloaca: receptacul comun in care se deschid canale uro-genitale
-din S7 cloaca se va diviza in vezica urinara (ant) si rect (post) si intre se afla perineul
-cloaca are origine dubla (endodermala: sinus uro-genital, rect / extodermala: segm cloacal
superf)
-in cloaca se deschid: canalul alantoidian, uretere, canale mezonefrotice Wolff
-in S7 la extrem sup se afla o masa mezodermala care prolifereaza inf ca sept uro-rectal care
va lua contact cu membrana cloacala
cloaca se va septa in:
a. sinus uro-genital
b. canal ano-rectal (inchis de membrana anala)

-sinusul uro-genital se continua sup cu alantoida si inf este inchis de membrana urogenitala
-in L2 sinusul prezinta:

portiune sup (vezico-uretrala) vezica urinara (depinde de sexul

fetal)
portiune intermediara (pelvina) uretra pelvina
portiune inf (falica)

9. Descrieti procesul de rotatie intestinala si rolul sau in producerea structurilor

retroperitoneale
Stomacul sufera o dubla rotatie:
de 90o in sens orar in jurul axului longitudinal, incat va avea o fata ant (S) si o fata
post (D)
o rotatie in jurul axului ant-post prin care marea curbura priveste la S, inf iar curbura
mica la D,sup
-Datorita rotatiei si aparitiei splinei intre foitele mezogastrului dorsal se formeaza
epiplonul gastro-splenic, epiplonul pancreatico-splenic si bursa omentala (in partea D
comunica cu marea cavitate peritoneala prin hiatusul lui Winslow)

Hiatusul are ca limite:

-ant (marg D micul epiplon)
-post (VCI)
-sup (lobul Spiegel al ficatului)
-inf (duoden I)

Bursa omentala prezinta:

-portiune principala (sit post de stomac)
-prelungire D (sit post micului epiplon): delimitata sup fata inf ficat, inf curbura
mica stomac
-prelungire S (se intinde pana la splina): este cuprinsa ant intre epiplonul gastrosplenic, post epiplonul pancreatico-splenic
-prelungire sup (se intinde pana la diafragm)
-prelungire inf (la fat, sit intre cele 2 foite ale marelui epiplon)

10. Definiti hernia ombilicala fiziologica (momentul si cauzele producerii acesteia)

-Hernia ombilicala congenitala consta in ansele intestinale prin inelul dehiscent, insuficient
dezvoltat
-Ansele intestinale herniate sunt invelite de peritoneu, prezinta sac herniar, zona ombilicala
in care herniaza ansele intestinale este acoperita de tegument
-Initial hernia se produce spontan dar in timp se poate produce strangularea anselor herniate
cu ocluzie intestinala secundara
3

-Defectul de dezvoltare al peretelui abd are loc in perioada fetala si este evident in perioada
perinatala si se accentueaza concomitent cu cresterea presiunii intra-abd
-Uneori poate fi consecinta displaziei embrionare, a cresterii anormale a fenomenului de
apoptoza sau a intarzierii in dezvoltarea peretelui abd ant (toti acesti factori contribuie la
largirea diametrului inelului ombilical

11. Definiti pro-nefronul, mezo-nefronul, meta-nefronul (*mai multe la rinichi)

Pro-nefronul (rinichi primar, cefalic): reprezinta forma cea mai timpurie a aparatului urinar,
apare la embrionul cu 11 somite, cuprinde 2-3 segmente
Mezo-nefronul (rinichi intermediar, corp Wolff): este al doilea organ urinar, apare la sfarsitul
S4 (perioada embrionara) si se dezvolta complet in L2 (la femeie dispare in totalitate din
perioada fetala, la barbat contribuie la formarea cailor genitale)
Meta-nefros (rinichi definitiv): initial este compact sub forma unui blastem metanefrogen,
segmentat prin bifurcarea mugurelui uretral, capsulele de tesut metanefrogen obtinute
prolifereaza cu fiecare noua diviziune a arborelui ureteral si imediat dupa formare capsulele
se transforma in vezicule metanefrogene care se alungesc (formeaza ansa lui Henle) si se
incurbeaza (formeaza tubul contort proximal si distal) devennd nefroni

12. Descrieti formarea sinusului uro-genital si a vezicii urinare

-sinusul uro-genital se continua sup cu alantoida si inf este inchis de membrana urogenitala
-la femeie sfincterul uro-genital persista ca sfincter vaginal
-in L2 sinusul prezinta:

portiune sup (vezico-uretrala) vezica urinara (depinde de sexul

fetal)
portiune intermediara (pelvina) uretra pelvina
portiune inf (falica)
-in L2 alantoida se continua in cordonul ombilical cu canalul alantoidian
-dupa nastere canalul situat intre ombilic si vezica urinara devine uraca
-portiunea sup (vezicala) formeaza vezica urinara
-la sfarsitul S4 ureterul apare ca un mugure al canalului Wolff
-intre S5-6 portiunea inf a canalului Wolff este inglobata in peretele vezicii urinare,
asa incat ureterul se deschide in peretele vezicii urinare printr-un orificiu (canalul
mezonefronic Wolff este situat inf fata de uretra pelvina)
-trigonul vezical se formeaza din mezodermul canalelor mezonefrotice Wolff intre:
orificiile ureterale situate lat, sup
orificiile uretrei pelvine situate inf

-mucoasa care captuseste vezica urinara are origine endodermala, din sinusul urogenital
-in S12 musculatura neteda a peretelui vezical se formeaza din mezodermul splanhnic
-portiunea sup a sinusului, situata inf de vezica si care se intinde pana la tuberculul
Muller, formeaza uretra
-portiunea pelvina si falica vor forma vestibulul vaginal in care se deschid separat tractul
vaginal si urinar (la femeie)
-la nastere vezica este situata in regiunea abd, orif inter al uretrei se afla la nivelul
simfizei pubiene si vf vezicii este situat post ombilicului

13. Dezvoltarea gonadelor in etapa nediferentiata

-Glandele genitale apar in S5-6 pe fata medio-ant a rinichiului mezonefros, de unde se va
forma o proeminenta = progonada
-in S6 intre celulele blastemului apar celule germinale (provenite din peretele sacului vitelin)
incorporate in cordoanele sexuale primare
-la nivelul progonadei epiteliul celomic prolifereaza formand cordoanele sexuale
-sunt 2 tipuri de cordoane sexuale:
corticale (scurte, groase)
medulare (lungi, subtiri)
-dupa formarea zonelor corticala si medulara progonada trece in stadiul de gonada, din S7
zonele evolueazza diferit la cele 2 sexe

14. Dezvoltarea gonadelor la barbat

-in S7 incepe procesul de diferentiere al testiculului
-epiteliul germinativ este separat de blastemul central prin aparitie albunigeei care in L3
fetala se diferentiaza complet
-in medulara testiculului se diferentiaza cordoane celulare solide asezate radiar (se
deosebesc celule Leydig)
-celulele Leydig secreta:
testosteron (induce diferentierea canalului mezonefrotic, organele genitale externe)
factorul MIS /Mullerian Inhibiting Substance (efect supresor asupra dezvoltarii
canalului paramezonefronic)
-din tubulii mezonefrici apar conducte celulare care se anastomozeaza formand o retea din
care pornesc tubi drepti
-in L3 fetala tubii drepti cu tubii seminiferi formeaza jonctiunea uro-genitala (sfarsitul etapei
nediferentiate)
-tubii uriniferi mezonefronici canale eferente testiculare

-canalul mezonefrotic canal epididimar

-testiculul trece in bursa scrotala in 2 etape:

procesul de coborare interna (S10)

procesul de coborare externa
CAUZE: hormonale (androgeni), scurtarea activa a formatiunii
fibromusculare, degenerarea si transformarea gubernaculum testis

15. Dezvoltarea gonadelor la femeie

-diferentierea sexuala se realizeaza prin cordoanele corticale sub influenta corticinei
-existenta cromozomilor in celule reprezinta factorul determinant in diferentierea gonadei
(prezenta gametilor nu este necesara pentru diferentierea gonadelor)
-la fetii care prezinta 46 de cromozomi (dintre care o pereche de gonozomi XX) cordoanele
sexuale initiale sunt inlocuite de unele noi, edificate pe seama epiteliului germinativ
-acestea patrund in zona corticala a ovarului, se fragmenteaza in ovisaci (foliculi primordiali)
-in interiorul foliculilor se gasesc celule germinale ovogonii, iar celulele epiteliale care
formeaza peretele foliculului celule foliculare
-sexul cromozomal (fecundare) determina prin gonozoni sexul gonadal care va determina
sexul gonoforic si perineal
-dupa L3 ovarul isi schimba sediul, coboara in regiunea lombara (pelvis)
-lig inghinal al corpului Wolff este preluat de ovar lig rotund, capatul central se fixeaza la
uter si polul ovarian inf lig utero-ovarian
16. Dezvoltarea cailor genitale in etapa nediferentiata
-in afara canalului mezonefronic Wolff (complet in S4) lat de el se diferentiaza canalul
paramezonefrotic Muller (S6)
-acest canal ramane deschis la extremitatea sup, catre cavitatea interna (celom) iar in rest se
alungeste, incruciseste ant canalul mezonefronic Wolff si se ataseaza med de el
17. Dezvoltarea cailor genitale la barbat
-gena purtatoare a factorului de determinare al testiculului se exprima in celulele
cordoanelor sexuale producand TDF (Factorul de Determinare al Testiculului )
-existenta cromozomului Y, prin TDF, determina transformarea zonei medulare a gonadei in
testicul
-gonada va secreta MIS (Mullerian Inhibiting Factor) si hormoni androgenicare induc
diferentierea masculina
-in L3 tubulii mezonefronici devin canale eferente testiculare si canalul mezonefronic Wolff
devine canal epididimar
-cand iese din epididim canalul capata tunicile musculara si conjunctiva si devine canal
deferent, se vor forma veziculele seminale (S13)
-transformarea testosteronului in dihidrotestosteron detemina diferentierea organelor
genitale externe si prostata

18. Dezvoltarea cailor genitale la femeie

-se caracterizeaza prin persistena canalelor Muller si regresia canalelor Wolff
-canalele Muller se formeaza lat de corpul si canalul Wolff, il incruciseaza inf si ajunge med
unde va fuziona cu el
-canalele Muller vor lua contact cu sinusul uro-genital in regiunea uretrei post prin tuberculul
sinusal
-dezvoltarea sexuala depinde de prezenta sau absenta TDF, codificat pe cromozomul Y (este
sub influenta lipsei cromozomului Y si a hormonilor masculini)
-partea sup a canalului Muller comunica cu cavitatea peritoneala unde se va forma pavilionul
tubei uterine, din partea inf se va forma canalul uretro-vaginal
-canalul Wolff se va atrofia partial, ramanand vestigii embrionare (hidatida pediculara,
epooforul, paraooforul, ductul Gartner)
-migrarea ovarului mezoul corpului Wolff va forma lig largi, mezoul genital va forma aripioara
post a lig largi
-in L3 se formeaza vaginul
-vagina are origine dubla:
portiunea sup se formeaza din zona inf a canalului uterin (la tuberculul sinusal)
portiunea inf se formeaza din regiunea inf a sinusul uro-genital
-lumenul vaginei ramane separat de cavitatea sinusuli uro-genital prin himen (este format din
epiteliul care captuseste sinusul uro-genital si celule vaginale)

19. Dezvoltarea organelor genitale externe in etapa nediferentiata

-organele genitale sunt aceleasi pentru ambele sexe
-la sfarsitul S4 mezodermul va forma tuberculul genital
-buzele santului uretral cu cele ale deschiderii sinusului vor forma plicile uro-genitale
-in S7 tuberculul genital creste formand schita penisului, terminata la capatul liber cu schita
glandului penian
-desciderea sinusului genital este limitat: ant-tubercul genital, post-septul uro-rectal si corpul
perineal, lat-plicile uro-genitale
-in S7 organele genitale externe sunt identice la ambele sexe

20. Dezvoltarea organelor genitale externe la barbat

-in S9 hormonii androgeni induc cresterea penisului, formarea uretrei peniene, fuzionarea
tuberculilor scrotali, dezvoltarea prostatei si gl seminale
-fibrele uro-genitale vor fuziona formand uretra spongioasa
-in S14 uretra este formata pana la nivelul glandului
-in S7 din mezenchimul glandului si penisului se vor diferentia corpii cavernosi ai penisului si
corpul spongios al uretrei
-tuberculii labio-scrotali vor fuziona (la suprafata linia de unire este indicata de rafeul scrotal)

21. Dezvoltarea organelor genitale externe la femeie

-tuberculul genital are dezvoltare redusa si va forma clitorisul
-din marg santului uro-genital, pliurile uretrale se vor forma cutele genitale care se
transforma in labiile mici
-lat de pliurile uro-genitale se formeaza protuberantele labio-scrotale (in lipsa hormonilor
androgeni se transforma in labiile mari)
-sinusul uro-genital definitiv va forma vestibulul vaginal

22. Derivatele mezo-nefronului la barbat si femeie

Mezo-nefronul (rinichi intermediar, corp Wolff): este al doilea organ urinar, apare la sfarsitul
S4 (perioada embrionara) si se dezvolta complet in L2
La barbat
-aceasta structura contribuie la formarea cailor genitale
La femeie
-aceasta structura disparein totalitate din perioada fetala
23. Dezvoltarea rinichiului
Pro-nefronul (rinichi primar, cefalic): reprezinta forma cea mai timpurie a aparatului urinar,
apare la embrionul cu 11 somite, cuprinde 2-3 segmente
- dezvoltarea are loc:
in masa nefrotomului apare nefrocelul (comunica cu celomul intern)
din peretele post al nefrocelului apare canaliculul pronefrotic (comunica cu
nefrocelul)
-

langa o somita se formeaza un singur nefrocel si un singur canlicul pronefrotic

canaliculul pronefrotic va creste si comunica cu canalul Wolff (capatul distal se
deschide in cloaca)
catre nefrocel se indreapta un vas arteriar, din aorta, care formeaza un ghem
capilar(se infunda in peretele nefrocelului): glomerurul intern
un alt vas arterial, din aorta, va forma un ghem capilar (se infunda in peretele
celomului): glomerulul extern
pronefrosul este un organ rudimentar nefunctional (este important deoarece
secetionarea canalului colector primar pronefroticeste urmata de aparitia unui
mezonefros rudimentar)
t epitelial are rol in formarea structurilor de filtrare
pronefrosul are rol inductor (gerfa de t pronefrotic determina aparitie de glomeruli,
tubi contorti, canal colector)

Mezo-nefronul (rinichi intermediar, corp Wolff): este al doilea organ urinar, apare la
sfarsitul S4 (perioada embrionara) si se dezvolta complet in L2 (la femeie dispare in totalitate
din perioada fetala, la barbat contribuie la formarea cailor genitale)
-

din regiunea toracala, lombara va forma vezicule nefrotice care devin tubuli
mezonefrotici (vor alcatui corpul Wolff)
extrem med a fiecarui tubul va deveni capsula Bowman si extrem lat se deschide in
canalul Wolff
reteaua capilara este colectata de v cardinale post, v subcardinale
la vezicula mezonefronica ajunge un vas arterial, din aorta, care formeaza un
glomerul capilar
canalul Wolff se deschide in cloaca unde se va forma mugurele ureteral
in S5-6 la corpul Wolff se va forma creasta uro-genitala, situat la mezenterul post
(intre septul transversal si segmentul lombar 5), aici se dezvolta gonadele
mezonefrosul este atasat de peretele abd post printr-un mezoul corpului Wolff si de
diafragm prin lig diafragmatic
mezonefrosul functioneaza ca un organ excretor tranzitoriu:
rol de inductor in dezvoltarea metanefrosului
rol inductiv in dezvoltarea canalelor Muller
la barbat se diferentiaza in sistemul ductelor sexuale
la femeie involueaza (persista ca relicve)

Meta-nefros (rinichi definitiv): initial este compact sub forma unui blastem metanefrogen,
segmentat prin bifurcarea mugurelui uretral, capsulele de tesut metanefrogen obtinute
prolifereaza cu fiecare noua diviziune a arborelui ureteral si imediat dupa formare capsulele
se transforma in vezicule metanefrogene care se alungesc (formeaza ansa lui Henle) si se
incurbeaza (formeaza tubul contort proximal si distal) devenind nefroni
-

din extrem proximala se formeaza capsula Bowmann a glomerulului

extrem distala se deschide intr-un tub colector, unde vor putea comunica elementele
secretoare ale nferonului si cele excretorii
NN prezinta 850 mii - 1 mil nefroni
initial metanefrosul este situat in pelvis (vS1,2), in S8 incepe procesul de ascensiune
si rotatie:
ascensiunea rapida (S8) datorita cresterii in L a peretelui abd si desfasurarii
coloanei verbtebrale
ascensiunea lenta (pana la 11 ani) unde rinichii trebuie sa depaseasca
a mezenterica inf altfel nu pot ajunge in pozitie normala (rinichi in potcoava)

rotatia rinichilor cu 90o (pana la L4,5)

initial rinichiul este vascularizat de ram a iliace comune si AO, apoi acesta va fi
vascularizat de ram a mezonefrotice
in timpul metanefrosului rinichii au vascularizatie dubla (arteriala din AO, si venoasa
sub forma de sistem port renal)
9

24. Dezvoltarea ureterului, pelvisului, calicelor mari si mici, tubilor colectori

-la sfarsitul S4 ureterul apare ca un mugure al canalului Wolff
-intre S5-6 portiunea inf a canalului Wolff este inglobata in peretele vezicii urinare,
asa incat ureterul se deschide in peretele vezicii urinare printr-un orificiu (canalul
mezonefronic Wolff este situat inf fata de uretra pelvina)
-trigonul vezical se formeaza din mezodermul canalelor mezonefrotice Wolff intre:
orificiile ureterale situate lat, sup
orificiile uretrei pelvine situate inf

10