Sunteți pe pagina 1din 2

Argumentare Ion roman realist

Romanul este o opera epica de dimensiuni relativ mari,cu un numar mare


de personaje ,si a carui actiune se desfasoara pe mai multe planuri. Este o specie
foarte greu de definit, deaorecec nu exista o definitie care sa corespunda tuturor
tipurilor de roman.
Romanul realist este creat de Balzac la sfarsitul secolului XVIII. Acesta se
remarca prin urmatoarele particularitati : actiunea este cronologica, baza acesteia
fiind reala, naratorul este obiectiv, omniscient, omniprezent, personajele sunt tipuri
umane iar inceput si sfarsitul se afla intr-o relatie de simetrie. De asemenea, lumea
este una coerenta, rationala. Se acorda importanta epicului si apar semne
anticipative in discursul naratorului deoarece acesta stie destinele personajelor.
Ion apare in anul 1920 si este reprezentativ pentru romanul realist
traditional. Acesta ofera o noua viziune asupra taranului fata de operele lui
Cosbuc. Discursul este unul impersonal. Autorul uitilizeaza tehnica
contrapunctului si prezinta alternativ destinul dintre Ion si Herdelea.
Tema romaului este reprezentarea satului ardelenesc de la inceputul
secolului XX. Satul este impartit in doua planuri : al taranilor, care implica
pamantul ( Ion, George Bulbuc, Ana, Vasile Baciu ) si al intelectualilor, care sunt
implicati in conflictele dintre tarani si sunt implicati si in raport cu autoritatile
austroungare ( invatatorul Herdelea, preotul Belciug ) . Geneza romanului este
constituita de un eneveniment real, observat de autor in urma cu trei decenii in
contextul caruia un taran a sarutat pamantul intr-o zi de sarbatoare.
Opera este alcatuita din doua parti : Glasul Pamantului si Glasul Iubirii.
Titlurile sunt semnificative si au valoare rezumativa prezentand cele doua obsesii
ale lui Ion. Acesta trebuie sa aleaga intre pamantul Anei si iubirea pentru Florica.
Initial, acestea s-au numit Zestrea si Rusinea.
Romanul debuteaza cu drumul, care face trecerea de la lumea reala la cea
fictionala. El face legatura intre Armandia si Pripas. Autorul foloseste tehnica
detaliului, adica ofera descrieri cu caracter verosimil. Apare un numar mare de
cuvinte din campul semantic al mortii : satul parea mort , cismeaua
mortului , toate acestea sunt semne anticipative pentru moartea eroului, avand in
vedere faptul ca scriitorul cunoaste finalul cartii.
Un alt element semnificativ este crucea, care ofera imaginea unui Hristos
cu fata spalatita de ploi sugerand pierderea credintei oamenilor. Casele
personajelor care vor avea un rol important sunt prezentate tot in incipit: Ion,
Heredea, carciuma lui Avrum. Un element realist este aparitia semnelor
anticipative.
Tabloul este unul static, singurele fiinte sunt cainele invatatorului si pisica.
Scena se continua cu hora, un element extrem de dinamic. Timpul vietii este
suspendat pentru a lasa loc timpului fictiunii. Hora este un element de monografie
pentru ca prezinta traditia statului ardelenesc. Dansul este somsana. Sunt

prezentate elemente de vestimentatie, iar portretul lautarilor este foarte pitoresc.


Ierarhia din lumea satului este vizibila prin asezarea concentrica a taranilor.
Din punct de vedere realist, hora este un pretext pentru prezentarea
personajelor si anticiparea marilor conflicte ale romanului ( pretext narativ specific
romanului realist ) : conflicte intre Ion si Vasile Baciu, Ion si George si apare
intentia lui Ion de a se folosi de Ana.
Hora destinului este un alt element anticipativ : Satista, omul insemnat,
aducator de rau apare in moemntele cheie ale romanului : inainte de moartea Anei,
povesteste despre spranzurarea lui Avrum si ii spune lui George despre vizitele lui
George. Tabloul horei contrasteaza cu imaginea initiala.
Protagonistul, Ion este un personaj eponim, toata actiunea are loc in jurul
sau si el determina destinele celorlalte personaje. Complex, acesta este asezat in
diferite situatii determinand astfel destinul celorlalte perosnaje. Ca tip uman,
acesta are o singura trasatura de caracter dominanta si anume patima pentru
pamant si ilustreaza o singura categorie sociala : taranul pentru care singurul lucru
in raport cu care se defineste este pamantul. El intruchipeaza mentalitati stravechi.
In general, in romanul realist personajele sunt tipuri umane cu o singura trasatura
dominanta permanenta. Acestea sunt reprezentative pentru o categorie sociala si se
afla intr-o relatie de determinism intre fizionomie si caracter sau intre mediu si
caracter, elemente pe care le regasim si in Ion .
Procedeul folosit este al cercului inchis : incep si se termina cu aceeasi
imagine, in cazul de fata drumul . Locul si timpul in care are loc actiunea sunt
verosimile.
Protagonistul traieste o dilema morala din care iese infrant. Ion este o
victima a trairilor sufletesti. Desi el da dovada de tenacitate, vointa imensa,
lacomie si luciditate, mesajul etic pe care il transmite este acela de degradare
morala a fiintei umane.
Romanul se incheie cu o hora, care are loc la sfintirea bisericii lui Belciug
pentru romanii din Pripas. Biserica este construita dupa ce pamantul lui Ion intra
in posesia bisericii. Hora nu este la fel de impresionanta ca la inceput, iar,in ciuda
dramei unor personaje, viata isi continua drumul. In fata bisericii Herdelea isi ia
ramas bun de la Ghighi si Zagreanu si, in final, este descris drumul, care
marcheaza trecerea de la fictiune la realitate.
Fiind un roman realist, finalul este unul inchis, dar destinul lui Titu este
continuat in Rascoala.
Eu consider ca romanul Ion este unul realist, deoarece indeplineste toate
caracteristicile necesare , de la actiunea cronologica, cu baza reala, la naratorul
obiectiv, simetria incipit final si mai ales a semnelor anticipative in destinele
personajelor.

S-ar putea să vă placă și