Romanul este o opera epica de dimensiuni relativ mari,cu un numar mare
de personaje ,si a carui actiune se desfasoara pe mai multe planuri. Este o specie foarte greu de definit, deaorecec nu exista o definitie care sa corespunda tuturor tipurilor de roman. Romanul realist este creat de Balzac la sfarsitul secolului XVIII. Acesta se remarca prin urmatoarele particularitati : actiunea este cronologica, baza acesteia fiind reala, naratorul este obiectiv, omniscient, omniprezent, personajele sunt tipuri umane iar inceput si sfarsitul se afla intr-o relatie de simetrie. De asemenea, lumea este una coerenta, rationala. Se acorda importanta epicului si apar semne anticipative in discursul naratorului deoarece acesta stie destinele personajelor. Ion apare in anul 1920 si este reprezentativ pentru romanul realist traditional. Acesta ofera o noua viziune asupra taranului fata de operele lui Cosbuc. Discursul este unul impersonal. Autorul uitilizeaza tehnica contrapunctului si prezinta alternativ destinul dintre Ion si Herdelea. Tema romaului este reprezentarea satului ardelenesc de la inceputul secolului XX. Satul este impartit in doua planuri : al taranilor, care implica pamantul ( Ion, George Bulbuc, Ana, Vasile Baciu ) si al intelectualilor, care sunt implicati in conflictele dintre tarani si sunt implicati si in raport cu autoritatile austroungare ( invatatorul Herdelea, preotul Belciug ) . Geneza romanului este constituita de un eneveniment real, observat de autor in urma cu trei decenii in contextul caruia un taran a sarutat pamantul intr-o zi de sarbatoare. Opera este alcatuita din doua parti : Glasul Pamantului si Glasul Iubirii. Titlurile sunt semnificative si au valoare rezumativa prezentand cele doua obsesii ale lui Ion. Acesta trebuie sa aleaga intre pamantul Anei si iubirea pentru Florica. Initial, acestea s-au numit Zestrea si Rusinea. Romanul debuteaza cu drumul, care face trecerea de la lumea reala la cea fictionala. El face legatura intre Armandia si Pripas. Autorul foloseste tehnica detaliului, adica ofera descrieri cu caracter verosimil. Apare un numar mare de cuvinte din campul semantic al mortii : satul parea mort , cismeaua mortului , toate acestea sunt semne anticipative pentru moartea eroului, avand in vedere faptul ca scriitorul cunoaste finalul cartii. Un alt element semnificativ este crucea, care ofera imaginea unui Hristos cu fata spalatita de ploi sugerand pierderea credintei oamenilor. Casele personajelor care vor avea un rol important sunt prezentate tot in incipit: Ion, Heredea, carciuma lui Avrum. Un element realist este aparitia semnelor anticipative. Tabloul este unul static, singurele fiinte sunt cainele invatatorului si pisica. Scena se continua cu hora, un element extrem de dinamic. Timpul vietii este suspendat pentru a lasa loc timpului fictiunii. Hora este un element de monografie pentru ca prezinta traditia statului ardelenesc. Dansul este somsana. Sunt
prezentate elemente de vestimentatie, iar portretul lautarilor este foarte pitoresc.
Ierarhia din lumea satului este vizibila prin asezarea concentrica a taranilor. Din punct de vedere realist, hora este un pretext pentru prezentarea personajelor si anticiparea marilor conflicte ale romanului ( pretext narativ specific romanului realist ) : conflicte intre Ion si Vasile Baciu, Ion si George si apare intentia lui Ion de a se folosi de Ana. Hora destinului este un alt element anticipativ : Satista, omul insemnat, aducator de rau apare in moemntele cheie ale romanului : inainte de moartea Anei, povesteste despre spranzurarea lui Avrum si ii spune lui George despre vizitele lui George. Tabloul horei contrasteaza cu imaginea initiala. Protagonistul, Ion este un personaj eponim, toata actiunea are loc in jurul sau si el determina destinele celorlalte personaje. Complex, acesta este asezat in diferite situatii determinand astfel destinul celorlalte perosnaje. Ca tip uman, acesta are o singura trasatura de caracter dominanta si anume patima pentru pamant si ilustreaza o singura categorie sociala : taranul pentru care singurul lucru in raport cu care se defineste este pamantul. El intruchipeaza mentalitati stravechi. In general, in romanul realist personajele sunt tipuri umane cu o singura trasatura dominanta permanenta. Acestea sunt reprezentative pentru o categorie sociala si se afla intr-o relatie de determinism intre fizionomie si caracter sau intre mediu si caracter, elemente pe care le regasim si in Ion . Procedeul folosit este al cercului inchis : incep si se termina cu aceeasi imagine, in cazul de fata drumul . Locul si timpul in care are loc actiunea sunt verosimile. Protagonistul traieste o dilema morala din care iese infrant. Ion este o victima a trairilor sufletesti. Desi el da dovada de tenacitate, vointa imensa, lacomie si luciditate, mesajul etic pe care il transmite este acela de degradare morala a fiintei umane. Romanul se incheie cu o hora, care are loc la sfintirea bisericii lui Belciug pentru romanii din Pripas. Biserica este construita dupa ce pamantul lui Ion intra in posesia bisericii. Hora nu este la fel de impresionanta ca la inceput, iar,in ciuda dramei unor personaje, viata isi continua drumul. In fata bisericii Herdelea isi ia ramas bun de la Ghighi si Zagreanu si, in final, este descris drumul, care marcheaza trecerea de la fictiune la realitate. Fiind un roman realist, finalul este unul inchis, dar destinul lui Titu este continuat in Rascoala. Eu consider ca romanul Ion este unul realist, deoarece indeplineste toate caracteristicile necesare , de la actiunea cronologica, cu baza reala, la naratorul obiectiv, simetria incipit final si mai ales a semnelor anticipative in destinele personajelor.