Sunteți pe pagina 1din 28

i

Ia
s

E-

lea

rn
ing

UM

Leucoreea
Hemoragia
Durerea

Ia
s

Definitie

Leucoree etimologic = scurgere alba


(leukos = alb, rhoia = curgere)
Femeia prezinta o scurgere vaginala
fiziologica cu origine dubla: vaginala si
cervicala. Cresterea cantitativa a acesteia
sau modificarea ei calitativa definesc
leucoreea

E-

lea

rn
ing

UM

Ia
s

Factori endocrini:

Etiologie

hiperestrogenia

Factori infectiosi:

rn
ing

UM

hipersecretia glandelor cervicale

vaginite trichomoniazice
vaginite candidozice

Factori reactionali
leucoree determinata de iritatia mucoasei la

E-

lea

vaginite microbiene

dezinfectanti, lubrefianti vaginali etc

momentul aparitiei leucoreei

i
Ia
s

Din anamneza retinem :

in ce perioada a ciclului menstrual apare

UM

daca este sau nu legata de o anumita perioada

rn
ing

a ciclului menstrual
daca apare dupa contactul sexual etc
existenta de simptome asociate:
prurit vulvar

arsuri vaginale

lea

dispareunie

disurie sau dureri pelvine


polakiurie

E-

Se exploreaza:

Ia
s

Examenul local si de laborator

UM

vulva si regiunea perivulvara (vulvovaginita?)


colul uterin

Se recolteaza secretie vaginala pt.


examenul bacteriologic (examenul frotiului)

lea

insamantarea pentru culturi cu efectuarea

antibiogramei

E-

rn
ing

vaginul si secretia vaginala

UM

Ia
s

Diagnostic diferential
(false leucorei)
Piometria
Incontinenta de urina
Fistule uretro-vaginall
Fistule vezico-vaginale

E-

lea

rn
ing

In stare normala toate segmentele aparatului genital au o


oarecare secretie (scurgere), dar nu abundenta.

Mucoasa labiala se acopera de o secretie alba cremoasa.

UM

Glandele Bartholin secreta un mucoid incolor, vascos, care se

lea

rn
ing

produce mai ales in timpul excitatie sexuale.


Mucoasa vaginului, cu toate ca nu are glande furnizeaza un lichid
alb laptos cu un ph acid; aceasta secretie este provenita din
transudatia plasmatica si descumatia epiteliala a celulelor vaginale.
Glandele colului uterin secreta o substanta vascoasa, alcalina,
asemanatoare cu albusul de ou; aceasta apre numai la femeile
adulte intre a 12-a zi si a 16-a zi a ciclului, date intre care colul este
usor intredeschis.
Endometru, fara glande, contine un lichid alburiu, alcalin, apos, putin
abundent, care nu este altceva decat un un filtrat seros cu celule
epiteliale.

E-

Ia
s

Leucoreea fiziologica

Trompele sunt umectate de un lichid apos, alcalin rezultat dintr-un

transudat tubar

lea

rn
ing

Leucoreea patologica isi schimba


caracterele si devine suparatoare; de
cele mai mullte ori este o reactie de
aparare contra diferitilor agenti patogeni
patrunsi in caile genitale.

E-

UM

Ia
s

Leucoreea patologica

Ia
s

1. Leucoreea la femeia adulta

UM

A. Leucoreea generata de leziuni cervicale:


leziuni cervicale cronice-toate leziunile cervicale de la cele mai simple
(ectopia) pana la carcinomul in situ, se pot manifesta clinic prin leucoree;
leziuni cervicale acute-infectii microbiene cervicale cu germeni banali

rn
ing

B. Leucoreea generata de leziuni vaginale:


vaginita trichomoniazica: leucoreea parazitara este aerata cu miros de
mucegai, de culoare alb-verzuie. Mucoasa prezinta puncte hemoragice si
bolnava acuza senzatia de prurit si usturime
moniliaza vaginala determinata de Candida albicans; leucoreea micotica este
albicioasa cu un aspect grunjos caracteristic (alba ca vaselina boricata)
vaginita microbiana
a) negonococica cu colibacili, enterococ, stafilococ; leucoreaa apare de obicei dupa

lea

nasteri,avorturi, traumatisme sau in cazul unor boli generale, cum ar fi diabetul


b) gonococica, care poate fi localizata pe oricare dintre segmentele aparatului genital
feminin, determinand vulvovaginita, bartolinita, metroanexita gonococica;
o vaginitele reactionale la corpi straini intravaginali introdusi in scop de

E-

masturbare sau la solutii dezinfectante vaginale, lubrifianti vaginali sau


anticonceptionale

i
Ia
s

UM

2. Leucoreea la femeia gravida

rn
ing

Exista o hidroree fiziologica de sarcina;

E-

lea

femeia gravida este predispusa la infectii


vaginale, in special cea candidozica si
cea parazitara

i
Ia
s

3. Leucoreea la fetita

vulvovaginite cu germeni banali care apar in


general prin contaminare de la parinti, din
cauza folosirii acelorasi obiecte de igiena si a
aceleiasi lenjerii.
in perioada prepubertara poate aparea o
leucoree acentuata

E-

lea

rn
ing

UM

i
Ia
s

lea

rn
ing

Hipoestrogenia ce caracterizeaza menopauza


determina involutia epitelului vaginal cu atrofia
mucoasei, ceea ce predispune la infectii

E-

UM

4. Leucoreea la femeia in menopauza

Ia
s

Hemoragia in ginecologie reprezinta pierderea de


sange pe cale vaginala
I. Tulburarile ciclului menstrual
A) Tulburari in exces
Ciclurile menstruale foarte abundente se numesc
hipermenoree.
Menoragia reprezinta ciclul menstrual regulat dar
prelungit ca durata (peste 5-7 zile); se datoreste fie
unor afectiuni genitale (fibrom uterin, polip uterin,
neoplasme), fie unor afectiuni neuroendocrine
Hipermenoreea poate fi

rn
ing

lea

a) primara - determinata de tulburari de craza sangvina


b) secundara - determinata fie de o descuamare

neregulata a endometrului ca urmare a unei tulburari


functionale ovariene, fie ca urmare a unei leziuni organice
intrauterine (polipi, hiperplazie de endometru)

E-

UM

Hemoragia

Ia
s

B) Tulburari in minus

1) menstrele rare (oligomenoree, spaniomenoree)

Oligomenoreea reprezinta sangerarea menstruala ce

rn
ing

UM

apare la un interval mai mare de 35 de zile


Au drept cauza o insuficienta hormonala si pot
determina sterilitate.

2) menstrele cu flux redus (hipomenoree)


Hipomenoreea poate fi:

a) primara- determinata de o hipoplazie uterina sau

E-

lea

de insuficienta ovariana
b) secundara- postabortum, postpartum sau
generata de stress

3) absenta menstruatiei (amenoree)

Ia
s

Amenoreea

primara reprezinta absenta menstruatiei la tinere care au depasit varsta


pubertatii si este determinata in general de malformatii genitale, cum ar
fi agenezia uterina sau ovariana
secundara consta in absenta menstruatiei pentru o perioada de 6 luni
dupa cateva menstruatii normale si are drept cauza:
b.1 factori uterini:
-sinechii cervicoistmice

rn
ing

-atrofii endometriale
-tuberculoza genitala

UM

b.2 factori ovarieni:

-ablatia chirurgicala

lea

-iradiere
-hipoplazie ovariana
-tumori secretante ovariene ce blocheaza sistemul hipotalamo-hipofizar

E-

b.3 factori hipotalamo-hipofizari:


-leziuni organice-necroza hipofizara postpartum (sdr Sheehan)
-sindroame endocrinometabolice - sdr Cushing, insuficienta tiroidiana
-amenoreea de stress

II. Sangerari in afara ciclului menstrual (metroragii)


a) metroragia la fetite:

b) metroragia aparuta la adolescente si la femeile adulte:

vaginala:
-hemoragia de desvirginare
-corp straini introdusi in scop de masturbare
cervicala:
-displazii cevicale
-neoplasm de col
uterina:
-de cauza endometriala (hiperplazie de endometru, neoplasm de endometru)
-noduli fibromatosi
-sarcina ectopica
-avort
ovariana-tumori secretante ovariene

rn
ing

lea

-corpi straini intavaginali ocazionali


-vulvita
-tumori ovariene

UM

E-

Ia
s

Forme clinice

c) metroragii aparute in timpul menopauzei, care atrag atentia asupra unui preces malign vaginal,
cervical, de endometru si mai rar asupra unei scleroatrofii senile

d) metroragii determinate de unele afectiuni generale: boala mitrala, hipertensiunea arteriala si unele
discrazii sangvine

Ia
s

Caracterele metroragiilor

Aspectul sangelui

rosu viu in avort, fibrom uterin, polip uterin

UM

spalacit, apos in neoplasmul de col uterin, fibroame uterine

rn
ing

necrozate sau placi necrozate


rosu inchis negricios in sarcina extrauterina, hematometrie,
hematosalpinx
rosu cremos in procesele inflamatorii

Cantitatea sangelui pierdut

lea

redusa in cancerul de col uterin


abundenta in avorturi, fibrom uterin, traumatisme, plagi ale

E-

organelor genitale
capricioasa in ovarul scleroatrofic si sarcina extrauterina

Ia
s

Caracterele metroragiilor

UM

Fenomene care insotesc hemoragia


dureri mai mult sau mai putin accentuate survin in hipolplazii

rn
ing

lea

E-

uterine, stenoza cervicala, noduli fibomatosi


dureri sub forma de colici in avort, polipi endocervicali
durerea violenta in sarcina extrauterina, torsiuni de organe
starea de anemie acuta sau cronica in sarcina extrauterina,
fibromul uterin, cancerul de col sau corp uterin
febra in procesele inflamatorii

i
Ia
s

Durerea

Durerea este simpomul care duce de cele mai multe ori femeia la medic;
evaluarea durerii este adesea dificila si greutatea stabilirii diagnosticului
se datoreaza atat numeroaselor entitati patologice si tulburari functionale
ca dau acest tablou clinic, cat si raspunsului individual la durere.
Excitantii care produc durerea sunt externi si interni; cei externi
actioneaza in principal asupra tegumentelor organelor genitale iar cei
interni actioneaza asupra tesuturilor profunde

rn
ing

UM

Dupa tesutul asupra caruia actioneaza se impart in:

Acesti excitanti actioneaza asupra tuturor interoceptorilor raspanditi in


toate organele genitale.

E-

lea

a) excitanti viscerali cu actiune directa asupra organului (metrita, fibrom uterin, chist
ovarian)
b) excitanti peritoneali cu actiune asupra seroasei peritoneale (colectii purulente sau
sangvine in cavitatea peritoneala)
c) excitanti celulari (parametrita, celulite pelvine)
d) excitanti vasculari (tomboze, arterite)
e) excitanti nervosi (leziuni de nevrita secundara)

Ia
s

Caracteristicele generale ale durerii


Debutul durerii:

Debutul brusc sugereaza un eveniment peritoneal acut

rn
ing

UM

cum ar fi perforatia, hemoragia, ruptura sau torsiunea;


similar se poate prezenta o colica a tractului urinar sau
gastrointestinal.
Debutul progresiv sugereaza inflamatia, obstructia sau un
proces cu evolutie lenta

Localizarea durerii:

axa laterala, care reflecta fosele iliace fiind localizarea

E-

lea

specifica pentru durerea anexiala


axa mediana reflecta durerile provenite din hipogastru,
excavatia pelvina, regiunea pelviperitoneala, localizarea
specifica pentru uter si perineu
Intensitatea durerii este in functie de tipul de sistem nervos;
exista unele femei care nu percep durerea, suportand
interventia fara nici un fel de anestezie, si altele chiar cu
anestezie o percep (in functie de sensibilitatea individuala)

Peridiocitatea durerii

1) durerile periodice ritmate de ciclul menstrual

rn
ing

14-a zi a ciclului
b) dureri premenstruale pot fi datorate unor procese
inflamatorii, ovare sclerochistice sau unor tulburari
hormonale, cum este insuficienta progesteronica absoluta
sau relativa
c) durerile menstruale (dismenoreea) apar cu putin timp
inaintea menstruatiei, dureaza tot timpul menstruatiei, sau
pot ceda in a doua sau in a treia zi de ciclu
d) dureri continue nevralgice
e) dureri discontinue, colici uterine care apar de obicei in
avort
f) dureri postmenstruale sunt mai rare si survin in unele
procese inflamatorii care au fost reactivate de menstruatie

lea

UM

a) dureri intermenstruale, care apar in cea de-a 12-a si a

E-

Ia
s

Caracteristicele generale ale durerii

UM

2) durerile neperiodice

Peridiocitatea durerii

a) supraacute, paroxistice de o violenta extrema care dau stari

lea

rn
ing

sincopale; ele reprezinta tabloul urgentelor ginecologice


(abdomenul acut ginecologic) si survin in sarcina extrauterina
rupta, piosalpinx peforat, tumori torsionate, hemoragii
b) acute tradeaza de obicei inflamatiile genitale (metroanexite,
pelviperitonite), avort in curs, sarcina extrauterina
c) dureri subacute, de intensitate mai mica; se instaleaza
insidios, progresiv si sunt caracteristice tumorile uteroanexiale
(fibrom, chis) sau procese inflamatorii subacute
d) durerile cronice sunt continue, permanente, se
exteriorizeaza la contactul sexual, la examnul genital, efort,
mers, trepidatii, tuse. Sugereaza procese inflamatorii cronice
(celulite, metroanexite), tumori uteroanexiale mai mici,
tulburari de statica, plexalgii, retroversii-flexii, prolaps genital

E-

Ia
s

Caracteristicele generale ale durerii

Iradierea durerii

UM

- in ginecologie aceasta iradiere se face dupa zonele de


proiectie Head:
a) pe zona mediana (8-10cm) deasupra simfizei si

lea

rn
ing

diminueaza lateral
b) pe jumatatea superioara a sacrului
c) iradieri indepartate spre vezicula biliara, colon, stomac,
umar, membrele inferioare si coccis
d) iradieri profunde, proiectate spre fundurile de sac
vaginale Douglas, exacerbate de tuseul vaginal si
defecatie

E-

Ia
s

Caracteristicele generale ale durerii

Ia
s

Caracteristicele generale ale durerii

lea

rn
ing

UM

Simptome asociate
Sangerarea vaginala asociata durerii pelvine in general
indica o patologie genitala.
Febra si frisoanele arata o infectie pelvina ce s-a extins
sistemic.
Anorexia, greata, varsaturile desi nespecifice indica o
patologie a tractusului intestinal, neoplazie pelvina sau un
accident pelvic acut.
Sincopa, colapsul vascular si socul sugereaza o hemoragie
intraperitoneala.
Polakiuria, disuria, durerea in flanc sau hematuria evoca o
patologie a tractului urinar.
Durerea in umar indica iritatia fetei anterioare a diafragmului
produsa de sange, intalnita in ruptura unei sarcini ectopice, a
unui chist ovarian sau a splinei

E-

Ia
s

Examenul general presupune urmarirea semnelor vitale


(presiune sangvina, puls, frecventa respiratorie,
temperatura), aspectul general al bolnavei (relaxata,
anxioasa, agitata, nivelul constintei), examnul fizic al
aparatului cardiovascular, respirator, digestiv
Examenul abdomenului

rn
ing

meticulos
medicul trebuie sa inspecteze abdomenul pentru a evalua

lea

distensia, conturul si pentru a determina localizarea durerii.


ascultatia trebuie realizata cu atentie pentru a evalua zgomotele
intestinale hipoactive sau reactive.
pecutia ajuta la localizarea zonei de sensibilitate si la evaluarea
ascitei, distensiei, tumorilor si dimensiunilor organelor.
palparea trebuie sa fie blanda, pentru a vedea exact zonele de
sensibilitate maxima si localizarea maselor tumorale, precum si
apararea si rigiditatea abdomenului.

E-

UM

Examenul fizic

UM

Date pentru stabilirea diagnosticului pot fi obtinute si prin


urmatoarele teste de laborator:
hemoleucograma si frotiu: o crestere a numarului de

rn
ing

leucocite si in special devierea la stanga a formulei


leucocitare indica un proces inflamator; scaderea numarului
de hematii indica o pierdere de sange

lea

analiza urinii (examen sumar de urina si urocultura):


prezenta bacteriilor, leucocitelor sau a hematiilor sugereaza
originea urinara a durerii
tesul de sarcina, efectuat prin dozarea HCG, este
important in evaluarea pacientei ce poate fi gravida
culturile cervicale pentru gonococ si Chlamydia sunt
indicate daca infectia pelvina este suspecta; daca se
suspecteaza o boala cu transmitere sexuala trebuie facut
testul HIV

E-

Ia
s

Examenul de laborator

i
Ia
s
F

Examenul de laborator

E-

lea

rn
ing

UM

punctia fundului de sac Douglas poate fi utila in


stabilirea prezentei de sange sau lichid liber in fundul de
sac posterior
radiografia abdominala in clinostatism, supinatie sau
decubit lateral poate arata: obstuctie intestinala, aer liber
sub diafragm-sugerand perforarea unui oragn plin cu aer,
lichid liber sugerand hemoargie, chist rupt sau calcificari
(calculi renali, biliari, mioame calcificate)
ecografia este folositoare in particular in evaluarea
pelvisului in vederea stabilirii diagnosticului, mai ales in
sarcina intaruetrina la inceputul evolutiei, sarcina
ectopioca sau masele anexiale
laparascopia

rn
ing

lea

EUM

Ia
s

VA MULTUMESC!