Partidele politice :1.

factorii care au contribuit la apari ia Mi evolu ia partidelor politicePartidele politice apar si se dezvolta in epoca
moderna.+eneza lor fiind strict legata de modernizarea,in cazul dat democratizare societatii ,de maturizarea societatii civile ,de cresterea gradului
de complexitate a procesului politic .4e are in vedere constientizarea de catre individ a faptului ca el are dreptul si poate sa se implice in exercitarea
puterii politice influentindo. aca in perioada antica si medievala autoritatea politica conducatoare avea un caracter traditional si sacralizat atunci
catre sec. Hvll!xvlll individul isi pierde increderea in astfel de autoritati si doreste sa se implice in procesul de luare a deciziilor.daca cauzele
enumerate mai sus au determinat aparitia partidelor atunci evolutia acestora a fpst inluentata de cel putin dua conditii.In calitate de catalizatori ai
dezvoltarii partidelor a servit pe de o parte cresterea rolului adunarilor reprezentative al parlamentelor in viata politica a societatii ,pe de o alta
parte!extinderea dreptului la vot .Primele partide politice in sens geografic apar in europa occidentala si in america de nord..2. tipurile de
partide politice conform genezei putem identifica urmatoarele tipuri de partide:partide de creatie externa si interna 9onform criteriului
organizational sunt:partide de cadre si partide de masa9onform doctrinei :partide liberale,partide conservatoare,partide crestin!democrate,partide
social!democrate,partide comuniste,partide ecologiste.9onform reprezentarii parlamentare sunt:partide parlamentare,partide extraparlamentare
Potirvit criteriului exercitarii functiilor de conducere:partide de guvernare,partide de opozitie,Potrivit criteriului teritorial administrativ:partide cu
reprezentare nationala si partide regionale3. Din momentul aparitiei lor si pana astazi, au existat si au functionat mai multe tipuri de partide politice.
Tipologizarea partidelor politice cunoaste astazi o mare diversitate de criterii ideologice-doctrinare, organizatorice, a compozitiei sociale, a
intereselor si perioadei istorice in care au aparut, al raportului cu structura sociala a societatii. In mare stiinta politica consemneaza urmatoarele
tipuri de partide politice:1)partidele ideologice - sunt constituite si functioneaza pe baza unei paradigme doctrinare, a unei filozofii ideologice,
ex.partidul liberal, conservator, social-democrat, etc.2)partidele istorice - aparitia si functionalitatea acestora este legata de anumite momente,
obiective istorice, eliberarea nationala, constituirea statului national, modernizarea acestuia, etc. Aparand intr-o anumita conjuctura social-istorica,
activitatea acestor partide, insasi existenta lor este limitata in timp, tine de anumite regimuri politice, epoci istorice care au disparut, au apus. Acolo
unde inca mai exista, ele se mai mentin ca tendinte, fara a mai putea juca un rol major in viata politica a societatii.3)partide de interese. Principalul
mobil al aparitiei si functionalitatii lor l-a constituit realizarea unui anumit interes care poate fi: national,nationalist, religios, economic, de grup, de
clasa sociala, local, zonal, etnic.Ex: partidele ecologiste, etnice (U.D.M.R.), P.R.M., partidul automobilistilor, partida romilor, etc.4)partide de
tendinta. Sunt acele partide al caror mobil al aparitiei si fiintarii tine de opinia, interesul unor largi categorii sociale, ale realizarii unor necesitati si
obiective social politice.5)partide personale sunt create in jurul unor personalitati, de regula politice si beneficiaza de prestigiul, influenta, forta si
carisma acestora. Ex.:partidul golist in Franta, creat in jurul personalitatii lui Charles de Gaulle.6)partide de cadre se constituie si reunesc un
numar mic de membrii, dar cu deosebita forta si energie, calitati organizatorice si politice care pot influenta si activiza importante grupuri si
segmente sociale. In unele cazuri pot capata un caracter elitist.7)partide de masa-pun pe primul plan numarul membrilor si mai putin sau deloc au
in vedere calitatea acestora. Prin partidele de masa se incearca subordonarea, dominarea societatii de catre un singur partid. O asemenea stare
este caracteristica regimurilor totalitare, asa cum au fost cele fasciste si comuniste. Monopolizand puterea, ideologia, impunandu-si cu forta vointa
in societate, asemenea partide nu pot fi caracteristice sistemului democratic.
Particularitatile si functiile partidelor politice:
1.
Particularitati: orice partid este purttor al unei ideologii sau al
unei viziuni specifice asupra lumii i a individului; partidul este o
organizaie, adic o uniune instituionalizat de oameni ce exist o
perioad relativ lung de timp la diferite niveluri ale politicii; scopul
partidului este cucerirea i realizarea puterii; fiecare partid tinde spre
asigurarea susinerii poporului .2. Indiferent de regimul politic,
partidele politice tind s ndeplineasc 2 funcii: 1) Reprezentarea
intereselor populaiei prin intermediul voturilor2) Educarea
electoratului .n regimurile democratice sunt realizate i urmtoarele
funcii particulare:a) Partidele politice realizeaz legtura (liantul)
dintre sociatatea civil i societatea politic, prin intermediul
reprezentrii intereselor populaiei sau a unor grupuri (clase)
socialeb) Partidele de guvernare formeaz instituiile statului i
asigur realizarea puterii politice c) Partidele de opoziie au rolul
de a critica i informa opinia public cu privire la corectitudinea
actului guvernriid) Partidele politice (toate) recruteaz i educ
principalii manifestani ai societii civile i-i transform n lideri
politicie) Partidele politice au rolul de socializare i educare
politic. Pentru regimurile nedemocratice ar fi particulare
(caracteristice) i: crearea de solidaritate social i direcionarea
politicii statului..3n regimurile totalitare statul ptrunde i
anihileaz forele din societate, fiind nfiinate noi instituii care s
supun toate forele societale controlului nelimitat al elitei
conductoare. Acest lucru se obine prin ptrunderea intereselor i a
asociaiilor, desfiinndu-le pe unele, remodelndu-le pe altele i
punnd bazele altora

Pluripartitismul: 1.esena pluripartitismului.Pluripartidismul a

aparut in perioada interbelica si s-a extins indeosebi dupa cel de-al
doilea razboi mondial in tarile din Europaoccidentala. Cauzele ce au
condus la aparitia pluripartidismului constau in:-impunerea si
generalizarea votului universal. (Acest fenomen politic a adus in planul
vietii politice multiple si diverse grupuri sisegmente sociale care pentru
a-si promova interesele, a se exprima si manifesta in viata politica si-au
creat propriile partide politice).2. pozitive:-impunerea si generalizarea
votului universal- interesele , complixitatea vietii sociale este exprimata
in practica sociala-este dezvoltat democratismul politic- sunt promovate
valori si principii democratice. negative: alegatorul nu-si alege deputatul
si partidul, favorizeaza si reclama constituirea coalitiilor.3.
1.Monopartitismul- este o trstur a regimurilor politice
totalitare.Puterea este concentrat n minile unui singur partid,
deoarece altele sunt interzise prin lege.2 .
-Sistemul politic reprezinta un subsistem al sistemului
social ce cuprinde relatiile politice, institutiile politice
si conceptiile politice, sistemul care asigura organizarea si
conducerea de ansamblu a societatii , functionalitatea ei. 2.

Cultura politic:. Cultura politica- reteaua orientarilor, atitudinilor, valorilor, convingerilor prin care individul se raporteaza la sistemul
politic.2.structura culturii politice !tat sub aspectul structural, cat si functional, cultura politica implica o serie de
dimnesiuni.a"#imensiunea cognitiva care se refera la cunostintele, datele, informatiile pe care le ofera cultura despre sistemul, procesele
sifaptele politice. b"#imensiunea volitiva, afectiva, emotionala care include sentimentele, trairile generate de existenta si functionalitatea
politicului.!cestea pot fi de atasament, anga$are, pasivitate sau refuz fata de institutiile si evenimentele politice, de apreciere sau negare, deura
sau bucurie fata de politica si politic.c"#imensiunea normativa, actionala si comportamentala ce are in vedere existenta unor norme, reguli in
activitatea si functionalitatea politicului. d"#imensiunea axiologica, apreciativa si evolutiva care se refera la $udecatile de apreciere si valoare
exprimate asupra sistemului politic, al functionalitatii sale 3.tipurile de cultur politic existente n societatea contemporan
Cultura politica provinciala sau locala este caracteristica unei regiuni, unei zone. &a nu are caracteristicile, dimensiunile
culturii politice nationale. .Cultura politica de suprapunere, prin dimensiunile si functionalitatea sa, ea este o cultura nationala si
oamenii sunt constienti de sistemul politic, de valoareasi rolul sau, ei au insa o atitudine pasiva, dezinteresata fata de acesta. .Cultura
politica participative Sunt culturi caracteristice societatilor democratice, ele sunt rezultatul unor acumulari deosebite cantitative, dar
mai ales calitative,a unui inalt grad de cultura si civilizatie, de organizare, instructie si educatie.

Obiectul de studiu al politologiei:. 1.Obiectul de

studiu al politologiei este domeniul politic ca sistem in diversitatea

aspectelor sale:institutionale, cultural,social-psihologice,stationale.

Domeniul politic este analizat prin domeniul structural functional si istoricogenetic. 2. Prima etap este legat de mijlocul secolului al XIX-lea.In
aceast perioad observm c are loc desprinderea politologiei i a sociologiei
de celelalte tiine socio umanistice. Etapa a doua se nscrie n limitele
temporale ale sfritului secolului alXlX-lea nceputul secolului al XX-lea.
n aceast perioad are loc separarea tiinei politice de sociologie. n aceast
perioad politologia apare i ca disciplin de nvmnt. 3. Politologia
contribuie la rezolvarea urmtoarelor sarcini primordiale: formarea la
cetenii ei a unei mentaliti raionale i democratice; cetenii s
nsueasc valorile i normele culturii politicedemocratice; formarea unor
asemenea caliti precum tolerana politic,arta compromisului i a
parteneriatului, consensului; cultivarea calitii ca ntr-un mod civilizat,
adic n cadrul legal i cu ajutorul instituiilor democratice, s-i exprime i
apere propriile interese; evitrii sau soluionrii n mod democratic a
oricrui conflict social; contribuirea la ntrirea identitii naionale,
educaia n spiritul patriotismului i statalitii; ntrirea spiritului datoriei
civice, responsabilitii fa de societate i stat.

Politica ca fenomen social.1. Politica ca fenomen

social este tiina i practica de guvernare a unui stat i

reprezint sfera de activitate social-istoric ce nsumeaz
relaiile, orientrile i manifestrile care apar ntre partidele
politice, ntre diversele categorii i grupuri sociale, ntre
naiuni.2.Functiile politicii: a)elaborarea de guvernare cu
societatea.b)elaborarea deciziilor concrete de societate .
c)gestionarea operative si reglementarea proceselor
sociale.d)functia de control si sanctionare.e)functia garantarii
si organizarii si stabilitatii politice in societate.
3. de la
declararea independentei , organizare si functionarea puterii
politice a fost substantial afectata de prabusirea brusca a
intregului sistem de valori si standarde,iar altele coerente
inca nu sau cristalizat pe deplin.Pe parcusul anilor 90 in sa
manifestat stabil criza institutionala si a legitimitatii puterii
politice,cauzata de confruntari de pozitii si interese intre
institutiile politice,de disperse puterii in stat. Puterea politica
este in dependenta directa de puterea economica care la ora
actuala se caracterizeaza printrun sir de particularitati
anomice.

Puterea ca fenomen:1.Particularitatile

puterii:dominatie, prezenta unui anumit aparat, suveranitatea

organelor puterii de stat fata de alte state, monopolul asupra
reglementarii vietii in societate, posibilitatea constringerii atit in raport
cu un grup social dar si cu o persoana aparte.2.Izvoarele:forta, bogatia
,statutul social, gradul de organizare, cunostintele si
informatia.Resursele:economice(valori, pamint, bogatii subterane),
sociale, demografice(mortalitatea),resursa de forta, sursa informative.3.

Functiile politologiei: 1. *Funcia teoretico-

prospectiva. *Functia de pronosticare si de reglementare

*Functia normativ axiologica 2. Funcia teoreticoprospectiva- Politologia realizeaza o functie de cunoastere si
interpretare a realitatiilor politice. Politologia poate prefigura
modelele i alternativele de dezvoltare sociale Functia
normativ axiologica- stiinta despre valori.3. functia de
pronosticare exprima capacitatea politologiei de a prevedea
posibilele evolutii ale proceselor politice.

Puterea politica:1. Baza politicii o constituie

puterea.Puterea politica este posibilitatea de a impune in

interiorul unei relatii sociale propria vointa in ciuda oricarei
impotriviriindiferent pe ce se bazeaza aceasta posibilitate.2.
Funcia de suveranitate fata de celelalte forme de putere;de
sigurare a legitimitatii; de instituire si consacrare a
autoritatii;de fixare corecta a relatiei conduceresupunere;f.programatica;de organizare si conducere a
societatii; f. ideological; coercitiva; de control politic al
societatii; de pregatire a specialistilor3.

Conceptiile principale in definirea

politologiei: 1. Domeniul stiintei politice este necesar
pentru viaa social n care oamenii acioneaz contient pentru ca
problemele lor vitale s fierezolvate n concordan cu cerinele
obiective ale progresului istoric. Domeniul politic se prezint sub
trei aspecte: sistem politic, aciune politic igndire politic, ntre
acestea existnd o strns interdependen.2. Politologia-stiinta
despre putere Puterea politica- obiect de studiu al politologiei .
Puterea politica este o componenta a sistemului politic .
Politologia- stiinta despre sistemul politic. Fiind o stiinta a
studiului societatii, a politicului, politologia face parte din cadrul
stiintelor politice.Ea studiaza politicul in ansamblul. Politologia
realizeaza o cunoastere obiectiva, cat mai apropiata de realitatea
social-politica.3. politologie-stiinta a statului inseamna o
ingustare nejustificata a obiectului acestei discipline. nii
cercetatori sustin ca politologia este o stiinta a statului, drept
confirmare servind originea cuvintului >polis? @din gr.8
desemneaza notiunea de oras!stat sau cetate!stat. ax Aeber sustine
ca obiectul politologiei este puterea politica, repartitia puterii intre
state, sau intre diverse grupuri sociale din cadrul aceluiasi stat.

Legitimitatea si autoritatea puterii:1.

Legitimitatea politic constituie un principiu conform cruia un

sistem de guvernare, o putere politic se exercit pe baza unui drept
conferit de ceteni guvernanilor, pe baza unor nelegeri legiferate.
Prin aceasta cetenii recunosc dreptul de guvernare al puterii
politice. Autoritatea politic este modalitatea concret de
manifestare a puterii politice, capacitatea acesteia de a-i impune
voina n societate. 2.Autoritatea politic este o ipostaz a
puterii politice, reprezentnd modalitatea concret de manifestare a
ei. Legitimitatea politic face puterea acceptabil, necesar n
accepiunea acelora care suntsubordonai comandamentelor sale.3.