TEORIA CIRCUITELOR

ELECTRICE
Constantin Viorel Marin
Department of Electrical Engineering, Politehnica University,
Spl. Independentei nr. 313, Bucharest, 77206, Romania

Partea a I-a. Circuite electrice reziztive (de curent continuu)

Cuprins:
1. Teoreme ale circuitelor rezistive;
2. Teorma conservarii puterilor;
3. Teorema superpozitiei;
4. Teorema transferului maxim de putere;
5. Teoreme de echivalenta: Thevenin, Norton.

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Teoreme ale circuitelor rezistive

1. Teorema conservarii puterilor
S-a aratat, in cazul transferului de putere pe la bornele unui multipol, ca
pentru orice circuit suma puterilor debitate de toate sursele este egala cu suma
puterilor absorbite de toti consumatorii.
Intr-un circuit rezistiv consumatorii de putere sunt rezistoare.
Enuntul teoremei: Intr-un circuit rezistiv pentru orice moment de timp
puterile se conserva.

pd ( t )
pa ( t )
toate
toate
sursele

rezistoarele

Puterea absorbita de un rezistor este pR=u(t)*i(t) unde u(t) si i(t) sunt

asociate dupa regula de la receptoare.

Puterea debitata de o sursa de tensiune este pE(t)=u(t)*i(t)=es(t) i(t) unde

u(t) si i(t) sunt asociate dupa regula de la generatoare.
Teoria circuitelor electrice
C. V. Marin

1. Teorema conservarii puterilor

Puterea debitata de o sursa de curent este pI(t)=u(t)*i(t) =u(t) *Is(t) unde u(t) si
i(t) sunt asociate dupa regula de la generatoare.

Observatii:
Demonstratia este facuta pe baza teoremei lui Tellegen si in consecinta
puterile se conserva atat in circuitele liniare cat si in cele neliniare
Orice solutie a unui circuit rezistiv satisface teorema conservarii
puterilor (bilantul puterilor); in consecinta bilantul puterilor este un
instrument de verificare a solutiei problemei analizei unui circuit.
Teoria circuitelor electrice
C. V. Marin

2. Teorema superpozitiei
In orice sistem a carui functionare este descrisa de ecuatii liniare se poate
formula o teorema de superpozitie.
Enuntul teoremei: Intr-un circuit liniar cu mai multe surse independente
care are o solutie si numai una, orice curent sau tensiune, xi asociat laturii i a
grafului circuitului, se poate calcula ca fiind suma algebrica a curentilor sau
tensiunilor produse de fiecare sursa independenta luata separat, atunci cand
celelalte surse independente sunt pasivizate.

(
k
)
x xi
i k
Demonstra\ie: Demonstra\ia teoremei se bazeaz` pe faptul c` sistemul ecua\iilor re\elei [n tensiuni ]i curen\i este
liniar:

Rk I k
b

pentru fiecare nod n=1...N-1

pentru fiecare bucl` b=1...L-N+1
Teoria circuitelor electrice
C. V. Marin

Rezolv@nd sistemul de ecua\ii rezult` pentru curentul din latura j o expresie de forma:
L

I j G j1 E1 G j2 E2 ... G jn En G jk Ek
k 1

unde

curentul din latura j c@nd toate t.e.m. sunt nule

I jk G jk Efiind
k

[n afar` de

Ek ]i

conductan\a de transfer de la latura k la latura j. Rezult`:

Geste
jk
L

adic`:

I j I jk
k 1

I jk I j cind Ek 0; E j 0 cu j k

Rela\ia exprim` chiar enun\ul dat teoremei superpozi\iei.

OBS:
raspunsul circuitului in momentul de timp t depinde numai de valorile parametrilor surselor independente in acelasi moment t
(ek(t) si isk(t) ), deci un circuit rezistiv nu are memorie,
exista situatii in care teorema superpozitiei poate usura efortul de calcul considerand pe rand raspunsul corespunzator fiecarei
surse independente.
Teoria circuitelor electrice
C. V. Marin

4. Teorema transferului maxim de putere

Enun\: O surs` de tensiune cu parametrii E ]i Ri, transfer` o putere maxim` unui rezistor R conectat la
bornele ei dac` R=Ri.
Dem:Se considera o sursa de tensiune cu tensiunea
electromotoare E si rezistenta interna Ri, care
debiteaza pe un rezistor cu rezistenta R. Se cere
valoarea lui R astfel incat rezistorul sa absoarba
:
puterea
maxima.
2
E
I
E
P

EI

Curentul prin circuit este: I

Puterea debitata de sursa este: deb
R Ri
R Ri
2

Puterea absorbita de rezistor este

PR

Maximul expresiei

RE
PR RI
R Ri 2
2

se ob\ine anul@nd derivata

dPR E 2 R Ri 2 RE 2 R Ri E 2 Ri2 R 2

0
4
4
dR
R Ri
R Ri
2

dPR
dR
Teoria circuitelor electrice
C. V. Marin

R Ri

Derivata se anuleaz` numai pentru

R Ri

este un punct de maxim deoarece pentru

dPR
0
dR
.{n cazul [n care este [ndeplinit` rela\ia de definitie,
]i pentru

R Ri

R Ri

dPR
0
dR

Pdeb

a) puterea debitat` de surs` este:

2R
PR max

b) puterea maxim` absorbit` de rezistor este:

c)randamentul transferului de putere:

PR
0,5
Rdeb

E2

4R

{n figura se prezint` varia\ia puterii la borne [n func\ie de varia\ia

rezisten\ei R.
Observa\ii:
a) dac` R
, atunci
; 0
dar1
PR
b) dac` [n loc de sursa de tensiune [n circuit este o surs` de curent cu
parametrii Is ]i Ri , rezistorul absoarbe puterea maxim` tot dac` este
indeplinit` condi\ia: R=Ri.
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F., Bazele electrotehnicii. Partea I. Teoria circuitelor electrice, Editura
Printech (Andor Tipo), Bucuresti, 1998, ISBN 973-98453-5-5

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Teorema reciprocitatii

Teorema: Fie un circuit rezistiv liniar N (fig.1) format din rezistoare dipolare cu R>0

si o singura sursa independenta de tensiune in latura k si fie curentul i(1)j prin latura j. Daca sursa
de tensiune electromotoare E se conecteaza in latura j (fig.2) atunci i(1)j = i(2)k

Demonstratie: Se scrie teorema lui Tellegen pentru cele doua circuite 1 si 2 care au acelasi graf. Daca curentii
ik(1) satisfac teorema I a lui Kirchhoff in 1

si tensiunile uk(2) satisfac teorema a II-a a lui Kirchhoff in 2

atunci si similar

L ( 2)
(1)
uk
0
ik
k 1

Sursa:Nitescu M., Constantinescu F., Bazele electrotehnicii. Partea I. Teoria circuitelor electrice, Editura Printech (Andor Tipo),
Bucuresti, 1998, ISBN 973-98453-5-5

L (1)
( 2)
0
i k uk
k 1

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

(2)
(1)
u
i
0
k
j q
q
q
(1)
(1)
(1)
(2)
0i
E i
u
i
0
k
j q
q
q
E i

(2)

0i

(2)

(1)
q Rq i q
u(2)q Rqi (2)q
u

(1)

u(1)qi (2)q Rqi (1)qi (2)q u(2)qi (1)q

Daca se scade relatia (1) din relatia (2) se obtine

i(1) i(2)
j
k

Observatii:

se pot demonstra proprietati similare considerand in loc de sursa de tensiune o sursa de curent si in loc de
curentul printr-o latura cu R=0 tensiunea la bornele unei laturi cu R=
considerand E=1 rezulta simetria conductantelor de transfer (gjk=gkj)
considerand in loc de E=1, Is=1 rezulta simetria rezistentelor de transfer
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F., Bazele electrotehnicii. Partea I. Teoria circuitelor electrice, Editura Printech
(Andor Tipo), Bucuresti, 1998, ISBN 973-98453-5-5

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Teoremele rezisten\elor echivalente

Rezisten\a echivalent` [ntre dou` borne ale unei re\ele oarecare, func\ion@nd [n c.c., este prin defini\ie
raportul dintre tensiunea aplicat` la borne ]i curentul pe care [l absoarbe re\eaua, cu sensurile de referin\`
dup` regula de la receptoare.
Rezistoare cuplate [n serie

Enun\: Rezisten\a echivalent` a n rezistoare cuplate [n serie este egal` cu suma rezisten\elor
rezistoarelor interconectate.
n

Re Rk
k 1

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Rezistoare cuplate [n paralel.

Enun\: Valoarea reciproc` a rezisten\ei echivalente a n rezistoare
cuplate [n paralel este egal` cu suma valorilor reciproce ale
rezisten\elor rezistoarelor interconectate.

1
1

Re
k Rk

Ge Gk
k

Divizorul de tensiune ]i divizorul de curent

Divizorul de tensiune [mparte tensiunea U n dou`
p`r\i U1 ]i U2 (U=U1+U2).
R1
R2
U1 U
U2 U
R1 R2
R1 R2

Divizorul de curent [mparte curentul I n dou` p`r\i I1 ]i I2

(I=I1+I2).

I1 I

I2 I

R2
R1 R2

R1
R1 R2

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Teoreme de echivalen\` ale circuitelor liniare

Un dipol rezistiv liniar con\ine rezistoare liniare, surse independente ]i surse comandate liniar ]i
are bornele (polii) A ]i B. Se consider` c` doi dipoli rezistivi sunt echivalen\i dac` au aceea]i comportare la
borne descris` de rela\ia [ntre tensiunea UAB ]i curentul IAB. Teoremele generatoarelor echivalente determine`
dipolii cu structura cea mai simpl` echivalen\i unui dipol dat.
Teorema generatorului echivalent de tensiune (T. Thevenin)
Enun\: Curentul IAB debitat de o re\ea liniar` [ntr-o rezisten\` R legat` la bornele (A, B) este egal
cu raportul dintre tensiunea UAB0 de mers [n gol la bornele (A, B) ]i suma dintre rezisten\a exterioar` R ]i
rezisten\a interioar` RAB0 a re\elei pasivizate.

I AB

U AB0
R RAB0

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Demonstra\ie: Demonstra\ia se bazeaz` pe teorema superpozi\iei. Se consider` re\eaua completat` cu latura de rezisten\`
R, ca provenind prin superpozi\ie din dou` re\ele a ]i b ca [n figura.

Re\eaua (a) are toate sursele din re\eaua ini\ial` ]i [n plus o surs` cu t.e.m. E=UAB0 [n latura cu rezisten\a R, sensul
t.e.m. E fiind opus sensului de referin\` al curentului. Astfel se me\ine tensiunea UAB0 [ntre bornele A ]i B ]i
curentul prin latura de rezisten\` R este nul. Re\eaua (b) are un generator de t.e.m. E=UAB0 [n latura de referin\` a
curentului, celelalte surse fiind pasivizate. {n acest caz curentul IAB este:

U AB0
E"
I "AB

R RAB0 R RAB0
Teoria circuitelor electrice
C. V. Marin

Suprapun@nd cele dou` sisteme de surse ale celor dou` re\ele se ob\ine re\eaua ini\ial` iar curentul
IAB este

I AB I ' AB I "AB I "AB

deoarece IAB=0

]i rezult` rela\ia

I AB

U AB0

R RAB0

Rezult` c` o re\ea electric` liniar` poate fi [nlocuit` [ntre dou`

borne oarecare A si B, printr-un generator echivalent de tensiune
av@nd t.e.m. E=UAB0 ]i rezisten\a interioar` Ri=RAB0, ca [n figura

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Teorema generatorului echivalent de curent (Norton)

Enun\: Tensiunea produs` [n sarcin` de o re\ea liniar` care alimenteaz` [ntre bornele A
]i B o rezisten\` exterioar` R, este egal` cu raportul dintre curentul de scurtcircuit al re\elei IABsc la
bornele A, B ]i
suma dintre conductan\a interioar` a re\elei pasivizate
]i conductan\a .

GAB0

1
G
R

U AB

1
RAB0

I ABsc
GAB0 G
Teoria circuitelor electrice
C. V. Marin

Demonstra\ie: Curentul IABsc se ob\ine scurtcircuit@nd bornele A ]i B deci R=0. Conform T. Thevenin
rezult`:

I ABsc

U AB0
R AB0

Tensiunea UAB [n sarcin` este:

G AB0 U AB0
U AB RI AB R

[nlocuind UAB0 ]i \in@nd cont c` G =1/R ]i GAB0 = 1/RAB0 rezult`:

U AB

U AB0
R AB0 R

I ABsc
GAB0 G

Din aceast` teorem` rezult` c` orice re\ea electric` liniar` se poate

[nlocui [ntre dou` borne A, B cu un generator de curent [n care
debiteaz` o surs` de curent Is=IABsc ]i are o conductan\` interioar`
GAB0, ca [n figura
Teoria circuitelor electrice
C. V. Marin

Sursele reale de tensiune si curent sunt formate din surse ideale si

rezistente interne Ri, Ri pozitive ]i de valoare finit`. Aplic@nd
teorema generatorului echivalent de curent sursei reale de tensiune
rezult` Ri=Ri ]i Is =E/Ri. Dac` Ri=0, sursa de tensiune nu se poate
transforma [n surs` de curent (rezult` Is=), iar daca Ri= , sursa
de curent nu se poate transforma [n surs` de tensiune (rezult` E=).

Observa\ie. Generatoarele echivalente nu exista pentru orice circuit. Exemple.

Circuitul din fig. are la borne U=0 si I=0 deci are RAB0=0/0 si nu admite nici
unul dintre generatoarele echivalente; acest circuit admite ca pereche tesiune
curent numai U=0, I=0 ]i se numeste nulator

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

 -dac` RAB0= 0 exista numai generatorul echivalent de tensiune format din sursa ideala de tensiune UAB0 ]i
care nu poate fi transformata intr-un generator de curent.
-dac` RAB0= exista numai generatorul echivalent de curent, format din sursa ideala de curent IABSC si care
nu poate fi transformata [ntr-un generator de tensiune.
Pentru a evita calculul inutil al UAB0 sau IABSC este preferabil sa se calculeze mai intai RAB0.
Daca RAB0=0 se calculeaza apoi UAB0 iar daca RAB0= se calculeaza IABSC.
Daca 0RAB0 se poate calcula UAB0 sau IABSC.

Sursa:Nitescu M., Constantinescu F., Bazele electrotehnicii. Partea I. Teoria circuitelor electrice, Editura Printech (Andor Tipo),
Bucuresti, 1998, ISBN 973-98453-5-5

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Existenta si unicitatea solutiilor. Circuite liniare

Se spune ca un circuit rezistiv are solutie unica daca ecuatiile acestuia sunt satisfacute
simultan de o multime unica de tensiuni si curenti. Exista circuite simple care nu au solutie sau au un
numar infinit de solutii.
EDaca
dacaER0.
2 R=0
I 1
R

Circuitul din figura a are o solutie unica

se pot distinge doua situatii:

1. daca E1-E2=0 rezulta 0I=0 si circuitul are
o infinitate de solutii (orice IR )
2. ii) daca E1-E20 rezulta 0I0 si
circuitul nu are solutie.

Circuitul din figura b are o solutie unica

Sursa:Nitescu M., Constantinescu F., Bazele electrotehnicii. Partea I. Teoria
circuitelor electrice, Editura Printech (Andor Tipo), Bucuresti, 1998, ISBN 97398453-5-5

Idaca
I s2
s1 G0
G

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Daca G=0 se pot distinge doua situatii:

i) daca Is1+Is2=0 rezulta 0U=0 si circuitul are o infinitate de solutii (orice UR )
ii) daca Is1+Is20 rezulta 0U0 si circuitul nu are solutie.
Conditia de existenta si unicitate a solutiei unui sistem liniar de n ecuatii algebrice Ax=B este
detA0. Aceasta conditie exprima faptul ca ecuatiile sistemului sunt liniar independente intre ele. Daca
detA=0 exista doua situatii de interes practic:
i) rangul lui A este n-1 si determinantul minorului principal bordat cu coloana termenilor liberi
este nul; in acest caz una dintre ecuatii este liniar dependenta de celelalte si sistemul are o infinitate de
solutii
ii) rangul lui A este n-1 si determinantul minorului principal bordat cu coloana termenilor
liberi este nenul; in acest caz sistemul nu are solutie.

Teorema Un circuit liniar format din rezistoare dipolare liniare cu R>0 si surse independente
are o solutie unica pentru orice valori ale tensiunilor electromotoare si ale curentilor
electromotori daca si numai daca sunt satisfacute urmatoarele conditii:
- nu exista nici o bucla formata numai din surse de tensiune
- nu exista nici o sectiune formata numai din surse de curent

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Sursa:Nitescu M., Constantinescu F., Bazele

electrotehnicii. Partea I. Teoria circuitelor electrice,
Editura Printech (Andor Tipo), Bucuresti, 1998,
ISBN 973-98453-5-5.

Metode sistematice pentru rezolvarea circuitelor [n curent continuu

Metoda poten\ialelor nodurilor
Algoritmul de scriere a ecua\iilor poten\ialelor nodurilor este urm`torul:
1. Se fac transform`rile posibile ale surselor de tensiune [n surse de curent si ale comenzilor in
curent in comenzi in tensiune;
2. Se alege poten\ialul de referin\` astfel [nc@t c@t mai multe poten\iale ale nodurilor s` poat` fi
exprimate ca sume de tensiuni electromotoare;
3. Se scrie sistemul de ecua\ii:

V j G ViG I
k k j sk
k j k ki, j
la care se adaug` ecua\iile suplimentare de forma:

Ve Vm E
Sursa:Nitescu M., Constantinescu F., Bazele electrotehnicii. Partea I. Teoria circuitelor
electrice, Editura Printech (Andor Tipo), Bucuresti, 1998, ISBN 973-98453-5-5

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Prima rela\ie reprezint` ecua\ia [n nodul j [n care prima sum` con\ine toate conductan\ele conectate [n
nodul j, a doua sum` con\ine toate produsele Vi Gk unde Gk este conectat` [ntre nodurile j ]i i iar suma
din membrul drept con\ine to\i curen\ii surselor (independente sau comandate) conectate la nodul j (lua\i
cu semnul + dac` intr` [n nodul j ]i cu semnul - dac` ies din acesta). Referitor la pct. 1 al algoritmului,
dac` circuitul con\ine o surs` real` de tensiune (o surs` ideal` de tensiune [n serie cu un rezistor), atunci
aceasta poate fi transformat` [ntr-o surs` de curent ca [n aplica\ia ilustrat` [n fig.

Exist` [ns` ]i surse de tensiune care nu se pot transforma [n surse de curent (surse
ideale de tensiune).

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin

Teoria circuitelor electrice

C. V. Marin