Sunteți pe pagina 1din 5

Planul observrii statistice

Observarea statistic nu se desfoar la ntmplare, deoarece culegerea datelor


implic anumite costuri, dac vrem s obinem date autentice. Ea se desfoar pe baza
unui
plan (program), elaborat n funcie de scopul cercetrii statistice.
Planul sau Programul observrii (n accepiune mai larg) cuprinde urmtoarele
elemente:
- scopul observrii;
- colectivitatea observat;
- unitatea de observare;
- timpul i locul observrii;
Observarea statistic este prima etap a investigaiei statistice, care const n culegerea
i nregistrarea n mod sistematic i unitar a datelor statistice, de la unitile
colectivitii, referitoare la toate caracteristicile include n programul cercetrii
.4
- lista caracteristicilor urmrite;
- formularele de nregistrare a datelor;
- msuri organizatorice.
Programul observrii, ntr-o accepiune restrns, cuprinde doar o list a tuturor
caracteristicilor ce vor fi nregistrate, a indicatorilor necesari etc.
A. Scopul observrii este subordonat scopului general al cercetrii statistice i
influeneaz n continuare toate celelalte elemente din programul observrii. Stabilirea
obiectivelor ce trebuie atinse prin investigarea organizat este punctul de pornire al
elaborrii
programului.
B. Delimitarea populaiei studiate
Acest lucru se realizeaz cu ajutorul nomenclatoarelor, al clasificrilor existente, sau
se apeleaz la studiile anterioare efectuate n domeniul de interes (dac exist). Gradul de
ntindere a colectivitii de observare este n funcie de metoda de observare ce va fi
utilizat:
- dac este vorba de o metod de observare total, atunci obiectul observrii va fi
format din toate unitile colectivitii,
- dac va fi aplicat o metod de observare parial, vor fi nregistrate date doar de la
o parte a unitilor colectivitii i doar ele vor forma obiectul observrii.
n ambele cazuri ns, pentru identificarea corect i complet a colectivitii ce va fi
supus observrii este necesar determinarea coordonatelor de spaiu, timp i de
organizare
ale colectivitii de interes.
C. Unitatea de observare
Uneori, unitatea de observare nu este totdat i unitate raportoare. De exemplu, n
cazul unei cercetri efectuate n cadrul unui agent economic, unitatea raportoare va fi
agentul
economic, iar unitatea de observare poate fi angajatul,un departament, o echip sau un
produs.
Presupune identificarea, stabilirea tuturor unitilor statistice ce vor fi incluse n
cercetare i de la care se vor nregistra valorile caracteristicilor.
Este unitatea la care se refer caracteristicile nregistrate, simpl (dac este vorba de un
salariat, un obiect etc.) sau complex (dac se are n vedere o echip sau o familie). 5
D. Timpul i locul observrii

Exemplul nr. 2
De exemplu,la Recensmntul populaiei i locuinelor din martie 2002, momentul
critic
a fost ora 0 a zilei de 18 martie, iar perioada n care au fost nregistrate datele a
fost 18-27
martie. Unitatea de observare a fost gospodria (unitate complex).
Locul observrii este, de regul, locul unde se produce, unde are loc fenomenul
urmrit i studiat.
E. Lista caracteristicilor urmrite,
Caracteristicile pot apare sub diferite forme:
- sub forma unor indicatori n raportrile statistice pe care le completeaz agenii
economici;
- sub forma rspunsurilor la ntrebrile dintr-un chestionar n cazul investigaiilor
statistice special organizate.
Pentru a obine toate datele necesare cercetrii i a ndeplini cu succes scopul
observrii, proiectarea chestionarelor trebuie fcut astfel nct s se asigure o structur
logic
i o formulare bine gndit a ntrebrilor. Prin structura sa, chestionarul trebuie s
realizeze o
trecere fireasc, o succesiune logic de la o ntrebare la alta, de la un subiect de discuie la
altul, deoarece dac s-ar trece brusc i n mod contrar logicii fireti de la un subiect la altul,
intervievatul (respondentul) ar fi dezorientat i ar fi influenat n acordarea rspunsului.
Stabilirea timpului observrii impune precizarea a dou aspecte:
- timpul la care se refer datele nregistrate (care poate fi un moment, numit
moment critic, sau o perioad, un interval de timp; n primul caz fenomenul este
surprins static, iar n cel de-al doilea caz - dinamic).
- timpul cnd se efectueaz nregistrarea datelor care este, de regul, un interval
de timp, bine precizat; este de dorit ca acesta s fie ct mai scurt, astfel nct nregistrarea
datelor s se realizeze cu o ct mai mare operativitate.
Formeaz, aa cum am vzut, programul (planul) observrii n sens restrns; presupune
stabilirea tuturor variabilelor care trebuie nregistrate, astfel nct s se asigure
studierea fenomenului de interes sub toate aspectele prevzute n scopul cercetrii,
evitnd, n acelai timp, redundana informaiilor.6
Deseori, se folosete ca tehnic general trecerea de la ntrebrile generale ctre cele
specifice
sau referitoare la un anumit subiect.

Exemplul nr. 3

Organizaia Gallup este de prere c prin formularea unei intrebri intr-un


chestionar,
trebuie s se ating cinci obiective:
1. S se asigure c respondentul cunoaste tema asupra creia se realizeaz
cercetarea si
c nu este in afara ei.

Stiai de planurile privind construcia unui centru de afaceri in zona X?


2. S obin o atitudine general din partea respondentului privitoare la problema in

cauz.

Ce credei de necesitatea construirii acestui centru de afaceri? (rspuns pe o


scal
ordinal, cu variantele: Sunt intru totul de acord, Sunt de acord, Nu sunt sigur,
Nu
sunt de acord, Sunt cu totul impotriv), sau Credei c acest centru de afaceri
este necesar
in zon? (Da/Nu).
3. S obin rspunsuri privind un aspect particular, specific al problemei

Credei c noul centru de afaceri va afecta mediul inconjurtor din zon?


(Da/Nu).
4. S obin motivaii ale rspunsurilor date de cei chestionai, ale punctelor lor de
vedere
asupra problemei.

Dac suntei impotriva construirii centrului de afaceri, atunci motivul


dumneavoastr
ar fi:
a) exist si asa o mare densitate de cldiri in zon;
b) construcia ar duna peisajului existent in zon;
c) proiectul ar insemna demolarea unei construcii de interes naional sau a unui
parc de
joac pentru copii;
d) alt motiv si anume
5. S afle in ce msur si-ar susine persoana intervievat punctul de vedere.

Ce aciune credei c ai intreprinde pentru a sensibiliza autoritile asupra


punctelor
dumneavoastr de vedere?
a) s scriei unui consilier local;
b) s scriei unui parlamentar;
c) s semnai o petiie;
d) s luai cuvantul la o dezbatere public pe tema respectiv;
Intr-un chestionar putem intalni intrebri deschise (in care respondentul poate da orice
rspuns, de tipul: Ce profesie avei?) sau intrebri inchise (in care respondentului ii sunt
indicate o serie de posibile rspunsuri, din care poate alege unui sau mai multe, de genul:
Cate persoane are familia dumneavoastr? cu variantele: 1, 2, 3, 4, 5 sau mai multe).
Intrebrile mai pot fi, de asemenea, factuale (de tipul: Ce numr purtai la pantofi?)

sau de opinie (de tipul: ce prere avei de intenia Guvernului de a majora TVA-ul?, cu
variantele de rspuns: Nu sunt de acord, Sunt de acord, Nu stiu).
F. Formularele de nregistrare
Formularele pot fi de dou tipuri: formulare tip fis sau formulare tip list.
In formularul tip fis:
- se inregistreaz datele referitoare la o singur unitate statistic (de aceea fisa
este un formular individual);
- se utilizeaz atunci cand unitile statistice de la care se inregistreaz sunt mai
rspandite, mai dispersate in profil teritorial,
- se utilizeaz atunci cand programul observrii este mai bogat (cuprinde mai
multe caracteristici ce vor fi inregistrate de la fiecare unitate statistic);
In formularul tip list :
- se vor inregistra date pentru mai multe uniti de observare (formular
colectiv);
- se foloseste cu precdere atunci cand unitile statistice sunt mai concentrate
teritorial (cand se regsesc multe uniti statistice intr-o arie teritorial restrans)
- se utilizeaz atunci cand programul observrii este mai sumar (cuprinde mai
puine caracteristici ce trebuie inregistrate de la fiecare unitate statistic).

Exemplul nr. 4
De exemplu, la recensmantul populaiei si locuinelor din martie 2002
s-a folosit fisa
pentru a inregistra datele referitoare la o gospodrie si lista pentru a
consemna datele privind
militarii in termen dintr-o unitate militar sau persoanele care triesc
intr-un cmin de btrani,
sau studenii dintr-un cmin studenesc.
Reprezint suportul material pe care vor fi nregistrate datele culese.
Pentru asigurarea claritii intrebrilor dintr-un formular, acesta poate fi insoit de
instruciuni (tiprite direct pe formular sau intr-o anex a acestuia), astfel incat
respondenii s
completeze formularul cu rspunsuri cat mai reale si mai fidele realitii. Pentru ca datele
oferite ca rspuns s fie prelucrate in mod automat, se utilizeaz formulare tipizate, iar
rspunsurile vor fi codificate.
G. Msuri organizatorice.
Cu ajutorul lor, se pot preintampina si rezolva diversele obstacole, dificulti ce s-ar
putea ivi in realizarea observrii. Aceste msuri pot cuprinde:
o intocmirea unor liste ale unitilor ce vor fi supuse observrii,
o folosirea hrilor si planurilor cu localizarea unitilor statistice,
o sectorizarea teritoriului,
o recrutarea si instruirea personalului participant la colectarea datelor,
o proiectarea, elaborarea si tiprirea formularelor de inregistrare,
o popularizarea cercetrii statistice (prin mass-media, pres, afise etc.).

Exemplul nr. 5
De exemplu, la organizarea unui recensmant, aciunea trebuie popularizat
pentru a
atrage buna credin a populaiei, astfel incat aceasta s s furnizeze date
corecte si reale;
uneori, pentru identificarea si soluionarea tuturor problemelor ce ar putea
apare, se
organizeaz un recensmant de prob.