RECUNOATERE prtinitoare de expresii faciale fericit n anxietatea sociala

De : Paul J Silvia , Wesley D Allan , Daniel L Beauchamp , Emily L Maschauer , iar Jamie O Workman
Silvia PJ , Allan , WD , Beauchamp , DL , Maschauer , EL , i Workman , JO ( 2006) . Recunoatere prtinitoare de
expresii faciale fericit n anxietate social . Revista de Asistenta Sociala si Psihologie Clinica , 25, 585-602 .
Fabricat curtoazie disponibil de Guilford Press : ? Http://www.guilford.com/cgi- bin / cartscript.cgi pagina = pr /
jnsc.htm & dir = periodice / per_psych & cart_id =

Rezumat :
Recunoaterea expresiilor emotionale este esenial pentru nelegerea sentimentele i inteniile altor oameni . Nu se
stie despre modul de anxietate sociala afecteaza recunoaterea expresiilor emoionale . Studii recente gsete un
avantaj recunoatere pentru expresii fericite peste expresii negative. n dou experimente , anxietate social moderat
avantajul recunoaterii chipuri vesele . Oamenii joase i nalte n anxietate social recunoscut fee triste
(Experimentul 1 ) i feele furioase (Experimentul 2 ) la fel de repede , dar oamenii mari n anxietate social a durat
mai mult de a recunoaste chipuri vesele . Ambele grupuri au aratat un avantaj semnificativ de recunoatere pentru
fee vesele , dei avantajul a fost de cel puin dou ori mai mare n grupul social - anxietate sczut . Discuia se
concentreaz asupra mecanismelor de legtur anxietate social pentru a face fa prelucrare i rolul de recunoatere
exprimare n alte distorsiunile de prelucrare emoional .
articolul :
Recunoaterea expresiilor emotionale este esenial pentru nelegerea sentimentele i inteniile altor oameni . Nu se
stie despre modul de anxietate sociala afecteaza recunoaterea expresiilor emoionale . Studii recente gsete un
avantaj recunoatere pentru expresii fericite peste expresii negative. n dou experimente , anxietate social moderat
avantajul recunoaterii chipuri vesele . Oamenii joase i nalte n anxietate social recunoscut fee triste
(Experimentul 1 ) i feele furioase (Experimentul 2 ) la fel de repede , dar oamenii mari n anxietate social a durat
mai mult de a recunoaste chipuri vesele . Ambele grupuri au aratat un avantaj semnificativ de recunoatere pentru
fee vesele , dei avantajul a fost de cel puin dou ori mai mare n grupul social - anxietate sczut . Discuia se
concentreaz asupra mecanismelor de legtur anxietate social pentru a face fa prelucrare i rolul de recunoatere
exprimare n alte distorsiunile de prelucrare emoional .
De anxietate social este caracterizat prin temerile persistente de a interactiona cu alte persoane , efectuarea
naintea altora , i fiind observate , controlate , precum i evaluat ( Clark & Wells , 1995; Leary & Kowalski , 1995)
. De anxietate social este privit ca un continuum , variind de la curaj social la anxietate social subclinice la
niveluri clinice de fobie sociala ( McNeil , 2001 ; Rapee & Heimberg , 1997 ) . La nivelurile subclinice , anxietate
social este relativ comun , aproximativ 20% dintre persoanele raport cu temeri irationale sociale ( FurMark et al . ,
1999) . Prevalena pe parcursul vieii de anxietate social clinic este de aproximativ 5 % pentru brbai i de 10 %
pentru femei ( Wittchen , Stein , i Kessler , 1999 ) , dei unele estimri plaseaz prevalena la aproximativ 13 la
16% ( Kessler , McGonagle , i Zhao , 1994 ; Wacker , Mllejans , Klein , & Battegay , 1992) .
Teoriile cognitive de anxietate social susin c distorsiunile de procesare a informaiilor sunt eseniale pentru
tulburarea ( Clark et al, 2003 ; . Clark & Wells , 1995; Foa , Franklin , i Kozak , 2001; Rapee & Heimberg , 1997;
Turk , Lerner , Heimberg , & Rapee , 2001) . Prejudecile n atenie , memorie , raionament i sunt considerate a
exacerba i menine anxietate social . n conformitate cu preteniile de modele cognitive , de cercetare a descoperit
multe prejudeci n prelucrarea informaiilor n probe clinice i subclinice , cum ar fi interpretri negative ale
evenimentelor ambigue , evaluri ale situaiilor sociale ca periculos , vigilen pentru amenintoare informare i
auto- excesiv atenie concentrat (a se vedea Amir & Foa, 2001; Foa, Franklin, Perry, si Herbert, 1996;
Heinrichs & Hofmann, 2001; Spurr & Stopa, 2002). Multe dintre distorsiunilor cognitive anxietate social
implic procesarea expresiilor emotionale. Expresii faciale de emotie sunt surse puternice de informare
social (Darwin, 1872/1998, Ekman, 1993; Izard, 1971) expresii emotionale pozitive pentru i negative

transmite rapid mesaje sociale (Keltner & Ekman, 2000).n timpul interactiunile sociale, oameni castiga
o mare parte din informatiile lor despre sentimentele i inteniile altora, prin expresii emotionale, cum
ar fi pe placul i aprobarea exprimate de fee vesele, ostilitatea exprimat de feele furioase, i
respingerea exprimat de chipuri dezgustat i dispreuitoare. ntr-un studiu recent, Heinrichs i
Hofmann (2001) a observat o nevoie de mai mult de cercetare cu privire la modul de vedere social
persoane dornice procesa fete, pentru c expresii faciale pozitive i negative sunt mai ecologic
semnale valabile dect sunt studiate mai pe larg stimuli (de exemplu, cuvinte pozitive i negative)
.Pn n prezent, o literatur mic a investigat prelucrare prtinitoare de expresii faciale n anxietate
social. Persoane social de anxietate (1) direciona atenia spre suprat, ameninnd feele n loc de
fee fericite sau neutre (Mogg & Bradley, 2002, Mogg, Philippot, si Bradley, 2004); (2) detecta n
pericol feele mai rapid dect feele fericit n sarcinile de cutare vizuale (Gilboa-Schechtman, Foa, si
Amir, 1999); (3) de a evita uita la feele emoionale atunci cnd stimuli nonsocial pot fi vizualizate n
schimb (Mansell, Clark, Ehlers, i Chen, 1999); (4) afiare prtinitoare memorie pentru feele afiarea
emotii furioase i fericit (D'Argembeau, Van der Linden, Etienne, si Comblain, 2003; Lundh & OST,
1996); (5) nu raporteaz crescut eficacitatea social n urma unei conversaii cu un partener afiate
emoii pozitive (de exemplu, meninerea contactului vizual, cap), n schimb aparent actualizarea
interaciunea (Wallace & Alden, 1997); i (6), pot prezenta descrieri prtinitoare ale emoiilor
prezentate pe feele emoionale (Merckelbach, Van Hout, van den Hout, si Mersch, 1989; Philippot &
Douilliez, 2005).

Ce aceste distorsiuni de prelucrare emoional au n comun? Un proces-cognitiv

recunoaterea emotionale expresii-este implicat n fiecare dintre aceste
prejudeci. De exemplu, s acorde o atenie la o furios n loc de o fata neutru,
trebuie s recunoatem mai nti emoia pe fiecare fa. Pentru a afia rechemare
prtinitoare pentru fete care prezint anumite emoii, trebuie s fi recunoscut mai
nti emoia pe fata pentru ao codifica cu identitatea fata de. Cnd atenia este
ndreptat departe de feele emoionale, expresia emoional trebuie s fie mai nti
decodate. Dei recunoaterea expresiilor emoionale subserves mai multe distorsiunile
bine-cunoscut n anxietate social, putin se stie despre modul n care social persoane
dornice s recunoasc expresiile emoionale. Doar o mn de experimente au
explorat dac anxietate social afecteaza acest aspect fundamental de prelucrare
emotionale. Un experiment a constatat ca copiii cu fobie sociala clinic a durat mai
mult de a recunoate toate feele emoionale (Melfsen & Florin, 2002), n raport cu
copii nonphobic. Nu este clar, ns, dac acest rezultat reflect un deficit peste-thebord n semn de recunoatere emotie sau pur i simplu un efect perturbator al
anxietii asupra performanei. Un alt experiment a constatat ca adultii cu anxietate
social a avut o polarizare rspuns negativ cnd clasificarea feelor ca neutru sau
negativ (Winton, Clark, si Edelmann, 1995). Timpul de rspuns nu s-au nregistrat,
ns, lsnd astfel deschis ntrebarea dac persoane dornice social recunoscut unele
expresii mai repede dect altele.
Aceste dou experimente sunt primii pai importani, dar ei au unele limitri. n primul rnd,
n ambele experimente, chipurile au fost prezentate pentru 60 ms i urmat de o masc
model.Este nevoie de pn la 170 de ms, pentru a forma o reprezentare structural detaliat
a unui chip (Adolphs, 2002), astfel nct rspunsurile s informeze i-mascat prezentari vor fi
prea influenat de prejudeci rspuns (cum ar fi tendinta de rspuns negativ constatat, n
urma Winton et al. , 1995). n al doilea rnd, nici experiment distinge ntre tipurile de
expresii negative. Participanii au fost rugai s dea acelai rspuns la diferite expresii
negative (de exemplu, furia, frica, dezgust, dispre, i tristee). Cercetarile recente, cu toate
acestea, arat c oamenii nu procesa toate emoiile negative la fel; expresii de furie sunt

deosebit de centrale pentru a face fa prelucrare (Fox et al, 2000;. Lundqvist, Esteves, si
Ohman, 1999; Tipples, Atkinson, & Young, 2002). Astfel, aceste experimente nu evalueaz
potenialele diferene ntre emoii negative. Recunoscnd expresii emotionale Oamenii
recunoate expresii emotionale automat, ceea ce nseamn c identific expresie emoional
o fa de repede, n mod neintenionat, i fr efort (Bruce & Young, 1986; Haxby, Hoffman,
si Gobbini, 2000; Stenberg, Wiking, i Dahl, 1998). Ca multe procese automate, procesul de
recunoatere a unei expresii emotionala este foarte conceptual (a se vedea Adolphs,
2002). Emoiile nu pot fi recunoscute numai prin perceperea caracteristicile vizuale ale
feei. Recuperarea i aplicarea cunotinelor conceptuale de emotii este necesar pentru a
nelege sensul emotional fata si etichetarea expresia (Adolphs, 2002). La formarea unei
reprezentare structural a unui chip (Bruce & Young, 1986), oamenii trebuie s recupereze de
nivel superior informaii conceptual pentru a eticheta reprezentarea perceptive ca un "chip
fericit", "fa furios", sau "fata trista."Intelegerea rolul central al cunoaterii conceptuale n
recunoatere exprimare este esenial pentru aprecierea ct de prejudeci n semn de
recunoatere de expre Prezentele Experimentele lua ca punct de plecare cercetarea lor
recente cu privire la recunoaterea de expresii faciale pozitive i negative (Leppnen &
Hietanen, 2004, Leppnen, Tenhunen, si Hietanen, 2003). Multe experimente gsi un avantaj
recunoatere fericit n fa, n care oamenii s recunoasc feele vesele mai repede dect
expresii faciale negativ (Feyereisen, Malet, i Martin, 1986; Kiri i Endo, 1995; Leppnen &
Hietanen, 2003). Acest efect nu se datoreaz diferenelor simple n unele facilitati fata de
nivel sczut; avantaje semnificative fericit-fa par pentru fete schematice care controleaza
de complexitate featural o expresie a lui (Kirita & Endo, 1995; Leppnen & Hietanen, 2004,
Experimentul 2). n schimb, ea reflect diferenele de ct de repede oamenii pot prelua i
aplica cunotinele conceptuale pentru reprezentarea perceptiv a feei. De exemplu,
activarea informaii emoional pozitiv creste avantajul de fee vesele, n timp ce activarea
informaii emoionale dezgusttor provoac un avantaj pentru fetele dezgustate (Leppnen &
Hietanen, 2003, Experimentul 2).Cercetri privind avantajul de recunoatere fericit, fa
sugereaz c anxietatea social ar putea afecta recunoaterea expresii faciale fericit. Dup
cum sa menionat mai devreme, recunoscnd expresii faciale necesita aplicarea cunotinelor
conceptuale cu privire la alii i emoii (Adolphs, 2002). Bazat pe corpul lor de cercetare,
Leppnen i Hietanen (2004) a susinut c avantajul de fee vesele rezultate din "o tendin
de a forma ipoteze pozitiv prtinitoare cu privire la realitate i, mai ales, cu privire la alte
persoane" (pp. 27-28). Dac informaiile pozitive despre alte persoane i emoiile lor este mai
puin accesibil cronic sau mai puin uor preluate, atunci aceasta va dura mai mult s aplice
cunotinele emoional la reprezentarea perceptiv a feei. Acest lucru se va manifesta n
viteza de recunoatere o emoie. Oamenii mari n anxietate social vezi alte persoane ar fi
critic i amenin (Rapee & Heimberg, 1997;. Turk et al, 2001). Aceast prejudecat ar trebui
s ncetineasc recunoaterea expresii faciale pozitive, avnd n vedere c semnalele de
acceptare i recompensa nu sunt compatibile cu emoiile i inteniile altora ateptate. Astfel,
cunoaterea socioemotional diferit deinute de persoane de nalt i joas n anxietate social
va traduce n diferene n recunoaterea expresiilor emoionale.sie poate aprea.
Experimentele prezent experimentele prezente examinat dac anxietate social preseaz
recunoaterea expresiilor emoionale. In fiecare experiment, oamenii terminat o sarcin de
recunoatere dou variante n care au trebuit s clasifice expresii emotionale ct mai repede

posibil. Pentru a maximiza validitatea ecologic a constatrilor, am folosit imagini de chipuri

reale prezint expresii faciale prototipice (Ekman & Friesen, 1976) n loc de fee emoionale
iconice sau schematice. Primul experiment comparat fee vesele i triste; al doilea
experiment, comparativ chipuri vesele i furioase. In fiecare experiment, ne-am asteptat
anxietate social, pentru a reduce avantajul de recunoatere fericit n fa. A fost clar de la
nceput, dac acest lucru ar manifesta ca un avantaj mai mic de fee vesele, o lips de un
avantaj, sau chiar un avantaj pentru expresii emoionale negative. Experimentul 1
Experimentul 1 raport de recunoatere a feelor vesele i fee triste. Trecut de cercetare cu
probe general populaie a gsit un avantaj fericit fa fa de fee triste (Leppnen &
Hietanen, 2004, Leppanen, Milders, Bell, Terriere, si Hietanen, 2004). Comparativ cu feele
furioase, fee triste nu au primit la fel de mult atenie n cercetarea de anxietate general
i de anxietate sociala. Cercetrile recente constat c fee triste au multe din aceleasi
efecte ca feele furioase (vezi Silvia & Warburton, 2006). Fee triste sunt detectate mai
eficient n paradigme vizuale-cutare (Eastwood, Smilek, si Merikle, 2001, 2003), i par s
influeneze controlul ateniei (Fenske & Eastwood, 2003). Astfel, se pare c merit s
contrasteze recunoaterea chipuri vesele i triste.
Participantii
MODUL si Design
Un total de 30 de studenti (25 femei i 5 brbai) nscrii n Psihologie General de la
Universitatea din Carolina de Nord la Greensboro au participat i au primit credit fa de o
opiune de cercetare. Femeile i brbaii au fost distribuite uniform n sczut (12 femei, 3
brbai) i mare (13 femei, 2 brbai) condiiile social-anxietate. Procedura de evaluare a
anxietate social. Participantii au fost selectate dintr-un eantion mai mare bazat pe
scorurile lor de anxietate sociale pe Mattick i lui Clarke (1998) Interaciunea social
Anxietate Scala (SIAS) i Social Phobia Scale (SPS). Studii anterioare au stabilit c aceste scale
au o fiabilitate bun i valabilitatea n ambele probe clinice i subclinice (Heimberg, Mueller,
Holt, Hope, si Liebowitz, 1992, Herbert, Rheingold, si Brandsma, 2001, Osman, Gutierrez,
Barrios, Kpper, & Chiros, 1998). Rspunsurile la Social Interaction scala de anxietate i fobie
social Scala au fost calculate de medie elemente fiecare scar, dup ce a invers gol, dup
caz. n urma cercetrilor dribleze (de exemplu, Kashdan, 2002; Kashdan & Roberts, 2004), un
singur scor anxietate social a fost apoi calculat prin standardizarea fiecare scar i o medie a
valorilor. Un eantion mare (n = 145) a finalizat aceste scale, care au fost finalizate la data
de 7 puncte scale Likert. Oamenii de notare n treimi superioare i inferioare ale distribuiei
au fost eligibile pentru experiment. Oamenii din starea de nalt social-anxietate a crescut
nscris pe aceste scale (SIAS M = 3.96, SPS M = 3.69, la scale de 7 puncte) referitoare la
persoane n stare-sociale-anxietate sczut (SIAS M = 1.55, SPS M = 1.67), dar scorurile lor au
fost n intervalul subclinice. Recunoaterea Sarcina. Participantii s-au spus c experimentul
n cauz modul n care oamenii percep i procesul se confrunt. Ei finalizat o sarcin de
recunoatere bazat pe calculator care a evaluat viteza relativ de a recunoate chipuri vesele
i triste. Patru expresii fericite i patru expresii triste au fost selectate din Ekman i Friesen
(1976) setul standard.Cele opt expresiile constat dintr-un fericit i o expresie trist pentru
dou doi actori sex masculin i feminin. Restricionarea setul de chipuri pentru patru

persoane reduce variaia datorit caracteristicilor fa idiosincratice asociate cu procesarea

identitatea unui chip (Bruce & Young, 1986). Parametrii calendarul sarcinii emoie de
recunoatere au fost modelate dup cercetare dribleze pe avantajul de recunoatere fericitfa (a se vedea Leppnen & Hietanen, 2003, 2004). Fiecare proces a nceput cu o centrare
fixare, urmat de o fata. Faa aprut n centrul ecranului pentru 200 ms, ceea ce este
suficient pentru o reprezentare structural detaliat a feei s fie format (Adolphs, 2002). Un
ecran gol a aprut i a rmas pn participantul a dat un rspuns. Astfel, latenta rspuns au
fost msurate pornind de la distanta a feei. Dup o perioad de practic scurt, participantii
completat de 5 blocuri de 16 studii, pentru un total de 80 de studii (40 fericit, trist
40). Feele aprut n ordine aleatorie diferit pentru fiecare participant. Instructiuni standard
de vitez precizie s-au dat. Prezentarea i calendarul au fost controlate de Superlab Pro
(versiunea 2.0.4). Participanii au rspuns cu Cedrus RB-620 tampoane de rspuns, care
msoar prese-cheie, cu o precizie de sincronizare de 1 ms. Chipuri fericite au fost
cartografiate pe o cheie verde, iar feele triste au fost mapate pe o cheie roie.
, Rezultatele tratamentului datelor i reducerea Toate rspunsurile incorecte n sarcina
expresie de recunoatere au fost eliminate i a nscris ca erori. Date fiecare participant au
fost apoi analizate pentru aberante, definite ca valori de 3 abateri standard de valoare medie
fiecare participant (Fox, Russo, Bowles, & Dutton, 2001; Ratcliff, 1993). Dimensiunile de
efect au fost calculate cu Minsize 2 (Morse, 1999). Recunoscnd Faces fericit i trist n proba
ca un ntreg, oameni recunoscut chipuri vesele (318 ms) mai repede dect fee triste (348
ms), asociat-mostre t (29) = 4,97, p <0.001, d = 0.91. Aceasta reproduce cercetare dribleze
(Leppnen & Hietanen, 2003, 2004) i ofer o baz pentru analiza dac modereaz anxietate
social avantajul de recunoatere pentru chipuri vesele. O analiz mixt-model de variaie
(ANOVA) a estimat efectul de anxietate social (sczut, ridicat) i tipul fa (fericit, trist) pe
latene de rspuns. Aceast analiz a artat un efect principal semnificativ al tip de fata,
reflectnd avantajul de fee vesele, F (1,28) = 27.5, p <.001, precum i o interaciune
semnificativ, F (1,28) = 4.31, p < 0.047. Nu a existat nici un efect principal de anxietate
social, F <1. Datele sunt prezentate n tabelul 1; modelul de mijloace este prezentat n
figura 1. analize ulterioare a constatat c ambele grupuri au aratat un avantaj semnificativ
fericit-fa. Oameni mici n anxietate sociala recunoscute chipuri vesele mai repede dect
fee triste, asociat-eantioane t (14) = 4.77, p <0.001, d = 1.23, cu o diferen de 42 de
ms.Oamenii mari n anxietate social a recunoscut, de asemenea, fee vesele mai repede
dect fee triste, asociate-eantioane t (14) = 2.48, p <0.027, d = 0.64; diferena dintre fee
vesele i triste a fost mai puin de jumtate la fel de lungi (18 ms). Sczut grupul socialanxietate au avut o mult mai mare happy-fa avantaj fa de nalt grupul social-anxietate, t
(28) = 2,08, p <0.047, d = 0.76.
, Analiza Erori A mixt model ANOVA estimat efectul de anxietate social (sczut, ridicat) i
tipul fa (fericit, trist), pe erori. Aceast analiz a artat doar un efect semnificativ
principal de tip feei, F (1, 28) = 5,09, p <0.032; nu a existat nici un efect principal de
anxietate social sau interaciune, ambele Fs <1. Datele sunt prezentate n tabelul 1. Efectul
principal al feei tip reflectat erori mai mari pentru fee fericite dect cele pentru fee
triste, dei numrul absolut de erori a fost sczut pentru ambele se confrunt cu

tipuri. DISCUII Experimentul 1 a constatat c anxietatea social moderat avantajul de

recunoatere pentru chipuri vesele.Oamenii mici n anxietate sociala a artat un avantaj
sporit de fee vesele n raport cu fee triste. Oamenii mari n anxietate sociala a artat un
avantaj semnificativ mai mic fericit-fa, dei totui ei au recunoscut chipuri vesele mai
repede dect fee triste. Ei nu au recunoscut chipuri vesele i triste la fel de repede, nici nu
au arata un avantaj pentru fee triste. Efectul de anxietate social pe avantajul de
recunoatere fericit in fata astfel a rezultat din mai lent recunoatere fericit n fa, nu de
recunoatere trist fa mai rapid (a se vedea figura 1).EXPERIMENTUL 2 Scopul Experiment 2 a
fost de a reproduce i extinde examinarea noastr a efectelor anxietate social privind
recunoaterea chipuri vesele. Experimentul 2 nlocuit setul de fee triste cu feele
furioase. Fee furioase sunt semnale sociale puternice, deoarece acestea comunic intenii
ostile i amenintoare altei persoane (Darwin, 1872/1998).Cercetarea a constatat c feele
furioase au efecte puternice asupra hapsn i deinerea de atenie (Fox et al, 2000, 2001;.
Lundqvist i colaboratorii, 1999;. Tipples et al., 2002). Mai mult dect att, anxietate sociala
afecteaza vigilen pentru feele furioase (Mogg & Bradley, 2002; Mogg et al., 2004). Fee
furioase sunt astfel deosebit de interesante s ia n considerare n raport cu chipuri
vesele. Participantii finalizat o sarcin expresie de recunoatere dou variante, urmnd
procedura de experiment 1, n care au trebuit s recunoasc feele fericite i feele
furioase. Ca i nainte, ne-am ateptat ca anxietatea social ar influena avantajul de
recunoatere pentru chipuri vesele. Oamenii mici n anxietate social ar trebui s arate un
avantaj puternic fericit-fa, i oameni mari n anxietate social ar trebui s arate un avantaj
mai mic happy-fa.
, Analiza Erori A mixt model ANOVA estimat efectul de anxietate social (sczut, ridicat) i
tipul fa (fericit, trist), pe erori. Aceast analiz a artat doar un efect semnificativ
principal de tip feei, F (1, 28) = 5,09, p <0.032; nu a existat nici un efect principal de
anxietate social sau interaciune, ambele Fs <1. Datele sunt prezentate n tabelul 1. Efectul
principal al feei tip reflectat erori mai mari pentru fee fericite dect cele pentru fee
triste, dei numrul absolut de erori a fost sczut pentru ambele se confrunt cu
tipuri. DISCUII Experimentul 1 a constatat c anxietatea social moderat avantajul de
recunoatere pentru chipuri vesele.Oamenii mici n anxietate sociala a artat un avantaj
sporit de fee vesele n raport cu fee triste. Oamenii mari n anxietate sociala a artat un
avantaj semnificativ mai mic fericit-fa, dei totui ei au recunoscut chipuri vesele mai
repede dect fee triste. Ei nu au recunoscut chipuri vesele i triste la fel de repede, nici nu
au arata un avantaj pentru fee triste. Efectul de anxietate social pe avantajul de
recunoatere fericit in fata astfel a rezultat din mai lent recunoatere fericit n fa, nu de
recunoatere trist fa mai rapid (a se vedea figura 1).EXPERIMENTUL 2 Scopul Experiment 2 a
fost de a reproduce i extinde examinarea noastr a efectelor anxietate social privind
recunoaterea chipuri vesele. Experimentul 2 nlocuit setul de fee triste cu feele
furioase. Fee furioase sunt semnale sociale puternice, deoarece acestea comunic intenii
ostile i amenintoare altei persoane (Darwin, 1872/1998).Cercetarea a constatat c feele
furioase au efecte puternice asupra hapsn i deinerea de atenie (Fox et al, 2000, 2001;.
Lundqvist i colaboratorii, 1999;. Tipples et al., 2002). Mai mult dect att, anxietate sociala
afecteaza vigilen pentru feele furioase (Mogg & Bradley, 2002; Mogg et al., 2004). Fee

furioase sunt astfel deosebit de interesante s ia n considerare n raport cu chipuri

vesele. Participantii finalizat o sarcin expresie de recunoatere dou variante, urmnd
procedura de experiment 1, n care au trebuit s recunoasc feele fericite i feele
furioase. Ca i nainte, ne-am ateptat ca anxietatea social ar influena avantajul de
recunoatere pentru chipuri vesele. Oamenii mici n anxietate social ar trebui s arate un
avantaj puternic fericit-fa, i oameni mari n anxietate social ar trebui s arate un avantaj
mai mic happy-fa.
Recunoaterea Faces fericite i Angry n proba ca un ntreg, oameni recunoscut chipuri vesele
(338 ms) mai repede dect feele furioase (370 ms), asociat-mostre t (26) = 4.39, p <0.001, d
= 0.84. O analiz mixt-model de variaie (ANOVA) a estimat efectul de anxietate social
(sczut, ridicat) i tipul fa (fericit, suprat) pe latene de rspuns. Aceast analiz a artat
un efect principal semnificativ al tip de fata, reflectnd avantajul de fee vesele, F (1,25) =
21.7, p <.001, precum i o interaciune semnificativ, F (1,25) = 5.42, p < 0.028. Nu a existat
nici un efect principal al anxietate social, F <1. Datele sunt prezentate n tabelul 2 i figura
2. Analize ulterioare a constatat c ambele grupuri au aratat un avantaj semnificativ fa
fericit.Oameni mici n anxietate sociala recunoscute chipuri vesele mai rapid dect feele
furioase, asociat-eantioane t (13) = 4.57, p <0.001, d = 1,22, cu o diferen de 47 de
ms. Oamenii mari n anxietate social recunoscut chipuri vesele marginal mai rapid dect
feele furioase, asociat-eantioane t (12) = 1.84, p <0.09, d = 0.51; diferena dintre feele
fericite i furioase a fost doar o treime la fel de mare (16 ms). Cum era de ateptat, grupul
social-anxietate sczut au avut o mult mai mare happy-fa avantaj fa de nalt grupul
social-anxietate, t (25) = 2.33, p <0.028, d = 0.91. Analiza rspunsurilor la sarcina perceptualpotrivire gasit nici o diferenta intre cele mari (518 ms) si low (522 ms), grupri de anxietate
social, f (25) = 0.09, ns, d = 0.03. Aceast constatare arat c anxietatea social nu a
provocat o depreciere general a performanei. Analiza Erori A mixt model ANOVA estimat
efectul de anxietate social (sczut, ridicat) i tipul fa (fericit, suprat) pe erori. Aceasta
analiza a relevat un efect marginal principal de tip feei, F (1,25) = 3,87, p <0.06, i o
interaciune marginal ntre anxietate social i tip, F (1,25) = 3,18, p <0.087. Nu a existat nici
un efect principal al anxietate social, F <1. Datele sunt prezentate n tabelul 2. Ca i n
Experimentul 1, numrul absolut de erori a fost n general sczut. DISCUII Experimentul 2
replicat constatrile Experimentul 1 i a extins rezultatele la fee furioase, care s-au dovedit
a fi deosebit de proeminent n procesele cognitive dezordonate (de exemplu, Mogg et al.,
2004). Oamenii mici n anxietate social recunoscut chipuri vesele mult mai rapid dect
feele furioase; oameni mari n anxietate social recunoscut chipuri vesele marginal mai
repede dect feele furioase. Ca i nainte, avantajul de fee vesele a fost semnificativ mai
mare-i de trei ori mai lung n starea sczut de anxietate social. Modelul de constatri fost
astfel replicate. Este interesant c oamenii mari n anxietate social nu a demonstrat un
avantaj de recunoatere pentru feele furioase peste feele fericite, chiar dac oamenii
anxietate social sunt vigilenti pentru feele furioase (Mogg & Bradley, 2002). Ca i nainte,
avantajul mai mic de fee vesele derivat dintr-un deficit in recunoasterea fee vesele, nu de
la o recunoatere accelerat a feelor furioase (a se vedea figura 2). Discutii generale
prtinitoare RECUNOATEREA HAPPY FACES Dei distorsiunilor cognitive n anxietate sociala
au fost pe larg cercetate (Amir & Foa, 2001; Heinrichs & Hoffman, 2001), o posibila prtinire-

recunoaterea emoional expresii-a primit puin atenie (Melfsen & Florin, 2002;. Winton i
colab, 1995). Prezentele Experimentele au examinat astfel rolul de anxietate social n
recunoaterea chipuri vesele. De cercetare anterioare au descoperit ca oamenii s recunoasc
n mod credibil fee vesele mai repede dect multe fee emoionale negative (Feyereisen et
al, 1986;. Kirita & Endo, 1995; Leppanen & Hietanen, 2003, 2004; Leppnen et al.,
2003). Prezentele Experimentele evaluat dac oameni mari i mici n anxietate social
subclinice au diferit n avantajul recunoatere pentru chipuri vesele. n ambele experimente,
avantajul de recunoatere fericit in fata a rezultat din diferenele de fee vesele n loc de
diferenele de chipuri negative. Comparativ cu oameni mici n anxietate social, oameni mari
n anxietate social nu a luat mai mult de a recunoate feele triste sau furios. n schimb, ei
au luat mai mult pentru a recunoate feele fericite. Aceast constatare este n concordan
cu explicaia oferit de Leppnen i Hietanen (2003,2004), care trasate efectul de
accesibilitatea informaiei emoionale. ntruct persoanele nonanxious vizualiza tipic alii ca
surse de recompens i se ateapt interaciuni pozitive (Baumeister & Leary, 1995, Fleeson,
Malanos, i Achille, 2002), social persoane dornice vedea alii ca critic i amenin (Clark &
Wells, 1995). Ca urmare, pentru persoane dornice de vedere social, emoional pozitiv
informaii despre alte persoane ar trebui s fie mai greu de a prelua i de a aplica pentru a
face fa declaraii n timpul sarcinii de recunoatere. Pe baza acestei explicaie, s-ar putea
prezice situaii n care persoane dornice de vedere social ar arta un avantaj recunoatere
pentru feele furioase, dezgustat, sau dispreuitoare. Activarea credinele interpersonale
disfuncionale care simbolizeaz anxietate social ar trebui s pun informaiile mai uor de a
prelua i de a aplica la reprezentri perceptuale de fee emoionale (a se vedea Adolphs,
2002). Informaii negative despre ceilalti ar putea fi activat, poate printr-o manipulare de
pericol social sau o provocare public vorbind (de exemplu, Mansell i colab., 1999). Locul de
munca anterioare a constatat c dezgustat feele sunt recunoscute mai rapid dect fee
vesele cnd cunotine-dezgust relevant este activat (Leppnen & Hietanen, 2003), deci se
pare c oamenii cu anxietate social ar putea recunoate feele negative, mai repede dect
fee vesele cnd convingerile lor negative sociale sunt fcut mai accesibile. Examinarea
aceast posibilitate ar fi o direcie fructuos pentru cercetare viitoare. Prezentele
Experimentele nu au contrast anxietate social cu depresie sau de anxietate general. Dei
astfel de comparaii sunt informative, SIAS i SPS au fost concepute pentru a discrimina
anxietate social de anxietate i depresie (Mattick & Clarke, 1998). n cercetare in curs de
desfasurare, cu participani din aceeai populaie de studeni, am gasit relaii modeste dintre
aceste dou scri i msuri de anxietate (Beck Anxiety Inventory; r = 0.40 medie) si depresie
(Inventarul de depresie Beck; r = 0.34 medie). Astfel, exist puine motive s cred c depresia
i anxietatea au acionat ca confund n cercetarea de fa. nelegerea prelucrare emoional
ofer unele introspecie n tratamente clinice pentru anxietate sociala. Programe de
tratament pentru persoanele cu un nivel ridicat de anxietate sociala includ n mod tipic
componente pentru a aborda recunoaterea emoie i de exprimare, precum i aptitudinile
sociale (Turner, Beidel, Cooley, Woody &, 1994). De exemplu, un client poate fi nvai s
identifice emoia specific fiind exprimate n o persoan ntr-o imagine. n acest studiu,
persoanele cu anxietate sociala nu a demonstrat deficite n identificarea fee vesele, triste,
sau suprat; c este, ei nu a fcut mai multe erori. Cu toate acestea, ei au prelucreaz fee
vesele mai lent decat a facut persoanele non-social anxioi, care pot indica o tendinta de a

discount feedback-ul pozitiv sau s se atepte interaciuni s fie unrewarding. Astfel,

persoane dornice social pot beneficia de a fi expuse pas cu pas pentru afectivitate
pozitiv. De exemplu, ei pot fi nvai cum s accepte complimente gratie si sa faca acelasi
lucru atunci cand cineva initiaza o interaciune pozitiv.Tehnicile cognitive ar trebui s
nsoeasc aceste activiti, avnd n vedere c persoana nerbdtor social este de natur s
discount aceste interactiuni, precum i eficacitatea lor social.

RECUNOATERE EMOTION I A ALTOR PREJUDECILE COGNITIVE Constatarile prezent

ridic problema intrigant de cum distorsiunilor n semn de recunoatere expresie se
refer la alte prejudeci relevante pentru expresii emotionale. Cercetarea privind
aspectele cognitive ale tulburrilor clinice este, probabil, vinovat de reifying
termenului "prejudecile cognitive" (Stravynski, Bond, & Amado, 2004). Procesele
cognitive diverse, de la nivel nalt raionament la procesele atenionale low-level, au
fost concentrate mpreun n categoria a distorsiunilor cognitive. Acest ascunde
diferene importante ntre fiecare prejudecat, precum i posibilele modele de relaii
ntre diferitele prejudeci. Mai multi cercetatori au susinut recent c cercetarea ar
trebui s nceap examinarea modului distorsiunile de procesare a informaiilor legate
ntre ele (Dalgleish et al, 2003;. Gotlib et al., 2004). Pn n prezent, cercetarea nu a
avut succes n gsirea de coeren ntre diferite distorsiunilor cognitive. Gotlib i
colab. (2004) a constatat c trei msuri de codare prtinire auto-referenial de
cuvinte valenced, o sarcin dot-sond cu fee emoionale, precum i o Stroop-sarcin
nu a reuit emoional pentru a corela cu cellalt ntr-o prob clinic de persoane
dornice social. Studiile de coeren n probele de indivizi anxioi prezint o lips
similar de convergen (Dalgleish et al, 2003;.. Mogg et al, 2000). Gotlib i
colab. (2004) a sugerat c msurile de prtinire vor corela cnd ele au componente de
procesare care stau la baza. Dup cum sa menionat mai devreme, recunoaterea
expresiilor emoionale este implicat n mai multe distorsiunile de prelucrare
emotionale, cum ar fi direcia de atenie la feele emoionale (Mogg et al., 2004),
memorie pentru feele emoionale (D'Argembeau et al., 2003) , i evitarea emoionali
(Mansell i colab., 1999). Ca urmare, recunoaterea expresie pare a fi o component
de procesare general care este implicat ntr-o clas a distorsiunilor cognitive. Ea arat
astfel promit ca tipul de mecanism comun care ar conduce la convergena msurilor
de prtinire. Dac oamenii de anxietate social au prejudeci n recunoaterea
expresie, un proces care st alte prejudeci, apoi deficite n recunoaterea expresie
ar putea cascad n prelucrarea ulterioar a expresiei, cum ar fi alocarea de atenie i
departe de fata. Referitor distorsiunilor n recunoatere a feei cu alte distorsiunilor
cognitive este, prin urmare, un obiectiv important pentru cercetare viitoare.