Sunteți pe pagina 1din 3

Exista numeroase modalitati de definire a obiectului unei stiinte.

Pentru a defi
ni obiectul siciologiei putem porni de la fapte curente si direct observabile,
p entru ca le ntlnim n viata sociala cotidiana si suntem partasi la ele. n cadrul co
nv ietuirii sociale, intram n nenumarate interactiuni, adica comunicam la actele
cel orlalti, colaboram si ne asociem, facum si desfacem prietenii, ne constituin
in grupuri etc. Prinsi ntr-o retea de relatii, noi ne comportam ntr-un anumit fel
, dar asteptam an umite comportamente din partea altora. De altfel, si ceilalti
indivizi cu care i ntram n interactiune asteapta si ei un anumit raspuns la compo
rtamentul lor. Astfel de fapte de intractiune poat fi observate si descrise nu n
umai la nivelul cunoasterii comune, contingente. n ciuda marii lor diversitati, e
le pot fi orbse vate si descrise, analizate si interpretate din punct de vedere
stiintific, deoa rece exista anumite elemente esentiale, o anumita regularitate n
comportamentul o amenilor. Comportamentul uman este studiat de sociologie. Exis
ta situatii pe care sociolog ia nu-si propune sa le studieze, de comportamentul
uman ocupndu-se si alte stiint e ca biologia si psihologia, care abordeaza compor
tamentul uman fie la nivelul b iologiei, fie la nivelul psihologiei. Studiind co
mportamentul uman, sociologia identifica nainte de toate modele ale in teractiuni
i si felul cum acestea si spun cuvntul asupra comportamentului uman, asu pra organ
izarii si functionarii grupurilor si a societatii. Sociologia studiaza schemele
de comportament care modeleaza interactiunile umane. Sociologia nu se ocupa de o
rice fel de actiuni, deci nu se intereseaza de orice fel de scheme sau modele de
comportament. Schemele nomotetice prezinta interes din punct de vedere sociolog
ic: ? regularitatile generale, mpartasite de un numar mare de membrii ai societat
ii. Astfel de modele nu sunt altceva dect moduri uniforme si constante de a actio
na s i a gndi, ntlnite la un numar relativ mare de oameni. ? ca orice fapt social,
aceste modele sunt exterioare si exercita asupra noastr a o anumita presiune, n s
ensul ca ne ofera un ghid mai mult sau mai putin obligat oriu pentru comportamen
tul nostru social. Caracterul exterior al individului al acestor paternuri si to
todata convingator ne arata ca prin intermediul acestor modele de comportament,
societatea exercita controlul asupra membrilor sai. Studiul schemelor nomotetice
ofera posibilitatea: ? generalizarilor stiintifice ? descoperirii de legi, core
latii ? predictiilor n materie de comportament social Pna acum ctva timp se sustine
au urmatoarele teze dogmatice, cnd mai existau voci ca r sa nege posibilittaea so
ciologiei ca stiinta: ? comportamentul uman este prea schimbator si instabil n ti
mp pentru ca sa se poa ta face previziuni stiintifice exacte asupra lui ? compor
tamentul uman este prea complex si prea nesesizabil pentru a putea fi cu prins n
categorii de catre instrumentele imperfecte ale stiintei ? comportamentul uman,
fiind studiat de catre alte fiinte umane, care denatureaz a faptele observate, n
u pot sa existe proceduri obiective pentru cunoasterea ade varului ? fiintele um
ane, facnd obiectul unor previziuni, ele pot sa le informe, deoarece au capacitat
ea de a eluda astfel de previziuni. Daca punctele de mai sus ar fi adevarate, so
ciologia ar avea un fundament stiint ific foarte subred. Se poate da o definitie
mai pertinenta, ajunsi la acest nivel al precizarilor. Sociologia este studiul
stiintific al comportamentului uman modelat si socialmen te mpartasit. Comportame
ntul uman socialmente modelat si mpartasit este sinonim cu comportamentul social.
Comportamentul social se ntlneste la oamenii reali, dar pentru a-l analiza si exp
l ica stiintific trebuie sa-l conceptualizam, adica sa cream concepte care sa ex
pr ime generalizari esentiale. Fiind o stiinta sociala, sociologia are multe pun
cte de contact cu celelalte sti inte sociale. n ultima instanta, toate stiintele
sociale particulare studiaza o

latura sau alta a societatii, ntr-un cuvnt - societatea. Sociologia studiaza socie
tatea ca intreg, deosebindu-se de stiintele sociale par ticulare. Sociologia nu
fragmenteaza societatea, ci o studiaza n ansamblul sau. S ociologia studiaza un a
spect sau altul al sistemului social global sau un anumit subsistem al societati
i. Sociologia retuseaza diferitele aspecte partiale sau s egmentare la totalitat
e, integrndu-le n functionalitatea generala. Asa cum sustine si sociologul Georges
Gurvitch: ... nimic nu poate ilustra mai bi ne diferenta dintre sociologie si s
tiintele sociale particulare, dect nsasi ramuri le speciale ale sociologiei, cum a
r fi sociologia economica, sociologia morfolog ica sau demografica, sociologia i
ndustriala, sociologia dreptului, a limbajului, a cunoasterii, a religiei, a psi
hologiei colective. Caci daca, asemenea stiinte lor sociale particulare, pleaca
de la unul din palierele sau sectoarele realitat ii sociale pe care l accentueaza
, atunci fac totul pentru a nu ramne pe loc si ter mina ntotdeauna prin a lega pun
ctul lor de plecare cu toate celelalte etajari si sectoare, ceea ce nseamna ca l i
ntegreaza n fenomenul social total, n cadrele si n m iscarea sa . Sistemul stiintel
or sociologice consta la ora actuala din peste 50 de ramuri. Ar fi gresit sa se
traga concluzia ca exista 50 de obiecte ale sociologiei. Sociolog ia si-a largit
mereu cmpul de investigare, aplicndu-se asupra noi domenii sau exti nzndu-si studi
ul asupra unor noi paliere sau orizonturi ale realitatii sociale. A stfel au apa
rut numeroase ramuri ale sociologiei, organic legate ntre ele, care a lcatuiesc s
istemul stiintelor sociologice. Acest sistem este unitar, att datorita obiectului
unic pe care l poseda toate sociologiile , ct si aparatul conceptual comu n si un
itatea existenta pe plan metodologic. n afara de Sociologia generala exista numer
oase sociologii speciale, care se po t grupa dupa diferite criterii. O serie de
ramuri ale sociologiei si-au fixat d rept domeniu de studiu institutii, aparnd as
tfel: sociologia familiei, sociologia nvatamntului, sociologia organizatiilor. Nec
esitatea studierii cadrelor naturale si sociale ale societatii a dus la constitu
irea unor ramuri ca: sociologia geogr afica, sociologia juridica. Ca urmare a di
viziunii interne au aparut: sociologia moralei, sociologia culturii, sociologia
stiintei, sociologia cunoasterii, soci ologia educatiei, sociologia medicinei, s
ociologia rurala, sociologia urbana, so ciologia sportului, sociologia militara,
sociologia relatiilor internationale, s ociologia economica.