Sunteți pe pagina 1din 11

Sistemele electorale din statele membre pentru alegerile europarlamentare si problematici

metodologice in propunerea unui sistem electoral comun in toate tarile U.E. o


perspectiva comparata a sistemelor electorale existente

Alegerile sunt principiul de baza al democratiilor reprezentative , prin ele asigurandu-se


legitimitatea politica , fara de care o guvernare democratica nu poate fi eficienta.
Se accepta trei tipuri de scrutin , scrutinul majoritar , proportional si scrutinul mixt.
Exista mai multe procedee de atribuire a unui mandat , primul dintre acestea fiind cel al
coeficientului electoral , care exprima numarul de voturi necesare obtinerii unui
mandat.Cel mai adesea este calculat dupa numararea voturilor dintr- o circumscriptie
electorala , in acest caz fiind rezultatul impartirii numarului de voturi valabile exprimate
la numarul de mandate.
In alegerile legislative din tarile europene , reprezentarea proportionala este caracteristica
dominanta in ceea ce priveste procesele electorale , Franta si Marea Britanie folosind
sisteme majoritare , iar Lituania si Ungaria sisteme mixte.
In majoritatea tarilor legile electorale poarta amprenta preocuparilor legiuitorului de a
asigura posibilitati reale pentru alegatori in selectia canditatilor , astfel in Italia ,
Portugalia si Spania se foloseste asa numita lista blocata , in sensul ca alegatorul nu
poate intervene in niciun fel asupra listei pe care o voteaza in sensul de a mari sansele
uor candidate sau de a le micsora pe ale altora.
Exista un numar relative mare de tari ca Belgia , Cehia , Cipru , Austria , Danemarca ,
Letonia , Slovacia , Suedia unde alegatorul are de votat o asa numita lista inchisa , care
are in componenta si o ordine a candidatiolor pre-determinata de partidul care o propune ,
lasand libertatea alegatorului in ceea ce priveste oedinea respective , prin voturile
preferentiale
Tari in care alegatorul poate intervene in selectia candidatilor sunt Estonia , Polonia ,
Grecia , Finlanda , lista candidatilor fiind deschisa , iar votul preferential
obligatoriu.Asfel alegatorii stabilesc ordinea candidatilor pe lista , fiecare alegator optad
pentru un candidat.

Luxemburgul este un caz aparte , fiecare alegator avand la dispozitie un numar de voturi
egal cu numarul de mandate alocat circumscriptiei in care el voteaza , voturi pe care le
poate acorda aceluiasi numar de candidati care pot figura pe liste de candidati diferite.
Alegatorii sloveni stabilesc ordinea candidatilor pe lista propusa de un partid la nivelul
regiunii , fiecare alegator avand de ales un candidat dintre cei care reprezinta lista
respective in districtul sau.
Irlanda , Irlanda de Nord si Malta au un sistem cu vot unic transferabil , cu reprezentare
proportionala , in care implicare alegatorilor in selectia candidatilor este efectiva.
Austria
Alegerile sunt orgnizate pe baza sistemului proporional cu scrutin de lista i vot
preferenial, organizat intr-o singura circumscripie electorala constituita la nivelul
intregului teritoriu federal. Repartizarea mandatelor ctre partidele politice se realizeaza
prin algoritmul d'Hondt. In cadrul fiecrui partid, mandatele sunt distribuite candidailor
de pe list, in funcie de numrul de voturi prefereniale obinut de fiecare dintre acetia,
din totalul voturilor exprimate in favoarea partidului.
Belgia
Alegerile sunt organizate pe baza sistemului proportional cu scrutin de lista si vot
preferential. Din cei 24 de reprezentanti ai Belgiei in Parlamentul European, un anumit
numar (stabilit in prealabil) este ales de catre colegiul electoral de limba flamanda, un
altul de catre colegiul electoral de limba franceza si, de regula, unul de catre colegiul
electoral de limba germana. Mandatele sunt alocate partidelor politice i aliantelor prin
reprezentare proportionala, folosindu-se sistemul d'Hondt (numarul de voturi primit de
fiecare lista de candidati se divide, pe rand cu 1,2,3,4,5 dupa care se dispun caturile
obtinute pentru toate listele de candidati in ordine descrescatoare, aceasta fiind ordinea in
care fiecarui cat urmeaza sa-i corespunda cate un mandat pana cand sunt epuizate toate
mandatele care sunt de distribuit). In cadrul aceluiasi partid, mandatele sunt distribuite
intre candidai in funcie de numrul de voturi prefereniale acordate fiecarui candidat in
parte.
Cehia
Reprezentantii Cehiei in Parlamentul European sunt alesi prin sistem proportional cu
scrutin de lista si vot preferential.La repartizarea mandatelor participa numai partidele

care obtin cel putin 5 % din voturile valabile exprimate.Metoda de atribuire a mandatelor
este metoda dHont.
Cipru
Pentru alegerea celor sase euro-parlamentari , teritoriul Ciprului reprezinta o singra
circumscriptie , la nivelul careia se organizeaza alegeri prin sistem proportional cu
scrutin de lista si voturi preferentiale.Pragul electoral este de 1,8% din numarul de voturi
valabil exprimate la nivel national.Stabilirea rezultatelor se face prin calcularea unui
coefficient electoral la care se raporteaza numarul de voturi primit de fiecare lista , de
acici rezultand un prim numar de mandate.
Danemarca
Teritoriul continental al Danemarcei reprezinta o circumscriptie electorala , la nivelul
careia se organizeaza alegeri prin sistem proportional cu scrutin de lista cu vot
preferential.Nu exista prag electoral. Locurile sunt alocate listelor prin reprezentare
proportionala , folosindu-se metoda dHont.
Estonia
Estonia se constituie o singura circumscriptie electorala , la nicelul careia se organizeaza
alegeri printr-un sistem de reprezentare proportionala cu scrutin de lista
blocata.mandatele sunt alocate proportional cu numarul de voturi primite de fiecare lista ,
folosind metoda dHont.
Finlanda
Finlanda are drepul de a trimite in Parlamentul European un numar de 14 membri .Pentru
ocupare celor 14 locuri , se organizeaza alegeri la nivelul a 4 circumscriptii
electorale.Sistemul este unul proportional cu scrutin de lista si ot preferential.Nu exista
prag electoral minim. Stabilirea numarului de mandate care revin fiecarei liste se
realizeaza cu ajutorul metodei dHont.
Franta
Franta are alocat un numar de 78 de membri.Alegerile se organizeaza prin sistem
proportional cu scrutin de lista blocata , in conditiile in care teritoriul este impartit in 8
circumscriptii electorale.Exista un prag electoral minm de 5%.Numarul de mandate ce
poate reveni fiecarei circumscriptii

se face in proportie cu populatia acesteia fiind

folosita metoda resturilor celor mai mari.

Germania
Numarul de mambri rezervat Germaniei este de 99 , acestia fiind alesi atat la nivelul
landurilor, cat si la nivel federal, fiecare partid avand posibilitatea de a alege la care din
cele doua nivele depune liste. Sistemul electoral este unul de reprezentare proportional cu
scrutin de lista blocata.Un actor electoral trebuie sa atinga pragul minm de 5%.Alegatorul
are dreptul la un singur vot pentru una din liste.
Grecia
Numarul de parlamentari alocat Greciei este de 24. Sistemul electoral este unul de
reprezentare proportionala cu scrutin de lista blocata organizat la nivelul uneu singure
circumscriptii electorale.Formatiunile politice trebuie sa obtina 3% din voturile exprimate
la nivel national pentru a avea reprezentatnti in Parlamentul European.Pentru alegerea
membrilor fiecare alegator are dreptul la un singur vot pe care il poate exprima pentru o
anumita lista.
Mandatele sunt alocate proportional cu numarul de voturi primite de fiecare
lista.Celelalte mandate rezulta din ordonarea resturilor operatiunii de impartire in ordine
descrescatoare fiecarui rest urmand sa i revina un mandat.
Odata stabilit numrul de mandate pentru fiecare lista,acestea sunt alocate candidatilor in
ordinea in care ei sunt poziionati pe lista respectiva.
Irlanda
Numarul de locuri acordat Irlandei este de 13. Alegerea membrilor pentru Parlamnetul
European se face prin votul unic transferabil aplicat in cadrul celor 4
circumsripii electorale. Nu exist un prag electoral minim. Numele candidailor apar pe
liste in ordinea alfabetic,fiecare alegtor avand dreptul la un vot, pe care il poate
transfera de la un candidat (care acumuleaz mai multe voturi decat are nevoie pentru a fi
ales sau prea puine voturi pentru a putea fi ales) la altul, intr-o ordine pe care el o
stabilete marcand numele candidailor cu 1, 2, 3,, in ordinea descresctoare a
preferinelor sale. Ordinea alfabetic in care candidaii sunt inscrii pe listele de votare nu
influeneaz ordinea in care locurile sunt alocate. Pentru a fi alei, candidaii trebuie s
obin o cota-parte prestabilit din voturi i obinut prin imprirea numrului total de
voturi la numrul de locuriplus 1, iar apoi adugand 1 la rezultatul obinut.Locurile sunt
alocate candidailor de pe liste care au obinut, fie la prima numrtoare, fie prin

transferal succesiv de voturi realizat in conformitate cu preferinele exprimate de


alegtori, un numr de voturi mai mare decat respectiva cot.
Italia
Numarul de membri rezervat Italiei este de 78. Sistemul folosit este unul cu reprezentare
proporional cu scrutin de list i voturi prefereniale , neexistand prag electoral.
Alegtorul voteaz lista unui partid, avand dreptul i la
un numr de voturi prefereniale pentru candidaii de pe lista respectiv, dup cum
urmeaz: 3 in districtul electoral din Nord-Vest, cate 2 in Nord-Est, Centru i Sud, i cate
un vot in insule. Exist o regul special pentru voturile acordate in zonele cu minoriti
lingvistice.
Voturile sunt numrate i locurile alocate la nivel naional, unde este stabilit o cot ce
determin de cate voturi este nevoie pentru a obine un loc. Dac intr-un district electoral,
o list obine un numr insuficient de voturi pentru a atinge cota respectiv, voturile
obinute de lista respectiv sunt transferate ctre un district in care lista respectivului
partid a obinut majoritatea relativ a voturilor. In acest mod, toate partidele beneficieaz
de o redistribuire a voturilor la nivel naional.
De mandatele alocate fiecrui partid politic beneficiaz candidaii care obin cel mai mare
numr din voturile prefereniale exprimate, in ordinea descresctoare a acestora.
Mandatele sunt alocate proporional cu numrul de voturi primite de fiecare list. Intr-o
prim faz, se caluculeaz q = [nr. total de voturi / (nr. total de voturi +1)] +1, la care se
imparte numrul de voturi al fiecrei liste, de aici rezultand un prim numr de mandate.
Celelalte mandate rezult din ordonarea resturilor operaiunii de imprite in ordine
descresctoare, fiecrui rest urmand s-i revin un mandat. Odat stabilit numrul de
mandate pentru fiecare list, acestea sunt alocate candidailor in ordinea in care ei
sunt poziionai pe lista respectiv.
Letonia
Letonia are dreptul la 9 membri in Parlamentul European. Sistemul prin care sunt alei
cei nou reprezentani ai Letoniei in Parlamentul European este unul proporional cu
scrutin de list i vot preferenial, asemntor celui folosit pentru alegerea parlamentului
naional. Exist o singur circumscripie electoral, la nivelul intregii ri. Nu exista prag
electoral.Stabilirea numarului de mandate care revin fiecarei

liste se face prin metoda Sainte-Lague (numrul de voturi corespunztor fiecrei liste se
divide prin numere impare succesive in numr egal cu numrul de mandate, dup care se
dispun rezultatele obinute in urma acestei operaii pentru toate listele in ordine
descresctoare, fiecrui rezultat urmand a-i corespund un mandat, pan cand s epuizeaz
toate mandatele).
Odat stabilit numrul de mandate care revin fiecrei liste, acele mandate sunt alocate
candidailor de pe list intr-o ordine determinat de numrul de voturi
prefereniale i numrul de voturi negative primite de fiecare dintre candidati.
Lituania
Lituania are dreptul la 13 membri. Cei 13 membrii ai Parlamentului European sunt
desemnai in cadrul unei singure circumscripii electorale ce acoper intregul teritoriu la
Lituaniei, printr-un sistem de reprezentare proporional cu scrutin de list i vot
preferenial.Pragul electoral este de 5%.Fiecare alegtor are dreptul la un vot, pentru o
anumit list, avand posibilitatea ca, de pe lista respectiv, s voteze un numit candidat
Numrul de voturi obinut de fiecare list se divide cu un numr q = [nr. total de voturi /
(nr. total de voturi +1)]+1, din aceast operaie rezultand un prim numr de
mandate. Resturile rmase sunt ordonate in ordine descresctoare, fiecruia din ele
urmand s-I corespund cate un mandat, pan ce se epuizeaz toate mandatele.
Mandatele alocate unei liste sunt distribuite candidailor in funcie de voturile
prefereniale primite de fiecare dinte ei i, incepand din momentul in care
aceste voturi nu mai fac departajarea intre candidai, de ordinea in care ei au fost
poziionai pe list de ctre partid.
Luxemburg
Numarul de locuri alocat Luxemburgului este de 6 membri. Sistemul electoral folosit este
unul de reprezentare
proporional cu vot multiplu. Intreg teritoriul rii constituie o circumscripie electoral.
Nu exist prag electoral. Fiecare alegtor are dreptul la maximum 6 voturi pe care le
poate acorda unor candidai (in numr de maxim 6), aflai fie pe aceeai list, fie pe liste
diferite. Fiecare list din cele propuse de partidele politice
poate cuprinde maximum 12 candidai. La alocarea mandatelor, intr-o prim faz, se

stabilete numrul de mandate la care are dreptul fiecare list, numrandu-se voturile
exprimate pentru candidaii si i aplicand-se metoda d'Hondt (numrul
de voturi primit de fiecare list de candidai se divide, pe rand cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, dup
care se dispun caturile obinute pentru toate listele de candidai in ordine
descresctoare, aceasta fiind ordinea in care fiecrui cat urmeaz s-i corespund cate un
mandat pan cand sunt epuizate toate mandatele care sunt de
distribuit).
In faza a doua, pentru fiecare list in parte, se stabilesc candidaii care primesc
mandatele, in ordinea descresctoare a numrului de voturi primit de fiecare.
Malta
Malta are dreptul la 5 membri. Pentru alegerea celor 5 reprezentani in Parlamentul
European este folosit acelai sistem ca i in cazul alegerilor pentru Parlamentul rii
sistemul cu vot unic transferabil
Nu exist prag electoral. Fiecare alegtor are dreptul la un vot, pe care il poate
transfera de la un candidat (care acumuleaz mai multe voturi decat are nevoie pentru a fi
ales sau prea puine voturi pentru a putea fi ales) la altul, intr-o ordine pe care el o
stabilete marcand numele candidailor cu 1, 2, 3,, in ordinea descresctoare a
preferinelor sale (candidaii intre care se realizeaz transferul de
voturi putand reprezenta partide diferite). Pentru a fi alei, candidaii trebuie s obin o
cotaparte prestabilit din voturi i obinut prin imprirea numrului total de voturi la
numrul de locuri plus 1, iar apoi adugand 1 la rezultatul obinut. Locurile sunt alocate
candidailor de pe liste care obin, fie la prima numrtoare, fie prin transferul succesiv de
voturi realizat in conformitate cu preferinele exprimate de alegtori, un numr de voturi
mai mare decat respectiva cot.
Olanda
Numarul de locuri in Parlamentul European este de 27 . Cei 27 membrii ai Parlamentului
European sunt desemnai in cadrul unei singure circumscripii electorale ce acoper
intreg teritoriul rii, printr-un sistem de reprezentare proporional cu scrutin de list i
vot preferenial. Nu exist prag electoralFiecare alegtor are dreptul la un vot, pentru o
anumit list, avand posibilitatea ca, de pe lista respectiv, s
voteze un anumit candidat.

Numrul de voturi obinut de fiecare list se divide cu un numr q = [nr. total de voturi /
(nr. total de voturi +1)] +1, din aceast operaie rezultand un prim numr de
mandate. Resturile rmase sunt ordonate in ordine descresctoare, fiecruia din ele
urmand s-I corespund cate un mandat, pan ce se epuizeaz toate mandatele.
Mandatele alocate unei liste sunt distribuite candidailor in funcie de voturile
prefereniale primite de fiecare dinte ei i, incepand din momentul in care aceste voturi nu
mai fac departajarea intre candidai, de ordinea in care ei au fost poziionai pe list de
ctre partid.
Polonia
In Polonia, parlamentarii europeni sunt alei printr-un sistem proporional cu scrutin de
list (blocat) organizat la nivelul a 13 circumscripii electorale. Pentru a trimite
reprezentani in Parlamentul European, un partid politic sau o alian de partied trebuie s
obin cel puin 5% din voturile valabil exprimate la nivel naional. Alegtorul trebuie s
voteze una din listele de candidai
propuse de partidele politice sau aliane in circumscripia sa. Alocarea mandatelor se face
in dou faze. In prima, voturile sunt numrate, pentru fiecare partid politic i
fiecare alian, la nivelul intregii ri, dup care, folosindu-se metoda d'Hondt, se
stabilete numrul de mandate care revine fiecrui partid politic (numrul de voturi primit
de fiecare partid politic, la nivel naional, se divide, pe rand cu 1, 2, 3, 4, 5, .54, dup
care se dispun caturile obinute pentru toate listele de candidai in ordine descresctoare,
aceasta fiind ordinea in care fiecrui cat urmeaz s-I corespund cate un mandate pan
cand sunt epuizate toate mandatele) In faza a doua, pentru fiecare partid i fiecare alian,
se determin numrul de mandate care revin fiecreia dintre ele, in fiecare dintre cele 13
circumscripii electorale, folosindu-se metoda Hare Niemeyer.
Portugalia
Alegerile sunt organizate pe baza unui sistem proporional cu scrutin de list (blocat) la
nivelul intregii ri (intreaga ar reprezint o circumscripie). Nu exist prag electoral.
Numrul de mandate care revin fiecrei liste se stabilete prin metoda d'Hondt: numrul
de voturi primit de fiecare list se divide, pe rand cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, ...24, dup care se
dispun caturile obinute pentru toate listele de candidai in ordine descresctoare, aceasta
fiind ordinea in care fiecrui cat urmeaz s-I corespund cate un mandat pan cand sunt

epuizate toate mandatele.In cazul fiecrei liste sunt declarai alei candidaii in ordinea
descresctoare a locului ocupat pe lista respectiva.
Regatul Unit al Marii Britanii
Alegerile pentruParlamentul European se desfoar, in Regatul Unit, printr-un sistem
proporional cu scrutin de list inchis, organizat in 12 circumscripii electorale. Excepia
o constituie, ca i la alegerile pentruWestminster, Irlanda de Nord unde, pentru ocuparea
celor 3 fotolii care revin acestei pri a Regatului, se folosete sistemul cu vot unic
transferabil (vezi Irlanda i Malta). Nu exist prag electoral. Alegtorul trebuie s voteze
una din listele de candidaipropuse pentru circumscripia sa (fr a putea intervene in
ordinea candidailor de pe list). Pentru stabilirea numrului de mandate care
revinfiecrei liste, la nivelul fiecrei circumscripii electorale (cu excepia celei aflate pe
teritoriul Irlandei de Nord) se
aplic metoda d'Hondt ((numrul de voturi primit de fiecare list se divide, pe rand cu un
numr de divizori intregi consecutivi (1, 2, 3, ) egal cu numrul de mandate care sunt
de atribuit in circumscripia respectiv, dup care se dispun caturile obinute pentru toate
listele de candidai in ordine descresctoare, aceasta fiind ordinea in care fiecrui cat
urmeaz s-i corespund cate un mandat pan cand sunt epuizate toate mandatele).
Slovenia
Cei 7 membri ai Parlametului European sunt alei intr-osingur circumscripie electoral,
folosindu-se un sistem electoral proporional, cu scrutin de list i vot preferenial. Nu
exist prag electoral. Alegtorul are de votat o singur list, iar in cadrul listei respective
poate s exprime un vot pentru un candidat pe care il prefer. Intr-o prim faz se
stabilete numrul de voturi care revin fiecrei liste de candidai, olosindu-se metoda
d'Hondt:numrul de voturi primit de fiecare list se divide, pe rand cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,
dup care se dispun caturile obinute pentru toate listele de candidai in ordine
descresctoare, aceasta fiind ordinea in care fiecrui cat urmeaz s-i corespund cate un
mandat pan cand sunt epuizate toate mandatele.
In cea de a doua faz, se procedeaz la alocarea mandatelor care revin fiecrei candidaii
care

figureaz pe lista respectiv, in funcie de numrul de voturi prefereniale obinut de


fiecare dintre acetia i de poziia pe care au fost plasai pe lista respectiv de ctre
partidul care i-a propus.
Spania
Alegerile sunt organizate pe baza unui sistem proporional cuscrutin de list (blocat) la
nivelul intregii ri. Nu exist prag electoral. Numrul de mandate care revin fiecrei liste
se stabilete prin metoda d'Hondt: numrul de voturi primit de fiecare list se divide, pe
rand cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, ...64, dup care se dispun caturile obinute pentru toate listele de
candidai in ordine descresctoare, aceasta fiind ordinea in care fiecrui cat urmeaz s-i
corespund
cate un mandat pan cand sunt epuizate toate mandatele.
In cazul fiecrei liste sunt declarai alei candidaii in ordinea descresctoare a locului
ocupat pe lista respectiv.
Suedia
In Suedia, alegerile pentru Parlamentul European se desfoar in baza unui sistem
electoral proporional cu scrutin de list inchis i vot preferenial. Intreg teritoriul rii
constituie o circumscripie electoral. In Suedia, se aplic un prag electoral de 4% pe
carepartidele trebuie s il ating pentru a avea reprezentani in Parlamentul European.
Distribuirea mandatelor se face conform metodei St. Lague modificat: voturile obinute
de fiecare list sunt imparite la o serie de divizori incepand cu 1,4 3; 5 etc, in numr
egal cu numrul de mandate care sunt de atribuit, dup care toate caturile, pentru toate
listele de candidai sunt ordonate in ordine descresctoare, fiecrui cat urmand s-i
corespund cate un mandat, pan la distribuirea tuturor mandatelor.
Ungaria
Alegerile se desfoar pe baza unui sistem proporional cu scrutin de list (blocat),
intreg teritoriul constituind o circumscripie electoral.Pragul electoral este de
5%.Numrul de mandate care revin fiecrei liste se stabilete prin metoda d'Hondt:
numrul de voturi primit de fiecare list se divide, pe rand cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, ...24, dup
care se dispun caturile obinute pentru toate listele de candidai in ordine descresctoare,
aceasta fiind ordinea in care fiecrui cat urmeaz s-i corespund cate un mandat pan
cand sunt epuizate toate mandatele.