SUPORT DE CURS

Denumirea ocupatiei :

ZIDAR, PIETRAR, TENCUITOR

Cod : 7122.2.1

PROGRAM OPERATIONAL SECTORIAL

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013

PROGRAM
DE FORMARE
PROFESIONALA
Domeniul ocupational : CONSTRUCTII

CUPRINS:

CAPITOLUL 1.PRENTAMPINAREA PERICOLELOR....................................................................

1.1 MSURI DE PROTECTIA MUNCII.........................................................................................
1.2 ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL I ALIMENTAIA DE PROTECIE........................................
1.3.NORME SPECIFICE DE PROTECIA MUNCII PENTRU LUCRRI DE ZIDRIE I
FINISAJE N CONSTRUCII........................................................................................................
1.4NORME SPECIFICE DE PROTECIA MUNCII LA LUCRRILE DE NCRCARE I
DESCRCARE A MATERIALELOR DE CONSTRUCII..............................................................
1.5 MSURI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR.........................................
CAPITOLUL 2. UTILIZAREA DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE..................................................
2.1 NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII SI PRTILE LOR COMPONENTE...........
CAPITOLUL 3: EXECUTAREA TENCUIELILOR........................................................................
CAPITOLUL 4 DEZVOLTAREA DURABIL.................................................................................
4.1 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABIL.......................................................................
4.2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABIL A UNIUNII EUROPENE..................................
4.3 FINANARE DE MEDIU.......................................................................................................
CAPITOLUL 5 EGALITATEA DE ANSE......................................................................................
5.1 CE SE INTELEGE PRIN EGALITATE DE SANSE INTRE BARBATI SI FEMEI IN
CAMPUL MUNCII.......................................................................................................................
5.2 EGALITATE DE SANSE SI NEDISCRIMINAREA...............................................................

CAPITOLUL 1. PRENTAMPINAREA PERICOLELOR

1.1 MSURI DE PROTECTIA MUNCII

Protecia muncii are drept scop asigurarea celor mai bune condiii pentru prevenirea
accidentelor de munc si a bolilor profesionale.
Norme generale de protecia muncii:
Aceste cuprind principalele masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor
profesionale general valabile pentru orice activitate. Masurile de prevenire au ca scop
eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidente si/ sau mbolnviri profesionale
existeni n sistemul de munc.
Accidente de munca:
Accidentele de munca reprezint vtmarea violenta a organismului precum si intoxicarea
acuta profesionala care au loc in timpul proceselor de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor
de serviciu si care provoac incapacitate temporara de munca de cel puin trei zile,
invaliditate sau deces.
Se consider accidente de munc si accidente produse n urmtoarele mprejurri:
accidentul suferit de elevi, studeni sau ucenicii n timpul efecturii practicii profesionale;
accidentul suferit de cei care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public , inclusiv n
cadrul unor activitti culturale, sportive, n timpul si din cauza ndeplinirii acestor sarcini;
accident suferit de orice persoan ca urmare a unei aciuni din proprie iniiativ pentru
prevenirea sau nlturarea unui pericol ce amenin avutul public sau pentru salvarea de
viei omeneti;
accident suferit de persoane ncadrate n munc n timpul si pe traseul normal deplasrii de
la locul de munc la domiciliu si invers.
Elementele accidentului de munca sunt:
Dup natura factorilor care le provoac vtmrile pot fi:
mecanice care se materializeaz n contuzii, tieturi, striviri, fracturi, ntre pturi si sunt
cauzate de diferite corpuri n micare, de suprafee alunectoare la deplasare, de obiecte
ascuite sau tioase, de animale;
vtmrile termic se manifesta sub form de arsuri si sunt cauzate de contactul victimei cu
flacra deschis;
vtmrile electrice se datoreaz trecerii prin organism a unui curent electric de o anumit
tensiune si intensitate si se concretizeaz prin arsuri si electrocutri;
vtmri prin iradiere sunt datorate expunerii organismului la radiaii;
vtmrile combinate sunt produse de mai muli factori de natur diferit. Exemplu: la o
explozie vtmarea organismului se produce sub efectul socului mecanic, ct si al celui
termic.
Timpul producerii accidentului:
Accidentul trebuie s se ncadreze n una din urmtoarele perioade de timp:
-n timpul procesului de munc;
-n timpul ndeplinirii ndatoririlor de serviciu sau a sarcinilor de stat sau obstesti;
-naintea nceperii sau dup ncetarea lucrului;
-n timpul pauzelor ce au loc n desfurarea procesului de munc;
-n timpul deplasrii de la domiciliu la serviciu si invers;
-n timpul programului oficial de lucru, pentru activiti ce nu au legtur cu procesul muncii,
daca evenimentul s-a produs la un loc de munc;
-n timpul ndeplinirii practicilor pentru elevi, studeni ucenici sau a vizitelor cu caracter
didactic.

Locul producerii accidentului: Pentru a se ncadra n categoria accidentelor de munc, un

accident trebuie s se produc la locul de munc. Calitatea victimei: Se consider accident
de munc vtmarea unei persoane prin participarea la procesul de munc.
Aceste persoane pot fi:
-persoane angajate cu contract de munc , convenie civil sau orice alt form legal;
-elevi, studenti, ucenici - n practic sau n timpul vizitelor cu caracter didactic.
Pregtirea si instruirea personalului:Instructajul de protecia muncii la nivelul persoanelor
juridice si fizice cuprind trei faze:
Instructajul introductiv general. Scopul general este de a informa despre activitile specifice
unitii respective si principalele msuri de protecia muncii care trebuie respectate n timpul
lucrului.
Se face:
a) noile ncadrri n munc;
b) celor transferai de la o unitate la alta;
c) celor venii n unitate ca detaai;
d)elevilor colilor profesionale, liceelor industriale si studenilor pentru practica profesional;
e) persoanelor aflate n unitate n perioada de prob n vederea angajrii.
Instructajul la locul de munc. Se face dup instructajul introductiv general si are ca
scop prezentarea riscurilor si msurilor de prevenire specifice locului de munc unde a fost
repartizat persoana respectiv. Durata instructajului la locul de munc depinde de
complexitatea utilajului sau locului de munc la care se va lucra si nu va fi mai mic de 8
ore repartizate pe timpul perioadei de prob.
Instructajul la locul de munc va cuprinde informaii privind:
-riscurile de accidente si mbolnvire profesional specifice locului de munc;
-prevederile normelor specifice de securitate a muncii si a instruciunilor proprii.
Instructajul periodic. Se face ntregului personal si are drept scop s aprofundeze normele
de protecia muncii. Intervalul ntre dou instructaje periodice pentru lucrtori va fi stabilit
prin instruciuni proprii n funcie de condiiile locului de munc, dar nu va fi mai mare de 6
luni.
Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat si n urmtoarele cazuri:
-cnd un salariat a lipsit peste 30 de zile calendaristice din producie;
-cnd s-a modificat procesul tehnologic ori s-au schimbat utilajele si sculele;
-cnd au aprut modificri la normele de protecia muncii;
-la reluarea activitii dup un accident de munc;
-la executarea unor lucrri speciale;
1.2 ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL I ALIMENTAIA DE PROTECIE
Echipamentul individual de protectie- reprezint mijloacele cu care este dotat fiecare
participant la procesul de munc , pentru a fi protejat mpotriva factorilor de risc de
accidente si mbolnvire profesional.
Personalul lucrtor , precum si celelalte categorii de peroane care beneficiaz de
echipament individual de protecie sunt obligate s aib cunotine privind caracteristicile si
modul de utilizare al acestuia, s-l utilizeze doar n scopul pentru care a fost atribuit, s-l
prezinte la verificrile periodice, s solicite nlocuirea sau completarea lui cnd nu mai
asigur ndeplinirea funciilor de protecie . Degradarea echipamentului individual de
protectie din vina personalului cruia i-a fost atribuit, sau nstrinarea lui , nainte de
expirarea duratei de utilizare prevzute, atrage rspunderea acestuia pentru prejudiciul
cauzat, potrivit legii.

Nepurtarea echipamentului individual de protecie n cazul n care acesta este corect

acordat si n stare de funcionare , sau utilizarea acestuia n alte scopuri sau condiii dect
cele prevzute n instruciunile de utilizare, va fi sancionat conform legislaiei n vigoare.
La lucrrile de zidrie si tencuieli se folosete urmtorul echipament individual de protecie:
-casca de protecie ce se poarta n permanent legat sub brbie;
-centura de siguran , ce se fixeaz pe corp, iar legturile dintre centur si locul de
ancorare se va face cu frnghii sau bretele de siguran.
-centura de siguran cu scaun dublu, pentru lucrri executate la exterior;
-dispozitive de siguran pentru lucrul la nlime, n locuri foarte periculoase. Dispozitivul se
monteaz deasupra nlimii muncitorului prins de un punct fix.
-capison , utilizat n perioada friguroas;
-ochelari de protecie utilizai la spargerea crmizilor, pietrelor, la tencuieli;
-palmare sau mnui din piele , pentru protejarea palmelor;
-bocanci cu talp din cauciuc pentru protejarea picioarelor mpotriva cderii de obiecte;
-cizme de cauciuc, protejeaz piciorul mpotriva apei si noroiului;
-cizme electroizolante folosite mpotriva electrocutrii.
Echipamentul individual de lucru: reprezint mijloacele pe care persoanele juridice le
acord unui salariat pentru protejarea mbrcmintei si nclmintei personale, n timpul
procesului de munc. Cheltuielile necesare achiziionrii echipamentului individual de lucru
sunt suportate n proporie de 50 % de ctre persoana juridic, din costurile de producie ,
iar diferena se suport de ctre beneficiari.
La lucrrile de zidrie si tencuieli se folosete urmtorul echipament individual de munc:
-salopet din bumbac;
-pufoaic.
Materialele igienico -sanitare si alimentaia de protecie.
Materialele igienico-sanitare, constituie mijloace de igien individual ( spun, unguente,
perii de unghii, past si periu de dini, prosoape, etc.) utilizate pentru prevenirea
mbolnvirilor profesionale.
Materialele igienico-sanitare care se acord gratuit salariailor, cantitile respective si
periodicitatea acordrii acestora, se stabilesc prin contractul colectiv de munc, la
recomandarea medicului ntreprinderii si pe baza caracteristicilor locurilor de munc.
Astfel:
n cazul proceselor de munc ce se desfoar n condiii de praf, care produc murdrirea
minilor si a corpului, se acord spun, perie de unghii;
n cazul proceselor de munc ce au loc n condiii de contact direct cu uneltele , substane
iritante asupra pielii, se acord spun, preparate pentru protecia pielii, perie si past pentru
dini;
la locurile de munc cu zgomot, care pot afecta auzul se acord cti antizgomot sau
antifoane;
la locurile de munc n care sunt prezente noxe chimice sau pulberi care pot ptrunde n
organism pe cale respiratorie, se acord msti adecvate proteciei cilor respiratorii.
Alimentatia suplimentar. Potrivit legii se acord obligatoriu si gratuit de ctre persoanele
juridice si fizice , persoanelor care lucreaz n locuri de munc cu condiii grele si
vtmtoare. Stabilirea alimentelor ce se vor oferi ca alimentaie suplimentar gratuit,
cantitatea si precizarea acesteia pe grupe de persoane crora le se va acorda, vor face
obiectul contractului de munc ntre conducerea unitii si reprezentanii salariailor.
Echipamente
tehnice:
Reprezint
masinile,
utilajele,
instalatiile,
aparatura,
dispozitivele,uneltele si alte mijloace asemntoare, necesare n procesul muncii. Pe toat
durata sa de utilizare, echipamentul tehnic trebuie meninut, printr-o ntreinere adecvat,
ntr-o astfel de stare nct s nu prezinte riscuri pentru sntatea si securitatea salariailor.

Conducerea persoanei juridice sau fizice trebuie s ia toate masurile necesare pentru a se
asigura c utilizarea echipamentului tehnic este accesibil numai salariailor desemnai cu
aceast atribuite si salariaii care efectueaz reglarea , repararea sau ntreinerea sunt
special desemnai s efectueze astfel de operaii.
Dac exist riscul contactului cu parile mobile ale unui echipament tehnic care poate
conduce la accidentri, atunci ele trebuie prevzute cu protectori sau dispozitive de
protecie , care s mpiedice ptrunderea n zonele periculoase sau s opreasc micarea
parii mobile nainte de ptrunderea n zonele periculoase.
Protectorii si dispozitive de protecie
Condiii:
-s fie construite robust;
-s nu genereze ele nsui riscuri suplimentare;
-s nu poat fi nlturate cu usurin;
-s nu li se poat anihila cu uurin funcia de protecie;
-s fie utilizate la o distant adecvat fat de zona periculoas;
-s nu limiteze mai mult dect este necesar observarea ciclului de lucru;
-s permit interveniile necesare pentru montare si / sau nlocuirea elementelor mobile,
precum si lucrrile de ntreinere, pe ct posibil, fr demontarea protectorilor sau a
celorlalte mijloace de protecie.
Prile echipamentului tehnic, care prezint temperaturi excesive - ridicate sau sczute trebuie s fie izolate sau ngrdite corespunztor pentru a preveni contactul lucrtorilor cu
acestea sau dup caz chiar apropierea de el.
Echipamentul tehnic trebuie s fie adecvat pentru a proteja lucrtorii asupra riscurilor de
electrocutare prin atingerea direct sau indirect. Echipamentele tehnice pot fi prevzute cu
dispozitive de siguran , de semnalizare si de control, corespunztoare si necesare pentru
prevenirea accidentelor si mbolnvirilor profesionale.
Echipamentul tehnic trebuie prevzut cu dispozitive care s nu permit punerea accidental
sub funciune pe perioada in care este in stare de repaus. Organele de comand ale
echipamentului tehnic, trebuie s fie vizibile si identificate cu uurin , si dac este
necesar, s fie marcate corespunztor. Ele trebuie amplasate n afara zonelor periculoase.
Echipamente portabile:
Acionate electric sau pneumatic vor fi prevzute cu dispozitive care s mpiedice
funcionarea lor necomandat. Echipamentele portabile acionate electric sau pneumatic vor
fi astfel concepute nct la lsarea lor din man, s se ntrerup acionarea micrii
mecanismului portscul.
Cozile si mnerele uneltelor de mn: vor fi netede, bine fixate, si vor avea dimensiuni de
forme ergonomice, care s permit prinderea lor sigur si comod.
Unelte manuale prevzute cu articulaii ( foarfece, cleti): Vor avea o construcie
robust si nu vor prezenta frecri mari sau jocuri n articulaii. Uneltele manuale vor fi
verificate la nceputul fiecrui schimb. Este interzis utilizarea acestor unelte manuale care
nu se prezint ntr-o stare tehnic corespunztoare.
Rspunderea juridic.
Nerespectarea dispoziiilor legale privitoare la protecia muncii, atragere rspunderea
disciplinar , administrativ, material, civil sau penal, dup caz, potrivit legii. Nerularea
vreunuia dintre msurile prevzute de dispoziiile legale referitoare la protecia muncii, de
ctre persoana care are ndatorarea de a lua aceste msuri la locul de munc, dac prin

acestea se creeaz un pericol iminent de producerea unui accident de munc sau de

mbolnvire profesional, constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni
la 2 ani sau cu amend.
Nerespectarea de ctre orice persoan a msurilor stabilita cu privire la protecia muncii,
dac prin aceasta se creeaz un pericol iminent de producere a unui accident de munc
sau de mbolnvire profesional constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la
3 luni la un an sau cu amend.
Constituie contravenie si se sancioneaz cu amend de la 50 lei la 100 lei urmtoarele:
nerularea msurilor prevzute n norme, care s previn prezenta , peste limitele admise n
norme, a factorilor nocivi chimici, fizici sau biologici, precum si suprasolicitarea diferitelor
organe sau sisteme ale organismului uman, n procesul de munc;
darea n exploatare sau repunerea n funciune , parial sau total, a construciilor ,
echipamentelor tehnice noi sau reparate, precum si aplicarea unor procese tehnologice
care nu corespund normelor de protecia muncii.
folosirea surselor de foc deschis si fumatul in locuri unde aceste sunt interzise prin norme;
nerularea msurilor de protecie a muncii privind depozitarea , manipularea, transportul sau
utilizarea materialelor toxice, corozive, inflamabile, pesticidelor, precum si a deeurilor
rezultate;
neasigurarea sau nefolosirea instalaiilor electrice de construcie adecvat, la locurile de
munc unde exist pericole de incendiu sau de explozie.

1.3.NORME SPECIFICE DE PROTECIA MUNCII PENTRU LUCRRI DE ZIDRIE I

FINISAJE N CONSTRUCII

ncadrarea si repartizarea personalului pe locul de munc.

Operaiile de zidrie, montaj prefabricate si finisaje n construcii, se vor executa numai de
personalul calificat si instruit special pentru operaia respectiv , respectndu-se ntocmai
instruciunile de circulaie si micare, instruciunile tehnice de exploatare, de protecie a
muncii si PSI.
Examinarea si avizarea medical sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de
zidrie, montaj prefabricate si finisaje in construcii , att la angajare ct si periodic.
Examenul medical n vederea ncadrrii n munc , se efectueaz obligatoriu , nainte de
proba practic , examen, concurs sau termen de ncercare, urmtoarele categorii de
persoane:
-cele care urmeaz s fie angajate si cele care i reiau activitatea dup o ntrerupere mai
mare de 6 luni calendaristice;
-ucenicilor, participanilor, elevilor si studenilor care urmeaz s fie instruii pe meserii si
profesii, precum si n cazul schimbrii meseriei pe parcursul instruirii;
-celor care sunt transferai sau detaai n alte locuri de munc sau activiti care pot fi
ocupate , numai dac sunt ndeplinite cerinele legate de ordin sanitar.
Instruirea personalului.
Instructajul de protecie a muncii se va face pe faze, n conformitate cu prevederile
Normelor Generale de protecie a muncii.
Este obligatorie efectuarea unui instructaj zilnic de protecie a muncii la nceperea lucrului;
excepie face personalul tehnico- administrativ;Instructajul zilnic se va face de ctre
conductorul direct al locului de munc pentru toi lucrtorii din formaia sa , timp de 5-10
minute.Instructajul zilnic va cuprinde masurile de protecie a muncii care trebuie respectate

n desfurarea activitii din ziua respectiv , lundu-se n considerare condiiile concrete

ale locului de munc la momentul dat.
Organizarea locului de munc si a activitilor.
Este obligatorie mprejmuirea zonei de lucru n raza de aciune a utilajelor de ridicat,
respectiv a lucrrilor ce prezint pericol. Pasarelele, scrile si platformele de lucru de lng
utilajele de construcii si lucrrile ce prezint pericol , trebuie s fie prevzute cu balustrade
si inute n stare de curenie.
Pentru lucrri executate la nlimi sub 5 m se vor folosi schele simple iar pentru nlimi
peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi
, prevzute cu balustrade din scndur si vor fi executate astfel nct s corespund
sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate si
circulaia personalului muncitor sub schelele pe care se lucreaz.
Personalul muncitor din antiere va putea fi utilizat numai la lucrrile si n zona de lucru
pentru care i s-a fcut instructajul de protecie a muncii corespunztor. Accesul ctre toate
locurile de munc se va asigura fr obstacole sau goluri neacoperite. Gropile si puurile
de foraj de pe teritoriul antierului se vor mprejmui.
antierul va fi mprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor strine. Se interzice lsarea
pe antier a mainilor si utilajelor de construcii, precum si a mijloacelor de transport n
poziii n care stabilitatea nu este asigurat sau n care este posibil deplasarea lor
necomandat. Evacuarea molozului si a deeurilor de materiale din obiectivele de
construcie si schelele aferente , de la o nlime mai mare de 4 m trebuie fcut cu ajutorul
jgheaburilor nchise, n lzi nchise sau n containere.
Se interzice executarea concomitent de lucrri la dou sau mai multe nivele diferite , aflate
n puncte pe aceeai vertical, fr dispozitive de protecie a muncii corespunztoare.
Golurile de ferestre si ui , unde nu s-a montat tmplrie vor fi nchise provizoriu pentru a
feri personalul muncitor de curenii de aer. In cazul n care n timpul lucrului este posibil o
emanaie de gaze toxice sau inflamabile, personalul muncitor trebuie prevenit asupra
pericolului si instruit n privina msurilor de protecie.

1.4 NORME SPECIFICE DE PROTECIA MUNCII LA LUCRRILE DE NCRCARE I

DESCRCARE A MATERIALELOR DE CONSTRUCII
Depozitarea materialelor se va face n locuri special amenajate att pentru obinerea unor
condiii speciale de pstrare ct si pentru evitarea accidentelor de munc la manipularea
lor. Este interzis transportul cu braele a greutilor mai mari de 50 kg ctre un singur
muncitor. Pentru manipularea materialelor cu greuti mai mari de 50 kg precum si pentru
cazurile n care nlimea de ridicare este mai mare de 3 m , este obligatoriu a se lucra
mecanizat.
La transportul manual , se vor respecta urmtoarele prescripii: greutatea maxim, care
poate fi transportat de un muncitor pe teren neaccidentat, pe o distant de maxim 60 m
este de:
o 10 kg pentru adolesceni (16-18 ani) de sex feminin;
o 16 kg pentru adolesceni (16-18 ani) de sex masculin;
o 20 kg pentru femei de peste 28 ani;
o n cazul greutilor pan la 50 kg , muncitorii se vor ajuta reciproc la ridicarea si
coborrea lor pe spate.
Norme specifice de protecia muncii la lucrrile de finisaje:

Lucrrile de finisaje la construcii vor fi executate numai pe schelele realizate conform

standardelor n vigoare. Se interzice executarea lucrrilor de finisaje sau circulnd pe dulapi
izolai sau pe scri atrnate. Este interzis executarea lucrrilor cu instalaii defecte sau
neprobate zilnic nainte de nceperea lucrului.
La lucrrile de tencuieli, placare, vopsire, zugrvire etc., ce se execut manual, se vor
respecta msurile de protecie a muncii prevzute pentru lucrrile de zidrie din prezentele
norme. Lucrrile de tencuieli trebuie s se execute de pe schele interioare sau de pe podini
aezate pe capre deplasabile.
Norme specifice de protecia muncii la lucrrile de tencuire exterioar:
Lucrrile de tencuire exterioar se execut de pe schele conform celor specifice n
standardele n vigoare. La lucrrile de tencuire interioar si la lucrrile de ipsoserii n
interiorul ncperilor, se vor folosi schemele interioare sau podini aezate pe capre
nedeplasabile. Folosirea scrilor duble este permis numai pentru executarea lucrrilor mici
de tencuire ( reparaii ) in locuri izolate. Dup ncetarea lucrului , tuburile flexibile, conducta
si pompa de mortar se spal bine cu ap.
La prelucrarea uscat a tencuielilor n ncperi nchise , acestea vor fi n permanent
ventilate , pentru evacuarea prafului.
NORME SPECIFICE DE PROTECIA MUNCII LA TRANSPORTUL MORTARULUI.
Transportul mortarului la locul de utilizare se face cu bena sau cu pompa de mortar,
respectiv cu masini de tencuit. La transportul mortarului cu bena, se vor respecta acelasi
norme de protecie a muncii ca si la transportul betoanelor. Pompele de mortar si masinile
de tencuit vor fi verificate zilnic la punerea lor n funciune. nainte de curarea ( suflarea )
conductelor de mortar cu aer comprimat, personalul muncitor care a lucrat cu injectorul de
mortar trebuie ndeprtat de zona de lucru la o distan de minimum 10 m. Peste conducta
pentru mortar, care traverseaz locuri cu circulaie intens, se vor face podee de trecere.
NORME SPECIFICE DE PROTECIA MUNCII LA EXPLORAREA SCHELELOR
.
n timpul lucrului pe schele se interzice:Urcarea sau coborrea muncitorilor direct pe
podinile schelelor, prin agare de stlpi sau de legturile diagonale;Utilizarea scrilor,
rampelor de acces, ale schelelor pentru transportul si depozitarea materialelor;Folosirea
podinilor amenajate pe suporturi improvizate ( butoaie, crmizi, lzi etc. ) n loc de podin
executat n mod regulamentar; starea schelelor trebuie verificat zilnic, nainte de
nceperea lucrului. Att timpul montrii ct si al demontrii schelelor precum si n perioada
de exploatare, zona n care se lucreaz trebuie ngrdit si nchis pentru a nu permite
accesul persoanelor strine. Trebuie acordate rezemrii picioarelor schelelor tubulare pe
pmnt.
Schelele nu trebuie s fie suprancrcate cu materiale sau cu oameni peste normele
stabilite. Materialele trebuie astfel depozitate nct s nu mpiedice accesul si operaiile de
transport.
Podinile schelelor exterioare si interioare trebuie s fie drepte si s nu aib rosturi mai mari
de 1 cm. De aceea, podinile trebuie executate din panouri de inventar solidare ntre ele.
1.5 MSURI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Caracteristicile incendiului:
Incendiul este un fenomen de aprindere care presupune ntlnirea n acelasi timp a trei
elemente: combustibilul ( substana care arde ), carburantul ( substana care ntreine
arderea ) si sursa de temperatur care s aduc combustibilul la temperatura de ardere.
Temperatura de aprindere este temperatura cea mai joas la care combustibilul trebuie
s fie adus pentru ca acesta s se aprind n contact cu o surs extern de cldur n
prezena oxigenului.

Inflamabilitatea este metoda substanelor de a produce, la temperatura obisnuit, gaze

sau vapori care n amestecul cu aerul si n prezena unei surse de cldur se aprind ntr-un
timp foarte scurt.
Autoaprindera este fenomenul prin care arderea unei substane este determinat de
cresterea temperaturii fr intervenia unei surse exterioare, cresterea temperaturii fiind
determinat de frecarea dintre moleculele substanei.
Explozia este modificarea fizic sau chimic a substanelor nsoit de degajarea unei
cantiti mari de energie.
Msurile de prevenire a incendiilor:
Msurile de prevenire a incendiilor se pot grupa n :
-msuri tehnice si msuri organizatorice.
Msurile tehnice se refer la urmtoarele:
o eliminarea cauzelor directe sau indirecte care pot duce la apariia incendiilor prin
ntreinerea corect a instalaiilor electrice si de nclzire, precum si permanenta
supraveghere a operaiilor procesului tehnologic care pot provoca incendii;
o limitarea ntinderii incendiului prin amplasarea raional a cldirilor si a depozitelor,
prin folosirea materialelor de construcii rezistente la foc, etc.;
o asigurarea evacurii oamenilor si a bunurilor printr-o proiectare corect a fluxurilor, a
iesirilor si a scrilor, prin asigurarea culoarelor de acces;
o asigurarea desfsurrii operaiilor de stingere a incendiilor prin respectarea
distanelor dintre cldiri, asigurarea gurilor de ap pentru incendii, prin dotarea cu
mijloace moderne pentru stingerea incendiilor.
Msurile organizatorice cuprind:
o organizarea comisiilor tehnice pentru prevenirea si stingerea incendiilor;
o organizarea formaiilor de pompieri;
o asigurarea echipamentelor de stingere a incendiilor pe secii si ateliere;
o pregtirea cadrelor si a formaiilor de pompieri;
o stabilirea planului de evacuare n caz de incendiu si afisarea acestuia la fiecare
atelier si secie.
Obligaiile persoanelor ncadrate n munc sunt:
o s cunoasc si s respecte normele PSI;
o s nu blocheze cu diferite materiale cile de acces sau mijloacele de stingere a
incendiilor;
o s cunoasc modul de evacuare, sistemul de alarmare si mnuirea materialelor si
mijloacelor de stingere a incendiilor;
o s nu foloseasc n alte scopuri materialele destinate stingerii;
o s anune conductorului sectorului de activitate orice nclcare a normelor PSI;
n categoria normelor generale de prevenire a incendiilor se cuprind:
o interzicerea fumatului n alte locuri dect cele stabilite pentru acest scop;
o folosirea focului deschis numai pe baza permisului de a lucra cu foc;
o supravegherea utilajelor si instalaiilor aferente pe toat durata funcionrii lor;
o interzicerea depozitrii materialelor combustibile n apropierea instalaiilor electrice;
o interzicerea executrii modificrii sau improvizrii instalaiilor de nclzit, iluminat si
for de ctre personalul neautorizat;
o asigurarea unei distane de minim 10 cm ntre materialele combustibile si conductele
termice;
o punerea n funciune a sistemului de ventilaie cu 10 minute nainte de nceperea
lucrului si oprirea lui dup 15 minute de la terminarea lucrului.
La terminarea lucrului se va executa:
o oprirea utilajelor si instalaiilor;

curirea utilajelor, a locurilor de munc si evacuarea deseurilor;

scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate cu
cabluri flexibile;
o deconectarea instalaiei electrice si punerea n funciune a iluminatului de gard;
nchiderea ncperilor si predarea cheilor la organul de paz.
o
o

Norme specifice PSI:

Msuri de prevenire a incendiilor la depozitarea mrfurilor inflamabile:
n domeniul construciilor se utilizeaz substane inflamabile, ca material lemnos, materiale
textile, carburani, lubrifiani, lacuri, vopsele, diluani, liani, etc. Depozitarea acestor
materiale inflamabile se face n ncperi speciale, dispuse la o anumit distan de alte
cldiri si alte depozite.
Materialele inflamabile se depoziteaz pe pardoseli din beton sau pe rafturi metalice. n
incinta depozitului si n jurul acestuia este interzis fumatul sau folosirea flcrii deschise.
Materialele transportate ctre seciile de producie se depoziteaz n ncperi special
amenajate n care se respect aceleasi reguli ca si la depozitul de materiale inflamabile.
Msuri de prevenire a incendiilor la instalaiile electrice:
Instalaiile electrice defecte sau deteriorate, precum si exploatarea neraional a acestora pot
fi cauza producerii incendiilor. Pentru a preveni apariia incendiilor n ncperiile care prezint
pericol din acest punct de vedere, nu se vor instala conductoare neizolate, iar utilajele electrice
( motoare, ntreruptoare, etc. ) vor fi capsulate. ntreruptoarele se vor acoperi cu o manta
protectoare de siguran care elimin posibilitatea producerii incendiilor.
Tablourile si instalaiile de disribuie vor fi executate din materiale rezistente la foc si izolate
prin nchidere n spaii speciale.Conductoarele electrice ale instalaiei de iluminat se aseaz
n tuburi speciale si se prevd cu sigurane fuzibile care ntrerup curentul cnd apare
supranclzirea.
Msuri de prevenire a incendiilor la instalaiile de nclzire:
De mare importan pentru prevenirea incendiilor este alegerea sistemului de nclzire n
depozite, ateliere si secii.
Sistemul de nclzire cu gaze naturale prezint pericol de explozii la forma amestecurilor de
gaze si aer n cosuri. Folosirea gazelor naturale necesit o atenie deosebit.
Reguli generale de organizare a activitii :
-de prevenire si stingere a incendiilor:
Pentru reducerea riscului de incendiu la minimum este nevoie de :
-elaborarea unui plan de aprare mpotriva incendiilor care s includ scenarii de siguran la
foc;
-organizarea intern: comisia de aprare contra incendiilor, serviciul de pompieri s.a.;
-reguli si msuri specifice de prevenire;
-evidena exerciiilor efectuate si a evenimentelor produse.
Prin msurile organizatorice si tehnice ce pot contribui la scderea riscului de incendiu si
optimizarea unei eventuale intervenii a pompierilor se pot enumera:
o executarea, efectuarea probelor tehnologice, punerea n funciune si darea n
exploatare a oricrei construcii, instalaii, amenajri sau schimbri de destinaie,
trebuie realizate cu respectarea prevederilor legale referitoare la prevenirea si
stingerea incendiilor, astfel nct s nu creeze pericol pentru utilizatori si bunuri;
o asigurarea condiiilor de alarmare, evacuare si salvare a utilizatorilor n caz de incendiu
este obligatorie;

cile de acces si evacuare n caz de incendiu se menin permanent libere si marcate

corespunztor; la fel, sursele de alimentare cu ap si mijloacele de prevenire si
stingere din dotarea obiectivului nu trebuie blocate sau obturate;
o instalaiile, att cele tehnologice, ct si cele utilitare, se folosesc n limitele condiiilor
funcionale cu respectarea strict a regulilor si msurilor de utilizare stabilite de
productori si proiectani;
o la organizarea transportului, manipulrii si depozitrii materialelor si substanelor
combustibile se vor avea n vedere proprietile fizico- chimice ale acestora, forma si
dimensiunile, modul de ambalare si compatibilitatea att cu substane, ct si cu
produsele de stingere, astfel nct s nu genereze incendii;
o la terminarea programului de activitate se va asigura verificarea spaiilor, n vederea
eliminrii surselor poteniale de iniiere a incendiilor;
o materialele si substanele combustibile se amplaseaz la distan sau se protejeaz
fa de sursele de cldur;
o sistemele si mijloacele de nclzire, ventilare, condiionare, precum si instalaiile de
iluminat sau for nu trebuie s fie utilizate n condiii care prezint pericol de incendiu
sau explozie;
o executarea lucrrilor cu foc deschis ( sudare, tiere s.a.), n locuri cu pericol de
incendiu, va fi permis numai dup luarea tuturor msurilor necesare de prevenire si
stingere a incendiilor;
o focul deschis, precum si sistemele locale de nclzire ( sobe, resouri s.a ) nu trebuie
lsate fr supraveghere si nu trebuie utilizate n condiii care pot genera incendii;
o deseurile, reziduurile, scurgerile si depuneriile de produse combustibile din spaiile de
producie sau depozitare se colecteaz n condiii de siguran si se evacueaz ritmic;
o materialele si elementele de construcie combustibile se trateaz cu substane ignifuge
sau se protejeaz mpotriva radiaiilor termice n funcie de condiiile de utilizare;
o aparatele, dispozitivele si echipamentele care pot constitui surse de iniiere a
incendiilor, se livreaz de ctre furnizor si se pun n funciune numai cu instruciuni de
utilizare;
Substane si utilaje folosite la stingerea incendiilor:
Substane folosite la stingerea incendiilor:
Acestea sunt diferite, n funcie de subtanele care ard: ap, substane chimice, nisipul,
pmntul.Apa temperatura mai sczut dect materialele care ard si preia n contact cu
acestea, o cantitate important de cldur, determinnd scderea temperaturii sub punctul
de aprindere.
Apa nu poate fi folosit la stingerea motoarelor cu ardere intern, la stingerea lichidelor usor
inflamabile, a aliajelelor magneziului, a carbidului, a lacurilor, a vopselelor etc.
Substanele chimice produc stingerea prin fenomenul de formare n zona incendiului a
unei atmosfere de vapori sau gaze care nu ard si nu ntrein arderea, mpiedicnd accesul
oxigenului.
Ca substane chimice se utilizeaz:
o spuma chimic format prin degajarea de obicei a bioxidului de carbon, ca urmare a
reaciei dintre substanele acide sau bazice;
o tetraclorura de carbon care, la temperatura incendiului, produce vapori mai grei
dect oxigenul ce acoper zona incendiului;
o bromura de etil, care are efect asemntor cu al tetraclorurii de carbon;
o bioxidul de carbon, care produce stingerea prin izolarea de oxigen;
o prafurile chimice uscate, care nbus flacra la motaoarele cu ardere intern,
motoarele electrice etc.
Nisipul si pmntul acoper materialele care ard, le izoleaz de oxigen si ntrerup asfel
arderea.
o

Utilaje folosite la stingerea incendiilor:

Sunt n funcie de substana utilizat pentru stingere, astfel:

n cazul folosirii apei:
o pompe de mn etc.;
o motopompe- pompe acionate de motoare si transportate manual;
o autopompe amplasate pe mijloace de transport auto;
o glei de culoare rosie;
o lopei cu coad;
o trnacop cu coad;
o rngi de fier;
o scar mperechiat din trei segmente;
n cazul folosirii spumei:
o stingtoare de mn cu spum sau cu pulbere;
o arunctoare de spum instalate pe crucioare, cu o capacitate mai mare de
producere a spumei;
o generatore de spum, care produc spum, n cantiti mari prin aciunea aprei
asupra unor compusi chimici n stare de praf;
o aparate cu spum mecanic, deservite de obicei de un numr mai mare de oameni;
o stingtoare de mn cu tetraclorur de carbon care la folosire, determin apariia
unui gaz toxic. Se impune protecia cilor respiratorii;
o stingtoare cu bioxid de carbon ncrcate cu acid carbonic lichefiat care la iesire se
-transform ntr-o mas de cea si zpad;
o stingtoare manuale cu prafuri chimice;
o hidrani de capacitate mare.
Pe lng aceste mijloace de stingere se mai folosesc scri de incendiu, echipament, msti
de gaze, unelte de tiat, masini speciale de evacuat fumul, etc.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR.
Prin acordarea primului ajutor nelegem ngrijirea urgent a unui rnit sau infectat nainte
de a fi posibil acordarea unei asistene medicale calificate.
La acordarea primului ajutor, trebuie respectate urmtoarele regulii:
o s se ndeprteze persoanele din jur;
o s se examineze complet si rapid rniii;
o cel care d primul ajutor s aib grij s nu agraveze starea rniilor.
Pentru a ndeprta pericolul socului, sau pentru a evita agravarea lui, accidentatul trebuie
meninut n condiii ct se poate mai linistite, n poziie culcat, cu capul ceva mai jos dect
restul corpului. n anotimpul rece rnitul va fi acoperit cu o ptur, cu un palton;
Triajul rniilor este urmtorul:
Prima urgen- rniii cu hemoragii interne (abdominale, toracice), hemoragii mari externe
(cap, gt, bra, coaps ), rni penetrante toraco- abdominale, plgi craniene profunde,
arsuri ntinse, soc grav, fracturi mari ( deschise sau nchise ).
Urgena a doua- rniii cu hemoragii arteriale care pot fi oprite prin aplicarea garoului,
membre zdrobite, fracturi de mai mare importan ( deschise sau nchise ), plgi profunde.
Urgena a treia- ceilali rnii cu fracturi nchise,plgi superficiale, contuzii puin importante.
Prin ran sau plag se nelege o leziune a pielii nsoit sau nu de o atingere a esuturilor
profunde ( muschi, oase, organe, artere, nervi, etc. ).
Primului ajutor n rni const n curirea rnii care se face cu tampoane de tifon luate cu
pensa sau direct cu mna, dezinfectat cu alcool, ndeprtnd din ran resturile mai
nsemnate de mbrcminte, aschii de lemn, moloz etc. fr a mobiliza cheagurile de snge
care opresc provizoriu hemoragia n ran.

CAPITOLUL 2. UTILIZAREA DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE

2.1 NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII SI PRTILE LOR COMPONENTE.

Construciile se mpart n dou categorii principale: cldiri si construcii speciale.

Cldirile sunt acele construcii care adpostesc oamenii , animale, materii prime, produse
ale muncii etc. Sau n care oamenii i desfoar activitatea lor.
Dup destinaie cldirile se mpart n :
-cldiri civile( locuine : cldiri socio -culturale : scoli , spitale, biblioteci etc. , cldiri
administrative si comerciale: sedii ale unor instituii, gri, oficii potale, magazine, etc.)
-cldiri industriale ( uzine, fabrici, ateliere, depozite, magazii, etc.)
-cldiri agrozootehnice ( silozuri, sere, grajduri, hale pentru psri, etc.)
Construcii speciale= toate celelalte categorii de construcii.
-lucrrii de ci de comunicaii ( strzi, osele, ci ferate, canale de navigaie, piste de
aterizare, etc.);
-lucrri de art pentru ci de comunicaie ( podee, poduri, tanele);
-lucrri hidrotehnice (diguri, baraje, canale, irigaii);
-lucrri diverse (linii electrice aeriene, couri de fum pentru fabrici, turnuri de rcire,
stadioane).
Lucrrile prin care se realizeaz construciile sunt, n general lucrri de zidrie.
MPARTIREA CLDIRILOR PE NLTIME SI
N PLAN ORIZONTAL.
mprirea cldirilor pe nlime
-Subsol, parter, etaje, pod.
mprirea cldirilor n plan orizontal: camere( dormitoare, camere de zi, buctrii,
cmri, depozite, ncperi pentru producie etc.)
Fig 1.
ELEMENTE DE CONSTRUCTII.
-de rezistent
-de compartimentare , de nchidere
,finisaj, instalaii aferente.
a. Elemente de rezistent
- asigur rezistenta si stabilirea
construciei, alctuind structuri de
rezistent.
Fundaia -- elementul de construcie
situat sub nivelul terenului natural ,
prin intermediul cruia se transmit
terenului de fundare ncrcrile ce
acioneaz asupra construciei.
Fundaii directe:
a) continue;
- cu descrcri pe reazeme izolate;
- cu izolaie pentru stlpi;
b) dup forma seciunii:
- dreptunghiulare;
- cu evazri ( trapezoidale)
- n trepte.
Indirecte ( de piloi)- cnd terenul bun de fundare se gsete la adncime mare.

2.Stlpii- elemente verticale ce preiau ncrcrile de la elementele ce se reazem pe ei

(grinzi, plci) si le transmit fundaiei.
Dup materialele din care se realizeaz, stlpii sunt : din lemn, metalici, din zidrie de
crmid, din beton armat ( monolit sau prefabricat). Stlpii din zidrie de crmid se pot
executa din zidrie obinuit sau zidrie armat.
Stlpii din zidrie obinuit se execut din crmizi pline aezate n rnduri orizontale, de
obicei cu tasarea rosturilor la fiecare rnd. Stlpii de rezistent au seciune minim 1 x1
crmid si numai cldirile cu un singur nivel pot avea seciunea de 1x1 crmid.

Fig 2.Alctuirea rndurilor unui stlp de

zidrie de 1,5 x 1,5 crmid rndul 1; b.
rndul 2
Fig. 3 Alctuirea rndurilor
unui stlp de zidrie de
1x1 crmid.
rndul 1 b. rndul 2
Stlpii din zidrie armat. Pentru a
spori capacitatea potent
a stlpilor din zidrie obinuit, fr a le mai seciona, se procedeaz la armarea zidriei.
Zidriile stlpilor pot fi armate transversal cu armturi aezate n rosturi orizontale sau
longitudinale, cu armturi aezate n rosturi verticale ale zidriei sau n exteriorul stlpilor;
armturile montate la exterior se nglobeaz ntr-un strat de tencuial
Arcele- elemete de construcie de tip bar cu axa curb( la acoperiuri deschiderii foarte
mari).
Punctele de rezemare ale arcului= nateri. Punctele cele mai de sus din axa simetriei=
cheie.
Legtura dintre cele dou extremiti= tirant. Suspendarea tirantului din loc n loc=montani.
Acele se execut din metal si din beton armat.
1-nasteri
2-cheie
3-tirant, 4 montant
4. Plansele- elemente de construcie
ce compartimenteaz cldirea pe vertical mprind-o n niveluri si nchizndu-le la partea
superioar. Sunt elemente portante , orizontale care, mpreun cu elementele portante
verticale alctuiesc structura de rezistent al cldirii.
Funciile planeelor
- compartimenteaz cldirea pe vertical;
-preia ncrcrile permanente care provin din greutatea proprie a pardoselilor si tavanelor, a
zidurilor despritoare neportante precum si ncrcrile utile corespunztoare destinaiei
ncperilor;
-transmit ncrcrile preluate la elementele portante verticale pe care le reazem;
-contribuie la stabilitatea general a construciei prin asigurarea rigiditii cldirii;
-contribuie la izolarea fonic si termic a ncperilor;servesc ca suport la izolarea hidrofug
a ncperilor cu procese umede si a acoperiurilor.
Pardoseala este stratul superior al planeului care formeaz suprafaa pe care se circul
n interiorul cldirii, fiind alctuit de obicei din urmtoarele straturi:
-stratul de uzur;
-stratul suport:
-stratul de izolare;
-stratul de egalizare.

Tavanul se realizeaz n mod obinuit prin tencuiala fetei inferioare a planeului si are rol
igienic si arhitectural prin faptul c realizeaz o suprafa neted si cu aspect plcut.
5.Scrile. elemente de construcie exterioare sau interioare alctuite dintr-o serie de
planuri orizontale, numite trepte , dispuse dup un plan nclinat(ramp) si din podete.
Elementele treptei: 1 treapta; 2 contratreapta;
3 .introdusul scrii.
Scrile interioare asigur legtura interioar
dintre nivelele unei cldiri, iar cele exterioare
asigur legtura ntre nivelul terenului si nivelul
parterului , la intrarea n cldire.
Balustrada. Este un parapet aezat la limita
interioar a treptelor si care are rol de a mri sigurana circulaiei.
Mana curent este o pies special montat la partea superioar a balustradei si asigur
sprijinirea n timpul urcrii sau coborrii.
6. Acoperisurile- reprezint elementele de construcii care nchid cldirile la partea
superioar si au rol de a le izola hidrofug ( mpotriva precipitaiilor atmosferice= si eventual
termic si fonic. n general se deosebesc dou categorie de acoperiuri si anume:
- acoperiuri cu pante, alctuite din una sau mai multe suprafee plane, curbe sau
combinate, care au o anumit nclinare fat de planul orizontal (panta acoperiului);
- acoperiuri-teras , cu pante foarte mici. Terasa este un acoperi cu panta pn la 6%,
realizat din ultimul planeu al cldirii ce constituie o nvelitoare de tip special care poate fi
circulabil si se aplic direct pe panseu.
Acoperiul este format din :
- arpant, sau elementul de rezistent care preia si transmite mai departe ncrcrile
provenite de la ntregul acoperiul;
-nvelitoarea, sau elementul de protecie , care vine n contact direct cu agenii exteriori;
-lucrri auxiliare de ventilate si luminare;
-lucrri de tinichingerie- pentru colectarea si conducerea ailor pe nvelitoare prin jgheaburi si
burlane.
7. Peretii- elemente de compartimentare si de nchidere pe orizontal care separ
ncperile cldirii ntre ele si respectiv interiorul cldirii de mediul nconjurtor.
Clasificare:
Dup materialele folosite:
- pereti din zidrie;
- pereti din beton (simplu sau armat);
- pereti uori din panouri cu alctuiri speciale ( aluminiu, azbociment, materiale plastice,
fii de B.C.A. etc.)
Dup rolul pe care l au n construcii:
- perei de rezistent sau portani, care susin unele elemente ale cldirii si transmit la
fundaie greutatea lor proprie precum si ncrcrile primite de la elementele ce se reazem
pe ei;
- perei neportanti care pot fi despritori sau de umplutur;
Dup poziia pe care o ocup n construcie:
- perei interiori, care au rol de compartimentare;
- perei exteriori, situai pe conturul cldirii, care se mai numesc si perei de faad.
Pereii exteriori de faad au unele elemente caracteristice cu rol de protecie sau decorativ
cum sunt: soclurile, solbancurile, ancadramentele, aticurile,etc.
Pereii aflai sub nivelul terenului se numesc de fundaie, sau de subsol cnd exist subsol.
Dac cldirea are form alungit n plan , pereii de la capete se numesc si timpane. Dac
un zid exterior se afl n limita terenului unui beneficiar, trebuie s aib forma plan, fr
ieituri, care se depeasc fata lui exterioar si fr goluri de usi si ferestre; un astfel de
perete se numete calcan.

Dup modul de execuie :

- realizai pe antier ( din zidrii diverse sau din beton monolit);
realizat din elemente prefabricate sub form de blocuri mari. Fii, panouri mari sau
elemente speciale, executate n fabrici si asamblate n antier.
n mod obinuit , pereii cldirilor se execut din zidrie de crmid sau beton si mai rar
din piatr. Pentru ca peretele s fie portant trebuie s aib grosimea minim de 25 cm.
b. Lucrri de construcii
1 .LUCRRI DE FINISAJ.
Lucrri de tmplrie ( ui sau ferestre). Tmplria cuprinde elemente de construcie, care
nchid golurile prevzute n perei pentru circulaie sau pentru luminarea si ventilarea
natural a ncperilor. Dup funcia ndeplinit tmplria se mpart n dou categorii : ui si
ferestre.
Uile sunt alctuite din dou pertu:
o parte mobil , care acoper golul uii numit canalul sau foaia uii;
o parte fix, care susine foaia uii si care dup modul de executare se numete toc sau
cptueal.
Lucrri de tencuieli si placaje. Tencuielile se palici pe suprafaa brut a pereilor,
tavanelor si alte elemente de construcie cu scopul de a le proteja si a le da un aspect mai
estetic. Ele sunt de dou categorii, umede si uscate.
Tencuielile umede sunt alctuite din straturi de mortar aplicate n stare plastic pe
suprafaa brut a elementelor de construcie si care dup ntrire formeaz o crust
compact si rezistent .
Tencuielile uscate sunt formate din plci sau panouri subiri , prefabricate , executate din
diferite materiale care se fixeaz pe suprafaa elementelor de construcii .
Placajele sunt lucrri de acoperire a pereilor cu plci alctuite din materiale ( ceramice,
pietre naturale, faian, materiale lemnoase, etc.) aezate dup anumite reguli. Placajele
ndeplinesc aceleai funcii ca si tencuielile ( protecie, decorative si izolaie ).
Pardoselile sunt elemente de construcie executate deasupra planeului de rezistent sau
al pmntului , formnd suprafaa pe care se circul n interiorul cldirii. Pardoselile sunt
alctuite din dou straturi : stratul de uzur sau pardoseala propriuzis ( pe care se circul)
si stratul suport ( nisip, pietri, zgur, beton simplu, beton slab armat).
2. LUCRRI DE IZOLATII
Au scopul de a proteja cldirile mpotriva efectelor duntoare de infiltraie ale apei ,
mpotriva frigului sau cldurii excesive sau mpotriva ptrunderii zgomotelor.
Izolaii hidrofuge - sunt lucrri prin care se realizeaz protecia mpotriva ptrunderii apelor
n interiorul cldirii. Materialele utilizate sunt hidroizolatorii: carbon bitumat, pnz bitumat.
Bitum, tencuieli impermeabile din mortar de ciment, eventual cu adaosuri hidrofuge.
Izolaii termice- au rol de a micora schimbul de cldur ntre interiorul unei cldiri si
exteriorul ei sau ntre diferite ncperi ale cldirii. Materialele utilizate: vata mineral, vata de
sticl, pluta , polistirenul expandat, etc.
Izolaii fonice - au rolul de a mpiedica ptrunderea zgomotelor n cldiri sau transmiterea
lor n afar.
3. LUCRRI DE INSTALATII
Pentru mrirea gradului de confort, cldirile sunt dotate cu:
-instalaii sanitare ( de alimentare cu ap sau canalizare);
-electrice ( servesc la distribuirea si utilizarea energiei electrice)
-de nclzire ( servesc la nclzirea cldirilor) si n unele cazuri instalatii de ventilatie;
-de gaze care servesc la aducerea gazului prin nclzire ;
-de colectare si ardere a gunoaielor;

-de ascensoare ( lift- circulaia ntre etaje).

4. COTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII
Prin cotarea unui element de construcii se nelege nscrierea n acel desen a dimensiunilor
pariale si totale necesare pentru determinarea precis si clar a tuturor elementelor
construciilor. Prin dimensionri se neleg: lungimi, limi, grosimi, adncimi, etc.
Elementele cotrii sunt:
COTA- care indic valoarea numeric a dimensiunii considerate ;
LINIA DE COT- care indic lungimile sau unghiurile la care se refer cota si pe care se
nscrie valoarea cotei respective;
LINII AJUTTOARE care marcheaz limitele poriunii cotate;
COTA DE NIVEL care indic valoarea diferenei de nivel dintre o fat a elementelor si un
repaos ales;
SIMBOLUL PENTRU NSCRIEREA COTEI DE NIVEL.
n desenul de construcii cotele se nscriu de obicei n centimetri , dac dimensiunea ester
sub 1 m , si respectiv n metri cu dou zecimale dac dimensiunea este peste 1 m.
Liniile ajuttoare pot s nceap direct de la reprezentarea elementului sau de la o distant
apropiat de acesta . n general , ele sunt perpendiculare pe liniile de cot si le depesc cu
aproximativ 2 mm.
Fig 4. mprirea unei cldiri pe acelai nivel

Sensul deschiderii uilor poate fi reprezentat si prin linie nclinat ( u ntredeschis ),

dac spaiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.

Observaii!!
Cotele nscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor n perei astfel:
limea golului/ limea golului.
n cercul de pe linia axei, se nscrie indicativul uii din tabelul de tmplrie.
Tabel.

PREGTIREA LOCULUI DE MUNC.

Generaliti despre organizarea lucrrilor de zidrie si tencuieli

Organizarea antierului.
antierul este spaiul n care se execut o construcie prevzut cu toate dotrile necesare.
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducere la timp a
materialelor, utilajelor si forei de munc precum si ordinea fireasc de desfurare a
procesului tehnologic. Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate
operaiile ce urmeaz a de desfura n antier:
-verificarea mijloacelor de munc ( maini, utilaje, nstelaii, dispozitive, scule, unelte etc.)
-verificarea materialelor si a elementelor auxiliare;
-instruirea echipelor de lucru n activitatea specific;
-curtirea, nivelarea si compactarea terenului;
-conduce executarea efectiv a lucrrii.
Planurile calendaristice stabilesc ordinea si termenele n care trebuie realizate lucrrile
precum si termenele de punere n funciune a obiectivului. O durat de execuie prea mare
duce la o folosire neraional a fortei de munc , a utilajelor si a dispozitivelor de lucru. O
durat de execuie prea scurt ar avea urmtoarele urmri:
-aglomerare a forei de munc peste limitele normale avnd ca efect irosirea timpului de
lucru, lipsa de proporie raional ntre fora de munc necalificat si cea calificat.
-ndesirea frontului de lucru si suprapunerea neraional a proceselor de lucru, avnd un
efect negativ asupra calitii lucrrilor precum si nerespectarea normelor de protecie a
muncii;
-aglomerarea utilajelor si folosirea lor neraional;
-consumarea unui volum de munc suplimentar pentru remedierea defectelor din cauza
nerepetrii procesului tehnologic;
-reducerea productivitii muncii pe toate planurile.
Elementele organizrii lucrrilor.
Divizarea procesului tehnologice de construcie.
Procesul tehnologic de construcie cuprinde toate lucrrile necesare pentru realizarea unei
construcii. El se compune din procesul tehnologic de lucru, dat de operaiile de lucru care
la rndul lor se compun din faze de lucru constituite din mnuiri ( micri de lucru).
Procesele tehnologice de lucru sunt lucrrile necesare pentru realizarea unei construcii
cum ar fi:
-terasamentele(spturi si umpluturi);
-turnarea betoanelor;
-zidrii;
-tencuieli;
-zugrveli;
-acoperisuri, etc.
Operatia de lucru. Procesul de lucru este format din operaii de lucru. Operaiile de lucru
pentru procesul tehnologic executarea zidriei de 1 crmid grosime se compune din
urmtoarele operaii de lucru: aezarea abstecurilor si ntinderea sforilor; ridicarea
crmizilor pe zid; aternerea mortarului pe zid; zidirea crmizilor.
Mnuirea sau micarea de lucru. Fazele de lucru se compun, de asemenea , din cteva
micri de lucru sau mnuiri. Faza de lucru luarea mortarului din targ se compun din
urmtoarele mnuiri:
-introducerea canciocului n mortar;
-ncrcarea canciocului cu mortar;
-scoaterea canciocului ncrcat cu mortar.
Formaiile de munc: Lucrrile de execuie de ctre muncitori care sunt organizai n
formaii de munc. Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim si uneori poate fi compus dintr-un singur muncitor. Formaiile de munc
sunt echipele si brigzile.

Echipa este formaia de munc format din mai muli muncitori si este condus de un sef
de echip. n cadrul echipei intr muncitori de diferite categorii, corespunztoare operaiilor
si fazelor de lucru pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calificarea superioar vor
executa operaii si faze mai complicate iar cei cu o calificare inferioar vor executa operaii
si faze mai simple.
Organizarea unei echipe puternice de tencuitori implic o echip bun de zidari si una care
s prepare si s aduc la punctul de lucru mortarul sau crmizile necesare.
Brigada se organizeaz n cazul n care sunt de executat lucrri mai mari si o echip nu
este suficient. n aceste cazuri echipa se grupeaz n formaii mai mari numite brigzi de
munc.
Brigada de specialitate constituit de obicei din 6-15 muncitori de aceeai specialitate
care execut toate operaiile unui proces tehnologic. De exemplu o echip de zidrie
execut zidria , prepararea mortarului, transportul mortarului si a crmizilor.
Brigada complex constituit de obicei din 20-45 muncitori de specialiti diferite avnd ca
scop executarea sarcinilor complexe. Brigada complex pentru beton armat execut
cofrajele ( confecionarea si montarea acestora) armarea betonului , betonarea, precum si
toate manipulrile si transporturile necesare. n acest caz brigada complex este compus
din echipe de betoniti sau zidari, dulgheri , ferari, mecanici, etc. Muncitorii de fiecare
specialitate au calificrile respective.
Organizarea locului de munc.
Locul de munc este poiunea de lucru unde o formaie de munc i desfoar activitatea.
Locurile de munc se mpart n zone de lucru astfel:
Zona de lucru care este zona de micare a muncitorului n care ei execut toate fazele si
operaiile procesului tehnologic;
Zona materialelor este zona n care se aeaz stivele de materiale alternnd cu utilajele,
sculele si uneltele necesare. Zona materialelor este apropiat de zona de lucru si are o
lime de 0,65-0,70 m , iar ntre trgurile de mortar si stivele de crmizi, se las treceri de
0,25-0,30m.
Zona de transport este zona pe acre se realizeaz transportor materialelor si are o lime
de 1,25m.
Frontul de lucru. Fiecrei persoane i se repartizeaz un front de lucru ceea ce ar reprezenta
ca exemplu o poriune dintr-un zid care trebuie realizat ntr-un schimb. Lungimea frontului
de lucru trebuie bine aleas a.. muncitorii s nu se stnjeneasc ntre ei.

De exemplu la executarea unei zidrii exterioare fr goluri, de 2

crmizi grosime si

1,20 m nlime, este necesar s se aeze pentru fiecare metru liniar de zidrie 300 de
crmizi. Socotind c zidarii lucreaz pe o poriune a lucrrii timp de 4 ore, si c producia
unei echipe de 2 zidari este de 5000 crmizi pe zi, lungimea frontului de lucru pentru un
schimb este:
5000caramizi 4ore
8 9m ( lungime de zidrie).
8ore 300caramizi
Frontul de lucru se exprim , pentru zidrie n m sau m3 , pentru tencuieli n m2.
Lungimile medii ale frontului de lucru pentru diferite operaii sunt prezentate n tebelul
urmtor:
Nr. crt

Denumirea lucrrii

Lungimea
frontului
de
lucru( pe un muncitor de
echip)m

1
2
3

Zidrie de crmid( de 2 crmizi

grosime)
Turnarea betonului n planee
Tencuieli n funcie de metoda de execuie

10-15
25-30
40-200

Pentru executarea zidriei sunt necesare diferite procese de lucru care se grupeaz astfel:
Lucrri pregtitoare care asigur executarea zidriei si cuprind : stingerea varului;
circularea si splarea nisipului;prepararea mortarului; aprovizionarea pe antier a
materialelor, sculelor si utilajelor.
Lucrri ajuttoare, care au ca scop pregtirea si aprovizionarea locului de munc,
cuprinznd: aducerea materialelor la locurile de munc; pregtirea sculelor, a uneltelor si a
dispozitivelor; aducerea, montarea si demontarea sculelor.
Lucrri de zidrie propriu-zise care constituie procesul de lucru principal, cuprinznd:
aezarea abstecurilo si ntinderea sforilor; ridicarea crmizilor pe zid; ntinderea mortarului
pe zid; aezarea crmizilor n rnduri si formarea rosturilor.
Toate aceste lucrri se pot executa n acelai timp sau unele dup altele, ntr-o ordine ct
mai clar pentru a se desfura fr ntrerupere.
Lucrri care se execut chiar la punctul de lucru al zidarului:
-montarea schelelor;
-aprovizionarea cu materiale si aducerea mijloacelor de lucru;
-zidria propriu-zis.
Sectoarele si etajele de lucru
Sectoarele de lucru .- sunt poriuni ce se obin prin mprirea cldirii n plan orizontal
unde lucrrile se execut de ctre echipe sau brigzi. Cnd lucrrile se execut prin
folosirea brigzilor, fiecrei brigad i se distribuie mai multe sectoare ce constituire frontul
de lucru al brigzii respective. Dac lucrrile se execut ntr-un singur sector de lucru,
fiecare dintre cele trei procese de lucru trebuie executate n schimburi diferite. Cnd
lucrarea se mparte n dou sectoare de lucru, n primul sector se aprovizioneaz
materialele si se monteaz schela, iar n al doilea sector se execut n acelai timp zidria.
Cnd lucrarea se execut n trei sectoare de lucru, n primul sector se aprovizioneaz
materialele si se aduc mijloace de lucru, iar n acelai timp, n al doilea sector de monteaz
schela si n al treilea se execut zidria.
Etajele de lucru: se obin prin mprirea lucrrii pe nlime. n cazul zidriei din crmid,
etajul de lucru nu trebuie s depeasc 1,20 m nlime, deoarece la o nlime mai mare ,
zidarul lucreaz greu , fiind mai avantajos n acest caz ca el s lucreze pe schel.
Metode de organizarea a lucrrilor
Metoda de lucru n paralel, prin aceast metod n toate sectoarele acelai proces de
munc n acelai timp.
Metoda de lucru n succesiune - n acest caz lucrrile dintr-un sector ncep numai dup
ce s-au terminat toate lucrrile n sectorul anterior.
Metoda de lucru n lan arat c o brigad dup ce a terminat un proces de lucru ntr-un
sector, se mut n urmtorul sector repartizat si va executa succesiv acelai proces de
lucru. Dup prima brigad va urma brigada urmtoare care va executa lucrrile n acelai
mod.
Fisele tehnologice
Pentru ca o lucrare s fie de bun calitate trebuie respectate regulile cu privire la
organizarea si executarea lucrrilor cuprinse n fisa tehnologic.

Fisele tehnologice cuprind:

-descrierea procesului de lucru;
-succesiunea operaiilor care compun procesul tehnologic, adic metoda de organizare a
lucrrilor pe operaii, faze si mnuiri;
-criterii pentru alegerea celor mai bune metode de munc;
-condiii tehnologice de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc;
-reguli de protecie a muncii , de prevenire si stingere a incendiilor;
-schema organizrii lucrrilor si a locului de munc;
-schema mecanizrii lucrrilor;
-necesarul forei de munc;
-consumul de materiale( m3, m2 sau m de lucrare);
-unelte si utilaje necesare;
-instrumente de msur si control.
Materiale utilizate la lucrrile de zidrie si tencuieli
Agregate naturale pentru mortare si betoane
Agregatele naturale sunt acele materiale care mpreun cu lianii ( var, ciment, etc.) si cu
ap, prin organizare dau natere la mortare si betoane. Principalele agregate naturale
utilizate la prepararea mortarelor si betoanelor sunt nisipul, pietriul si balastul dup ce , n
prealabil, au fost trecute printr-un proces de concasare splare si sortare.
n urma sortrii agregatelor , si n funcie de granulaia acestora , se obin urmtoarele
sorturi:
sort 0-7 mm(nisip);
sort 7-15 mm;
sort 15-30 mm;
sort 30-70 mm;
sort 0,2-70 mm.
Agregatele pentru construcii trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie curat s
nu conin argil sau resturi organice. Nisipul care las urme de impuriti dup frecarea
ntre palme se va spla nainte de a fi utilizat; s provin din roci rezistente adic s fie
aspru la pipit iar la frecarea ntre degete s scrii;granulele trebuie s aib o form
rotunjit pentru a se asigura prepararea si turnare uoar a betoanelor.
Dispozitivele agregatelor n antier se face pe platforme plane, bine curite si cu o uoar
pant ce permite scurgerea apelor.
Balastul este amestecul natural de nisip si pietri , componenta granulaie fiind variabil.
Balastul de bun calitate conine granule ntre 0,2-7 mm n proporie de 1/3 din cantitatea
total iar mrimea granulelor s nu depeasc 70mm.
La prepararea betoanelor simple se folosesc agregate cu granulaie pn la 30mm.Pentru
betoane armate se utilizeaz agregate cu granulaie de pan la 15 mm.
Piatra natural pentru construcii:
Piatra neprelucrat-este piatra ce se folosete aa cum se gsete n natur , este o
piatr brut , avnd forma unor blocuri neregulate ce nu au suferit operaii de prelucrare
special . Ea se utilizeaz la executarea zidriilor .
Piatra prelucrat ( fosant ) este piatra care nainte a fi folosit se utilizeaz sub form
de moloane care sunt blocuri de piatr avnd fata vzut cioplit din gros sau lucrat fin n
diferite moduri , iar fetele laterale sunt cioplite sau lucrate la echer pe o adncime de 3-7 cm
.Piatra prelucrat se folosete la executarea zidriei sub urmtoarele forme:
- biltari , care sunt blocuri fasonate dup forma bolilor sau arcelor care urmeaz a fi zidite;
- pietre de talie , care sunt blocuri de piatr de form regulat la care 4,5 sau chiar toate
fetele sunt prelucrate iar una din dimensiuni este de cel putin 70 cm.
Aceste plci se folosesc la execuia zidriilor aparente.

- plci de piatr, sunt pietre tiate n plci cu grosime mic (max 12 cm ) n raport cu
celelalte dimensiuni si se folosesc la placri sau pardoseli.
-Piese decorative , sunt pietre de form special (cornie,glafuri, etc.) finisate ngrijit ,
utilizate ca elemente ornamentale.
-Piatra natural pentru construcii trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
-S fie omoloag, curat , fr puncte de alterare, fr cuiburi sau puncte de pmnt;
-S nu fie poroas, si s nu prezinte fisuri;
-S aib rezistenta corespunztoare;
-S nu se distrug sub aciunea succesiv a ngheului si dezgheului;
-S aib un sunet clar la lovitur;
-S fie neted n sprturi si s prezinte muchii vii.
Materiale ceramice.
Sunt materialele fabricate din piatr argiloas avnd n compoziie nisip, zgur, rumegu
etc. , arse la temperaturi nalte , obinndu-se astfel produse rezistente si durabile. Aceste
materiale se utilizeaz sub form de crmizi de digerate forme si dimensiuni.
Fabricarea crmizilor
Crmizile se pot fabrica:
-manual, n acest caz se obine o crmid de mn, poroas si de rezistent redus ce se
folosete mai puin;
-mecanic, obinndu-se o crmid presat, cu porozitate redus, si rezistent mare , foarte
folosit n lucrrile de construcii.
Tipuri de crmizi.
Crmizi pline presate pe cale umed
Au
forma
unui
paralelipiped
dreptunghic cu muchii drepte si fete
plane.
Crmizile pline pot fi cu guri sau
fr guri. Gurile practicate n
crmizi au o form prismatic sau
cilindric, sunt perpendiculare pe fete
de aezare
a crmizii si sunt
repartizate uniform . Ele au rolul de a
micora
greutatea
crmizii
,
micoreaz durate de utilizare , iar
aerul rmas n aceste guri n urma
zidirii are rol de strat protector mpotriva zgomotului si a frigului. Suprafaa total a seciunii
gurite nu depete 15% din suprafaa de aezare a crmizii.
Fig 5 Crmizi pline presate pe cale umed, plin si cu guri de uscare.
Crmizile cu grosimea de 88mm se fabric numai cu guri de uscare . Trei crmizi cu
grosimea de 88mm echivaleaz cu patru crmizi cu format normal, cu grosime de 63mm.
n tabelul urmtor sunt date dimensiunile crmizilor pline presate pe cale umend:
Tip
Dimensiunea crmizii mm
Abateri limit
Tolerante
mm
admisibile
la
crmizile
din
Negative
Pozitive
acelai lot mm
63
Lungimea l- 240
-6
+5
10

88

Limea b- 115

-6

+4

nlime (grosime) h- 63

-3

+3

Lungimea

-6

+5

10

l- 240

Limea b- 115

-6

+4

nlime (grosime) h- 88

-4

+4

Pentru o bun zidrie , crmizile trebuie s aib urmtoarele caracteristici:

S prezinte o structur omogen , adic n sprtur crmida trebuie s aib o granulaie
fin, o porozitate redus, fr crpturi sau goluri, si o culoare uniform;
S nu conin granule de var mai mari de 2mm care sub influenta apei, se pot umfla ducnd
la distrugerea crmizii, s nu conin alte substane care s apar ulterior pe perei sub
form de pete;
La lovirea cu ciocanul s aib un sunet clar , metalic: un sunet dogit ar indica existenta de
crpturi sau a arderii incomplete;
S se poat ciopli uor, la lovirea cu ciocanul s se sparg dup suprafee plane;
S fie respectate dimensiunile standard;
S reziste la compresare, la uzur si la aciunea agenilor externi.
Dup aspectul exterior crmizile se sorteaz n trei caliti conform tabelului:
Caracteristica
Condiiile admisibile
Calitatea A
Calitatea I
Calitatea II
1
2
3
4
Strmbarea maxim a muchiilor si a fetelor 3
4
5
(sgeata), n mm
tirbituri la muchii, colturi si fete
Dou
fete
vzute
fr
tirbituri
Cimentul.
Este un liant mineral, produs pe cale artificial prin arderea unui amestec de roci n
cuptoare speciale la temperaturi de circa 14000C. Prin ardere se obine produsul numit
clincher, care prin mcinare d natere la praful de ciment. Aceste se livreaz sub forma
unor pulberi fine, din care, prin amestecarea cu ap , se obine o past plastic. Aceast
past trece din stare plastic n sare solid , ca urmare a fenomenelor chimice care se
produc n timp, sub aciunea apei.
Trecerea cimentului din stare plastic n stare solid are loc n dou etape:
-prima etap numit priza cimentului dureaz cteva ore ( n funcie de sortul cimentului),
paste de ciment si pierde plasticitatea iar priza cimentului este nsoit de o mare degajare
de cldur;
-etapa a doua, numit ntrirea cimentului, dureaz o perioad mai ndelungat si se
caracterizeaz prin faptul c pasta de ciment devine solid iar rezistenta cimentului creste
continuu.
Cea mai important caracteristic a cimentului este marca cimentului care se exprim n
Kgf/ cm2 si arat rezistenta de rupere la compresiunea stabilit asupra unui cub cu latura de
7,07 cm confecionat din mortar cu ciment si nisip, dup 28 de zile. Temperatura a care se
pstreaz cuburile este de 15 0C.
Cimentul portland- se obine prin mcinarea fin a cimentului portland, obinut prin
arderea pn la topirea parial a unui amestec dozat si omogenizat de materii prime, n
care predomin oxidul de calciu si bioxidul de siliciu. Aceasta se fabric n dou caliti:
P400 si P500, ale cror simboluri reprezint valoarea minim a rezistentei la compresare
dup 28 de zile.
Cimentul portland cu ntrire rapid: se obine prin mcinarea fin a unui clincher de
compoziie special. Se fabric n dou caliti: RIM 200 si RIM 300 , si se caracterizeaz
prin aceea c n primele zile , rezistentele mecanice cresc repede ceea ce face ca
decofrarea s se poat face dup 1-2 zile de la turnare.

Cimentul metalurgic- se obine prin mcinarea fin a clincherului portland , mpreun cu

un adaos de 20-30% zgur granulat de furnal. Se fabric ntr-o singur calitate M400.
Cimentul metalurgic poate nlocui cu succes cimentul portland.
Cimentul portland cu adaos de zgur granulat
de furnal: se obtine dintr-un amestec de clincherul
portland si 6-15% zgur granulat de furnal si se
fabric n dou caliti: PZ 400 si PZ 500 folosinduse la turnarea elementelor cu decofrare rapid.
Cimentul alb- se obine prin mcinarea fin a
clincherului portland de culoare alb, amestecat ci
gipsul necesar pentru reglarea timpului de priz.
Se produce ntr-o singur calitate PA300 si se
folosete la prepararea betoanelor si a mortarelor
pentru pardoseli cu un aspect deosebit.
Depozitarea cimentului - cimentul se livreaz
ambalat n saci de hrtie cu greutatea de 50 kg pe
care se marcheaz calitatea si simbolul acestuia .
La nelegerea dintre productor si beneficiar
cimentul poate fi livrat si vrac. Pe antier cimentul
este depozitat n magazii nchise, cu pardoseli
duble, izolate mpotriva umiditii. Pardoseala se
ridic la minim0,30m deasupra solului. Sacii de
ciment sunt suprapui pe cel mult 10 rnduri. ntre
stive si pereii exteriori ai depozitelor se vor lsa un
spaiu liber de circa 0,50 m iar intre stive se va lsa spaiu de circulaie.

PREPARAREA MORTARULUI.
Mortarele sunt amestecuri bine omogenizate de liani nisip si ap,care se ntresc aerian
sau hidraulic, n funcie de natura liantului utilizat. Acestea servesc la legarea ntre ele a
pieselor de construcie, pentru a forma piese de construcie , caz n care se numesc
mortare de zidrie. Mortarele de zidrie servesc la protejarea , nfrumusearea sau
ntreinerea pieselor de construcii.
ntr-un mortar , partea activ este liantul , iar partea inert ( care nu iau parte al reaciile
chimice) este nisipul.
Clasificarea mortarelor:
1.Dup greutatea specific aparent:
-mortare grele ( peste 1.800 kg/m3);
-mortare semigrele ( de greutate mijlocie 1500-1800 kg/m3);
-mortare uoare ( 1000-1500 kg/m3);
-mortare foarte uoare ( sub1000 kg/m3);
2.Dup natura liantului:
-mortar de argil;
-mortar de var simplu;
-mortar de var ciment;
-mortar de ciment ( cu adaos de argil sau var);
-mortar de baz de ipsos.
3.Dup numrul lianilor folosii:
-mortare simple;
-mortare complexe ( mixte).
4Dup dozaj:
-moratre grase (1:1 -1:2);

-mortare mijlocii ( 1:3 -1:5)

-mortare slabe (1:5- 1:7)
5Mortare speciale
-mortare decorative;
-mortare rezistente la coroziune;
-mortare termoizolante;
-mortare refractare.
6.Dup consistent:
-mortare vscoase;
-mortare plastice;
-mortare fluide.
7.Morterele pentru zidrie se mai pot clasifica si dup modul de ntrire a lianilor:
-moratre aeriene ( nehidraulice) la care lianii folosii se ntresc numai n aer ( var, ipsos si
argil). Aceste mortare nu se mai folosesc la zidrii plasate n locuri lipsite de aer sau
supuse umezelii continue;
-mortare hidraulice la care lianii se ntlnesc att n aer liber ct si n ap , mortarele
preparndu-se cu ciment sau var hidraulic.
Mortarele pe baz de var se prepar din nisip , var past si ap. Nisipul trebuie s fie
curat si s aib o granulometrie potrivit. Varul past va proveni din var bulgri bine stins.
La acest mortar este preferat varul fluidizat n instalaii mecanice speciale, unde se
amestec mai bine cu nisipul, acoperind granulele acestuia si dnd mortarului calitatea de a
fi foarte omogen. Mortarul pe baz de var va fi folosit atta timp ct este proaspt , adic
nainte de a ncepe priza si ntrirea . Din acest motiv el se prepar din cantiti care pot fi
consumate n timp de 12 ore. Dac se ntmpl s rmn mortar pentru a doua zi , el va fi
ferit de aer si uscciune.
Mortarul pe baz de ciment se prepar din nisip, ciment si ap. Prepararea se face n
dou faze : nti se prepar amestecul uscat de ciment si nisip; dup ce este bine
amestecat cptnd o culoare uniform , se adaug ap amestecndu-se pn la obtinerea
unei paste omogene.
Conditii tehnice care trebuie ndeplinite de mortarele pentru zidrii si tencuieli:
Acestea se refer la o serie de caracteristici pe care le au mortarele si anume:
-consistenta;
-plasticitatea;
-segregarea;
-durata ntririi;
-contractia;
-adeziunea;
-rezistenta la compresiune.
Fig. 5.
1.Consistenta mortarului este caracteristica mortarului care
depinde de coninutul de prti fine ale nisipului, de ciment sau var si
de cantitatea de ap folosit la amestecare. n funcie de dozajul
acestora , mortarele pot fi vrtoase, plastice sau fluide.
Consistenta se determin cu ajutorul conului etalon din fig 5. n
laboratoarele de antier. Conul etalon se compune dintr-o parte
conic, gafat pe partea lateral n centimetri, la care se ataeaz
un mner de eav. Este confecionat din tabl galvanic iar n
interiorul conului se afl plumb care aduce conul la greutatea de
300gr.
Pentru a determina consistenta mortarului , conul se aeaz n
poziie vertical pe suprafaa mortarului. El este lsat s se
scufunde liber , sub propria greutate iar cnd micarea a ncetat ,

se citete numrul de gradaie pn la care conul s-a scufundat. Astfel, consistenta

mortarului reprezint numrul de centimetri cu care s-a scufundat conul. Pentru ca diferite
zidrii si tencuieli s poat fi lucrate usor, si s fie rezistente , consistenta mortarului trebuie
s fie cuprins n anumite limite, conform STAS 1030-70:
Tipul zidriei
Zidrie din crmizi sau blocuri pline
Zidrie din crmizi sau blocuri ceramice cu goluri
Zidrie din piatr sau blocuri de beton compact
Zidrie din blocuri mici si plci de beton celular autorizat
Tipuri de tencuieli manuale
Pentru sprit
Pentru grund
Pentru stratul vizibil

Valoarea
consistentei cm
8-13
7-8
4-7
11-12
12-13
9-11
13-14

Plasticitatea: este denumit si ca lucrabilitatea mortarului si const n posibilitatea acestuia

de a lua orice forme , deci de a putea fi prelucrate uor. Cu ct mortarul conine mai mute
pri fine si liant , cu att este mai plastic , si mai uor de prelucrat. Plasticitatea mortarului
se mrete prin adugarea cantitilor mai mari de nisip si de liant. Mrirea plasticitii
mortarului se poate face si prin adugarea de var sau argil.
Segregarea: este tendina de separare a prilor fine ale nisipului si cimentului de
granulele mari de nisip, care dup un anumit timp , se las la fundul varnielor, containerelor
, roabelor sau gleilor in care este depozitat sau transportat mortarul. Prin segregare se
pierde calitatea mortarului de a fi omogen, motiv pentru care nainte de a fi pus la lucru,
acesta trebuie amestecat din nou. Pentru micorarea gradului de segregare , n condiii de
laborator se iau msuri cum ar fi: adugarea de liant sau scoaterea unui anumit procent de
granule mari sau mai mici.
Durata ntririi: este timpul necesar pentru ca mortarul s capete o anumit rezistent la
compresiune. Acest timp depinde de urmtorii factori:
-natura liantului, astfel mortarele de ipsos se ntresc foarte repede , cele de ciment mai
puin repede iar cele de var foarte ncet;
-consistenta mortarului, mortarele fluide cu mai mult ap si mai mult nisip fin se ntresc
mai ncet dect cele vscoase;
-temperatura aerului, pe timp friguros mortarele se ntresc mai ncet deoarece evaporarea
apei din mortar se face mult mai greu.
Contracia: aceasta se caracterizeaz prin micorarea volumului care se observ n
momentul n care au aprut fisuri si chiar crpturi n mortarul din rosturile zidriei, fapt ce
duce la micorarea rezistentei zidriei. Contracia este mare n special la mortarele cu dozaj
mare de ciment si prea fluide. Mortarele cu liani care se ntresc ncet si cu o compoziie
granulometric bun a nisipului, se contract puin. Contracia se mpiedic prin folosirea
unui nisip cu granulometrie bine aleas si printr-un mic adaos de var . n general mortarele
vscoase se contract foarte puin.
Adeziunea: este proprietatea mortarului de a adera la suprafaa crmizilor, blocurilor mici,
etc. n caz contrar , zidria nu capt rezistenta necesar , producndu-se o alunecare a
rndurilor de crmizi pe mortar, att pe lungime ct si pe limea zidriei. Adeziunea
mortarelor depinde de natura liantului si de natura categoria si calitatea crmizilor sau a
altor materiale care se folosesc n zidrie. Mortarele cu ntrire rapid , ader mai slab
dect cele cu ntrire mai lent iar cele cu consistent vrtoas ader mai greu la crmizi
sau beton dect cele cu consistent plastic.
De asemenea mortarele ader slab la crmizile duble presate pentru faade , dac
acestea nu sunt bine udate nainte de a fi folosite n zidrie. Un material de zidrie cu fata

poroas si cu grad bun de absorbie a apei ader bine cu mortarul, iar zidria rezultat este
rezistent.
Rezistenta la compresiune: se determin pe cuburi cu latura de 7,07cm si se msoar
prin fora de compresiune pe care o poate suporta un asemenea cub de mortar de 1 cm 2 de
suprafa supuse acestei forte pn la rupere. Rezistenta la compresiune variaz ,
mrindu-se n timp, pe msur ce mortarul se ntrete. Rezistenta la compresiune a
mortarului de ciment si a mortarului de ciment cu adaos de var sau argil , determinat
dup 28 de zile de la preparare, se numete marca mortarului. Dac rezistenta se
determin dup 3 zile de ntrire, si se constat c nu se ajunge dect la 25 % din marca
mortarului , iar dup 90 de zile se poate ajunge cu 30% mai mare dect marca mortarului.
n funcie de rezistenta minim la compresiune stabilit dup 28 zile de la prepararea
mortarului , acesta se clasific n urmtoarele mrci: M4,M10, M25, M50 si M100. Deoarece
mortarele de var nu se ntresc dup 28 de zile , ci dup 90 zile, cnd se obine rezistenta
minim la compresiune de 4 Kgf/cm 2, adic au marca 4 , se consider c la 28 de zile,
mortarele de var au marca 2 adic rezistenta minim la compresiune este de 2 Kgf/cm2.
Prepararea mortarului.
Compoziia mortarelor este nisipul amestecat cu liant n prezenta apei,care au proprietatea
de a se ntri dup un anumit timp , obinndu-se o anumit rezistent. Lianii folosii la
prepararea mortarelor sunt: cimentul , varul ,ipsosul si argil.
n funcie de numrul de lianii folosii , mortarele pot fi:
-simple, cnd este folosit un singur liant;
-mixte , cnd se folosesc doi liani.
Materialele ce intr n componenta mortarului se amestec ntr-o anumit proporie,
calculat n volume sau n greutate. Aceast proporie se numete dozaj si se stabilete
printr-o reet dat de laboratorul de antier n raport cu lucrarea la care trebuie ntrebuinat
mortarul, cu rezistenta pe care trebuie s o capete dup ntrire si n raport cu condiiile
climatice.
Alegerea lianilor si a adaosurilo, alegerea nisipului si stabilirea dozajului pentru mortarele
de zidrie se face n funcie de : marca mortarului cerut de proiect, lucrabilitatea necesar,
mijloacele de transport, natura crmizilor sau a altor materiale de zidit, termenele de
execuie a zidriei, umiditatea mediului si temperatura aerului, precum si condiii specifice
construciei si regiunii.
n tabele sunt prezentate dozajele pentru cteva tipuri de mortare si cantitile de materiale
pentru 1 m3 de mortar de zidrie.
Marca
mortarului
4
10
10
25
50
100
Marca
4
10
25

Tipul mortarului
( dup lianii
folosii)
Var
Var-ciment
Ipsos-var
Ciment-var
Ciment-var
Ciment
Tipul
morarului
Var
Var-ciment
Ciment-var

Dozajul n prti -volume

Ciment
Var
gras
past
1
1
1
0,5
1
0,7
1
0,4
1
-

Cantitile de materiale
Ciment
Var past
marca 300 kg m3
0,300
123
0,100
175
0,100

Kg
390
130
130

Ipsos
de Nisip
construcie
3-4
10
1
3
7
5
4

Nisip
m3
1,030
1,030
1,030

Kg
1340
1340
1340

50
100

Ciment-var
Ciment

245
360

0,080
-

105
-

1,030
1,030

1340
1340

Observaii:
Cnd se folosete cimentul marca 400 sau 250 , dozajul se corecteaz prin micorarea ,
respectiv mrirea cantitii de ciment cu 10 %
Cantitile prezentate n tabelul de mai sus sunt numai informative, ele variind n funcie de
granulozitatea nisipului si de consistenta morarului. Cantitile exacte se stabilesc prin
ncercri efectuate n laboratorul de antier.
nainte de prepararea mortarului , se face urmtoarea pregtire:
Aprovizionarea cu materiale ( nisip, var , ciment sau ipsos);
Executarea varniei de mortar sau instalarea malaxorului de mortar;
Instalarea conductei de ap sau alimentarea cu cisterna;
Aducerea cutiilor pentru msurat nisip si liant.
Att la prepararea manual ct si la cea mecanizat se va avea n vedere urmtoarele
conditii:
Dozarea exact a componentelor mortarului;
Amestecarea mortarului pan la omogenizare;
Obinerea unui ct mai bune lucrabilitti.
Mortarul de ciment face priz si se ntrete mult mai repede dect cel de var , priza si
ntrirea depinde de cimentul folosit. Din acest motiv, acest mortar se va prepara n cantiti
reduse, si pe msura ntrebuinrii lui. Mortarul rmas dup 1 or de preparare, nu mai
poate fi folosit , priza si ntrirea cimentului nu mai poate fin mpiedicat prin udarea
mortarului sau ferind-ul de aer, cum se procedeaz n cazul mortarului de var. Mortarul de
ciment se ntrebuineaz la unele zidrii de piatr si de crmid , la unele tencuieli si
lucrri speciale si la mbinarea elementelor prefabricate.
Mortare pe baz de ipsos sunt mortare preparate fr nisip , se folosesc la executarea
tencuielilor gletuite, ornamentele si profirelor. n cazul n care acest mortar este amestecat
cu nisip si var el se poate folosi la zidria blocurilor de beton sau a plcilor pe baz de
ipsos .
Nu se permite a se aduga ipsos n mortarul de ciment deoarece prin ntrire , cimentul
se contract iar ipsosul se dilat ceea ce mpiedic legtura ntre ele.
Mortarele pe baz de argil se obin din argil si nisip, amestecate n anumite proporii
stabilite de ctre laboratorul de antier si frmntate cu ap pentru ai mri rezistenta , n
mortar se mai adaug paie, clt, etc. Aceste mortare se folosesc la lucrri de mic
important si ferite de ap cum ar fi cldirile zootehnice. Un mortar pe baz de argil mai
rezistent este mortarul n care se adaug var. acest mortar se ntrebuineaz la executarea
zidriei din blocuri de pmnt si la tencuirea unor perei , dar tot la lucrri de mic
important.
De obicei la mortar dozajul se noteaz prin raportul dintre volumul de liant si cel de nisip,
prima cifr reprezentnd totdeauna volumul de liant.
n cazul mortarelor compuse prima cifr a dozajului se refer la liantul principal, a doua la
liantul secundar, care se consider ca adaos, iar ultima la nisip. Astfel la prepararea
mortarului de ciment , se ia o parte de ciment , 0,3 pri var past si 4 pri nisip: (1:3:4).
Clasificarea mortarelor grele se face dup tipul liantului , si la acelai fel de liant , dup
raportul dintre cantitatea de liant si cantitatea de nisip din amestec , adic dup dozajul
liantului n mortar. Felul liantului se aleg dup natura pietrei de construcii , dup locul
piesei de construit , si dup solicitrile la care va fi supus n timpul exploatrii.

Fig.6 Executarea ramificaiei a dou zidrii de crmid, cu legtur la fiacre rnd.

Fig.7 Executarea ncrucirii zidriilor
crmid cu legtur la fiecare rnd.

de

Fig. 8Executarea ncrucirilor dintre zidria de crmid si cea d 1 crmid.

Fig.9
Executarea ramificaiei n unghi drept ntre dou zidrii de 1 crmid , executate cu
legtur la fiecare rnd.

Fig. 10 Executarea ncruciat a dou elemente de zidrie cu grosimea de o crmid

Fig.11 Executarea coltului dintre zidria de o crmid si cea de crmid.

Fig. 12Executarea coltului dintre dou

zidrii de o crmid.

Fig.13 Executarea coltului a dou zidrii de 1 crmid cu legtur la fiecare rnd.

Fig.14 Executarea coltului format de o zidrie de o crmid si una de 1 crmid cu

legtur la fiecare rnd; Executarea coltului n unghi ascuit a dou zidrii de 1 crmizi,
cu legtur la fiecare rnd.

Aternerea mortarului pe zid.

Prin aceast operaie , mortarul este ntins si nivelat pe zid El este luat din targ sau
gleat cu canciocul sau lopata-canciog si pus pe zid de
unde este ntins si nivelat cu mistria. Mortarul este ntins si
nivelat n lungul si latul zidriei pe toat limea zidului , n
suvite subiri.
Aezarea( niruirea crmizilor pe zid)- pentru creterea
productivitii muncii , este necesar ca materialul pentru
zidit , s se afle pe ct posibil la ndemna muncitorului. Se
va cuta ntotdeauna s se elimine timpii mori.
Tierea crmizilor: La executarea zidriilor , fie la captul
lor sau la colturi , fie la goluri , este necesar s se foloseasc buci de crmid ( ,1/2 si
). Aceste buci avnd anumite forme , se obin prin tiere. La tierea transversal a
crmizilor, se procedeaz astfel: se face mai nti o cresttur cu ciocanul pe fetele
crmizilor aplicndu-se apoi lovituri uoare cu ciocanul dup aceste linii. Cnd crmida
urmeaz a fi tiat la jumtate , ea se tine n mana stng astfel ca linia de tiere s fie la
mijlocul palmei. Cnd crmida urmeaz a fi tiat n pri neegale , ea se aeaz pe
palme, astfel nct partea ei cea mai mare s fie aproape de corp. Piciorul stng se va
rezema pe un obiect mai ridicat iar mana stng sprijinit n cot pe genunchele stng.
Piciorul stng se va rezema pe un obiect mai ridicat,iar mana stng sprijinit n colt pe
genunchele stng. Dup aceea , crmida se taie lovind cu ascuiul ciocanului pe
cresttur , perpendicular pe suprafaa crmizii. Tierea bucilor se face cu lovituri
aplicate pe muchia crmizii , adic pe fata ngust a acesteia Ciocanul se va tine
perpendicular pe fata crmizii , deoarece, cnd nu este inut astfel, crmida se rupe dup
linii strmbe fr a se tia dup crestturi.

Profilarea crmizilor prin cioplire se execut dupa ce s-a trasat pe crmid, lina de
tiere. Ciocanul bine ascuit , va fi inut totdeauna perpendicular pe suprafaa crmizii
dup care se taie, astfel nct crmida s nu se sparg alturi de liniile trasate. La cioplire
, crmida se proptete cu un capt pe piciorul stng , ceva mai sus de genunchi.
Aezarea ( niruirea) crmizilor pe zid: Pentru cresterea productivitii muncii , este
necesar ca materialul pentru zidit , s se afle pe ct posibil , la ndemna muncitorului. Se
va cuta ca ntotdeauna s se elimine timpii mori.
Tasarea crmizilor si formarea rosturilor:Zidria crmizii se poate face cu ajutorul
mistriei sau fr. n ambele cazuri, zidria se poate face n moduri deosebite , dup cum
irurile de crmizi sunt marginale ( exterioare si interioare) sau de umplutur si dup felul
de formare a rostului vertical.
Zidria crmizilor cu mistria: nainte de a aeza crmida , zidarul ntinde mortarul cu
mistria pe rndul de crmizi , dup aceea adun o
cantitate din mortarul ntins ctre muchia vertical a
crmizii zidite mai nainte pentru a forma rostul
vertical. Aeaz apoi crmida pe mortar ,
mpingnd-o ctre cea zidit anterior si lovind-o
uor cu mnerul mistriei, dup care ndeprteaz
mortarul esit din rosturi , iar la urm niveleaz si
cur cu mistria mortarul de pe fata zidriei.
Zidarul tine tot timpul mistria n mn , iar cu
cealalt aeaz crmida pe mortar. Zidirea se face
ca n fig. Metoda se utilizeaz la aezarea
crmizilor n lung n irurile de la margine, cnd
este greu s se ntind fr mistrie , o fie ngust
si uniform de mortar , iar n acelai timp s se si
umple cu mortar rosturile verticale.
Zidria crmizilor fr mistrie , fcnd rostul vertical
prin apsarea crmizii.
Conform acestei metode, spre deosebire de cazul
anterior, zidarul nu folosete mistria . Pentru formarea
si umplerea rostului , zidarul tine crmida n poziie
nclinat si stratul de mortar ntins dinainte , iar cu
partea de jos a crmizii, adun o parte din mortar
ctre crmida zidit mai nainte. Dup aceea ,
aeznd crmida n poziie orizontal , o preseaz
ctre cea zidit anterior , pn ce obine rostul de
grosimea dorit. Mortarul folosit n acest caz trebuie s
fie suficient de plastic , pentru a putea fi ntins cu
crmida. Lucrnd astfel , zidarul are posibilitatea s
zideasc fiecare crmid cu o man sau cu ambele
mini.
Lucrnd astfel , zidarul are posibilitatea s zideasc
fiecare crmid cu o mn sau cu ambele mini. Sub irurile n lung, mortarul trebuie
aplicat n fii de 7-8 cm lime, avnd la mijloc 2,50-3,00 cm grosime. Sub irurile n
curmezi , mortarul trebuie aplicat n fii de 20-22 cm lime. mpingerea mortarului se
ncepe de la 5-6 cm distant de la crmida ridicat anterior.
Rosturile obinute astfel nu sunt pline cu mortar , ci sunt
umplute numai pn la un cm de la fata zidriei .Grosimea
rosturilor orizontale trebuie s fie de maxim 1-1,2 cm iar cele
verticale maxim de 1 cm.

Fig. a. Zidria irurilor n lung; b. zidria irurilor n curmezi C. Zidirea a cte dou crmizi
deodat.
Zidirea crmizilor cte dou deodat n iruri de umplutur: Aceast metod se
aplic la zidirea crmizilor n irurile din mijlocul zidriei. Ea const n zidirea fr mistrie a
cte dou crmizi deodat pe mortarul ntins uniform dinainte , ntre irurile de la margine
ale zidriei.
Modelele de zidrie descrise anterior sunt aplicate pe scar larg . De exemplu unii zidari
aplic la executarea irurilor de margine , metoda de zidire fr mistrie , ntinznd mortarul
si curindu-l cu mistria. Ei zidesc crmizile una cte una , cnd cu mana direapt cnd cu
mana stng. Umplutura se excit
aeznd cte dou crmizi dintr-o
data. Ali zidari ns, zidesc crmizile
irurilor de margine dup metoda cu
mistria, aeznd cte o crmid , iar
umplutura o execut dup metoda de
zidire a umpluturii fr mistrie,
aeznd cte dou crmizi deodat
si lucrnd cu ambele mini. Aceast
metod cere mult ndemnare , ea
folosindu-se att la executarea
irurilor de la margine ct si a celor
de umplutur.
Fig. Zidirea crmizilor fr mistrie , cte dou de odat n iruri cu umplutur; a. zidirea
crmizilor n lung b. zidirea crmizilor n curmezi.
Zidirea crmizilor fr mistrie , formnd rostul vertical prin apsarea crmizilor, curirea
mortarului ieit din rosturi si ntinderea mortarului cu mistria.
Zidirea crmizilor se face ca la metoda anterioar , adic fr mistrie. Rosturile se execut
pline iar pentru curirea mortarului care iese din rosturi prin apsare zidarul folosete
mistria. De aceea la zidirea crmizilor dup
aceast metod , zidarul tine ntr-o mn mistria
iar cu cealalt man zidete crmida. Mistria se
folosete n cadrul aceste metode nu numai la
curirea mortarului ci si la ntinderea acestuia. n
acest caz avem o productivitate mai sczut , ns
se obine o zidire cu rosturi pline, ceea ce nu se
poate realiza prin metoda fr mistrie.
Productivitatea este mai mare totui la metoda de
zidire cu mistria, deoarece zidirea dup aceast metod necesit micri mai puine.
Fig. Zidirea crmizilor fr mistrie formnd rostul vertical prin apsarea
crmizii si curirea mortarului ieit din rosturi: a. zidirea crmizilor n lung;
b. zidirea crmizilor de-a curmeziul.
Hidroizolaii
Hidroizolatiile sunt lucrri care se execut pe suprafaa unor elemente de construcii pentru
a le proteja mpotriva umezelii sau a infiltrrii apei, iar n unele cazuri , pentru a le proteja
mpotriva aciunii corozive a apelor. Dup poziia pe care o au n construcie, exist:
- Hidroizolaii orizontale la perei;
-Hidroizolatii verticale la pereii subiri;
-Hidroizolatii orizontale sub pardoseala subsolului.
Hidroizolaii orizontale la perei: Acest tip de hidroizolatei se execut la pereii exteriori si
interiori, pentru construcii cu sau fr subsol, pentru a opri ridicarea prin capilaritate , a
umezelii din fundaie n perei. La construciile fr subsol, se prevd hidroizolaii orizontale

deasupra soclului fundaiei, acolo unde ncete zidria de elevaie. Acestea se gsesc la
minim 30cm deasupra trotuarului sau deasupra nivelului terenului.
Fig.
Hidroizilatie de la pereii de la
subsol:a. la peretele exterior b. la
peretele
interior. 1 perete
exterior;2. pardoseal; 3. stratsuport al pardoselii subsolului;4.
strat
filtrat;5. umplutur de pmnt ;6.
teren natural;7. soclul fundaiei;
8.
bloc de fundaie;9.hidroizolatie
orizontal
;10.
protecie
soclu;11. trotuar.
Fig. Hidroizolaii la construcii cu subsol: 1. parte de subsol;2. planeu pentru subsol; 3.
pardoseal; 4. strat filtrat;5. teren natural; 6. fundaie ;7. hidroizolatei orizontal ; 8.
hidroizolate vertical;9. trotuar;10.
zidria de protecie a hidroizolatei
verticale.
n cazul construciilor cu subsol,
la perei se prevd urmtoarele
hidroizolaii orizontale:
- hidroizolate la partea interioar
att pentru pereii exteriori ct si
pentru cei exteriori, care se amplaseaz la cota pardoselii subsolului sau sub aceasta cu
circa 20 cm ; se execut dintr-un strat de beton bitumat tip CA 400 , ntre dou straturi de
mastic bituminos, presrat cu nisip;
- hidroizolatie la partea superioar prevzut numai la pereii exteriori , care se
amplaseaz la minim 30 cm deasupra nivelului terenului si la cel puin 7 cm sub fata
inferioar a planeului de peste subsol pentru a preveni ptrunderea umezelii n acest
panseu si n pereii parterului.
Hidroizolaii verticale la perei: La construcii cu subsol, hidroizolata vertical se plic pe
toate suprafee la care sunt n contact cu pmntul. Aceast hidroizolatei se execut de la
talpa fundetiei pn la 30 cm peste nivelul terenului sau al trotuarului. Partea de
hidroizolate care se afl sub nivelul trotuarului , se execut din materiale bituminoase.
Peste nivelul trotuarului , se poate executa o izolaie bituminoas, o izolaie de beton si
mortare hidrofuge, placaje din piatr, etc.
Ridicarea de la magazie si transportul la punctul de lucru al materialelor
hidroizolante: Materialele necesare pentru executarea hidroizolatei sunt cartonul bituminat,
masticul bituminos, nisip, lemne pentru foc, butoi metalic pentru topirea masticului
bituminos. Aceste materiale se ridic de la magazia antierului , si se transport la punctul
de lucru cu ajutorul trgilor, roabelor, gleilor etc.
Trasarea si decuparea cartonului bituminat: cartonul bituminat se livreaz n suluri ,
nainte de trasare sulurile de carton sunt
derulate si ntinse pe o suprafa dreapt si
curat.
Fig. Trasarea cartonului bituminat.
Dup ce cartonul a fost ntins, cu ajutorul
metrului sau ruletei, se va marca din loc n loc, cota c (limea fiei de carton ). Punctele
astfel formate , se vor uni cu un dreptar prin trasarea unei linii cu creionul. Dup ce cartonul
a fost trasat pe toat lungimea b ( lungimea zidului ), acesta se decupeaz cu foarfec sau
cuitul. Cota a. reprezint limea sulului de carton decupat, care este egal cu limea
peretelui.

Topirea masticului bituminos: Masticul bituminos se livreaz n calpi circulari dar se

folosete sub form de past care se obine prin topirea acestuia. Pentru a putea fi topit, el
se sparge cu ajutorul unui baros sau ciocan. Bucile de dimensiuni reduse , sunt introduse
ntr-un butoi metalic aezat pe un cuptor din crmizi n care va arde un foc nu prea mare
pentru a putea fi evitat topirea masticului.
Aezarea stratului de mastic bituminos: nainte de aezarea pastei de mastic , locul
marcat pentru tratarea zidului este bine curit pentru ca masticul s adere ct mai bine la
suportul zidului ( beton, zid de piatr, etc.) ntinderea pastei de mastic se va face cu
ajutorul canciocului si mistriei. Se va avea n vedere c la ntinderea lui, s nu fie acoperite
liniile de marcaj ale peretelui. Pe masticul astfel ntins , se presar un strat subire de nisip.
ntinderea si lipirea cartonului bitumat: Se presupune c decuparea cartonului asfaltic sa fcut exact la limea peretelui. Dup decupare, cartonul a fost rulat n sul. Pentru ca
marginea cartonului s se aeze perfect pe linia de contur a peretelui, se folosete un
dreptar care va delimita linia interioar a zidului. Pe lng acest dreptar, bine fixat, se va
trece la derularea sulului de carton ncepnd ed la un capt al zidului. nc din momentul
ntinderii , cartonul este bine apsat pe stratul de mastic pentru a nu se cuta. Dup ce fiia
de carton a fost fixat, peste acesta se ntinde alt strat de mastic bitumat, cu condiia ca
acesta s nu depeasc linia de contur a cartonului. Peste acest nou strat de mastic , se
va presra un strat de nisip. n cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat,
la nndiri , cartonul se petrece pe minim 10 cm , lipindu-se cu bitum. La lucrrile de
montare a hidroizolatei, se vor respecta normele specifice de protecia muncii si PSI.

CAPITOLUL 3:

EXECUTAREA TENCUIELILOR

Pin tencuial se nelege operaia de acoperire a unor suprafee brute cu un strat de

mortar , care dup ntrire formeaz o crust compact si rezistent numit tencuial.
Alctuirea tencuielilor:Toate tencuielile cu excepia celor brute , se aplic n cel puin dou
straturi:
-primul strat , stratul de baz si are grosimea de 8-15 mm si se execut din mortar
obinuit;
-al doilea strat are grosimea de 5-30 mm, si se execut din mortar obinuit sau cu materiale
speciale.
Pentru ca grundul s adere bine la suprafeele de beton, zidrie de piatr sau la cele din
ipci si trestie, se vor amorsa cu un strat de sprit. n acelai scop pe plasele de robit se
plic un strat suport , care umple ochiurile plasei. Fata vzut se poate finisa , conform
prevederilor proiectului, n urmtoarele moduri:
-nchidetrea porilor cu un strat subire de past de var si adaos de ipsos, denumit glet de
var;
-acoperirea cu un strat subire de past de ipsos fin netezit, denumit glet de ipsos;
-tratarea n scopuri decorative , ferecarea cu perie de srm, rostuire, buciardare, spituire,
pieptnare etc.

La executarea tencuielilor se vor respecta urmtoarele reguli;

-nu se va folosi mortar de ipsos la tencuielile exterioare;
-tencuielile interioare se vor executa naintea tencuielilor exterioare pentru a se permite
uscarea lor mai rapid;
-Se vor evita profilurile executate cu plas de rabit la exterior, ele se vor executa din
crmid sau beton;
-orice profil sau ieitur din tencuial la exterior, mai mare de 4 cm , care este expus la
ploaie, dac nu se acoper cu tabl va fi acoperit c, n limitele abaterilor admisibile; un strat
de tencuial de ciment sclivisit avnd panta de scurgere;
-executarea tencuielilor trebuie fcute cu mare grij; suprafeele s fie plane, muchiile
rectilinii, pofilele drepte, etc.
-grundul se va executa n general pentru orice fel de tencuial, diferena constnd numai n
materialele din care se prepar mortarul. n mod excepional el poate lipsi la tencuielile pe
suprafeele de beton la care fata vzut se plic direct peste sprit si la tencuielile pe
suprafeele de rabit la care fata vzut se execut direct peste sir.
Clasificarea tencuielilor: Dup natura specificaiilor pe care se aplic tencuielile pot fi :
-tencuieli pe suprafee de crmid, care se execut n dou straturi;
-tencuieli pe suprafee de beton si pe suprafee de zidrii de piatr, care se execut din
spirt, grand si fat vzut.
La tavane cu suprafee plane, pe planee de beton armat monolit fr grinzi, din fii,
prefabricate de beton armat, tencuielile pot fi aplicate n dou straturi.(sprit si fat vzut);
-tencuieli pe suprafee de ipci si trestie ( tavane si perei) care se execut n trei straturi
( sprit, grund si fat vzut), stratul sprit avnd rolul de strat de amorsaj;
-tencuieli pe suprafee de robit ( tavane) care se execut n trei straturi ( smir, grund si fat
vzut)
Dup modul de finisaj tencuielile pot fi:
-tencuielile brute, constituite dintr-un singur strat executat din mortar de var cu sau fr
adaos de ciment;
-tencuieli obinuite dricuite, din trinci de var aplicat pe un grund din mortar cu var gras , cu
sau fr adaos de ciment incul se prepar din nisip fin curent si var past strecurat prin
sit. Grundul pe care se aplic incul nu trebuie s fie uscat.
- tencuieli sclivisite alctuite din dou straturi din mortar de ciment;
-tencuieli gletuite , pentru acoperirea fetei vzute a tencuielii.
Se ntrebuineaz glet de var , din past de var cu adaos de ipsos sau glet d ipsos sub
form de past pentru netezirea fetei tencuielilor care urmeaz s fie tratate mai deosebit
sau s fie vopsite n ulei. Spre a se obine o rezistent mai mare a gletului, n pasta de
ipsos se poate aduga clei.
-tencuieli decorative, cu fata prelucrat n mod decorativ. n categoria acestor lucrri intr ,
tencuielile cu praf de piatr( rachetate, stropite, periate sau pieptnate), si din piatr
artificial frecat, buciardate, pituite, cioplite sau tratate cu acid clorhidric.
Dup materialul din care se prepar mortarul tencuielile pot fi:
o tencuieli cu mortar de var gras, att pentru grund, ct si pentru fata vzut. Se
execut n interiorul cldirilor, si n locurile unde tencuielile nu sunt supuse la
intemperii;
o tencuieli cu mortar de var si ciment . Aceste tencuieli se execut obinuit pe
suprafeele de beton, pe suprafeele exterioare ale cldirilor, precum si n interior
acolo unde tencuielile sunt expuse degradrilor sau loviturilor.
o tencuieli cu mortar de ciment . se folosesc mai ales la soclurile exterioare ale
cldirilor, la tencuieli sclivisite, la pereii expui la umezeal permanent sau la
aciuni mecanice;
o tencuieli cu mortar de var si ipsos, cu fata vzut executat numai din ipsos pe
un grund de mortar de var si ipsos. Se execut att la perei ct si la tavane.

Tencuieli cu materiale speciale: n aceast categorie se cuprind tencuielile exterioare

executate cu materiale speciale ca: dolomit, terasit etc.
Dup destinatiile speciale tencuielile pot fi:
o tencuieli impermeabile, care se obin fie prin sclivisirea fetei vzute a tencuielilor
executate cu mortar de ciment sau prin introducerea n mortarul de ciment a unor
substane speciale care fac tencuiala mai impermeabil, fie prin modul de executare
al tencuielilor ca de exemplu prin torcretare;
o tencuieli antiacide, care rezist la aciunea substanelor chimice si care se obin cu
materiale avnd caracteristici speciale.
o tencuieli acustice , care se realizeaz n scopul de a absorbi sunetele n slile de
spectacole si se execut cu agregat poros( piatr ponce, zgur mcinat, etc.).
Pregtirea construciei: nainte de nceperea lucrrilor de tencuieli, trebuie terminate toate
lucrrile care ar putea mpiedica executarea tencuielilor sau prin lips, ori executarea lor
ulterioar ar putea s le deterioreze. Lucrri ce trebuie terminate la nceperea tencuielilor:
o zidria pereilor despritori s fie complet terminat , precum si eventualele
spargeri fcute pentru lucrrile de instalaii;
o instalaiile electrice , de ap de nclzire central si de gaze care sunt prevzute s
rmn ngropate sub tencuial, s fie complet executate, iar cele de ap si
nclzire central s fie si probate;
o montarea rabiului la tavane, arce , bolti etc., prevzut n proiect, precum si a
rabiului pentru acoperirea conductelor de scurgere;
o baterea ipcilor si trestiei la tavane si perei de lemn;
o montarea tmplriei si protejarea ei cu hrtie.
Tencuielile interioare se pot ncepe numai dup executarea nvelitorii sau terasei; pe timp
de var se pot ncepe lucrrile de tencuieli interioare dac deasupra ncperii respective
sunt executate cel puin dou planee de beton armat si dac scurgerea apei de ploaie de
pe ultimul planeu este asigurat. Lucrrile de tencuieli se pot ncepe numai dup un
anumit termen, n care trebuie s se produc tasarea zidriei, deoarece acesta tasare
poate duce la fisurarea si cocovirea tencuielii.
Pregtirea suprafeei n vederea executrii tencuielilor: Pentru asigurarea unei aderente
ct mai mari a mortarului pe suprafeele pe care se poate aplica tencuiala si a unei ct mai
bune comportri n timp , trebuie ca suprafeele s fie ct mai rigide , curate si rugoase.
Verificarea abaterilor fat de vertical si orizontal:
o ieindurile locale sunt cioplite cu dalta sau ciocanul de zidrie;
intrndurile care necesit grosimi mari ale stratului de tencuial se acoper cu o suprafa
de tencuit sau cu o mpletitur de srm pe cuie btute n rosturile zidriei, peste care se
execut tencuiala;
o intrndurile mari , peste 70 mm, pe suprafeele exterioare ale cldirilor, nu se
rectific cu rabi, ci cu completri de crmid sau prin ngroarea stratului de
mortar, pe cuie btute n pereti cu mpletitur de srm ntre aceste cuie , pentru
armarea mortarului;
o dac abaterile nu depesc limitele admisibile se cur doar suprafeele respective
de praf, noroi, pete de grsime, etc.
o dac suprafeele de tencuit sunt netede , ele trebuie nsprite prin cioplire, spituire,
etc.
o pereii exteriori si tavanele din beton ce s-au realizat n cofraje de inventar, avnd
suprafee netede , nu se tencuiesc;
o suprafetele pereilor exteriori , realizai ca si cei interiori , n cofraje de inventar, se
pregtesc pentru o finisare direct cu compoziii de vopsit din PAV.
nainte de aplicarea mortarului , suprafeele de tencuit trebuie s fie stropite cu ap , pentru
a nu se produce absorbie excesiv a apei din mortarul de tencuial , ceea ce ar duna
adeziunii mortarului.

Pentru a prentmpina apariia fisurilor la rosturile dintre suporturile din materiale cu

contracii diferite , acestea vor fi acoperite cu fii de rabi de circa 15 cm lime;
Toate suprafeele de lemn sau de metal care apar n zidrie , nu se tencuiesc dect dac au
fost acoperite cu o plas de rabit
Toate lucrrile pe rabi ale diferitelor elemente cerute de necesiti arhitecturale trebuie
terminate;
La tencuieli exterioare se evit lucrrile pe rabi;
La tencuielile pe plas de rabi trebuie s se verifice n primul rnd ca plasa s fie bine
legat cu srm la distanta de 20-25 cm , de reeaua de bare de otel - beton.
Pentru tencuieli exterioare se execut aceleai lucrri pregtitoare ale suprafeelor de
tencuit ca si pentru tencuielile interioare. Se interzic folosirea ipsosului la aceste lucrri,
avnd n vedere c se degradeaz la umiditate.
Alctuirea si tehnologia de executie a tehnologiilor brute: La unele elemente de
construcie nu se cere rezolvarea prin tencuial a problemei estetice, ca de exemplu la
calcane, perei despritori n pod si n boxele pivniei etc.
n aceste cazuri , tencuielile se execut mai simplu , fr vreo grij deosebit pentru
obtinerea unor suprafee plane si verticale atenie dndu-se numai pentru acoperirea cu
mortar a ntregii suprafee de tencuit si asupra grosimii tencuielii. Aceste tencuieli se
numesc tencuieli brute . Mortarele care se folosesc pentru executarea tencuielilor brute n
ncperi umede si la exterior sunt cele ed var , iar n ncperi umede si la exterior sunt cele
de var cu adaos de ciment. Consistenta acestor mortare trebuie s fie de 7-8 cm.
Mortarele se plic manual prin aruncarea pe suprafaa de tencuit direct cu canciocul, cu
mistria sau cu fraul , lund mortarul din targa de mortar sau din lada containerului.
Uneori mortarul din lad se pune nti pe o mahala ptrat si de pe acesta se ia mistria si
se arunc pe tavan sau pe perete.
La perei, mortarul se aplic ncepnd de jos, ntr-un strat continuu, nivelndu-l cu dosul
mistriei sau cu mahalaua lung astfel ca grosimea tencuielii s rezulte de 1-1,5 cm.
Alctuirea si tehnologia de execuie a tencuielilor simple : Trasarea suprafeelor.
Pentru a stabili verticalitatea (orizontalitatea) si planeitatea suprafeei tencuielii, precum si n
vederea obinerii unei grosimi ct mai reduse a acesteia , se execut trasarea suprafeelor
de tencuit.
Trasarea cuprinde dou operaii:
Poziionarea martorilor
Executarea stlpilor
Poziionarea const n placarea pe suprafaa de tencuit a unui numr de martori realizai
din mortar, astfel ca fata acestor martori s corespund cu fata grundului care urmeaz s
se aplice. ntre martori se execut stlpiori care servesc pentru nivelarea grundului. La
pereii interiori, n partea de sus a acestora , la o distant de 20 cm de la tavan si 20 cm de
la peretele vecin , se bate n rostul de zidrie un cui astfel ca floarea lui s rmn nafara
peretelui cu 1-1,5 cm. Pe floarea acestui cui se tine lipit sfoara firului de plumb, lsnd
greutatea cumpenei s atrne aproape de pardoseal. Alturi de sfoar, la 20 cm de
pardoseal, se bate un al doilea cui , pn ce sfoara lui atinge sfoara. Dup baterea celor
dou cuie se controleaz grosimea tencuielii de-a lungul sforii. Dac , din cauza
neregularitii zidului, grosimea obinut depete n multe locuri pe cea normal de 2 cm
, se bate att cuiul de sus ct si cel de jos , astfel ca s se obin o grosime de tencuial ct
mai mic, mergnd n unele locuri chiar pn la 0,5 cm . ntre aceste dou cuie , se mai
bate n acelai mod nc un cui la mijlocul distantei. Se repet operaiile si la cealalt
margine a peretelui.
ntre cuiele de lng tavane se tine ntins o sfoar de floarea cuiului si se bate n lungul
sforii, la 1-2 m , cte un cui pn ce floarea acestuia atinge sfoara. In acelai mod se
procedeaz si ntre cuiele intermediare , precum si ntre cuiele de lng pardoseal.
Intre martori se aplic fii verticale de mortar de 8-12 cm lime, nivelate cu un dreptar,
prin micarea succesiv a acestuia n sus si n jos , rezemat pe martori. Pe poriuni de fie

care formeaz goluri sub dreptar, se plic mortar si se niveleaz din nou. Fiile astfel
executate se numesc stlpiori sau repere de mortar. Este bine ca marginile stlpilor s fie
neregulate, pentru ca s se fac o mai bun legtur cu grundul.
Pentru a uura munca tencuitorilor , este mai bine ca dreptarul pentru nivelarea mortarului
s fie inut n poziie vertical . Reperele ( stlpiorii si fiile orizontale ) din mortar pot fi
nlocuite cu prepare metalice de inventar. Reperele metalice speciale de inventar sunt
executate din corniere care se fixeaz la distante de 1-1,5 m pe vertical cu ajutorul unor
piroane; muchia dinspre perete a aripii cornerului perpendicular pe perete , marcheaz fata
stratului de grund.
La pereii exteriori, trasarea se execut la fel ca la pereii interiori, ns pe toat nlimea
cldirii si nu separat pe fiecare etaj n parte, deoarece astfel nu se poate asigura o
suprafa plan a faadei. Cnd faada este prevzut cu elemente orizontale ieite din
planul peretelui , de exemplu bruri executate de rou si care mpiedic tinerea firului cu
plumb la o distant de zid ct grosimea tencuielii, firul cu plumb se tine deprtat de zid ,
astfel ca sa nu fie mpiedicat de aceste elemente orizontale. Apoi se msoar distanta
dintre firul cu plumb si zid de 3 n 3 si se stabilete distanta de la fir la fata tencuielii, astfel
ca s rezulte o grosime minim a acesteia. Dup aceasta se bat cuiele-martori astfel ca
floarea lor s fie la aceeai distant de firul de plumb pe toat nlimea cldirii. Mai departe
se proceseaz ca la tencuielile pe pereii interiori.
La trasarea tavanului , n centrul lui se fixeaz un martor de ipsos gros de 1-1,5 cm. Pe
acest mortar se tine paralel cu unul din perei un dreptar lung, n general ct latura mic a
ncperii, si cu ajutorul unui boloboc aplicat pe acesta, se aeaz dreptarul n poziie
orizontal; la capetele lui se fixeaz cte un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a
spaiului dintre dreptar si tavan. Se ntoarce apoi dreptarul n poziie perpendicular si se
procedeaz la fel , fixndu-se ali doi martori la capetele dreptarului , n noua poziie.
Folosind martori astfel fixai se puncteaz n mod analog linii lng perei . Dac suprafata
tavanului este mare , se mai puncteaz si alte linii paralele stabilite, prin martori executai
anterior si innd dreptarul pe doi martori alturai.
Aplicarea spritului: Sprit rndul 1; B. rndul 1; B. rndul sau amorsajul este primul strat al
tencuielii si are ca scop s asigure o bun legtur a acesteia cu suprafaa de tencuit.
Pentru aceasta el trebuie s fie continuu, ceea ce se obine prin alegerea consistentei mai
fluide a mortarului de sprit. Pereii din zidrie de crmid se stropesc cu ap si se
amorseaz prin stropire cu un martor fluid, care va avea aceeai compoziie ca a mortarului
pentru stratul de grund.
La suprafeele de beton si de zidrie de piatr , pentru sprit se folosete laptele de ciment,
uneori cu un mic adaos de nisip. La suprafeele de beton care urmeaz s fie tencuite
mortarul pentru sprit se prepar din ciment cu adaos d var.
Stratul de sprit se adaug fie manual , fie mecanizat. Aplicarea mecanizat se realizeaz cu
mainile de tencuit Manual stratul de sprit se plic cu ajutorul unei mturi scurte , astfel
nct s formeze un strat ct mai subire , numai ct este necesar s acopere toat
suprafaa cu un strat continuu. La suprafeele de rabi nu se plic sprit ci n locul acestuia
se aplic un strat suport pentru grund, care se numete smir. Acest strat se execut din
mortar de var cu ipsos sau de var cu ciment dup cum este si mortarul grundului : mortarul
smirului trebuie s aib o consistent mai vrtoas dect a grundului.
Aplicarea grundului: Grundul este stratul cel mai gros al tencuielii si servete la acoperirea
neregularitilor suprafeelor de tencuit. Grosimea total normal a grundului trebuie s fie
de aproximativ 20 mm la tencuielile de crmid , piatr si beton, si de circa 15 cm la
tencuielile pe suprafeele din ipci si trestie.
Compoziia si dozajele utilizate pentru mortare de zidrie si tencuieli sunt date n tabel:
Marca
mortarului
si notaia

Tipul
mortarului

Dozajele n pri
Ciment
Var
Nisip
de marc hidratat
300 si

Materiale pentru 1 m3 mortar

Ciment de
Var hidratat
Nisip
marc
300 400
mc3
kg
m2
kg

400
M4-Z
Var
1,00
3,0
0,308 200 1,05 1400
M10-Z
Var-ciment
1
1,05
13,1 117 105 0,080
52
1,18 1590
M25-Z
Ciment-var
1
0,75
8,9 165 150 0,080
52
1,13 1545
M50-Z
Ciment-var
1
0,45
6,2 230 210 0,071
46
1,10 1490
M100-Z
Ciment-var
1
0,25
4,8 290 260 0,046
30
1,06 1455
M4-T
Var
1,00
3,0
0,308 200 1,15 1400
M10-T
Var-ciment
1
2,20
9,6 145 130 0,200 130 1,16 1410
M25-T
Var-ciment
1
1,39
7,8 180 165 0,162 105 1,15 1405
M50-T
Ciment-var
1
0,37
4,7 290 260 0,069
45
1,13 1385
M100-T
Ciment-var
1
0,15
3,3 390 350 0,038
25
1,07 1300
n tabel sunt prezentate compoziiile si dozajele uzuale pentru mortare de zidrie si
tencuieli. La suprafeele de beton care urmeaz s fie tencuite si care au rezultat din
execuie destul de ngrijite fr abateri nsemnate de la vertical la perei si de la orizontal
la tavan , se plic direct stratul vizibil peste sprit, netezit n prealabil dup o oarecare
zvntare a lui, fr s se mai execute grundul.
Mortarele folosite pentru stratul de grund sunt date n tabelul nr.1. si trebuie s aib
consistenta de 7-8 cm n cazul aplicrii manuale si 9-13 cm la aplicarea mecanizat.
Grundul se aplic numai dup ce spritul s-a ntrit, dar numai dup ce spritul s-a ntrit,
dar nu mai devreme de 24 h de la aplicarea acestuia, n cazul suprafeelor de beton si de 1
h n cazul suprafeelor de crmid.
Grundul se aplic manual sau mecanizat. Aplicarea mecanizat se realizeaz cu maini de
tencuit. Aplicarea manual se realizeaz ntr-una sau dou reprize, prin aruncarea
mortarului pe suprafeele de tencuit. Mortarul se arunc direct cu canciocul, cu mistria sau
cu fraul. Uneori, mortarul din targ se pune cu mistria pe mahalaua ptrat si de pe
aceasta se arunc pe suprafaa de tencuit.
Mortarul se ntinde ntre stlpiori, n fii orizontale ncepnd de jos n sus ntr-un strat ct
mai uniform si, de grosimea stlpiorilor. Apoi, cu ajutorul dreptarului, inndu-l n poziie
orizontal si sprijinit pe doi stlpiori, se niveleaz mortarul prin micri orizontale de du-tevino si deplasndu-l treptat de jos n sus, pentru c astfel surplusul de mortar s se adune
pe dreptar; acest mortar se arunc napoi n targa de mortar direct cu dreptarul inndu-l n
poziie vertical.
Dup prima nivelare se completeaz golurile rmase si se niveleaz din nou.
Pentru ca la aruncarea mortarului de grund, stlpiorii s nu se ngroae, ceea ce ar
provoca deformarea suprafeei lor si a grundului, este necesar ca, nainte de a se nivela cu
dreptarul, stlpiorii s fie curai cu mistria de mortarul czut pe ei.
Cnd se folosesc repere de inventar executate din corniere metalice, mortarul se
niveleaz cu dreptare profilate special ( v.fig.1, d ), care alunec pe reperele metalice.
n cazul executrii tencuielilor folosind la perei fii orizontale, dreptarul se tine n
poziie vertical lipit pe dou fii orizontale de ghidare si se deplaseaz pe aceste fii cu
micri scurte n sus si n jos ( v.fig.1, b). Pentru a nu se pierde mortarul care cade n
timpul nivelrii, se aeaz pe schel, lipit de perete, o scndur lat de pe care mortarul
czut se strnge cu mistria si se arunc fie pe perete pentru completarea golurilor rmase
fie n targa de mortar. La executarea tencuielii fr schel, planeul trebuie s fie curat,
pentru ca mortarul czut s nu se amestece cu corpuri strine.
Suprafaa grundului astfel obinut nu se netezete; ea trebuie s rmn aspr, pentru
ca s se asigure buna aderent a stratului vizibil.
Dac dup nivelare suprafaa grundului a ieit neted sau atunci cnd stratul vizibil
urmeaz s fie aplicat dup uscarea complet a grundului, fata acestuia se cresteaz cu
mistria pe o adncime de 2-3cm, trgndu-se linii nclinate n dou sensuri la distanta de 56 cm una de alta.
O aderent mai bun se obine brzdnd suprafaa grundului cu linii orizontale
ondulate.

Dac grundul se aplic n mai multe straturi, la mortarele pe baz de ciment sau ipsos,
fiecare strat trebuie s se aplice numai dup ntrirea stratului aplicat anterior, iar n cazul
mortarelor de var, numai dup ce acesta a nceput s se albeasc. Intervalele de timp ntre
straturile tencuielii aplicate separat variaz de la 1 h pn la 48 h, n funcie de natura
mortarului. Suprafaa celei de-a doua reprize a grundului se niveleaz cu un dreptar de
lemn neprofilat, pe care tencuitorul l mic orizontal si de jos n sus, meninndu-l rezemat
pe dou din reperele de trasare, pentru ca surplusul de mortar s se adune la partea
superioar a dreptarului. ( Fig. 2 ).
La colturile intrnde si iesinde ( la racordrile dintre perei ) grundul se netezete cu
dreptare speciale
Nivelarea grundului cu ajutorul dreptarului de lemn neprofilat:
-repere de lemn neprofilat;
-strat de grund.
La executarea grundului pe pereii exteriori, pe timp clduros trebuie luate msuri pentru a
proteja suprafaa de razele solare si de vnt, prin acoperirea cu rogojini umede sau
prevznd paravane pe schela exterioar. Nu se va aplica stratul de grund pe suprafeele
ngheate sau , dac exist pericolul ca grundul s nghee nainte de ntrire.
La executarea grundului, este necesar s se dea o atenie deosebit colturilor intrnde si
iesinde pentru ca acestea s rezulte drepte.
La executarea spaletilor la ui, ferestre si nise, se fixeaz la colturi dreptare puse la
cumpn sau la boloboc, pentru ca acetia s rezulte drepti si verticali, respectiv orizontali.
Mortarul de grund se aplic la tavane prin aruncarea lui ntre fiile de ghidaj, pn la
grosimea acestora, ncepnd de la unul din, colturile tavanului. Mortarul pentru tavane
trebuie s fie mai vrtos dect cel pentru perei ( de consistent 6-7 cm).
Grundul se niveleaz nti cu mahalaua apoi cu dreptarul, care se tine aplicat pe dou fii
si se tine nclinat fat de tavan, pentru a strnge pe el surplusul de mortar care apoi se
arunc n lad.
Dup prima nivelare se arunc mortar n golurile rmase si se niveleaz din nou, pn ce
se obine o suprafa continu a grundului.
ntruct cantitatea de mortar care cade la aplicarea grundului pe tavane este mai mare
dect la aplicarea pe perei si se mprtie pe toat suprafaa ncperii, este necesar s se
prind pe mahala mortarul ce cade, lundu-l apoi de pe mahala cu mistria si aruncndu-l
din nou pe tavan. De asemenea, este necesar ca podina schelei de pe care se lucreaz s
fie continu si bine executat, pentru a se strnge mortarul czut.
Racordarea dintre tavan si perei se execut fie n colt drept (viu ) formnd o linie dreapt,
fie cu o scaf rotund simpl, fie cu un anumit profil. Racordarea n colt viu trebuie s dea o
linie perfect dreapt, n care scop, dup aplicarea grundului, aceast linie se verific cu
dreptarul. Pentru formarea scafei rotunde simple, n coltul respectiv se arunc mortar n
cantitate mai mare si in mai multe straturi, nivelndu-l cu drica special profilat
ndreptndu-l apoi cu un dreptar de 1-2 m.
Aplicarea stratului vizibil.
Stratul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple si are ca scop s dea forma si aspectul
definitiv tencuielii. Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare. Mortarul stratului
vizibil, denumit si trinci, avnd compozitia artat n tabelul 1 se prepar cu nisip cu granule
pn la 1 mm diametru, iar consistenta lui este de 9-11 cm; nainte de aplicare, mortarul se
trece printr-o sit cu ochiurile 1mm.
Dup aplicarea stratului vizibil, acesta se prelucreaz pentru a-i da o suprafa perfect
dreapt si uniform ca aspect ( fr zgrieturi, fr urme de nndiri ).
Stratul vizibil se aplic dup uscarea grundului ( sau albirea lui la tencuielile pe baz de
var ), ncepnd cu tavanul.

Dac grundul este complet uscat, acesta se stropete cu ap nainte de aplicarea stratului
vizibil. La tencuieli exterioare, nainte de aplicarea stratului vizibil se execut toate profilurile
faadei.
incul se aplic cu canciocul sau cu mistria, pe poriuni reduse si imediat se ntinde cu
drica-dreptar ntr-un strat uniform si ct mai subire, cutnd s se obin o suprafa ct
mai regulat.
Dup zvntarea acestui strat, se procedeaz la netezirea lui cu drica de lemn. Netezirea
se obine stropind cu ap stratul aplicat, cu ajutorul bidinelei si frecndu-l cu drica, cu
micri circulare, pn la obinerea unei suprafee ct mai netede si uniforme.
incul se mai poate netezi si cu ajutorul dritei de lemn cptuit cu cauciuc, care alunec
mai usor pe mortar si cu care se obine o suprafa mai neted.
Suprafaa netezit se verific cu un dreptar, iar neregularitile se completeaz cu tinci si se
niveleaz din nou, frecnd suprafaa pn ce capt acelai aspect ca restul suprafeei
frecate anterior.
Pentru uurarea muncii si mrirea productivitii , se ntrebuineaz n acest scop drepte
speciale de colt , din lemn sau metal. Scafelele rotunde se netezesc cu dreptarul si apoi cu
drica special profilat , pn se obtione racordarea uniform , n tot lungul scafei , a
tavanului cu stratul vizibil executat nainte.
Alctuirea si tehnilogua de executie a tencuielilor aplicate pe suprafete de B.C.A.
nainte de a ncepe lucrrile de tencuieli se pregtesc suprafeele . Colturile rupte,
tirbiturile zidrie se umezesc cu ap si se repar n prealabil cu mortar de var cu ciment,
cu dozajul 1:2:6. Rosturile se adncesc pe 2, 3 cm si toat suprafaa se cur, cu perii, de
resturi de mortar, de praf, de pete de ulei,etc. Tencuielile interioare se execut n trei
straturi, n grosime total de aproximativ 15 mm. nainte de a ncepe aplicarea mortarului de
tencuial , zidria peretelui se ud cu ap pentru a ndeprta praful si pentru a mpiedica
absorbia apei din mortar, ceea ce ar provoca scderea rezistentei mortarului. Primul strat
de 2-3 mm grosime, se execut din mortar de ciment cu adaos de var, avnd compoziia
1:0.25:3 si cu consistent de 12-13 cm. Grundul cu grosimea de 10-15 mm , se execut din
mortar de var cu compoziie obinuit . Ultimul strat de 1-3 mm grosime , se execut cu
mortar avnd aceeai compoziie ca cel pentru grund , folosind ns nisip fin cernut.
Ca si tencuielile interioare, cele exterioare se execut tot n trei straturi , n grosime total
de circa 18 mm. Primul strat se execut din acelai mortar ca si pentru tencuielile interioare
si se aplic pe zidrie , n grosime de 2-3 mm. Dup o oarecare zvntare a spritului se
aplic al doilea strat cu mortar 1:1:6 sau 1:2:6 . Grosimea acestui strat este de 10-11mm.
Suprafaa grundului trebuie s fie de asemenea , rugoas. Al treilea strat se plic nainte
de uscarea grundului. Compoziia mortarului pentru tinci este aceeai ca si a mortarului
pentru grund.
Alctuirea si tehnologia de execuie a tencuielilor gletuite cu glet var
Tencuielile gletuite se pot executa cu glet var sau cu glet de ipos .
Gletul de var este un strat subire realizat din past simpl sau cu adaos de ipsos.
Gletul de var se aplic pe tencuieli dricuite nainte de uscarea complet a acestora.
n acest scop se pune o cantitate de var past pe o drisc de otel si se ntinde, apsnd cu
o muchie pe suprafaa dricuit, astfel ca s se acopere toate neregularitile si asperitile
rezultate din dricuia.
Netezirea cu drica de otel se execut pn se obine o suprafa perfect neted de pipit,
fr zgrieturi, fr urme de dric, fr s se observe liniile de nndire ale poriunilor de
suprafa lucrate n perioade diferite.
Dac tencuielile dricuite s-au uscat complet, pentru aplicarea se folosete var
adaos de ipsos. Acest glet se aplic n acelai mod ca si cel de var ns, nainte
aplicare, tencuiala trebuie udat, iar grosimea stratului poate ajunge la 1-2 mm. Gletul
aplic pe poriuni mici ( de 0,5- 0,75 mp), pentru a se putea netezi suprafaa nainte

cu
de
se
de

ntrirea mortarului de glet. Pentru netezire, drica se tine aproape perpendicular pe

suprafaa de prelucrat si se mic n sus si n jos, n dreapta si n stnga, pn se obine o
suprafa perfect neted.
La aceste tencuieli se cere o mare exactitate, de aceea ele se verific cu un dreptar metalic
si se controleaz la lumina unui bec electric apropiat de suprafaa gletuit, pentru ca s se
pun n evident cele mai mici denivelri.
Suprafaa obinut trebuie s fie perfect neted la pipit si eventualele asperiti trebuie
curate cu hrtie sticlit. De asemenea, si racordrile cu poriunile executate anterior se
cur cu muchia driscei si cu hrtie sticlit, pn cnd nu se mai simte nici o asperitate la
frecarea cu dosul palmei.
Pe suprafeele de beton nu se aplic direct gleturi de var ( fr straturi intermediare ).
n cazul suprafeelor rezultate netede de la decofrare, dac este necesar realizarea unui
strat de glet, se va folosi o past special gipac avnd urmtoarea compoziie: o parte
ntrzietor de priz sau plastifiant;patru pri aracet D50, dou-trei pri ipsos de construcii
si apa necesar obinerii unei consistente fluide a pastei. Materialul se va prepara n doze
posibil de pus n lucrare n maximum 6 ore.
La finisarea pereilor executai din blocuri si placi de beton celular autoclavizat cu rosturi
subiri de 2-3 mm, se folosete gletul de netezire pe baz de aracet si nisip fin avnd
compoziia 1:2:0,5 n volume ( aracet DP 25, nisip fin 0,2 mm, ap ).
Pastele subiri gipac si cele pe baz de aracet sau vinarom si nisip fin se ntind pe
suprafeele netede ale pereilor de beton si respectiv din blocuri de BCA cu drica de glet
( n strat subire sub 1 mm, n strat mai gros cnd este necesar ), cu aparatul de zugrvit
manual sau electric sau cu pistolul pulverizator (imitaie de calcio- vecchio); aceste paste se
pot colora prin amestecarea cu pigmeni frecai cu apa, obinndu-se stratul de finisaj gata
de colorat.
Alctuirea si tehnologia de execuie a tencuielilor de calitate superioar pe suprafee de
beton, crmid sau rabit
Pentru realizarea unor tencuieli de calitate, cu mortar de ipsos, trebuie respectat cu
contiinciozitate succesiunea tehnologic a operaiilor.
Felul operaiilor si succesiunea aplicrii straturilor depind de natura suprafeei pe care se
aplica, si anume:
o pe suprafee de crmid ( perei, stlpi ) se aplic grundul si stratul vizibil;
o pe suprafee de beton ( perei, stlpi si tavane ) se aplic un stat de sprit din mortar
de ciment cu adaos de var, grundul si stratul vizibil;
o pe suprafee de rabit se aplic un strat de smir din mortar se var cu ipsos, grundul si
stratul vizibil.
Stratul vizibil se finiseaz prin acoperirea cu un strat subire de past de ipsos ( 1-3 mm ),
fin netezit, denumit glet de ipsos.
Pregtirea si amorsarea suprafeelor
Aceste operaii se realizeaz la fel ca pentru tencuielile obinuite, cu deosebirea c, n
cazul tencuielilor aplicate pe suprafee de rabit, nainte de executarea grundului se aplic
un strat suport din mortar de var cu ipsos numit smir, care umple golurile plasei de rabit.
Smirul are aceeai compoziie ca si mortarul de ipos pentru grund, ns cu o
consistent mai vrtoas, cuprins ntre 5 si 7 cm. nainte de aplicare, mortarul pentru smir
se trece printr-o sit cu ochiuri de 3mm.
Smirul se aplic apsndu-l cu dosul mistriei pe plasa de rabit, astfel ca s intre n
ochiurile plasei. Suprafaa smirului trebuie s rmn ct mai aspr, pentru a se realiza o
bun legtur cu grundul.
La tavanele sub rabit, utilizate la mascarea conductelor de ap cald instalate orizontal
sub plafon, n mortarul pentru smir se amestec pr de vit tiat mrunt sau fire de cnep

tiate n lungime de 2-4 cm. Aceast armare mrete rezistenta la fisurare a ipsosului la
dilataii sau contracii produse de nclzirea sau rcirea evilor.
Trasarea si punctarea tencuielilor
Aceste operaii se execut la fel ca pentru tencuielile obinuite, cu deosebirea c la
tavanele pe rabit, de o parte si de alta a acestora, cte o musta din srm zincat de
1mm diametru, pentru prinderea dreptarelor necesare executrii fiilor de ghidaj.
n cazul suprafeelor curbe si a coloanelor, martorii se aplic dup un tipar din lemn
sau ipsos, confecionat n prealabil dup indicaiile din proiect. Pe vertical, martorii se
fixeaz cu ajutorul firului cu plumb, la o distant de 1,50-2,00, unii de alii.
Spaiul dintre dreptar si tavan se umple din ambele pri cu mortar de ipsos cu ajutorul
mistriei, obinndu-se astfel fii de 2,5 cm lime, cu fata perfect neted. Dup ntrirea
mortarului sub dreptar, acesta se scoate si se repet operaia pentru executarea altor fii.
Dup ntrirea fiilor de ipsos se aplic ntre dou fii mortarul grundului, nivelndu-se cu
ajutorul dreptarului care alunec pe cele dou fii de ipsos. n cazul tavanelor curbe, dup
punctarea tavanului se leag de martori, cu musti de srm zincat, un ablon din
scnduri avnd forma curbei respective.
Spaiul dintre ablon si tavan se ncarc, cu mortar de ipsos, de o parte si de alta, cu
ajutorul mistriei. Operaia se repet obinndu-se o serie de fii la distanta de aproximativ
2 m. Aplicarea si nivelarea stratului de grund se execut aa cum s-a artat mai nainte.
Pentru executarea stlpiorilor pe perei, pe fata martorilor aezai pe vertical se tine
lipit pe muchie un dreptar din scndur geluit. Spaiul dintre dreptar si perete se umple cu
mortar de ipsos aplicat pe ambele pri , cu ajutorul mistriei, obinndu-se stlpiori de 2,5
cm lime cu fata perfect neted. Dup ntrirea mortarului, dreptarul se ndeprteaz si se
repet operaia pentru executarea altor stlpiori, la o distant de aproximativ 2 m.
Spaiul dintre doi stlpiori se umple cu mortar, care se niveleaz cu dreptarul inut
orizontal, sprijinit pe cei doi stlpiori.
Executarea stlpiorilor pe suprafeele curbe se execut asemntor ca la fiile pe
tavane curbe. La executarea inelelor de ghidaj pentru tencuirea coloanelor, peste martorii
aplicai la punctare la acelai nivel - cel puin n numr de 4 pe perimetru, iar pe vertical la
o distant de aproximativ 2 m- se aseaz sablonu 1, executat din dou buci, avnd
interiorul rotund cu diametrul corespunztor dimensiunii stabilit n proiect pentru grund.
ablonul poate fi de lemn sau din ipsos armat cu cnep, de aproximativ 3 cm cm grosime
si 15 cm lime.
Cele dou buci ale ablonului se ncheie, fixndu-se cu scoabe sau prin legare cu
srm zincat de 2mm grosime. La ablonul din ipsos, fetele din dreptul rosturilor se
confecioneaz cu lamb si uluc pentru o mai bun psuire.
La acest ablon, srma zincat este nglobat n ipsos, n timpul turnrii pe tot perimetrul
ablonului. Cnd se fixeaz cu scoabe, acestea sunt introduse n guri special lsate n
timpul turnrii. Dup fixarea ablonului se umple golul ntre ablon si coloana cu mortar de
ipsos, formndu-se astfel inele care folosesc ca ghidaj la nivelarea tencuielii grundului.
Aplicarea grundului cu mortar de ipsos-var
Grundul are ca scop s acopere neregularitile suprafeelor de tencuit, din care cauz el
formeaz stratul cel mai gros al tencuielii ( 10- 15 mm ). Se aplic numai dup ce spritul
sau smirul s-a ntrit.
Mortarul de ipsos-var pentru grund se prepar cu o consistent care corespunde
unei tasri de 7-8 cm a conului-etalon. nainte de aplicarea grundului, suprafeele de tencuit
uscate trebuie s fie stropite cu ap ( n special zidurile de crmid ) ntr-uct, dac ar
absorbi apa din mortar i-ar slbi rezistenta si puterea de aderent.
Mortarul pentru grund se aplic la fel ca pentru tencuielile obinuite, cu deosebirea
c n acest caz mortarul se aplic ntre dou fii sau ntre doi stlpiori, la aproximativ

10cm distant de aceste ghidaje, lsndu-se marginile cu forme neregulate, pentru

realizarea aderentei cu viitoarea fie.
Trebuie evitat nglobarea ghidajelor la tencuial, deoarece nu se obine o aderent bun
ntre mortar si acestea, din care cauz, la orice trepidaie a suportului tencuielii pot aprea
fisuri n lungul muchiilor de nndire.
Dup terminarea unei fii de grund, ghidajele din ipsos (fii si stlpiori) se desfac
cu tesla. Urmtoarea fie de grund se execut avnd ca sprijin pentru nivelare fia sau
stlpiorul urmtor de ghidaj si fia de grund deja nivelat. Pe tavane, operaia ncepe
dintr-un colt, ncrcndu-se cu mortar cu ajutorul mistriei, prin aruncare,spaiul dintre dou
fii pentru ghidarea dreptarului. Nivelarea se execut printr-o micare de alunecare a
dreptarului pe cele dou ghidaje de ipsos, nainte si napoi.
Dreptarul este inut nclinat fat de tavan, pentru a strnge pe el surplusul de mortar,
care se arunc n targ.
Pentru nivelarea grundului la tavane curbe cu seciunea circular sau eliptic, se
folosesc dreptare cu o latur fasonat dup curba tavanului, n cazul ghidajelor executate
dup generatoarea suprafeei curbe, sau dreptare obinuite, n cazul ghidajelor care
urmresc curba tavanului, executate cu abloane la distanta de 1,50- 2,00 m.
Pe coloane, la aplicarea grundului se pot folosi dou feluri de repere, de ghidaje:
cu fii inelare de ipsos ( executate la distanta de 1,50- 2,00 m) sau
cu ablon cu seciunea n form de semicerc.
n primul caz se aplic mortarul cu mistria pentru grund n dou inele de ghidaj si se
niveleaz cu ajutorul dreptarului, care se manevreaz cu o micare vertical de du-te-vino
si se deplaseaz treptat n jurul coloanei, sprijinindu-se pe inele.
Inelele de ghidaj din ipsos nu se nglobeaz n mortarul grundului.
n al doilea caz, pe ablonul semicircular se monteaz masca de tabl pentru grund
si tabla pentru glet. ablonul aluneca pe doi saci sau dulapi folosii ca ghidaje, fixai la o
distant de circa 6-7 cm, simetric de o parte si de alta a coloanei si paralel cu generatoarea
respectiv.
Executarea gletului de ipsos
Gletul de ipsos este acel strat subire de 1-3 mm grosime de past de ipsos care
se aplic pe suprafaa grundului pentru a se realiza o suprafa perfect neted si plan,
care s constituie la rndul su stratul-suport pentru aplicarea unei zugrveli sau vopsitorii
de calitate superioar.
Gletul de ipsos se aplic pe suprafeele grunduite si dricuite executate cu mortar
de ciment cu var, de ipsos cu var sau de ipsos. Cnd gletul se aplic pe un grund de
mortar din ciment, cu past de ipsos, se introduce o cantitate de lapte de var, n vederea
obinerii unei aderente mai bune ntre cele dou straturi.
Dac grundul este uscat, nainte de aplicarea gletului, se ud pentru a nu absorbi
apa din past ceea ce ar micora plasticitatea acesteia, ngreuind operaiile de prelucrare,
slbind rezistenta stratului de glet si aderenta lui la suprafaa de suport. Totodat, varul
introdus ntrzie nceputul prizei ipsosului si i reduce coeficientul de dilatare la uscare.
La executarea lucrrilor obinuite de glet pe perei si tavane, muchia de racordare
a acestora se prelucreaz odat cu gletul fie printr-o scaf, fie n unghi drept.
Cnd gletul se aplic n ncperi la care se cere realizarea unui finisaj deosebit,
atunci racordarea tavanului cu pereii se poate executa, dup prevederile planului de
arhitectur, n unghi drept, cu scaf, sau cu profiluri de ipsos. n acest caz se execut n
primul rnd racordarea respectiv si dup aceea se aplic gletul, avnd ca repere de
planeitate marginea elementului racordrii att la tavane ct si la perei.
Gletul de ipsos se execut prin ntinderea si netezirea pastei de ipsos cu gletul
metalic. Pasta de ipsos sau ipsos cu var se aplic n felul urmtor: se pune o cantitate pe
gletul metalic si se ntinde pe tavan sau pe perei, apsnd cu o muchie pe suprafaa
grundului, astfel ca s se acopere toate neregularitile acestuia.

Gletul se aplic pe poriuni de pn la 1mp, pentru ca s poat fi netezite nainte

de ntrirea pastei de ipsos. Netezirea se execut cu acelai glet, imediat dup aplicarea
pastei. Gletul se tine aproape perpendicular pe suprafaa care se lucreaz, manevrndu-se
nainte si napoi cu o oarecare nclinare, n raport cu direcia micrii, apoi perpendicular si
chiar diagonal, dac este cazul. Fiecare poriune trebuie s fie lucrat repede din dou cel
mult trei treceri, pn ce pasta de glet nu-si pierde plasticitatea.
Grosimea stratului de glet, de 1-3 mm, se obine, prin dou, trei aplicri si nivelri
succesive ale pastei de ipsos, verificndu-se de fiecare dat planeitatea cu dreptarul
metalic. Suprafaa obinut trebuie s fie perfect neted la pipit, eventualele asperiti se
cur prin lefuire. Racolrile cu poriunile executate anterior se cur prin lefuire, pn
cnd nu se mai simte nici o asperitate la frecarea cu dosul palmei.
Planeitatea suprafeei gletului se verific, de obicei, cu dreptare metalice.
Muchiile nu trebuie s prezinte curburi sau frnturi, iar profilul lor ( viu sau rotunjit ), trebuie
s corespund detaliilor de execuie. Pentru efectuarea unei verificri mintoas a planeitii
se folosete lumina unei lmpi electrice, preferabil fluorescent, care apropiat de suprafaa
gletuit pune n evident cele mai mici denivelri. n acest scop se recomand ca execuia
gletului s se fac la aceeai lumin puternic.
Pe suprafee curbe, fr profiluri, gletul se execut n acelai mod ca si grundul.
Alctuirea tencuielilor decorative
Tencuielile decorative sunt tencuieli care dau constuctiei un finisaj si un aspect
arhitectural definitiv numai prin tencuial, fr a mai fi necesar o spoial ulterioar.
Aspectul arhitectural al tencuielii decorative se obine, prin:compoziia mortarului, modul de
aplicare si modul de prelucrare a fetei vizibile.
Fata vizibil se prelucreaz cu diferite unelte cnd mortarul stratului vizibil se gsete n
stare plastic, la nceput de ntrire, ntrit parial sau ntrit total.
La aplicarea fetei vzute la tencuielile decorative trebuie respectate urmtoarele reguli:
mortarul pentru acest strat trebuie s aib o compoziie corespunztoare prelucrrii fata de
amestecul uscat se pregtete anticipat pentru ntreaga suprafa sau pentru ntreaga
ncpere.
Eventualele ntreruperi n execuie trebuie bine gndite si aranjate, pe ct posibil, la limitele
profilurilor, ornamentaiilor pentru a evita apariia rosturilor de lucru, care pot compromite
finisajul;
o se las un spaiu suficient ntre schelele exterioare si perete pentru ca executarea
tencuielii s fie continu; nu se folosesc schelele lsate n consol din zidrie sau
schelele rezemate, de construcie, care necesit completri ulterioare ale tencuielii;
o fata vzut se aplic numai dup montarea glafurilor, grilelor,diblurilor, profilurilor
etc.;
o se iau msuri speciale pentru mrirea aderentei stratului vizibil de grund, precum si
pentru protecie mpotriva arsitei, avnd n vedere ca imperfeciunile n execuie nu
se pot repara n viitor fr a duna aspectului lucrrii;
o fata vzut trebuie s rezulte uniform ca aspect ( granulaie, desen, culoare ) pe
toat suprafata, dar n special pe panourile limitate de pofile sau linii de tonalitate
diferit. La tencuielile exterioare este necesar ca ultimul strat, mai ales la tencuielile
stropite, s fie executate de acelasi muncitor, pe suprafeele limitate de profila sau
alte elemente.
Dup modul de alctuire tencuielile decorative sunt: tencuieli decorative simple; tencuieli
stropite; tencuieli de terasit dolomit; tencuieli de piatra artificial.
Tencuieli decorative simple

Tencuielile decorative simple sunt tencuieli dricuite la care, n mortarul stratului

vizibil (. tinci obinuit), se adaug pigment pentru culoare. Pentru stratul vizibil se
folosete nisip curat cu granule pn la 1mm, n care procentul granulelor mici ( 0,3-0,5 mm
) este de cel puin 50%. O parte din nisip, pn la 30%, poate fi nlocuit cu praf de piatr.
Stratul vizibil se aplic dup completa uscare a grundului ( 7 zile ) n acelai mod ca la
tencuielile simple; nainte de aplicare se stropete grundul cu apa. Dup aplicare, stratul
vizibil se netezete cu drica.
Uneori, n incul preparat se adaug un nisip cu granule mari de pn la 3 mm, iar
netezirea se execut cu o dric de lemn sau de psl. Granulele mari ale nisipului, prinse
sub drisc, zgrie suprafaa tencuielii, lsnd, pe ea urme care dau suprafeei o structur
cu zgrieturi uniforme.
Tencuieli stropite
Tencuielile stropite sunt tencuieli la care stratul vizibil se aplic prin aruncarea
mortarului cu mtura, peria sau cu aparate speciale, obinndu-se o suprafa
zgrunuroas care rmne n aceast stare fr prelucrarea ulterioar a fetei sale.
Mortarul pentru stratul vizibil (tinci) se prepar ca si pentru tencuielile obinuite,
adugndu-se n prealabil, colorant n laptele de var sau n ciment.
Stratul vizibil se aplic fie ntr-un singur strat, fie n dou straturi; n cel de al doilea
caz se aplic nti n mod obinuit un strat subire dricuit, peste care se stropete imediat
un al doilea strat. Stratul vizibil se aplic n dou straturi, cnd se prevede obinerea unor
stropi mruni. Stropirea se execut cu mtura, cu peria sau cu dispozitive speciale
Mtura cu care se aplic stratul vizibil trebuie s aib firele de aceeai lungime si
grosime, pentru a se obine o stropire uniform. Mtura se moaie n mortar si apoi, innd
un b n fata suprafeei de tencuit, la o distant de 20-30 cm, se lovete mtura de acest
b mprocnd mortarul pe suprafa ( Fig.6, a).
Stropirea se repet treptat pe poriuni, revenind la locurile unde nu s-a acoperit
complet grundul sau primul strat de tinci aplicat. La aplicarea stratului stropit trebuie s se
urmreasc obinerea unui aspect uniform.
Peria care se utilizeaz la aplicarea stratului stropit trebuie s aib prul lung si tare,
din paie de orez (pir ). Stropirea se execut n mai multe straturi, fiecare aplicndu-se dup
ce stratul precedent s-a zvntat. Peria se moaie pe 1-2 cm n mortarul fluid, se scutur de
surplusul de mortar, se apropie de suprafaa de tencuit, apoi se trece cu o ipculi peste
vrfurile, prului periei cu o miscare spre tencuitor
Stropirea se repet de mai multe ori pn la obinerea unei structuri compacte si
uniforme. Stropirea astfel obinut este mai fin dect aceea obinut cu mtura.
Diapozitivele speciale de stropit se compun dintr-un tambur de tabl, n interiorul
cruia pe un ax este fixat o perie circular.
Deasupra deschizturii tamburului se fixeaz o plac care intr n firele periei cu
aproximativ 2-3 mm. Axul este prevzut la exterior cu o manivel, iar pe partea opus
tamburului este prevzut un mner de care se tine dispozitivul n tamburul dispozitivului se
introduce mortar cu canciocul pn se umple pe jumtate.
nvrtind ncet manivela ( 30 rot/ min ), firele periei nmuiate n mortar din tambur,
trecnd prin dreptul plcii de sus a dispozitivului, se proptesc n aceasta si apoi, scpnd de
ea, mproac mortarul pe suprafaa de tencuit.
Cu ct micarea este mai nceat, cu att se obine o structur mai bun.
Stratul stropit se aplic trecnd de mai multe ori pe acelai loc, pn la obinerea
unei suprafee de structur uniform. Mortarul se prepar cu nisip avnd granule de
mrimea 0,3-1 mm.
Tencuieli de terasit si de dolomit

Tencuielile de terasit si de dolomit au fata vzut uniform zgrunuroas, avnd

vizibile grisul de marmur si mic, care formeaz pe suprafa unele puncte lucioase.
Amestecul uscat din gri de marmur, nisip, ciment, mic este preparat din fabric,
pe antier urmnd a fi doar adugat un colorant si laptele de var. Materialele pentru stratul
vizibil trebuie pregtite pentru suprafaa ntreag a cldirii. Dac amestecul se prepar pe
antier, el se pregtete pentru o zi de lucru. Dac n locul grisului de marmur se
folosete gri de dolomit, atunci amestecul se numete dolomit. Dup 6-7 zile, cnd grundul
s-a ntrit si uscat, se stropete cu ap si se aplic pe el mortarul de terasit sau dolomit.
Grosimea stratului vizibil este de 8-10 mm.
n timpul lucrului, mortarul se amestec mereu, pentru a nu se depune agregatul pe
fundul trgii, ceea ce ar duce la obinerea unui aspect neuniform al tencuielii.
Dup aplicare, mortarul se niveleaz si se netezete cu drica n mod obinuit.
Suprafaa vizibil se prelucreaz cu o perie de srm dup ce stratul vizibil s-a ntrit
puin. Timpul de ntrire, aproximativ 3-6 h, se determin astfel ca, trgnd cu peria pe
suprafaa tencuit, granulele de gri si de nisip s se disloce din masa stratului vizibil, fr a
antrena mortarul. Dup periere, suprafaa se cur de praf si de granulele dislocate cu o
perie moale, apoi timp de 3-4 zile se stropete cu apa odat pe zi.
Prelucrarea suprafeei nu trebuie ntrerupt, deoarece poriunile periate mai trziu
au culori mai deschise.
Tencuieli din piatr artificial
Tencuieli din piatr artificial (fig.2 ) are fata vzut astfel prelucrat nct s dea
aspect de piatr natural
Fig.2. Tencuieli din piatr artificial:
a-prelucrarea n asize;
B-tencuieli buciardate;
C-tencuieli rachetate
D-tencuieli pieptnate;
e- buceard;
f-raschet cu dini.
Suprafaa tencuit se prelucreaz, uneori, n cmp continuu, sau mprind suprafaa
n dreptunghiuri, prin rosturi (asize ), pentru a imita blocurile de piatr.
Dup modelul de prelucrare, tencuielile din piatr artificial pot fi: frecate, buciardate,
pieptnate, priuite.
Grundul se execut din mortar de ciment, cu un dozaj de 600 Kg ciment si un
adaos de var de 0,05 mc la 1mc de mortar care se aplic n mod obinuit pe suprafaa
priuit zvntat.
Dup aplicare, grundul se cresteaz cu linii paralele, la distante de 5-6 cm si se ud
de 2-3 ori pe zi, timp de 4-7 zile.
Dup ntrirea si uscarea grundului (7-10 zile ) se aplic stratul vizibil pe suprafaa
udat n prealabil. Acesta se execut n dou straturi din acelai mortar, primul strat se
aplic din mortar mai diluat, iar dup zvntarea lui se aplic stratul al doilea, de consistent
normal.
Mortarul stratului vizibil este preparat din gri de piatr, ciment n dozaj de 600 kg
la 1mc de mortar si eventual, colorantul dorit.
Compoziia granulometric a agregatului se stabilete prin probe de laborator, astfel ca
s obtin un volum ct mai mic de goluri, pentru ca tencuiala s fie ct mai compact si
consumul de ciment ct mai redus.
Mrimea granulelor de gri de piatr variaz de la 0,6-5 mm, mrimea maxim stabilindu-se
dup modul de prelucrare a fetei vzute si dup aspectul final dorit.

Grosimea stratului vizibil este de 5-8 mm, pentru cele frecate, 10 mm pentru cele
buciardate si 20-30 mm pentru cele spituite ( dup adncirea cioplirii ).
Pentru a se asigura ntrirea normal a mortarului de ciment, el trebuie s fie protejat de
arsit si de vnt si udat zilnic, de cteva ori pe zi, timp de 5-7 zile.
Tencuiala se las apoi s se usuce timp de 2 zile, dup care se efectueaz proba de
prelucrare.
Prelucrarea se poate ncepe numai dac la probe se constat c mortarul de ciment sare
la lovituri ( nu se macin ), iar agregatul mare nu se desprinde, ci se rupe.
La tencuielile frecate, prelucrarea se realizeaz cnd mortarul nu s-a ntrit nc complet.
Dac suprafaa se mparte n asize, rosturile puin adnci se execut nainte de
ntrirea complet a mortarului stratului vizibil, iar rosturile adnci se realizeaz prin
montarea pe grund a unor ipci trapezoidale cu baza mic spre grund, stratul vizibil
aplicndu-se ntre aceste ipci. Stratul vizibil se ndeas ntre ipci si n special la colturi,
prin batere cu mistria pn apare la suprafa laptele de ciment; dup acesta se niveleaz
cu drica pn se obine o suprafa neted. ipcile se scot a doua zi si se repar,
eventualele colturi rupte, iar rosturile obinute se tencuiesc cu un strat subire de mortar cu
agregate mai mrunte.
Suprafeele dintre rosturi se prelucreaz dup ntrirea complet
frecare, buciardare, pieptnare sau spituire.

a mortarului prin :

Tencuielile frecate rezult prin prelucrarea suprafeei, dup o oarecare ntrire

a mortarului stratului vizibil, si anume cnd la frecare nu se desprind granulele de mortar.
Suprafaa tencuit se freac cu o perie de srm moale, pentru ndeprtarea stratului de
lapte de ciment care acoper granulele. Frecarea se execut pn la obinerea unui aspect
uniform al structurii exterioare a tencuielii.
Tencuielile buciardate ( v. fig.2, b ) se execut dup completa ntrire a
stratului vizibil (7-15 zile dup aplicare ). Acesta se prelucreaz cu un ciocan special
denumit buciard ( v. fig.2, e ), prevzut cu nite dini pe suprafaa cu care se lovete.
Dup amestecul de prelucrare dorit, mai mrunt sau mai gros, se alege ciocanul cu dinii
mai mici sau mai mari.
Lovirea cu ciocanul se execut trecnd de mai multe ori pe acelai loc, pn se
ndeprteaz complet stratul de ciment si apar granulele de gri, obinndu-se o suprafa
cu aspect rugos uniform. Tencuielile buciardate se folosesc la soclurile cldirilor si se
execut, n general, cu asize, imitnd blocurile de piatr.
Tencuielile pieptnate sau rachetate ( v. fig.2, c, d ) se execut trgnd pe
suprafaa tencuielii, dup o ntrire oarecare a stratului vizibil, cu racheta prevzut cu
dini ( v. fig.2, f). Tencuiala aceasta se execut, n general, cu santurile verticale.
Dup mrimea dorit a sntuletelor se alege racheta cu dintii de mrimea
respectiv.
Primul rnd de santuri se trage folosind un dreptar aezat vertical, dup care se
ghideaz racheta. Pentru continuarea lucrrii, dintele marginal al rachetei se introduce n
ultimul sant realizat, care servete astfel drept ghidaj.
Tencuielile pieptnate se folosesc la soclurile cldirilor.
Tencuielile spituite sunt acele tencuieli la care stratul vizibil se prelucreaz
dup ntrirea complet a mortarului, prin cioplirea suprafeei tencuielii cu ajutorul spitului
care se lovete cu ciocanul.
Dup aspectul dorit, cioplirea se execut fie mrunt prin lovituri mai slabe, fie cu
cioplituri mai, pronunate, n care caz spitul se lovete puternic cu ciocanul, pentru a scoate
buci mai mari din tencuial; spitul se tine puin nclinat fat de suprafaa tencuielii.

Tencuielile spituite se folosesc la soclurile cldirilor, fie n cmp continuu, fie n

asize cu rosturi adnci, n care caz n jurul asizelor se prevede o fie prelucrat fin cu
buciarda, denumit chenar, iar cmpul din interiorul chenarului se cioplete cu spitul.

CAPITOLUL 4 DEZVOLTAREA DURABIL

4.1 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABIL

A luat nastere ca raspuns la aparitia problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale, in

special a celor legate de energie. Practic, conferinta privind Mediul de la Stockholm din
1972 este momentul in care se recunoaste ca activitatile umane contribuie la deteriorarea
mediului inconjurator, ceea ce pune pericol viitorul Planetei.
Cativa ani mai tarziu, in 1983, isi incepea activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si
Dezvoltare (WCED), dupa o rezolutie adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite. In
1985 era descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si, prin Conventia de
la Viena a inceput cautarea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care
dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara Planeta. In 1987, la un an de la
catastrofa de la Cernobal, in cadrul Raportului WCED de la Brundtland a fost formulata cea
mai citata definitie a dezvoltarii durabile:
Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite
posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor.
Termenul de dezvoltare durabila a inceput sa devina, insa, foarte cunoscut abia dupa
Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro in
vara lui 1992, cunoscuta sub numele de Summit-ul Pamantului. Ea a avut ca rezultat
elaborarea mai multor conventii referitoare la
schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si
dioxid
de
carbon),
diversitatea
biologica
(conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor
masive. Tot atunci a fost elaborata si Agenda 21 planul de sustinere a dezvoltarii durabile.
In vederea sincronizrii aciunilor de dezvoltare
durabil n cadrul statelor membre UE i care s
constituie un punct de referin i pentru rile
candidate, n anul 2001 a fost elaborat Strategia de
Dezvoltare Durabil a Uniunii Europene.
Aceast strategie este practic o continuare a
eforturilor intreprinse pentru ndeplinirea obiectivelor
de dezvoltare durabil prevzute de cel de-al 5-lea
Program de aciune al Comunitii Europene (19932000) Spre dezvoltare durabil i care recunoate c protecia mediului este
fundamental pentru dezvoltarea viitoare a Comunitii. Aceast strategie comunitar este
parte integrant a celui de-al 6-lea Program de aciune pentru mediu Viitorul nostru,
alegerea noastr, care stabilete aciunile prioritare pentru perioada 2001 - 2010.
Programul de Aciune subliniaz obiectivele prioritare care trebuie s fie atinse pentru a se

asigura un mediu curat i sntos. Un alt eveniment cu importan relevant a fost

Conferina regional de evaluare a procesului Rio+10 pentru rile Europei Centrale i de
Est n domeniul dezvoltrii durabile, care s-a desfurat la Bucureti, n perioada 27-28
iunie 2001.
Intruct, imediat dup Conferina de la Rio, Romnia i-a reorientat aciunile naionale
pentru o mai activ implementare a principiilor dezvoltrii durabile stabilite n 1992, au fost
nregistrate progrese semnificative. Pe parcursul celor 10 ani de la Conferina de la Rio,
Ministerul Apelor i Proteciei Mediului a reuit s i creeze cadrul instituional capabil s
sintetizeze conceptele dezvoltrii durabile i s le integreze n politicile i strategiile
naionale de mediu.
O reuit n acest sens a fost elaborarea i aprobarea de ctre Guvernul Romniei n 1999,
a Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil, n care se pot distinge trei etape distincte
de aciune pe termen scurt, mediu i lung.
Principalele obiective ale Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil sunt:
redimensionarea i remodelarea structurii economico-sociale i transformarea ei ntr-un
sistem durabil;
stabilirea sectoarelor i direciilor cu potenial competitiv ca prioriti ale dezvoltrii durabile;
asigurarea strii de sntate a populaiei;
stoparea procesului de deteriorare a capitalului natural i iniierea refacerii acestuia;
dezvoltarea unui sistem legislativ i instituional coerent, compatibil cu cel al rilor din UE;
formarea resurselor umane la nivelul exigenelor tiinifice, tehnologice i informaionale, pe
plan internaional, din toate sectoarele economice i sociale;
monitorizarea i evaluarea permanent a performanelor economice, sociale i de protecie
a mediului. In 2005 Comisia a demarat un proces de reviziure a Strategiei de Dezvoltare
Durabila, proces care a cuprins mai multe etape:
- in februarie 2005 Comisia a publicat o evaluare initiala si critica la adresa progresului
inregistrat din 2001 si a evidentiat o serie de viitoare directii de urmat. Au fost evidentiate o
serie de directii de dezvoltare non-durabila care au avut efecte negative: schimbarea
climatica, amenintari la adresa sanatatii publice, cresterea saraciei si a excluziunii sociale,
epuizarea resurselor naturale si afectarea biodiversitatii;
- in iunie 2005, sefii de stat si de guverne din UE au adoptat o declaratie privind liniile
directoare ale dezvoltarii durabile, care sustinea ca Agenda reinnoita de la Lisabona este o
componenta esentiala a obiectivului atotcuprinzator al dezvoltarii durabile;
- pe 13 decembrie 2005, dupa consultarea cu mai multe institutii si persoane implicate,
Comisia a prezentat o propunere de reviziuire. Se punea accent pe 6 prioritati: schimbarea
climatica, sanatate, excluziune sociala, transport, resurse naturale si saracie si erau
identificate caile care trebuie urmate pentru a solutiona aceste probleme.
- in iunie 2006 a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila pentru o Uniune Europeana
extinsa, bazata pe strategia de la Goetheborg si rezultat al procesului inceput inca din 2004.
4.2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABIL A UNIUNII EUROPENE

Unele dintre aceste provocari sunt foarte asemanatoare cu problemele intalnite de o alta
strategie a Uniunii, agenda de la Lisabona. Cu toate ca UE a stabilit ca dezvoltarea durabila
este principiul atotcuprinzator al tuturor politicilor europene, in realitate problema
competitivitatii economice a ajuns sa domine agenda politica. Cei trei piloni ai Strategiei de
la Lisabona (competitivitate economica, incluziune sociala si protejarea mediului
inconjurator) au fost comparati cu trei copii, dintre care unul competitivitatea economica
are nevoie de mai multa atentie. In acest proces, Strategia de Dezvoltare Durabila este,
uneori, redusa numai la pilonul mediu al Strategiei de la Lisabona. Mai multi comisari
europeni au declarat, cu diferite ocazii, referitor la aceste probleme, ca UE are nevoie in
primul rand de crestere economica, inainte de a putea actiona pentru protejarea mediului ori
implementarea unor politici de protectie sociala. Pentru ca dezvoltarea durabila este un

concept atat de vast, uneori prea multe probleme diferite sunt puse sub umbrela Strategiei
de Dezvoltare Durabila a UE, indepartand atentia de la adevaratele directii de dezvoltare
non-durabila (lipsite de sustenabilitate). Scopul declarat al Strategiei reinnoite este acela de
actiona pentru o imbunatatire continua a calitatii vietii atat pentru generatiile prezente, cat si
pentru cele viitoare. Dar acest lucru nu se poate obtine decat in cadrul unor comunitati
capabile sa utilizeze resursele in mod rational si eficient si sa descopere potentialul ecologic
al economiei, asigurand prosperitate, protectia mediului si coeziune sociala. Strategia de
Dezvoltare Durabila reinnoita priveste intreaga Europa si de aceea propune mijloace de
imbunatatire a cooperarii cu nivelul guvernamental si ceilalti factori de decizie, cu ONG-uri
si cu cetatenii, entitati care trebuie sa isi uneasca eforturile pentru dezvoltare
durabila. Cooperarea pentru o dezvoltare durabila trebuie sa fie o preocupare atat pentru
UE, cat si pentru statele membre. Politica comunitara de dezvoltare durabila trebuie sa fie
complementara politicilor derulate de de statele membre.

4.3 FINANARE DE MEDIU

1.mbuntirea competitivitii reelei de producie
Ajutarea firmelor n investiiile fcute n vederea mbuntirii mediului, competitivitii i
calitii de mediu
infiinarea i adecvarea spaiilor de producie ca s dispun de infrastructuri de mediu
ajutarea firmelor de audit de mediu
ajutoarele sunt condiionate de respectarea criteriilor de mediu n procesul de selecie i
evaluare de proiecte
2.Societatea cunoaterii
- sprijin pentru proiectele de cercetare, inovaie i dezvoltare tehnologic cu caracter de
mediu
- construcia de infrastructuri i dotarea cu echipamente i instalaii pentru dezvoltarea
cercetrii n mediu
organizarea de aciuni n vederea facilitrii obinerii informaiilor de mediu i diseminare
prin mass-media
sprijin pentru investitorii n tehnologii de mediu (FSE)
3.Mediul i resursele hidrice
ape
reziduuri
natur
4.Dezvoltarea resurselor umane, egalitate de anse n angajare
sprijin n crearea a noi posturi n sectorul de mediu (tehnologii de mediu FSE)
sprijin n formarea profesional de mediu (tehnologii de mediu FSE)
introducere modulelor de mediu n educaie pentru toate sectoarele (tehnologii de mediu
FSE); 3 milioane de participani
sprijinirea angajrii de femei n firme din sectorul de mediu

5.Dezvoltare local i urban

reabilitarea i mbuntirea zonelor urbane degradate
promovarea gestionrii raionale de sisteme i transport urban compatibil cu mediul
(autobuze ecologice, mbuntirea transportului public)
sprijin n dezvoltarea energiei refolosibile
dezvoltarea activitilor turistice n mediul rural
rehabilitarea i conservarea patrimoniului istorico-artistic i cultural
sprijinirea folosirii sistemelor adecvate de gestionarea deeurilor n spitale i altre centre
6.Reele de transport i energie
construcia de osele cu msuri adecvate de corecie (i alte sisteme de transport)
sprijin pentru transportul feroviar, construirea unor linii scurte
investiii pentru mbuntirea instalaiilor portuare
sprijin pentru producerea enegiei refolosibile sau mai puin contaminatoare
ajutor acordat firmelor pentru susinerea conceptului de economisire i de eficien
energetic
7. Agricultur i dezvoltare rural (FEOGA-O)
elaborarea i punerea n practic a programelor de mediu
practici pentru folosirea adecvat de ngrminte i pesticide
sprijin pentru gestionarea, tratarea i valorificarea deeurilor agricole i fermiere
imbuntirea sistemelor de irigaie i folosirea raional a apei (schimbarea sistemelor de
irigaie)
cursuri de formare despre activiti agrare cu module legate de aspectele de mediu
8.Structura sectorului piscicol i piscicultur
aciuni de protecie a resurselor piscicole
schimbarea modului de pescuit i a atitudinii legate de anumite specii
crearea unor noi capaciti de producie agricol durabil
susinerea considerentelor de mediu n instalaiile piscicole, industria
piscicol i agricultur i industria de prelucrare
9.Asisten tehnic
studii sau lucrri de mediu
campanii de sensibilizare pe probleme de mediu
evaluarea diferitelor programe i proiecte de mediu
seminarii

CAPITOLUL 5 EGALITATEA DE ANSE

5.1 CE SE INTELEGE PRIN EGALITATE DE SANSE INTRE BARBATI SI FEMEI IN

CAMPUL MUNCII
Prin egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbatui in relatiile de munca se
intelege accesul nediscriminatoriu la:
alegerea ori exercitarea libera a unei profesii sau activitati;
angajare in toate posturile sau locurile de munca vacante si la toate nivelurile ierarhiei
profesionale;
venituri egale pentru munca de valoare egala;
informare si consiliere profesionala, programe de initiere, calificare, perfectionare,
specializare si recalificare profesionala;
promovare la orice nivel ierarhic si profesional;
conditii de munca ce respecta normele de sanatate si securitate in munca, conform
prevederilor legislatiei in vigoare;
beneficii, altele decat cele de natura salariala, precum si la sistemele publice si private de
securitate sociala;
organizatii patronale, sindicale si organisme profesionale, precum si la beneficiile acordate
de acestea;
prestatii si servicii sociale, acordate in conformitate cu legislatia in vigoare.
Care sunt beneficiarii prevederilor referitoare la egalitatea de sanse in domeniul muncii?
Prevederile legale referitoare la egalitatea de sanse intre femei si barbati in domeniul muncii
se aplica tuturor persoanelor, functionari publici si personal contractual, din sectorul public
si privat, inclusiv din institutiile publice.
Care sunt obligatiile angajatorilor pentru a asigura respectarea prevederilor din
domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati?
Angajatorii sunt obligati sa asigure egalitatea de sanse si de tratament intre angajati,
femei si barbati, in cadrul relatiilor de munca de orice fel, inclusiv prin introducerea de
dispozitii pentru interzicerea discriminarilor bazate pe criteriul de sex in regulamentele de
organizare si functionare si in regulamentele interne ale unitatilor.
Angajatorii sunt obligati sa ii informeze permanent pe angajati, inclusiv prin afisare in locuri
vizibile, asupra drepturilor pe care acestia le au in ceea ce priveste respectarea egalitatii de
sanse si de tratament intre femei si barbati in relatiile de munca.
Ce actiuni sunt interzise angajatorilor, fiind considerate discriminatorii?
Este interzisa discriminarea prin utilizarea de catre angajator a unor practici care
dezavantajeaza persoanele de un anumit sex, in legatura cu relatiile de munca, referitoare

la:
anuntarea, organizarea concursurilor sau examenelor si selectia candidatilor pentru
ocuparea posturilor vacante din sectorul public sau privat;
incheierea, suspendarea, modificarea si/sau incetarea raportului juridic de munca ori de
serviciu;
stabilirea sau modificarea atributiilor din fisa postului;
beneficii, altele decat cele de natura salariala, precum si la securitate sociala;
informare si consiliere profesionala, programe de initiere, calificare, perfectionare,
specializare si recalificare profesionala;
evaluarea performantelor profesionale individuale;
promovarea profesionala;
aplicarea masurilor disciplinare;
dreptul de aderare la sindicat si accesul la facilitatile acordate de acesta;
orice alte conditii de prestare a muncii, potrivit legislatiei in vigoare.
Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare. Orice tratament mai putin favorabil
aplicat unei femei legat de sarcina sau de concediul de maternitate constituie discriminare.
Este interzis sa i se solicite unei candidate, in vederea angajarii, sa prezinte un test de
graviditate si/sau sa semneze un angajament ca nu va ramane insarcinata sau ca nu va
naste pe durata de valabilitate a contractului individual de munca.
Concedierea nu poate fi dispusa pe durata in care:
femeia salariata este gravida sau se afla in concediu de maternitate;
angajatul se afla in concediu de crestere si ingrijire a copilului in varsta de pana la 2 ani,
respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap.
Ce masuri poate lua persoana care este discriminata la locul de munca?
Persoana care considera ca este discriminata la locul de munca poate depune o plangere
la institutiile competente (inspectoratele teritoriale de munca, Agentia Nationala pentru
Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati, Consiliul National pentru Combaterea
Discriminarii) sau se poate adresa instantelor de judecata.

5.2 EGALITATE DE SANSE SI NEDISCRIMINAREA

Conform art.2, alin.1 din Ordonana Guvernului nr.137/31.08.2000 privind prevenirea i

sancionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificrile i completrile ulterioare - prin
discriminare se nelege orice deosebire, excludere, restricie sau preferin, pe baz de
ras, naionalitate, etnie, limb, religie, categorie social, convingeri, sex, orientare sexual,
vrst, handicap, boal cronic necontagioas, infectare HIV, apartenen la o categorie
defavorizat, precum i orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrngerea, nlturarea
recunoaterii, folosinei sau exercitrii, n condiii de egalitate, a drepturilor omului i a
libertilor
fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, n domeniul politic, economic, social i
cultural sau
n orice alte domenii ale vieii publice.
Tipuri de discriminare:
Prin discriminare direct se nelege situaia n care o persoan este tratat mai puin
favorabil, pe criterii de gen, ras, naionalitate, categorie social, handicap, boala cronic,
etc, dect este, a fost sau ar fi tratat alt persoan ntr-o situaie comparabil.
Prin discriminare indirect se nelege situaia n care o dispoziie, un criteriu sau o
practic, aparent neutr, ar dezavantaja n special persoane aparinnd unui grup

defavorizat n raport cu persoanele majoritare, cu excepia cazului n care aceasta

dispoziie, acest criteriu sau aceast practic este justificat obiectiv de un scop legitim, iar
mijloacele de atingere a acestui scop sunt corespunztoare i necesare.
Conform art 1, alin. 2 din Legea nr. 202/19.04.2002 privind egalitatea de anse i de
tratament ntre femei i brbai, Republicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 150 din
01.03.2007 - prin egalitate de anse i de tratament ntre femei i brbai se nelege
luarea n considerare a capacitilor, nevoilor i aspiraiilor diferite ale persoanelor de sex
masculin i, respectiv, feminin i tratamentul egal al acestora .
Conform art. 2, punctul b) i c) din Ordonana de Urgen nr. 67/27.06.2007, prin principiul
egalitiide tratament se nelege lipsa oricrui tratament discriminatoriu, direct sau indirect,
pe criteriul de sex, n special prin referirea la starea civil sau familial. Prin tratament
discriminatoriu se nelege orice excludere, restricie ori diferen de tratament, direct sau
indirect, ntre femei i brbai. Egalitatea de anse a evoluat n ultima perioad devenind
un concept mai larg care se refer nu doar la femei i brbai, dar i la relaia cu alte grupuri
dezavantajate dintr-o societate. n timp ce egalitatea de anse i de tratament semnific
nivelul egal de vizibilitate, autonomie, responsabilitate i participare a majoritii i a
minoritii dezavantajate la i n toate sferele vieii publice, discriminarea reprezint
tratamentul difereniat aplicat unei persoane n virtutea apartenenei, reale sau presupuse a
acesteia la un anumit grup social. Astfel, se poate vorbi de discriminare, atunci cnd o
persoan este tratat mai puin favorabil dect o alt persoan n aceeai situaie.

TITLUL PROGRAMULUI:
PROGRAM OPERAIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR
UMANE 2007-2013

TITLUL PROIECTULUI:
ACCESUL LA CALIFICARE O SANSA IN PLUS

Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a

Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei