Idei in dialog sau ce inseamna sa fii realist si sa doresti

imposibilul
Stiti cum a fost ieri Bucurestiul: un oras al ploii, o capitala a umbrelelor si un
bulevard al soferilor, care din dorinta de a evita un blocaj in trafic nimeresc tocmai balta
de langa tine. In Universitate multi studenti se lungeau de plictiseala pe banci. Li s-a
propus ca alternativa prima editie a conferintelor "Seri Idei in Dialog in Amfiteatre"
oraganizata de ASLS, departamentele PR si CULTURAL impreuna cu managerul revistei
Idei in dialog, Daniela Polianschi. Subiectul acestei prime conferinte a fost spiritul
revistei gazda, calmul discutiei si seninatatea valorilor, invitatul - Horia Roman
Patapievici (Papion)(fara papion de aceasta data), amfiteatrul - Titu Maiorescu. Acesta
din urma s-a umplut pana la refuz desi afisele au fost lipite prin facultati cu doar doua zile
inainte de eveniment.
Pe scurt pentru aceia dintre voi care nu au timp si citesc in graba articolul urmator
mesajul invitatului a fost clar revista Idei in dialog se deschide pentru tineri, cauta
colaboratori si isi doreste sa schimbe spatiul public romanesc.
Alexandra Enea, organizator din partea ASLS a fost intrebata de ce are loc acest
eveniment. A raspuns ca tinerii sunt insetati de cultura si ceea ce lipseste din peisajul
societatii romanesti este cadrul unde acestia pot sa intre in contact cu personalitatile si sa
se confrunte cu parerile acestora .
Domnul Horia Roman Patapievici si-a inceput expunerea manifestandu-si
dezamagirea fata de spatiul public romanesc, fata de capitala care a crescut haotic, a fost
daramata bezmetic si este administrata prost, domnia sa comparand situatia capitalei cu
ceea ce se intampla in domeniile comertului si dezbaterilor de idei.
A urmat apoi o scurta prezentare a modului in care a aparut, in viziunea domniei
sale spatiul public modern in Romania. Primul numar al revistei Idei in dialog a aparut in
octombrie 2004. Cu un an inainte, trustul de presa Academia Catavencu ii propunea
domnului Horia Roman Patapievici sa aduca pe piata o revista de cultura asemanatoare
Dilemei respectiv Dilemei Vechi de astazi. Domnia sa nu a acceptat aceasta propunere.
Motivul: in toate orasele universitare din Romania exista reviste de cultura care privesc
fenomenul cultural din perspectiva literaturii ,o alta revista de acest gen nu ar fi imbogatit
peisajul cultural. Observand ca in centrele culturale europene dar si in cele din America
se intalneste un alt fel de revista culturala, care se axeaza pe dezbaterea de idei, domnia
sa a propus acest model viitoarei reviste editata sub egida Academiei Catavencu.
Spatiul public in Romania a aparut prin intermediul ziarelor . In secolul al XIXlea, secolul in care Romania s-a conectat la modernitate, acest spatiu public s-a creat prin
intermediul presei , al educatiei si al justitiei. In centrul notiunii de cultura se afla
literatura. Din punctul de vedere al sociologiei culturii, sa fii cultivat in sec al XIX-lea
insemna a avea cultura literara, a sti autorii canonici centrali. In opinia domnului
Patapievici si astazi a fi cultivat inseamna a pune in discutie autori de care suntem legati,
cei pe care ii frecventam si care formeaza fondul de valori al oricarei culturi.
Din punctul de vedere al discursului public a fi cultivat inseamna a avea un
discurs frumos, literar, intemeiat pe constructii capabile sa conviga domnia sa

subliniind astfel importana discursului persuasiv. Este tipul de discurs care produce
rationamente constrangatoare, prin care preopinetul admite ca ai sau nu dreptate.
Pornind de aici, domnul Patapievici a propus o abordare ampla a filozofiei
culturii, comparand discursurile publice din cele mai importante trei centre europene :
Franta, Anglia si Germania, expunere utila pentru a explica ceea ce se doreste a fi noul
proiect cultural Idei in dialog.
Domnul Patapievici a definit discursul public francez ca fiind intemeiat pe
cuvantul de spirit capabil sa innobileze o conversatie, acea poanta emisa de tipul uman
ale carui cunostintele subsumate ii permit sa enunte formule memorabile.
Cultura engleza, a remarcat domnia sa, sustine insa un discurs public de o alta
natura: un discurs model, care este construit pe o structura argumentativa tip dezbatere
parlamentara, unde este foarte important sa iti constrangi adversarul, sa constrangi
publicul sa consimta ceva prin argumente si fapte irefutabile .
In final, invitatul a dezbatut modelul discursului public din spatiul cultural
german, observand ca aici se dezvolta un discurs public impotriva influentei culturii
franceze, devenind un discurs de tip nationalist (J.G. Fichte considerand ca numai greaca
veche si germana sunt limbile care se afla in raport nemijlocit cu divinitatea prin idei de
tip absolut in Cuvantari despre natiunea germana , Reden an die Deutsche Nation) un
discurs cu o structura argumentativa care face apel la ceea ce se afla adanc in noi, care
tine de reveria noastra fie a gandirii, fie a inimii, acel ceva ce nu poate fi controlat ci
evocat, care poate fi sugerat gandirii ,zonei creusculare a ideilor metafizice profunde.
Tipul de persuasiune al acestor discursuri publice este puternic determinat de
vechicolul prin care acestea se manifesta : limba. Trebuie sa citesti in germana pentru a
remarca tipul de discurs intemeiat pe o nebuloasa metafizica, trebuie sa citesti in franceza
sa intelegi poanta lui Voltaire sau Pascal si trebuie sa citesti in engleza pentru a intelege
tipul de discurs in care te distantezi fata de ceea ce spui si apelezi la undestatement.
Invitatul remarca faptul ca discursul public romanesc este pestrit, impopotonat. El
trebuie schimbat intr-un discurs rational, argumentativ care joaca un rol central intr-o
democratie. Modelul ar trebui sa fie discursul englez : elegant, ironic, decent si rational,
echilibrat, dar care in acelasi timp impune o anumita distantare si foloseste empatia.
Daca spatiul public romanesc a fost construit de ziare in secolul XIX si oamenii
politici ai acestui secol erau oameni cu un caracter deosebit, erau cultivati si erau buni
oratori. Printre acestia domnul Patapievici i-a enumerat pe P.P.Carp, Titu Maiorescu, si
Take Ionescu. Referintele culturale ale acestor oameni politici veneau din doua zone:
zona juridica si zona literara. In schimb, ce se intampla astazi pe scena publica
romaneasca este in opinia domnului Patapievici legitimarea mitocaniei, expesie a
inconstientului natiunii care trebuie cumva depasita. Un mod propus de a schimba acest
lucru propus de domnul Patapievici este sa invatam de la maestrii. Intotdeauna a fi
cultivat a insemnat a sta intr-un dialog si intr-o nemijlocita prezenta cu mintile
formidabile ale umanitatii, in preajma fiintei lor sau avand in mana o scriere a acestora.
Revista Idei in dialog a incercat sa aduca in spatiul public romanesc acest tip de
a conversa prin idei dar a esuat pe jumatate pentru ca noi suntem romani si textele sunt
foarte lungi, sunt personale, in ele incercam sa aratam cat de buni suntem, ce bine am
inteles si ce stil avem aceasta critica potrivindu-i-se de minune chiar si invitatului care a
prezenzat-o n parte sub form de autocritic.

Revista Idei in dialog apare lunar, existand deja un cadru in care acum trebuie sa
se manifeste schimbarea mentalitatii in spatiul public romanesc, dialogul intemeiat pe
argumente logice, duelul si lupta dusa de pe baze de egalitate si onestitate fundamentala.
Ce a propus domnul Patapievici in aceasta conferinta nu a fost o formula de
creatie, ci o formula a unui spatiu public respirabil. Designul creat de fratele lui Cristi
Puiu ,Iulian Puiu si desenele lui Devis Grebu au asigurat succesul de pana acum, cei care
au scris sunt in majoritate foarte tineri si au fost cunoscuti directorului doar prin ideile pe
care le-au dezvoltat in scrierile lor. Textul pe care l-au trimis a facut dovada valorii lor.
Fiindca nu poate impune societatii romanesti o norma, primul invitat al
conferintelor "Seri Idei in Dialog in Amfiteatre" , domnul Horia Roman Patapievici
incearca sa construiasca o norma de la ceea ce exista. Isi doreste sa atraga din randul
tinerilor colaboratori care sa aduca contributii punctuale si percutante acestui proiect de
revista in care nu a renuntat sa creada . Incerca sa fie realist, doreste imposibilul de peste
numai cateva generatii.
Va intrebati probabil ce ati pierdut. Au fost momentele suculente ale conferintei,
momentele de marturisire ale invitatului, vibratia lui sufleteasca si vocea exprimand
omul, momente ce nu trebuie dezvaluite pentru ca le intalnesti o singura data cand respiri
acelasi aer si faci sa existe un eveniment .
Fiindca in spatiul cultural romanesc este cu adevarat nevoie de dialog, de modele,
de sansa si de circulatie a ideilor, de acel ceva ce se intalneste doar intr-un spatiu public:
dialogul organic, senzorial si cognitiv-activ care nu se poate produce in mediul
televiziunii sau al radioului, aceasta prima conferinta din seria pe care o vom coordona a
legitimat o realitate. ASLS va invita sa imbogatiti cu prezenta voastra si viitoarele
conferinte.
Irina Buliga