Sunteți pe pagina 1din 78

Iuri glega

TREI GRASANI
--<1
, :zvL;.

ff ,r4

,tY

t-t):

cap I toluI

ll

Rolul dificil aI micii actrite

Da, chiar ea era!


Dar naiba Stie de unde apiruse? Minuni? De unde minuni?
Doctorul Gaspar qtia foarte bine ci minuni nu nrai existd. ,,Asta
trase el concluzia
o adevdrati inqelitorie." Pipuqa fusese
- este
vie qi, cind'il ficuse
imprudenta sd adoarmi in trdsuri, ea fugise,
ca o fetite neascultitoare.
de ce sE zimbeEti! Zimbetul durnitale lingupitor nuli
- N-aivina,
micqoreazd
zise el cu severitate, Dupd cum vezi, soarta te-a
pedepsit. intimplitor, te-am gdsit acolo unde nici cd m-agteptam.
Pipuqa deschise ochii mari, apoi clipi ca un iepuraq de casd
qi, buimaci, privi spre clovnul August. Acesta ofta.
Rdspunde firi ocol cine eqti!
-Doctorul
ciuta sI dea vocii lui o note de severitate. insi
pipuqa era atit de fermecdtoare incit era imposibil si te superi
pe ea.
spuse ea, m-a1i uitat. Eu sint SUOC.
- Vedeli,
Su-oc... repet5 doctorul. Doar e$ti pdpuqa moqtenitorului
Turri!
99

Ce pipuEd?! Eu sint o fetili obi5nuiti!


- Ce...?
Te prefaci!
-PipuSa iegi
de dupd paravan. Lampa o

lumina puternic. Ea
zimbea, inclinind intr-o parte cdp;orul ei ciufuljt. Culoarea pirului
era asemenea penelor pisdrelelor mici pi cenu;ii.
Animalul mic q;i piros din cu;ci o privea foarte atent.
Doctorul Gaspar era complet buimicit. Peste citya timp cititorul va cunoaffe tot adevArul. Acum, vreau si previn pe cititor
asupra unui fapt deosebit de important, care-i scipase privirii atenre
a doctorului Gaspar Arneri. Omul cind este emotionat nu intotdeauna observd faptele, care, dupS curn spun cei mari, bat la ochi.
$i iat6 laptul: acun, in teatru de bilci, pipuqa avea cu totul
altd inf61i5are.
Ochii ei cenugii sclipeau vesel. Areta foarte serioasd qi atenrd
$i din mihnirea ei nu mai rimisese nici urm6. DirnpotrivS, ai fi
spus cd este o qtrengirili care vrea si pari cuminte.
Apoi mai departe. Unde dispdruse rochila ei minunatd de
adineauri, toatA mdtasea aceea roz, trandafirii aurii, dantelele,
fluturaEii, toaleta aceea ca-n basme, datoriti cireia orice fetti
putea sa semene, dacd nu cu o prinlesd, in orice caz cu o jucirie
de pus in pomul de iarn5? Ei, inchipuili-vd! pepu$a era imbricati
mai mult decit modest. Avea o bluzi cu guler albastru marinaresc,
pantofiorii uza1i, gri ca sd nu mai pard albi, qi incillali pe piciorul
goi. Si nu credeli cd din cauza acestei imbrdcirninti modeste
pipuga devenise uritA. Dimpotrivi, ii qedea bine. Existi astfel de
fetile dezordonate: n.rai intii nici nu te uili la ele. iar apoi privindu-le mai cu atenlie vezi cd aceste fetile dezordonate sint mai drigule
decit o prinlesi, cu alil mai mult cu cit prinlesele uneori se
transforma in broa$le, sau invers, broaptele se transformi in prinlese.
Dar iati lucrul cel rnai important: vi anrinrili desigur cd
pieplul
pipuqii moptenitorului Tutti erau rdni negre, inspiirninire
tAtoare. Acunr ele dispiruserS.
Era o pdpLr;i veseld qi sin6toasd!
Dar doctorul Caspar nu vdzu nimic. Poate ci rnai tirziu ar
putut
fi
vedea toafe acestea, dar, chiar in clipa urrnitoare, clneva
bdtu la ug5. Dt' aci incolo lucrurile se incurcard 5i mai rnult.
ln baraci intri negrul. Pipu;a 1ipi. Animalul clin cugci sfordi,
cu toate cd nu era pisici, ci un animal mai contplicat.
Noi 5tinr cine era negnrl. Lucrul acesta il cLrnogtea Ei docto rul Gaspar care iicuse acest negru dintr-un Tibul obignuit. Nimeni

allul

r!Lr cunostea acesl secret.

r00

a durat pufin. Negrul se purta inlr-un mod ingrozitor. EI apucd pipu;a qi, ridicind-o in aer, incepu s-o sirute pe
obraji ;i pe nas, dar obrajii qi nasul cdutau sA scape cu atita
errergie incit il puteai compara pe negru cu un on care vrea sd
Buimdceala

r.Itufte dintr-un mer atirnat de o sfoari.

Bdtrinul August inchise ochii qi, nducit de groazd, se balansa


ca impdratul Chinei care cautd si rezolve o problerni: si decapiteze pe criminal sau si-l forteze si minince un ;obolan viu,

iiri

zahir?

Pantofiorul zburi din piciorul pipugii qi nirneri in lanrpi.


Lampa se risturni gi iqi dddu duhul. Se iScu intuneric. Groaza
atinse culn]ea. Atunci toli vizuri prin cripdturile perelilor cd

alari

incepuse

si

se Iumineze

-. Iat6, s-au ivit zorile, zise tloctorul Gaspar, qi eu trebuie


sa nrerg la palaful celor Trei Grdsani intpreuni cu pipu;a rnosre_
nitorului Tufti.
Negrul deschise u;a. Din stradi, pdlrrrnse iniuntru o lumini
ienusie. Clovnul stdtea ca si rnai inainle crr ochii inchili. pipuga
je ascunsese dupa pa rava n.
Doclorul G-aspar explicd in cileva cuvinle lui Tibrrl clespre
!e era vorba. Ii povesti intreaga 'intirnplare cu piltula r)lo)lclitorului Tulti, [elul ?n carc dispiruse ea;i tericirea de a o fi

in teatrul de bilci
P^dpula ascuila tte tiupi paravan $i nu inlelegea nintic.
..li zice Tibul! se rrrird ea. Ce lel tle 'fibLrl t'ri acesta?

resasit aici,

ri":-'r., irrgToziror. Tihul e trur)),,\. alh. pi rrrr n(.gnr....


Alunci, ea i;i scoase capul de dtrpi paravan ;i se

\rrrase

(lill

uili.

[Jn

Negru

btrzunarul pantalonilor lLri roqii rin flacon lurrguicl,


r trase di:pul, tlin care cauzi flaconul 1.riui ca o vrabie ;i rrrceptr
\a loarne pe el rrn lichitl. Peste o clipi se pclTecLl i)ljracolrrl.
\ecrLrl deverri alb. Era frurnos. Nu rnai era negru. Nu rrrai eTa
::ici o indoia li: era 'Iibul!
Ura! strigi pipu;a ;i se repezi clc ilupd paravan drept ?n
r ra

lrle

lLri TibLrl.

Clovnul, carc. nu vizuse nirnic si crezuse, ci s,a inlinlplat


.ci a ingrozi{or, cizLr de acolo tle trrrtle era cocolztl si ratna.r
' .:riical. Tibul il ridici cle ILrnciul panta]onilor.
.\curn, papula il sirLrti pe Tibul firi sd rnai a;repte lnvrlalrr.
Ce binel zicca ea sufocindu-se de bucurie. Cunt ai putul
' erlt dc negru'/ Nu lc-am reculroscLlt..,
Suoc! zise Tibul cu severitate.

t0l

siri

imediat de la pieptul lui mare fi stitu smrrna in


fala lui, ca un soldat de plumb.
e? intrebi ea ca o 6coldri15.
- Ce puse
Tibul
mina pe pdrul ei zbirlit. Ea se uiti la el de jos
in sus cu ochii plini de fericire.
Tu ai auzit ce a spus doctorul Gaspar?
Da. El a spus ci cei Trei Grisani l-au insircinat si redea
mo$tenitorului Tutti pepuqa insanlto;ite. El spunea c; aceaste papu;a
a fugit din tresura lui qi ci eu sint pipuga aceea.
Se in;ali, spuse Tibul. Doctore Gaspar, asta nu este pepu;6,- pot si te asigur. Ea este mica mea prieteni, o fetiti, dansatoarea Suoc. tovardsa mea credincioasi de munci de circ.
E adevdrat! se bucure pdpuqa. Doar nu o datd am mers
impreund pe sirmd.
Fetita era foarte mullumita ci Tibul o numise drept tovardta

Ea

lui

credincioasd.

la

piept.
C-u-u-m?
A$a... Tu rni inlelegi, Suoc?
Mi se pare ci da, rdspunse incet Suoc.

Dragul meu! ppti ea ti igi freci de mina lui.


intrebi inci o date doctorul. Oare e adevirat ci-i
- Cum?
vie? Suoc, spui dumneata... Da! Da! intr-adevdr! Acum vdd
o feti15
limpede. imi amintesc... Doar am mai vizut-o o dati pe ferila
asta. Da... da... Eu am salvat-o de slugile bS.trinei, care voiserd
s-o bate cu betele!
Aci, doctorul ipi pocni palmele:
Ha-ha-hal Ei, da desigur. De aceea mi se pirea atit de
cunoscutd fala pdpuqii mo;tenilorului Tutti. E o asemdnare uimitoare sau, cum se spune ftiinlific, un fenomen.
Spre mullumirea tuturor, toate se limuriri.
Se lumina din ce in ce mai mult. in spatele caselor cinta
un cocos,
Doctorul se intristd din nou.
Da, toate-s bune. Dar asta inseamni ci nu mai am pipuqa
moftenitorului Tutti. inseamnd ce intr-adev5r am pierdut-o...
Ba asta inseamni ci ai gdsit-o, zise Tibul, slringind fetila

Ei? intrebi Tibul.


Desigur, zise pipuqa qi zimbi.
Doc toru I nu ingelegea nimic.
l1i aninteqti cind d6deam reprezentalii duminicale
102

in

fala

mulfimii? Tu stAreai pe micul postament vdrgat. Eu ziceam: ,,Allez!"


$i tu te urcai pe sirmd 9i veneai spre mine. Eu te a$tePtam la
miiloc la o mare indltime. intindeam un genunchi, ili spuneam
clin nou ,,Allez!", $i tu urcindu-te pe genunchiul meu, imi sireai pe
umeri... Ti-e ra fricd?
Nu. imi spuneai: ,,Allez!" ceea ce insemna ci trebuie se
fiu liniltitd 9i sd nu mi tem de ntmrc.
Ei bine, zise Tibul, acum tot ',Allez" ili spun. Vei fi

pApula.

fi pdpuqa.
- Voi
Pdpuga? intrebA doctorul Gaspar. Ce inseamnA asta?
-Sper,
cititorule, ci ai inleles! N-ai avut ocazia si treci prin

atitea emotii qi surprize ca docforul Gaspar, de aceea ettl l.nal


Iinigtit qi inlelegi mai ugor.
Gindefte-le: pind acunr doctorul nu a dormit cit s-ar fi cuvenit
Si asa, e de mirare cit de rezistent este organismul lui.
Nici n-apucd s6 se trezeasci al doilea coco9, ca totul era
h.rrdril. Tibul expuse amdnunlit planul de acliune:
Tu, Suoc, elti actril6' Eu cred ci, cu toati virsla ta
fragedS, egti o actrilA ^bund. Astd-primivard, cind la teatrul nostru
se dddea pantomima ,,Impdratul cel prost", tu jucai minunat rolul
,,ciocdl6ului de aur". Apoi, in balet, ai reprezentat mlnunat momentul transformdrii rnorarului in ceainic. Cinli qi dansezi mai
bine decit oricine, ai imaginalie bogatd ;i, mai ales, e$ti o fatA

detteaptA qi curajoasd. Suoc se imbujor6 de fericire. Ba se simtea chiar


jenati de aceste la ude.

Deci, va trebui ca

tu si joci rolul pdputiii moiteniiorului

Tutti.
Suoc incepu sd batd din palme pi siruta pe rind pe Tibul,
pe bdtrinul August, fi pe doctorul Caspar.

9i

Stai, continui Tibul, asta nu e inci totul. Tu ;tii cd


armurierul Prospero e inchis in cugca de fier din palatul celor

Trei Grisani. Va trebui si-l eliberezi pe armurierul Prospero.

Si

deschid cu5ca'l

Da. Eu cunosc secretul care


fugi din palat.

Secretul?
Da. Este acolo

o galerie

il va ajuta pe Prospero si

subteranS.

Apoi Tibul povesti despre vinzdtorul de baloane pentru copii.


Cap5tul acestei galerii este intr-o cratile, probabil in bupalatului.
cdtiria
Tu vei gisi aceasti intrare.
103

Bine.
-Soarele
incd nu rdsdrise, dar pdsirile

se defteptaserd, se zirea
. , verde pe paji;rea
larDa
din [ala teatrului de bilci.
La- lumina zilei, animalul misterios din cuEcd se dovedi a fi o
_
vulpe obipnuiti.
Si nu pierdem tirnpul! Ne ageaptd o cale lungd.
^Doctorul Gaspar zise:

Acum, trebuie s5-li alegi cea mai frumoasd rochiti pe


care o a1...
aduse toate gitelile sale. Erau minunate, deoarece erau

-Suoc
confec.fionate.de
gusturi deosebite.

ea insipi. Ca orice actrit; talentat;, ea

avea

Doctorul cAuti mult timp prin gremada de rochite.


zise el, cred cd aceastd rochitd va cbrespunde in- Iatd,
tocmai.
Nu e cu nimic-mai prejos decit aceea cu .u."
itnb.Acala pdpu)a schilodird. I m brac-o!
"'.u
... Sug.^ iil sch.imba rochila. in stralucirea razelor tle soarc, in
mrJrocut IncAper'i, ea sterea arit de gititd, incit nici o fetiJi din
lume,. de ziua ei onomasticA, nu se- putea compara cu ea. Rochila
era de culoare roz. lar uneori, cind Suoc fjcea cite o mlfcare,
pdrea ci ploud cu aur. Rochita strdlucea, fognea
;i rispindea

miresme parfumate,
Sint gata, zise Suoc.
-Despdrtirea
duri doar un minut. Actorilor de circ nu le plac
.
-lacrimile.
Ei igi risci prea des via1a. $i, in afari tle asta, ferrta nu
putea fi strinsd^ prea.tare la piept, deoarece i s_ar fi
;ifonat roch(a.
Sd te intorci cit mai curind! qopti bitrinul iugust pi ofii.
l?r eu plec in cartierele muncitorelti. Trebuie sd ie regrupdm
, M-alteaptd
-fortele.
muncitorii. Au aflat c6 sint in via{d qi in Iiberiate.

. .Tibul se infipuri in pelerind, igi puse o pdidrie cu boruri


largi, ochelari fumu.rii, qi i;i lipr un nas mare, a;a cum se obipnuregre
la costumarea pagalei din pantomima ,,Margul asupra Cairo_ului.,.
Era de nerecunoscut- E adevdrat ci nasul enorm il stulea,
dar aga, devenise de nerecunoscur.
August rimase in pragul u$ii. Doctorul, Tibul
.ie;irdBdtrinul
;i Suoc
afari. Se ficuse ziud de-a binelea.
repede, mai repede! ii grdbea doctorul.
- Maio clipd,
Peste
el;edea in trdsurS, impreun6 cu Suoc.
Nu
frica?
inlreba cl.
1i-e
-In loc de
rdspuns, Suoc zirnbi. Doctorul o seruti pe frunte.
Strizile erau inci pustii. Rar se auzeau voci omenegti. Deodati
104

r6sund un l6trat puternic de ciine. Apoi, ciineLe scheldldi ;i mirii,


de parcd cineva ar fi vrut sd-i ia ciolanul.
Doctorul iqi scoase capul din trdsurd.
inchipuili-vd, era acela;i ciine care-l mutcase pe atletul Lapitup! Dar asta nu e totul.
Doctorul vdzu 5i altele: ciinele se lupta cu un om, Era un om
inalt qi sublire, cu un cap mic, imbrdcat intr-o haind frumoasi,
dar stranie, care-l ldcea s6 semene cu un greier 5i care ii smulgea
ciinelui ceva roz, frumos qi de neinleles. Zdrenle de culoare roz
zburau in toate p5r1ile.
Omul invinse. El apucd prada ;i, stringind-o la piept, alerga
in direclia de unde venea doctorul.
$i cind ajunse trdsura, Suoc, care se uita peste umarui doc-

torului, vizLr ceva inspdimintitor. Omul cel ciudal nu fugea. ci


sdrea gralios, abia atingind pimintul, intocrnai unui dansator tle
balet. Cozile verzi ale fracului filiiiau in urma lui, ca aripile unei
mori de vint. Iar in bra1e... in brale linea o fetild cu rdni negre
la plept.
Asta sint eul slrigA Suoc.

fundul trdsurii qi igi ascunse fata in perna


plu;ata. Auzind strigdtul, rdpitorul se uitd indirdt;i atunci doctorul
Gaspar recunoscu in el pe profesorul de dans Un-doi{rei.
Ea se ghernui

in

Capitolul

IX

Pdpusa mincd.cioasd

Mogtenitorul Tutti stitea pe lerasd. Profesorul de geogrdfie

se uita prin binoclu. Moqtenitorul Tutti ceru si ise aducd busola.


Dar aceasla nu-i servea la nimic.
Mo;tenitorul Tutti aftepta sosirea pipuEii.
De mare emolie, dormise adinc qi dulce toara noaptea.
De pe terasi se vedea drumul ce ducea de la porlile ora;ului
pini la palat. Soarele, ce se ridica deasupra oraqului, ii impiedica
vederea. Moqtenitorul linea mina streaEini la ochi, se incrunta
qi-i pirea riu ci nu putea strinuta.
se vede incd nimic, zicea profesorul de geografie.
-LuiNu
i se incredinlase aceastd misiune de rispundere, deoarece,
datoriti specialitilii pe care o avea, $tia se se orienteze cel mai bine
in spalii, orizonturi, in puncte mobile qi in altele asemdnitoare.
ci totupi se vede! insistd Tutti.
- Poate
contrazice. in afari de binoclu, mai am cunoqtinle
- Nu mi
pi noliunea
clari a obiectelor. Iati, vdd tufiEuri de iasomie, care"

r07

in

latine;te au o denumire frumoasd, dar greu de relinut. Mai


departe vid podurile $i gardienii. in jurtrl eirora zboari flutr.rrii,
iar qi mai departe se a$terne goseaua... Ia stai! Ia stai!
I;i potrivi binoclul. Mo;tenitorul Tutti se ridici in virful pi_
.
cioarelor. lnirna ii bitea de jos in sus, ca arunci cind nu ;tra
leclia.

Da, zise profesorul.


$i, in acelaqi timp, trei cildreli pornird din parcul palatului
spre $osea. Era cipitanul Bonaventura impreuni cu o palruli,
care se indreptau spre o trisurd ce apdruse pe losea.
Ura! strigd ntottenirorul atit de stridenr, incit stirni gi5tele
de prin satele indepdrtate.
Jos, sub teras6, stetea la pindi prolesorul de girnr.rastici, gata
pentru a-l prinde pe mo$tenitor din zbor, dacd acesta s-ar fi prdbu:;it
de bucurie peste balustrada de piatri a terasei.
A$adar, trisura doctorului Gaspar se apropia de palat. I)e_acunl
nu mai era nevoie de binoclu qi de cunoltintele profesorului cle
geografie. De-acum, {oat; Iun']ea vedc'a cu ochiul liber trasura
Ei calul alb.

Fericitd clipi! Trisura se opri lingd ultimLrl poc1. Garda se


dddu in lSturi. Moqtenilorul ili agita rniinile 9i lopdia,
scuturindu-gi buclele aurii. In sfirgit, el vizu lucrul cel r:ai rrnporlart. Un omulet mic, mi5cindrr-se stingaci, ca un bAtrinel, cobori
din trisurd. Gardienii stireau respecruosi in fala lui, scolindLr-qi
sibiile ;i dindu-i onorul. Ornulegul scoase din lririu16 o pipu)a
nrinunatd, ca un buchet roz, proaspit, impletit cu panglici.
Era un tablou rninunal, sub cerul albastru al dirninelii, in
strdlucirea ierbii ;i a soarelui.
Peste cileva clipe, pipLr;a era in palat. lntilnirea avu loc in
felul urnitor: pipula sc nri;ci fdrd ajutorul cuiva.
O, Suoc i5i juca perfect rolul! Daci ar fi nirnerit in soeierarcu
celor mai aulentice pdpu;i, fird indoiald, ele ar fi consideral-o

pipu;i ca 9i e le.

Suoc era linigtiti. Simlea ci rolLrl ii reufe!te.


,,Sint lucruri rrai di[icile, gintlea ea. De exemplu, si jongiezi cLr
lampa aprinsi sau si execuli clublu salt rnortal..."
Or, lui Suoc i se intinplase si facd la circ ;i Lrna 5i alta.
Cu alle cuvinte, ei nu-i era fricI. Chiar ii pldcea accsL jr)c.
Mai enlolionat era doctorul Gaspar. El nrergea in urna lui Suoc.
Ea inainla ctr pa;i nrici, ca o balerini ce rnerge in virfLrl degetelor. Rochila ei se agita, lrerlura gi folnea.
108

:ii
ftl

.j.

>'2
/)z)
j,

Parchetul lucea. Suoc se oglindea in el ca un noura! roz.


Era foarte mici in comparalie cu indllimea s5lilor, care pdreau
;i mai inalte datoritd luciului parchetului, ti mai lare datoritd
oglinzilor.

Puteai sd crezi cd
liniiitite.

un co;ulel cu flori plutegte pe o

mare

Ea trecea veseld ;i zimbitoare pe lingi gardieni, pe lingi


oameni imbricali in piele li metal, care o priveau ca fermecafi,
pe lingi funclionarii care zimbeau pentru prima datd in viala
lor. Ei se dideau in ldturi, ldsindu-i drum liber, de parci ea ar fi
fost st5pina acestui palat, care reintra in dreplurile ei.
Se ficuse atita linifte, incit se auzeau paqii ei uqori, sunind
ca petalele cind cad. Iar de sus, pe o scari foarte largi, la fel
de mic gi zimbitor, cobora in intimpinarea pipu;ii moqtenitorul
Tutti.
Erau de aceea5i indllime.
Suoc se opri.
,,Agadar, acesta e mo$tenitorul Tulli!" iqi zise ea in gind.
In fafa ei stetea un bdielag slab, ce semdna cu o feti1i rea, cu
ochii cenu;ii ;;i pulin trigti, inclinindu-9i intr-o parre capul cu
pdrul zburlit.
Suoc ;tia cine era Tutti. Suoc qtia cine erau cei Trei Grisani.
$tia ci cei Trei Grdsani jefuiseri tot metaiul, tot cerbunele, toali
piinea, dobindite prjn munca poporului sirac qi flErnind. Ea linea
bine minte pe bAtrina nobild care i;i asrnulise slugiie asupra ci.
$tia ci ace$lia toli formau o singurd socjetate: cei Trei Grdsani,
b6trinele nobile, ferchegii, comerciantii, gardienii, to[i ace;a care l-au
pus pe armurierul Prospero in cugca de fier ;i au umblat s5-l prindi
pe celdlalt prieten al ei, gimnastul Tibul.
Cind venea incoace, spre palat, ea credea cd mostenitorul
Tutti ii va pdrea respingiror, ceva in genul bitrinei nobile, care,
lj linea afard intordeauna limba lungd $i subtire, de culoarea
zmeu rei.

insd nu simli nici o repulsie. Mai degrabd ii fdcu

cind il

pldcere

vdzu.

Ea

il privea cu ochii ei cenusii fi veseli.


Tu eqti pdpuqa? intrebi mo;;tenitorul, intinzindu-i

mina.
,,Ce sd fac? se sperie Suoc. Oare pdpuqile vorbesc? Vai, nu
m-au prevenit!... Nu $tiu cum se purta acea pipu56 pe care au

sfirtecat-o gardienii..."
Dar doctorul Gaspar

ii

veni intr-ajutor.
110

\
-.a
I

W2_
jzrlV
glt./

:.-'r'

vl

v-1

lzr\*
,l\ \
f l,r

l/

', lr iri

,gE
vF

Domnule moftenitor, zise el solemn, eu am insinito5it p6puSal


cum vedeli, nu numai cd i-am redal viala, dar u,,i fA.ut .o
aceasra vialS si fie minunati. Fdrd indoiald, pipu$a a derenjr
mai frunoasi, apoi a cApdtat o rochie noui sJilendidd 5i, lucrul

_
Dupi

cel mai imporrant, am invilat-o sd vorbeasci,

si

da n.e ze.

sj

creeze;jntece ri

Ce fericirel zise mogtenitorul incet.


,.E timpul se aclionez", hotdri Suoc.

aci,_ micula acrrild de la tearrul cte bilci al


. $iqi-a
^Brizac
fdcut debutul pe o scend noud.

unchia;ului

Scena era sala principall a palatului. lar spectatori s_au aatLrnai


mu11i. Ei se inghesuiau din toale pirlile: pe palierul de sus ai

scirilor, prin galerii, Ia balcoane. Se inghesuiau la iereslrele

ro_

tunde, umpleau balcoanele, se urcau pe coloane, penlru a veciea


!i asculta mai bine.
O mullime de capete Si umeri, de cele mai diferite ctrlori,
.invetmintate
pestril, luceau in lumina puternicd a soarelui.
Suoc vedea lelele care se uitau la ea cu zimbete largi.
Bucitarii, cu degetele rdsfirate, de pe care se scurgeau,
ca. rd;ina de pe crengi, sucuri ropii, dulci, sau sosuri grase de
culoare maro; nini;trii in uniforme de gali, impodobite cu fireturi. multicolore,.ca ni;te mairrule travestite in cocopi; muzicanlii
mici ;i grisuli, imbrdca{i 'in fracuri slrimte; doamneie de onoare
qi cavalerii, doctorii girbovi, savanlii cu nasurile lungi. curieri
ciufulili, iulj de picior, seryitorimea irnbricati nu riai pre.j.,,
decit mini;trii.
ToalA aceasti rrasd cle oameni se ingrirn6dea care pe unde

apuca.

gi toli tdceau. Toli, cu risuflarea opritd, priveau liinla

mrca

fr .rozl -care, cu linilitea qi demnitatea unei fetile de cloisprezece


ani, intirnpina sufele de priviri. Ea nu se sim{ea jntimidati de loc.
Acefli spectatori nu erau rnai severi decit spectatorii de prin piege,
unde, aproape in fiecare zi, Suoc dAdea reprezentalii. Vai, aceia
erau spectatori foarte pretentio;i; guri-casci, soldalii, actorii,
lcolarii 5i micii vinzdtori! $i Suoc nu se temea nici de specratorii aceia. Iar ei spuneau:
Suoc e cea mai bund actrili din lume!...
aruncau
pe covoragul ei ultimii bani rrdrunli. Or, cu acesle
$i
monede se putea cLrmpdra doar o plicintd cu ficat, care pentru
o dansatoare de circ linea loc de gustare de dimineald, de masb

tie pr'inz

;i

de cini.

tt2

$i iati cX Suoc incepu si-qi joace rolul ei de pipugd cu

adevdrat.

Ea ipi apropie virful picioarelor, apoi se selti pe degete, ridici


miinile indoite din cot spre cap qi, migcind degetul mic de la
ambele miini, ca mandarinii chinezi, incepu se cinte un cintec.
iqi cl5tina capul cind la stinga, cind la dreapta, in ritm cu cintecul.
Zimbea cochet qi qiret, insd tot timpul cduta ca ochii ei sI
fie rotunzi qi larg deschiqi, ca la toate pipugile...
Ea cinti aqa:
Bunul qi iubitul nostru doctor Gaspar
Cu giinla sa atotcuprinzdtoare
M-a readus de la al mortii hotar
$i iatS-mi sint vie qi surizitoare.
Sint iar in fala ta, prive$te-mi bine
Zimbetul de fericire plin
$i asculte-mi glasul cici numai la tine
Tol timpul m-am gindit ca se revin.
Dar drumul eu l-am ritdcit
Te-am cdutat din loc in loc
gi iati in sfirqit te-am regisit
Oare ai uitat de-al sorei tale nume Suoc?
Sint iardqi vie, bucuri-te, frate,
Eu te-am visat jelindu-mi cu foc
De multe ori in somnul meu de moarte
Ai fi putut s-o uili pe Suoc!
PriveSte-mi tremurul din al genelor joc
$i pirul ce pe timple se revarsi
$i nu uita ci surioara-Ji Suoc
Are nume ce strelumineazi!
Suoc, repet; incet Tulli.
-Ochii
lui erau plini de lacrimi qi de aceea pirea ci nu are doi

ochi ci patru.

Pipu;a termind cintecul qi ficu o reverenld. Sala risufli


extaziatd. Toli se migcari, diduri din cap qi plesciiri din limbi.
Intr-adevir, melodia cinlecului era fermecitoare, deqi pujin
trisla pentru o voce atit de tinird, dar glasul rlsuna atit
de minunat, incit pirea ci iese dintr-un git de argint sau de
sticlA.

113

Clillli ca ull inser,

in Iini5tea din sali vocea riilijorulrri.


cam slraniu cinlecul ei, obserri un

se auzi

- Nultai ci e pulin

dernnilar, sunintlu-gi ilecoraliile.

Cu aceasta, critica lui sfir;it. in sald inrrari cei Tr.ei Grasarri.


Aglonreralia din sali putea sA le pali neplicurd. dc acec.r toli
s-au repezif spre ieqire. Bucitarul, in irtvilrli5eald, se propri eLr
loate cele cinci degete cle la o minil, cLr iltlreaga lor irrcirratrrr!
de suc dt' zmeurd, in spinarea ulei doanrne fruntoasc. Ea lipi
ii cu aceastd ocazit'se clescoperi ci avea danluri falsi. cdci danttrra
ii cizu din gr:rd. Cipitanul de gardd, gras. cilcd crr cizrna lrrr
uriti 5i grosoland frunloasa danlurS.
Se auzi: hr;t, hr5tl 5i maestrul rle ceremonic, inlorcinrlLr-se,
zise dojen ito r:

Ali aruncat nuci! Trosnt'sc sub picioare! E revoltdlor!

Frurroasa tloanrni care-qi pierduse dantLrra vrLr sd lipe 5i chiar


nriinile, tlar. vai. o ditti cu clanttrra i5i pieniuse si grrsui.
Bolborosi doar ccva de neinleles.
Pcsle pulin, in sald nLr mai rimisese nici irn orr de prisos.
Doar cei cu oarecari rdspuntlerr.
$i, iatd, doclorul Gaspar gi Suoc sc infili5ari inainrea celor

ritjici

Trei

C rdsani.

Cei Trei Grisani ntr pdreau prea rulburali de evenintcnlele


.lin ziua treculS. Ceva ntai inainte se jucasc'rd in parc c!l rrlgca.
sub supravegherea nredicului de serviciu. Aceasta o ficeau ca
exerciliu. Erau foarte obosili. Feiele le slriluceau dc lraltsp!raire.
Cdnripile [e erau lipite de spinare, sernininti crr niplc pr"nze unrflare

de vint. Unul dintre ei avea sub un ochi u virritaie irr lorrni


de trandalir urit sau de broasci fruntoasi. All Grdsan se uita
cu feame la acest lrandafir uril.
,.SA $tii

ci acesta l-a lovit cu


i;i zise Suoc in gind.

cu o vinitait-",

nringea-n

fali 5i I a

dccorar

Grisanul accidenlat risulla arrreninlitor. Doctorrrl Caspar


zimbea incurcat. lrr ticere Grisanii exarninarai a(c'rr1i pJprisu.
infili;area radioasi a moqtenilorului Tulli le ri:adlrse buna clispozilic.
Ei, spuse unul dinlre cei Trci Grdsani, dururreala e)ti docloru I Gaspar A rne ri'/
Doctorul se inclinS.
Ei, cum e pipulal inlreb; altul.
Ferrneciloare, slrigi Tutti.
Niciodatd nu-l vizuseri Grisanii alit de insLrflelit.
Foarte binel Intr,atleyir, arat; bine...
I1.1

Primul Grisan i$i qterse fruntea cu palma, scoase un sunet


ca un micdit sever gi spuse:
, . Doctore Gaspar, ai executat ordinul nostru. Acum ai dreptul

ldJi -ceri

r5splata.
Se fdcu liniqte.

Micul.secretar, cu peruca roqcatd, linea pana pregdtiti penrru


a nota dorinla doctorului.
Doctorul incepu si-qi expune dorinla:

Ieri, in Piala Justiliei, au fost ridicate zece esafoade

n-ru executarea rebelilor...


Ei vor fi executafi astizi, il intrerupse primul Grisan.
- Tocmai
despre asta este vorba. Rugimintea mea este: si
-r se- ddruiasci tuturor prizonierilor viala gi libertatea. Cer s6
e ar-leze execulia ;i sd fie arse aceste eyafoade...
Secretarul ro)covan. auzind aceasla cerere. de fricd, scdpd
::na. Penila bine ascutita. pdtrunse in piciorul celui de al Doilla
Grasan. Ac_esta lipd qi incepu si se invirteasci intr_un picior. primul
i-iran. cel cu vindraia. rise rauriicios: fusese rdzbunai.
s-o ia! urlS al Doilea Gr6san, smulgindu-qi peniJa
- Dracu'
: n plcior
pe
ca
o sigea6. Dracu' s-o ia! pretenlia as-ia e ciiminali!
\, ai dreptul sd ceri asemenea lucruri!
y aza cu flori pe care o ris_
Secreta-rul cel roqcovan
'.-na.< in fugi zburd dupd elfugi.
yi se sparse in
ca o bombd.
:; Lrr ddevarat scandal. Al Doilea Gr6san i5ibucaii,
smulse penila ;i o
::-ncd in urma secretarului. Dar se poate oare, cu aiita osinzi.,
;i;ii un bun aruncdtor de lance? einda nimeii in fundul gar_
: =iului de pazd. Acesta insd, ca un slujitor zelos, rimase
:r:car. Penita rdmase infipti mai departe in locul aceia atit de
.^..-n\.r prnd ce gardianul Iu inlocuit in oosr.
si se diruiasce vjafa tuturor muncitorilor condamnali
- CerCer
: ;roarre.
si se ardd egafoadele, repete doctorul cu glas scizut
:\<

Drept rispuns, se auziri lipetele Grdsanilor. iji fecea impresra


i.:1ela rupe nigte surcele.
N u! Nu! Nu! Pentru nimic in lume! Ei vor fi executali!
- \[ori.
fopti docrorul paputii.
^J.roc rnlelese ce i se cerea. Se ridicd din nou in virful de_
:i'.
3=::
lipd qi se clitini. RochiJa ei tremura ca aripile unur
'-:-ra,r prins, capul se pleci
-in'orice clipi pdpuqa eii gata sA

::

::OuSeaSCS.

\f0itenitorul se repezi spre ea.


115

Vai! strigi el.


-SuocVail
lipi ii mai trist.
Iatd, zise doctorul Gaspar, vedeli? Pipuqa iEi va pierde
din nou via{a. Mecanismul din ea este prea sensibil. Se va defecta

definitiv daci nu-mi veli indeplini cererile. Eu cred cd domnul


mostenitor va fi foarte nemullumit daci pdpuqa lui va deveni o
cirpi roz care nu va mai fi bund de nimic.
Pe mo$tenitor il cuprinse furia. El incepu sd dea din picioare.
ca un pui de elefanl. i5i miji ochii qi incepu sd dea din cap.
Pentru nimic in lume! Auzili? Penlru nimic in lume!
lipi el. lndeplinili rugdmintea doctorului! Eu nu voi da pipupa
mea! Suoc! Suocl incepu el

si

plingS.

Desigur cd Grisanii cedari. Ordinul fu dat. Gralierea fu anunlala.


Fericir, doclorul Gaspar plecd acas6.
,,Voi dormi doudzeci ii patru de ore", iqi zicea in gind
doctorul in drum spre casd.
Intr'ind in orag, auzi discutindu-se ci in Piala Juslitiei ard
eEatoadele Ei cd bogdtagii sint adinc nemullumili cb execulia
nevoiasilor rdzvrdtili nu va mai avea loc.
$i aqa, Suoc rdmase in palatul celor Trei Grisani.
Tutti ieqi cu ea in grddinS.
Moslenilorul strivea florile, intra in sirma ghimpati qi cit
p-aci era si'cad6 in bazin. De fericire, nu lua in seamd nitnic.
116

el nu

vede ce sint o fetild vie? se mira Suoc. Eu


nu m-aq fi ldsat pdcdliti astfel."
A fost adus dejunul. Suoc v6zu prejiturile gi-9i aminti cd
abia in toamna anului trecut reu5ise si mlnince o prijituri. Dar
5i atunci bitrinul August spusese cd nu era pr;jiturd, ci turte dulce.
Prdjiturile moltenitorului Tutti erau minunate. Zece albine zburau
spre ele. luindu-le drept flori.
,.Curn sd procedez? se chinuia Suoc. Oare pdpu5ile mininci'l
Sint diferire pipuqi... Vai, ce pofli arn de-o prdjitu16!"
$i Suoc nu mai putu rdbda.
,,Oare

an
a

,-./.2-"

eu vreau o bucd1icX... qopti ea.


- $i
ii imbujor5 obrajii.
Ce bine! se bucurA mostenitorul.
inainte, tu nu mincai. Mi-era atii de'urit
Rogeala

sa dejunez singur. Vai, ce bine!


poltd de mincare...

Ai clpitat

gi

Suoc mincd o buc61ici, apoi incd


un4 qi inci una, qi inci, qi inci, Dar deodatd, vizu ce sluga care supraveghea de
la distanle asupra mostenitorului se uita lir
ea: mai mull chiar, se uita Ia ea cu groazd.

rL7

SIuga statea cu gura ciscatA.


Seryitorul avea dreptate.

Nu ise intimplase niciodatl si vadd pdpuli care si mdnince.


Suoc se sperie 5i scdpi a para prejiture, cea nrai fragedi

qi garnisiti cu un bob de strugure.


Totul se termine cu bine. Sluga i;i frecd ochii ;i inchise gura.
Mogtenitorul vorbea intruna. Apoi, obosind, tdcu.
Se lisi o linigte deplind, la ora aceea cdlciuroasd. Vintul de
ieri, probabil, se dusese departe. Acum totul ?ncremenise. Nici

pdsdrile

pe iarbe,

nu mai zburau. $i in aceasti liniqte Suoc, care ,edea

alituri de moqtenitor, auzi un sunet neinleles, ce se repera

la intervale regulate, ca tic-tacul unui ceasornic ascuns in vatA.


Doar ci ceasul face ,,tjc-tac", iar sunetul auzit era ,,tuc_tuc...

asta? intrebd ea.


- Ce-i
Ce? Mo;tenitorul iqi ridic6
- moment de uimire.
intr-un

sprincenele

Iati: tuc-tuc.,. E ceasul? Tu ai ceas?


Din nou se fdcu lini;te ;i din nou, in

ca un onr

Inare

aceast6 lini;re, ceva


fdcea tuc-tuc. Suoc ridicd degelul. Mo;tenitorul ascultd.
Nu e ceasul, zise el incel. Asta-i inirna mea de fier care bate.

Capitolul

Menajeria

ffi'

z_-

La ora doud, mo$tenitorul fu chemat in sala de studii. Era

ora de meditalii. Suoc rimase singuri.


Desigur, nimeni nu-gi inchipuise ci Suoc era o fetili vie.
Dupe toate probabilitilile, adevirata pipuqi a moqtenitorului T\rtti
ce se afla acum in stipinirea profesorului de dans Un-doi-trei
se purtase cu aceeati naturalele. Desigur, mesterul care crease
acea pdpuql fusese foarte iscusit. E adevirat ci ea nu minca
prdjituri. 1ns5, poate cd mottenitorul Tutti avea dreptate: poate
ci ea pur qi simplu, nu avea pofti de mincare.
Afadar, Suoc rimase singurd.
SituaJia ei era dificili.
Palatul enorm, labirintul ieqirilor, scdrilor, galeriilor.
Gardienii inspdimintitori, oameni striini, aspri, cu peruci de
diferite culori, tdcerea qi strilucirea o inconjurau.
Pe ea nu o lua nimeni in seamd.Stitea in dormirorul moptenitorului, lingi fereastrd.
,,Trebuie intocmit un plan de acliune, hotiri ea. Cugca de

ll9

fier in care se afld armurierul Prospero este in menajeria


tenitorului Tutti. Trebuie

si pitrund in

moqmenajerie.,, $ti1i deja cd


Niciodatd nu fusese dus

mostenitorului nu ise aritau copii vii.


in orag, nici chiar in vreun cupeu inchis. El cre$tea in palat.
I se flcea o anume educatie, i se citeau cdrli despre impdrali
cruzi gi despre conducitori de o;ti. Oamenilor din jurul Iui G era
interzis si zimbeasci. Toti educatorii ;i protesorii lui erau ni5fe
bitrini, inalli si slabi, cu buzele luguiate $i cu filci de culoarea
prafului de puqcd. Afard de aceasta, loli sufereau de stomac. Or,
in fala acestei suferinle omului nu-i vine si zintbeasci.
Mogtenitorul Tulti nu auzise niciodatd un ris vesei 5i rdsunitor.
Doar uneori ajungeau pind la el risetele unui mezelar beat sau
ale celor Trei Grdsani, care ospdlau pe rnusafirii lor tot atit de
gra;i. Or, acestea se puteau numi risete? Erau rdgete ingrozifoare,
care te infricosau. nu te inveseleau.
Nrrrnai pipuqa zimbea. Dar zirrbelul ei nu pirea celor Trei
Crisani periculos. $i afard de asta, pdpufa nLr putea vorbi. Ea
nu ar fi putut povesti moftenitorului Tutti despre atirea lucruri
!inule deparle de el, de parcul palatului, de garda cu tobe de
Ia podurile metalice. De aceea, el nu cunoltea nirnic despre popor,
despre sdricie, clespre copiii fl6minzi. despre fabrici, nrine, inchisori,
despre lirani gi despre feluL in care bogita;ii obligau pe rrevorapr
sd le nunceascd gi curn isi insu;eau tot produsul miinilor slibite,
ale celor urrili. Cei Trei Grisani voiau si-l educe pe moslenitor itr aia
fel incit el sd devini cit nai riu gi mai crud. L-au izolat de lumea
copiilo' ;i i-au arnenajat o rrrenajrrie.
..N{ai bine sA se uile la animale, hotiriri ei. Are o piprr;J
idrd suilet 5i va avea qi animaie fioroase. Si vadd curn sint hrinjli

tigrii cu carne crudd ;i cum inghite ;arpele boa iepurii vii. Si


asculte rdgetul fiarelor cle pradi !i s; priveasci in pupilele l('T ro\",

diavolesti. Astfel va invita sd fie crucl."


Lucrurile insd nu se deslisrrraLr aga cutn voiserd Grdsanii.
Mo5territorul Tutti inv51a sirgLlincios. asculta islorisiri ingrozitoare tiespre luptitori 5i imp5.ra1i, se uita cu uri la nasurile
buboase ale educatorilor. insd nu devenea crrid.
Tovdrdqia papuiii ii plAcea mai nult dec'il aceea a fiareior.
Desigur, puteli si spuneli ci e ruqinos ca un bliat de doisprezece ani sd se joace cu pdpugile. La aceas{i virsti, mulli ar

prefera sd vineze tigrii. Dar


afla mai tirziu.
Sd rerenim la Suoc.

ari era un urister pe care-l vegi

t20

Ea hoteri sd a$tepte seara. intr-adever, o pdpu;A care umbld


singuri ziua in amiaza mare prin palaf ar putea da loc la
bdnuieli. DupA lectii s-au reintilnit.
$tii, zise Suoc, cind eram bolnavi la doctorul Gaspar,
am avut un yis ciudal. Se ficea ci m-am transformat din pdpuqi
intr-o letili vie... $i eram actrili de circ. Trdiarn intr-un teatru
arnbulant, alituri de alli actori. Tc-atrul se muta din loc in loc,
oprindu-se la iarmaroace, in piele rnari, r.rnde ddclea reprezentatii.
Eu umblam pe sirmd, dansam, ;tiam si execut exercilii dificile
de acrobalie, jucan diierite roluri in pantonriuri.
Moqtenitorul o asculta privind-o cu ochii nrari.
Eram foarte siraci. Deseori nu aveam ce nrinca. Aveam
un cal mare ;i alb. Purta numele de Anra. Clldream pe el qi
lorrglam stind in picioare pe faua lui lati, acoperili cu atlas
galben, zdrenluit. Calul a murit, deoarece o lun; intreagA arn
avut prea pulini bani pentru a-l putea hrdni bine...
intrebA Tutti. Nu inieleg. De ce a1i fost siraci?
- Sdraci?
Didearn reprezentalii pentrlr sdraci. Ei ne aruncau birruli
Jr aram5,
iar uneori, dupd reprezenlalie, pdlSria cu care clovnul
\ugusf cutreiera printre spectatori rinrinea goali.
N{oStenitorul Tutti nu inlelegea ninric.
Suoc ii povesti pini se inseri. Ea ii vorbi despre viala grea
Jc nrizelie, despre oragrrl atit de rnarc. despre bdlrina nobil6 care
\!)ise s-o batd, clespre copiii vii, asupra cdrora bogilalii asmul
.'iinii, despre gimnastul Tibul 1i ric.spre arrnurierul Prospero, clespre
:clul in care muncitorii, rninerii. rnJlroz-ii rrrr ra ninricc-asca puterea
,elor bogali ;i gra5i.
Cel rnai mull i-a vorbit despre circ. 'lreptal, lreplat, ea se
.nsufle'1i ;i uiti ci-i povestefte doar un vis.
-'De rnull locuiesc in teatrul arnb,,llarl al unchiapLrlLri Bri:i. Nici ci-mi nai acluc anrirrte cle cinti ;tiLr si dansez, si cdld:i\c !i sa lucrez Ia trapez. Vai, ce lucruri rninunate am inviia{! li

:: bitu din palnre. lat5, rle exentpltr, dutrrirrica lreculi am dat


-cprczerlalie in port. Arn cintat un vals din simbrrre cle caisa...
Crrm, din sinrbure de caisd?
A, tu nu !1ii? N-ai vdzLrt nicioclati

un iluier fdcLrt clin

. t,,t,ui de caisd? E foarle sirnplu. Arn slrins cloisprezece simburi


. anl fdcrt flr.riere din ei. l-aur frecat de piatrir, pini ce le-anr

r:rul

gaurd nrici...
Ce inleresanll
Se poate iluiera

un vals nu nrrnrai cu

t2I

doisprezece sim-

buri de caisd. ELr ;tiu si lluier ;i cu cheia...


-- Cu cheia? Cum? AratS-rni! Am o cheie lernecatd...
.de la
. Cu acesle cuvintc. ltof(cnitorul Tutli igi descheie haina ;r
git un lirrli;Or sLrblire, de care atirna o cheili albi.

scoase

Ial-o!
Dc ce o ascunzi la piept? il intrebi SLroc.
Aceastd cheie rni-a fost datd de cancelar, Este cheia unei
cusli dilt r]]enajeria mea.
Dar ce, tu iii ascunse la tine cheile tuturor cuflilor.r.
Nu, Mi s-a spus insi ci aceasti cheie este cea rnal tmp,'rtattti. Trehrri.. s ,r fla\tr(2...
SLroc ii aritd nro5lenitorului arta sa. Ea fluierd un cintec
nrinunat, 1in'intl cheia cu gaura in sus, in dreptul buzelor tuguiatc.
N{oflenitorul era atit de incintal, incit uiri cle cheia .._i fur"r.
incredinlati spre pislrare. Cheia rimase la Suoc. Ea o viri repecre
irr buzunarul tle tianteli roz.
inserase. Pcnlru pipugi se pregdti o cameri separali, aldruri
"Sc
clc dormltorul mo5ten itoru lu i Tutli.

--.

Tutlj adormi ;i visa lucrLrri ciudale: miEli ca_


cu nasuri nrari; un om care purta pe spinarea Iur
goali qi galbeni o piatri enorrra, bine ciopliti, in rimp ce un
MolteniloruJ

raghioase'.

grasan il lr.rvea cu rrn bici negru; un copil zdrenliros care nrinca


ni,rle carlofi gi o rloanni nobile, girild in danrele, care cdlirca
Lrn cal alb si fredona urr vals respingilor, cu ajulorLtl a doisprezece
sirnbrrri de ca isd.-.
In timpul acesta. in crr lotul alti parte, departe de acesl dormitor rrric. la Lrntrl din capetele parcului, iatd ce se petrecea. Si
ntr crccieli cd se intinrpla ceva deosebil. Nu n trna i mofte!tilorul
TLrtti avea vise stranii in acea noapte, Lltl vis dcrnn tie mirare
a visal 5i gardianul care aclormrse in post, la intrarea in rnenajerra
mollenilorLllui Tulti.
El stAtea pe un mic s'ilp cle piarri. proplindu se cu sparele
.de gratii
5i rnoldind plAcut. ipi linea sabia ci tcica rrrare ;i lucioasa

intrt' genunclii. Pislolul stiitea linillit la briu intr,o parre,

sun

e;arla de rldlase neagri. AIdturi. pe pietri;, stdtea rrn felinar cu


sticla prillsd intr<r relea de sirltd care ltrmina cizmele gardianului
pi o omidi lungi. ce cizusc de pe frunze drept pe mirrcca lui.
Trl'ioL I l)arrr .t, tutul payrri..
Asadar plantonul dormea ;i visa un lis neobi;nuit. EI visa cd
sc aproptase cle el pipupa nto;tenitorului Tutti. Era intoclnai ra
fi azi-dinlinea16, cind o arlrrsese tloctorul Gaspar Arneri. Aceea5r
122

rochild roz, funclulile, dantele, flulurali. Numai ci acunr, irr ri:,


ea pirea o fetild vie. Ea se miqca u5or, uilirrdu-se in sringa pi
in dreapta, tresdrea;i ducea degetul la buze.
Felirrarul ii lumina figura mici. Gardianul zinrbi in vis.
Apoi ofli Si se aFZe mai conod, proplindu-se cu spatele irr
gratii ii cu nasul in trandaiirul de fier cjin ornanlentalia gral

iilo r.

Atunci. Suoc, vdzind ci plantonul doarme, lud felinarul 5i,


picioarelor, cu mare bigare de seami, trecu dincolo

in virful
de gratii.

Cardianul sfordia zgonrolos ;i, in somn, ise pirea ci irr


menaje rie rag ligrii.
In realitate, era lini;te. Aninralele tlorrneau.
Felinarul lunina doar o mici porliune. Suoc inainla incet,
ciutind sd pitrundi intunericul. Dar, spre norocul ei, noaptea nLl
era intunecoasd. Stelele sclipeau, iar lumina felinarelor agilate in
parc ajurrgea in acesl loc indepirtal printre virftirile copacilor
5i ale clitlirilor.
De la irnprejrnuire, fetila merse pe o alee ingusli, prirrrre
tufc rndrunte, inviluite de flori albe.
Apoi, dintr-o dati, sinii mirosul fiarelor. ii era bincr:unoscLrr:
odatd, la teatrul ambulant, lucrase un clresor cu lrei lei fi un dog
de Ulmsc. Suoc ie;i pe o platformi deschisi. Imprejur se vedeau
nrfte umbre negre, asernenea unor cdsule mici.
Cu;ti, fopti Suoc.
-I nirna
ii bitea pulernic.
Nu-i era frici de fiare, deoarece in general, cei care dau
reprezentalii de circ nu sint fricoqi. ii era trici doar ca nu cumva
rreo fiari sA se trezeascd de zgomotul pa;;ilor ei ;i de lunrina
ielinarului, si inceapd se ragd li si trezeasci plantonlrl.
Ea se apropie de cufti.
,,Unde o fi oare Prospero?" se friminta ea.

Suoc ridicd feiinarul mai sus 9i se uitd in cugti. Totul


era nemi5cat ;i linigtit. Lumina felinarului se izbea de gratiile
cultilor qi Iuneca in fiqii neregulate peste trupurile ce dormeau
dincolo de aceste gratii.

Vdzu urechi mari, pufoase, citeodatd o labi intinsd, altidatd


un spate vdrgat. Vulturii dormeau cLr aripile desficuie, semdnind
cu ni;te blazoane vechi. in tundul unor cu$ti se profilau niltc
grdmezi ciudate,

intr-o colivie, inderAtul gratiilor subtiri de argint


123

sldteau

cocolati pe mici stinghii a;ezate Ia diferite inillimi papagalii. $i,


cind Suoc se opri lingi aceasti colivie, i se pdru ci unul dintre
papagali, care stetea mai aproape de gratii, bitrin, cu o birbie
ropie, lungd, qi-a deschis un ochi fi s-a uitat la ea. $i ochiul
lui semina cu un simbure de limiie secat.
Mai mult chiarl El iqi inchise repede ochiul, preficindu-se

cd doarme. Lui Suoc i se piru cd zimbea in barba roqie.


,,Sint o proastd", se liniqti Suoc. Totuqi i se ficu frici.
In -liniptea din jur cite ceva trosnea, ba ici, ba colo ciriia,
piuia... Incearcd sd intri noaptea intr-un grajd sau si asculli lingi
un cotej de giini; te ya mira lini$tea fi totodat5 vei auzi atitea
zgomote merunte, ba fi;iitul unei aripi, ba un climpinit, ba trosnetul
prdjinii pe care moliie giinile, ba un sunet sublire ce a scipat
ca o piciturd din gitlejul pisdrii adormite.
,,Unde-o fi Prospero? se gindi din nou Suoc, cu o neliniqte
crescindl. Daci o fi executat cumva astizi gi in locul lui a fost
bagat un vultur?"
$i-n acel moment, din intuneric, o voce necunoscute rosti
r

agugit:

Suocl

Fetila mai auzi o respiraJie grea ti accelerat; ;i alte citeva


\'Jnele ce pireau scheuniturile unui duliu bolnav.
Vai! exclamd Suoc.
Ea indrepti felinarul spre locul de unde se auzise chematd.
\ao1o se vedeau arzind doui lumini ro;ii. O matahalS neagri
in cugcd, asemenea unui urs, linindu-se de gratii Ei cu
lipit de ele.
Prospero! fopti Suoc.
-$i dintr-o
dati ii trecu prin minte o mullime de gindurr:
..De
fi atit de inspdinintitor? E acoperil cu o bland
^ce-o
:. urs. In
ochi are scintei ro;ii. Are gheare lungi ;i indoite.
E dezbrdcat. Nu e om, e gorild..."
Suo-c era gata si plingi.
In sfirqit, ai venit, Suoc, vorbi matahala aceea ingrozitoare.
S::an cd am si te vid.
Bine te-am gdsit! Am venit si te salvez, ingind Suoc cu o
.

:;e

trem urind6,

Nu voi mai ie;i din cugci. Astizi, voi muri, Suoc.


din
nou se auzird sunetele groaznice, schelildituri. Matahala
$i
:i--. apoi se ridici qi din nou se lipi de gratii.

Apropie-te, Suoc!

rz)

Suoc se apropie. Chiptrl acela groaznic o fixa cu pririrea.


Desigur, nu era un chlp olnenesc. Semdna mai mrrlt cu capul
unur lrrp. $i rnai ingrozitor era cd urechile acestui Iup avearr [ornrir
u rech ilor onrenclli. deli erau at.operitr. cll lln
fdr arprrr 1i r,rr-.
Suoc vru s5-fi ascundd ochii cu mina. Felirrarul ii lrentura
ln mlna. Pete galbele de lumini zburau prirr viztiuh.

-- fi-e fricd de mine, Suoc... Mi,am pierdut iniili5area de


orn. Nu-1i fie fricil Apropie-te... Ai crescul, ai slibil. Ai lala
t

r\14...

El vorbea cu greula1e. Se lAsi tot rnai jos ;i. in sfirlii, se


culci pe pardoseala tle lernn a cuilii. Rdsulla 1or
mai cles, 5i
rnai des, deschizind larg gura cu dinlii lungi r;i galbeni.
Voi muri curind. Eram sigur ci te voi vedea irrainte de

rnoarte...

Intinse apoi mina lui piroasd tie mairnuli, ciulincl ceva jrr
inluneric. Se auzi un zgotnot de parci ar fi iost slnuls un erri.
apoi
groaznici se intinse priIltre gralii.
^mina-i
In mini linea o liblild nicd de lenrn.
Ia-o. Aci este scris totul.
Suoc ascunse tiblila.

--

Prospero! $opti ea.

Nu Iri1ni inrr niii un raspurrs.


Suoc apropie felinarul. Dinlii i se crispaserd penlru totdeaula
intr-un rinjet. Ochii-i tulbLtri se uitau sticloqi prirr ea.
Prospero! strigi Suoc, scdpintl felinarul. A rnurit! A nlrlr
Prospe rol

Feliflarul se

stinse.

Capitolul

XI

Devastarea cofetdriei

Oardianul cu care am ficut cunoptinli, lingi intrarea in me_


najerie, nu mult dupi ce Suoc i-a gterpelit Telinarul cu sticta
lui prinsl. in- releaua de sirmi, se tiezi din cauza zgomotului

ce se stirnise in menajerie.

rigeau. urlau, lipau, Ioveau cu cozile peste gratiile

, fier.
^.Fiarejede
pisiirile bdreau din arioi...

Gardianul cddcd trosnind puternic din fdlci. se inrinse, lovindu_se


.dureros
cu pumnul de grilaj, qi in sfirpit, iqi veni definitiv in fire.
Atunci, siri in sus. Felinarul lipsea. Stelele striluceau lin.

Aerul era imbilsdmat de parfumul iasomiei.


La dracu !
Gardianul scuipd cu atita necaz, incit scuipatul 1i;ni ca un
.
glonte qi retezA micul potir al unei flori de. iasomie.
Concertul fiarelor risuna cu o forte crescindi.
Gardianul dere alarma. inrr-o clipa se adunari oameni crr
lorlele- aprinse. Torlele trosneau. Gardienii se injurau. Cineva se
impiedici in sabie qi cdzu spirgindu-qi nasul de pintenul curva.
129

Mi s-a fural felinarul!


- A
inlrat cineva in merrajeriel
- Holii!
- Rebelii!
Cardianul
cel cu nasul spart !i altul, cu pintenul strivit. precunr
;;i alli gardieni, sligiind intunericul cu torlele, porrriri imporrira
duEnan

lui

necunosc

t.

Dar nrr dcseupcTirjr rtirnie \u5lrcLI iIl nret]aj( ri(.


Tigrii ricneau, deschizintl gurilc lor ro;ii, pu{rrroase. Lt'ii sc
agitau prirr cupti, cuprinqi de o Inare neliniste. Papagalii lirccaLr
tirdboi... Ei se invirteau ca un carusel nrrriticolor. N'lainrrrlelc .c
balansau pe trapeze. Iar Lrrgii mormiiau cu o voce inrnroasi. de
bas profu nd.

Aparilia tortclor aprinse


aceasta adu nare.

Ii a oamenilor

tLilburd 5i nrai rrrull

Gardienii verificard loate cullile.


Totul era in ordine.
Nu gisiri nici chiar felirrarul pierdut de SLroc.
Deodati, gardianul cu nasul sparl spuse:
Slai! iii ridicd in sus torla.
Toli se uitard in sus. Acolo se vedea coroana neagri a copacului. Nici o frunzi nu se rnigca. Era o noaple liniftili.
intrebb garclianul cu o voce fioroasi, agitind tor1a.
- Vedeli?
Da, ceva roz...

- Mic...
- StI jos...
- Proqtilor! Slili ce-i asta? E un papagal. A zburat dirr
colivie ;i s-a a$ezat acolo. Dracu si-l ial
Gardianul de pazd, care ddduse alarnra, licea rLrSinat.
sd-l din jos. El a alarnral toate fiarcle.
- Trebuie
Urcl-fe tu, Vurm. Tu e$li ccl nrai tinir.
-Cel Sigur.
care purla numele de Vurm se apropie cle copac. Dar rru
se putea hotiri.

Urci-te 9i ia-l de barbi!


-Papagalul
stitea nemjScat. Pencle lui roz se veclearr in desiSul
frunzelor, luminate de lumina lortelor.
Vurm i;i indesd pdliria pe frunte qi se scirpirri la ceafi.
Mi-e lricd... Papagalii nruqci foarte clureros.

- Prostu le!
Totugi
Vurrn se urcd in

pom. Dar, la jLrnritalea


se opri. govdi o clipa. aprri alrrneci in j,'r.
130

trLrnchiLrlLri,

Pentru nimic in lume! zise el. Asta nu este treaba Inea.


si mi lupt cLr papagalii.
in acest moment se auzi vocea nrinioasd a unui bdtrin. Un om,
(irlindu-fi pantofii, se gribea prin intuneric spre gardieni.
Nu trebuie sA-l atingeli! strigi el. Nu-l deranjali!
Cel care striga era supraveghetorul principal al menajeriei.
Era un mare savant, specialist in zoologie, adici ;tia la perfeclie

Nu qtiu

lot ce se putea lti despre animale.

ll

lrezi zgomotul.

Locuia in apropiere de menajerie gi alergase direct din

pat, ldrd a-ti scoate scufia,


pe

nas.

;i

avea

plo;ni1d mare

gi

lucioasd

Era foarte miniat. intr-adevAr: nitte soldati indrizniseri sa se


anestece in lumea lui, un nitdr6u oarecare vroia s6-i apuce de
barbi pe papagalul luil
Gardienii se ddduri la o parte.
Zoologul i;i ridicd capul. Vdzu gi el de asernenea ceva roz
printre frunze.
Da, declard el, acesta este un papagal. Este cel nai bun
papagal al meu. intotdeauna e cLr toane. N-are astimpir sd stea
in colivie. Acesta este Laura... Laura! Laura! incepu el s-o cheme
.ru vocea piligdiard. li place si fie tratatd cu blindele. I-aura!
Laura!
Gardienii pufnird in ris. in general, acest mosnegul imbricaf
intr-un halat inflorat, in papuci de casd, cu capul ridicat, de pe
care atirna pini la c6lciie ciucurele scufiei, apdrea ca ceva amuzant

rrintre gardienii uriaqi, printre to4ele arzind cu flSciri vii

5i

rletele iiarelor,
Urmd apoi lucrul cel mai ridicol. Zoologul se cifArd in copac.
Ficea acest lucru cu destula agilitate probabil nu era pentru
- rinduri apdrurd de sub
:rima oard. Un, doi, trei. in mai multe
ralat picioarele lui in lenjerie vdrgatd, qi respectabilul mo;ireag
:i rrezi sus, lingd linta cAlAtoriei sale scurte, dar periculoase
Laura! murmuri din nou el dulce;i linguEitor.
Deodati un 1ip61 strident urnplu menajeria, parcul ;i impre.lrimile pe cel pulin un kilometru.
E diavolul! strigl el.
Se vede ci pe cracd, in loc de papagal, stefea un monstru.
Gardienii se diduri un pas inapoi. Zoologul se prdvili de
:r). Norocul, in chip de craca, scurt5 ;i suficient de rezislentA,
5al\e; rdmase agilat de halat.
,

l3l

O, dacd alli savanli l-ar fi vdzut pe respectabilul lor confrate


in aceasti poslurd, desigur ci ei;i-ar fi intors privirile din respecr

fali

ti cuno;tinjele lui. Halatul i se ridicase prea indecenr.


Gardienii o luari Ia fugd. Fldcirile torlelor din miinile lor

de chelia

fluturau

in vint. Pdrea cd in

intuneric galopeazi cai negri, cu


coame de foc.
. . Zar-va din menajerie se potoli. Zoologul atirna nemiqcat. in
schimb in palat incepu 'agitatia.
Cei Trei Grisani, cu un sfert de ceas inainte de aparilia in
copac^a papagalului misterios, primiserd ve$ti nepldcute:
,,In oraq domnefte dezordinea. Muncitorii au cipdtat pistoale
. pu;ti.
Ei trag in gardieni qi arunci pe toli grdsanir fn riu.,,
9i
,,Gimnastul Tibul este in libertate si adune locuitorii de la
periferii intr-o oasre."
,,Foarte mulli dintre gardieni au plecat in cartierele mun_
citore;ti ca sA nu mai slujeascd pe cei Trei Crisani...
,,Co;urile fabricilor nu mai fumegd. Maginile stau. Minerii
refuza \a intre in galerii dupd cdrbuni penrru bogdragi...
-Jiranii din imprejurimi se rizboiesc cu proprietarii mofiilor.,,
Iate ce raportaserd miniqtrii celor Trei Grisani.

Ca de obicei, din cauza neliniqtii, cei Trei

Grisani incepuseri sd se
ingraqe. Chiar sub och ii
consiliului de stat, fiecare

dintre ei iqi adiugi cite


o suti de giame.
gui unul dinrre ei. Nu mai pot... E p.*" p*.iil'#ft::ttT-Tri
Butonul de la guler mi s-a infipt in git...
$i pe dati i-a plesnit cu zgomot gulerul lui sclipitor.

Mi

ingrap! urla al doilea. Salvali-m6!

- al treilea se uita abitut la burta sa.


Iar
in felul acesta, in fala consiliului s-au ritlicat doud probleme:
in primul rind, sd se gdseasci firi intirziere mijlocul de a opri
ingrdqarea qi, in al doilea rind, s6 se indbuqe dezordinea dirr orap.
In legiturd cu prima problemd au hotdrit urmitoarele:
-

Dansuri!

.scfq
;t

t,

.:eil|
A

cea mai bund

Dansuril Dansuri! Da, desigur, dansuri.


curi de slibire.
Fdrd a se mai pierde o clipi, sI fie invitat profesorul
de dansuri. El va trebui si dea celor Trei Grisani leclii de balet.
Da, se rugd Primul Grdsan, insi...
-Tocmai
in acest moment, din menajerie ajunse strigdtul respectabilului zoolog, care vizuse in copac pe diavol in locul papagalului iubit, Laura.
intregul guvern se repezi in parc, pe alei, citre menajerie.
- Ufl Uf! Uf! se auzea in parc.
Treizeci de familii ale celor mai frumoSi fluturi, de culoare
portocalie, cu nervuri negre, speriindu-se, au pdrdsit parcul.
Apdru o mullime de tor1e. O pddure intreagi de torte aprinse

-rR
---

miros. dc rd)in5. Aceasrd pddure alerga yi ardea.


li\rno1atqtn1.,u
prna ta menalene mar TAmase\tr5 \reo lece pa5i, tot ccea
ce fugea rdmase parcd dintr-o dati f6ri picioare. $i inttatd to1i,

ca la o comandi, se traserd inapoi, urlind- qi lipind, cizind claie


pesre grimadd. agitintlu-se pi cautindu-yi \(aparea. Torlele /aceau
la pdminr. foeul se rdspindi. fumul negru porni in valuri.

_o!

-A:Salvali-vd!
-Parcul
se cutremura de atita larmA. Vilvetaia se intinse, lurninind cu.. lucirile sale purpurii intreg acesl spectacol al fugii 5i

al panicii.
Iar-de a-colo, din menajerie, de dupd gardul de fier, lini;;tit,
cu pagi hotdrili ;i rnari, inainta un om urias.
$i in acea lumini, cu paruL lui ro;u pi cLr oehij scinreind,
intr-o haine ruptd, el pdrea o vet'lenie infiordtoare. Cu o mini
lrnea.de .zgarda impletitA dintr-o bucati de lant o pante16. Fiara
gdlbuie ;i zvelti, ciutind si se srnulgi din zgarda oribilb, sarca,
scheidldia, se zvircolea ;i, ca un leu de pe fanionul unui cavaler
rnedieval, ba scorea! ba inghilea o lirnbi lungi, de culoarea
zneu ret.

Iar cei care indrdzniri si se uite inapoi vdzuri ci pe ce_


l;lalt .bra1 omul acesta linea o fetifA intr-o rochili sclipifoare,
de .culoare roz. Fetila se uita cu groazi la panlera ce se zbdtea
furioasS, igi trdgea picioarele in pantoiiorii cu trandafiri aurii si se
lipea de unrarul pr ierenului ei.
Prospero! u rlau oarnenii fugind.
Prospero! E Prosperol
Salvali-vi!
PApu;al
Pdpuia!

$i atunci, Prospero dddu drumul panterei.


Pantera, dind din coadd, cu salturi mari, se arunci dupi

fr"rgari.

Suoc siri de pe bralul armurierului. O mullirre de pistoaie


zdceau aruncate in iarbi. Suoc ridicd trei pistoale. DouA dintre
ele le lui Prospero, iar unul ii rdmase ei. pistolul era aproape
cit jumetate din inilJirnea ei. Dar ea ltia cum se mane\,rcaza
aceastd
.drdcovenie neagrd ;i lucioasd: la circ invdlase sd tragd
cu pistolul.
Sd mergem! porunci arnu rierul.
136

Nu-i mai interesa ceea ce se petrecea in fundul

parcului.

Nu se mai gindeau la ceea ce va face pantera dupi aceea.


Trebuia gisiti ieqirea din palat. Trebuiau sd se salveze.
Unde oare se afld cratila secretA, despre care povcstisc
Tibul? Unde-i cratila misterioasd prin care se salvase vinz6torul tle

baloane?

La bucdrdrie! La bucitdrie! strigd Suoc, gesticulind cu


- din
pistolul
mers.
Alergau prin beznd, rdvi;ind tufele;i stirnind pdsirelele adormite. Vai, cit de mult suferise rochila minunari a lui Suoc!
Miroase a ceva dulce, zise deodati Suoc, oprindu-se sub
nigte -ferestre luntinate.
$i, in loc de.deger, ala cum faci cind vrei sA arragi atenlia
cuiva, ea ridici pisroluJ cel negru. Gardienii care se apiopiau irr
fugi de dinr;ii ii z/arird abia cind furd cocolali tocmai in virful
unur copac. Dupi o clipi. de pe crengile ce se intindeau spre
casi, ei trecurd pe fereastra principali.
Era aceea;i [ereastri prin care ieri intrase zburind, vinzi_
t0rll I de baloa ne.
Era fereastra cofetSriei.
- Acl, cu toat; ora tirzie iji cu toatA panica, lucrul era irr toi.
Intreg personalul, e,rferari si bdieli ;trengari, cu tichii albe, era
lr plrna aL-lrvrtate: prcl)arau Lln compot special pentru rnasa dc
a doua zi in cinstea reintoarcerii pdpu;ii rno;tenitorului Tutti. De
daTa aceasta se hotirise sd nu se nrai facd lort, de leanla ca
nu cumva yreun alt musafir zburilor se dislruga crerna franlu_
zeasc-A !i lructele zaharisite, de o exceptionald calitate.
In rnijlocul bucetiriei se aila un ca.al. in el fierbca api.
.\burul alb invilLria totul. Sub acesr vdl protector, ajurorii de
bucitar se silnleau tare fericili: ei teiau fructele p"ntru .,,n,1,,I.
$i a;a... Dar aci, prin aburi ;i invdlnrd5eali, iolerarii rdzura
rn tablou inspiirninti tor.
ln fata..ferestrei, crengile se leginard, frLrnzele fogrrird, ca
.rnarntea
vuellel ;r pe pervazul ferestrei ap6ruri doud fiinle: un
i'ganr . u parrrl ro5u ;i tr ierilu.
Sus rniinile! striga Prorpero. in ficcarr nrirra lrea.irs rrn

prstol.

Nici o mi;care! zise Suoc cu o voce sonori, ridicintl


! l5l o lLl1.
Doud duzini cle mineci albe se ridicari firi a mai a;tepta

lrd invitalie nrai convingitoare.

t37

Apoi incepuri sd zboare cratilele.


Era o adevirati devastare a domeniului de sticlS qi de aramA
fierbinte, dulce ;i aromat al cofetdriei.
Armurierul c,luta cralila cea mai importantd. in ea era \caparea
lui si a micii lui salvatoare.
El rdsturna borcanele, imprigtia tigiile, pilniile, farfuriile gi
tivile. Cioburile de sticl6 zburau in toate pArlile, zdringdnind cu
zgomot 5i bubuituri: fdina vlrsatd forma o trombS, aqa cum formeazi Simunul in Sahara; se ridicau virtejuri de migdale, stafide,
cire5e; zahdrul tos se revirsa de pe polile cu zgomot de cascadA;
inundalia de sirop se ridicase la trei sferturi de metrul apa improSca, fructele se rostogoleau ;i se prdbuqeau turnurile de cratile
de aramd... Totul fu rdsturnat cu fundul in sus. A;a se intimpla
citeodate in vis, cind Stii ci visezi, qi tocnrai de aceea poli si
faci tot ce vrei.
Esle! tiDa Suoc. lat-o!
Ceea ce cAutau fu gdsit. CapacLrl zburi peste grimada de
ruine gi cizu in lacul dens, de culoare zmeurie, verde qi galben
al siropurilor. Prospero vizu cratila fdrd fund.
Fugil strige Suoc. Te voi urma indatd.
-Armurierul
intri in crarili. $i, dispdrind in ea, auzi urletele
celor ce rdmiseseri in cofetine.
Suoc nu mai avu timp se fuga. Pantera, care-gi continuase
fuga ei inspiimintdtoare prin parc ;i prin palat, apiru aci. Rinile
produse de gloanlele gardienilor infloreau blana ei ca ni;te trandafiri.
Cofetarii se pribu;ird intr-un ungher. Srroc, uitindu-9i de pistol,
arunci in panteri cu o pari ce-i cizu sub mind.
Fiara se repezi dupd Prospero, cu capul in cratili. Se prdbugi
dupd el in galeria ingustd qi intunecoasS. Toli ii vdzuri coada
galbend ieqind din cratild ca dintr-o fintind. Apoi dispAru lotul.
Suoc iqi acoperi ochii cu miinile:
Prospero! Prospero!
lar cofetarii riseri sinistru. Apoi intrari girziie. Uniformele
Ior erau rupte, fejele acoperite cle singe, pistoalele fumegau: se
luplasera
cu pantera.
Prospero e pierdut! il va sfi;ia pantera! Atunci imi este
indiferent. Md predau, spuse Suoc.
Ea vorbea lini5tit, coborindu-!i minula in care linea pistoiul
eno

r|T1.

Deodatd rdsune

o irnpugciturd. Prospero,.lugind prin galeria


138

re

ffi,
:

t^
(.

q
1

)r
1,

subterani. tr;sese in pantera ce-l urmerea.

Gardienii se adunari la gura cralilei. Lacul de sirop le


ajungea pind la jundlatea cizrnelor lor uriale.
Unul dinfre ei se uitd in cratili, apoi virind nrina in ea, rncerea
sA trage ceva afard. Atunci ii sdrird incd doi intr-ajutor. Sforlindu-se, ei au scos, trdgindu-l de coadd, anirnalul mo11, iurpLrscalr
la intrarea in galerie.

E rnort, zise gardianul, rdsLrflind greu.


- Triielte!
Triieqte! L-arn salvat pe prietenul poporului!
-A;a se bucura
Suoc. Sirmana rniculi Suoc avea rochita
sf?;iati, iar trandafirii aurii din pdr ;i de pe pantofi morotLrliii.
Se irnhujorare dc

bu

e tr

rie.

i;i indeplinise sarcina primiti de la prietenul ei ginrnasrtrl


Tibul: il salvase pe armurierul Prospero.
A;al zise gardianul, apucintl-o pe Suoc de nini. Sir vedern
pipLrqi mult liudatd, ce vei face acum! Si vedern...
-- Sd fie dusi in fa{a celor Trei Grdsani...
rozd

Te vor condamna la moarte.


Tirnpitulel rispunse liniqtiti Suoc, lingind tle pe dantela
patd duLce de sirop, ce-i cdzuse pe rochigi atunci cinti

Prospero devasta cofeldria.

Capitolul
ProfesoruL de dans

XII
U

n-Doi-Trei

Ce
_s-a mai intimplat cu pipu;a dati in vileag nu se lne
::i.amdatd.
Afari de aceasta. ne yom abtine pentru moment si
:.:l alle explicalii, ;i anune: ce papagaL era in copac ti de ce
:: sireriase venerabilul zoolog, care, poate, qi acum atirni de o
::i;4.. ca o cdma;i spdlata iri intinsi la uscat; cum a scapat
Prospero, qi de unde apiruse pantera; cum ajunsise
':::lrierrrl
i-,.. in bralele armurierului; ce monstru fusese acela care avea
:-,: .rnenesc; ce tabhe ii ddduse acesta lui Suoc Si de ce el
. :-ul"rr... Totul se va Idmuri la timpul silu. Vd asigur ci nu s-au
.::--,piar nici un fel de minuni, ci totul s-a petrecut, a:fa cum

:-: sa\anlii, dupd legile neclintite ale logicii. Era dimineald. parcd
:--::e pentru dimineala asta natura era splendida.
unei
'.:. ratrine, cu infdgigare expresivd de 1ap, ii trecu Chiar
durerea de
: . rare n-o ldsa din copildrie; aga de minunat era aerul in acea
, - ::eala. Copacii nu fremitau, ci cintau cu voci vesele de
111

copii. intr-o dimineald ca aceasta, toati lumea voia si danseze.


De aceea, nu e de mirare ci sala profesorului de dans Un-doi-trei
era arhiplini.
Desigur ci pe stomacul gol nu-1i vine si dansezi. De asemenea. nu vei dansa cind e5ti amiirit. insd burli goale ti amAraciuni aveau doar cei ce se adunau in aceasti zi in cartierele
muncitoreqti, pentru a porni din nou un atac impotriva palatului
celor Trei Grdsani. Iar filfizonii, doamnele, biielii qi fetele celor
lacomi qi bogali se simJeau cil se poate de bine. Ei nu gtiau
ci gimnastul Tibul organizase pe regimente muncitorii siraci gi
fldminzi; ei nu ;tiau cd mica dansatoare Suoc il eliberase pe
armurierul Pr
ro, pe care-l a;tepta cu neribdare poporul; ei
r.lt

&

nu dddeau importanll acelor tulburdri ce se iscau in ora;.


Fleacuri! spunea o domni;oard drdguld, dar cirni, pregdtindu-qi pantofii de bal. Dacd ei vor porni la atac, garda palatului ii va nimici. ca si data trecute.
Desigur! izbucni un tinir filfizon, muqcind dintr-un mar
gi examinindu-qi cu luare-aminte fracul. Acegti mineri ;i acegti
meseriagi nespilali nu au arme, pistoale qi sibii. Iar gardienii
au chiar 5i tunuri.
Perechi-perechi, oamenii fdrd de griji ;i mullumili de sine,
se indreptau spre casa lui Un-doi-trei.
Pe uqa casei lui era o tdblitd cu inscriplia:
142

tf,,,ffiTi'
:

If'

rt^i^'il"i,i""i'i"ii,iiiiiii*

.--

rr

, rr .6\- .s)

ll2

\r\CI.

qrJ
0
-.:I.

Pe parchetul de culoarea mierii, intr-o sali mare, rotundi,


Un-doi-trei didea leclii.
El insuqi cinta cu flautul lui negru, care nu se qtie prin
ce minune stitea in dreptul buzelor lui, deqi el tot timpul gesticula
cu miinile, cu man$ete de danteld qi minugi albe din piele de
ciprioari. Profesorul luneca qerpuind, lua diferite pozilii, didea
ochii peste cap, bitea misura cu tocul $ la fiecare minut fugea
143

la oglindi si vadi: daci e frunos, dacA-i stau bine fundele. dacd-i


luceffe p6ru-i pomddat...
Perechile se roteau. Erau atit de numeroase ;i transpirau
atit de mult, ci-1i venea sd crezi ci fierbe o supi pestrigd qi
probabil, fEri nici un gust.
Cire un cavaler, cite o doamni, invirtindu-se in invilmdseala
generali, semana ba cu un nap cu coade mare, ba cu o loaie cle
varzi, sau cu ceya nelimurit, colorat gi ciudat ce poti gisi uneori
inlr-o farfurie cu supi.
Iar Un-doi-trei indeplinea in aceastd supi funclia de lingurd,
mai cu searrd ci era ti foarte lung, sublire gi incovoiat.
Vai, ce ar mai fi ris Suoc daci ar fi putut vedea acesre
dansuri! Chiar arunci cind juca rolul ciocildului de aur din pantomima ,,Impdratul cel prost", ea dansa mult mai gralios, cu toale
ce trebuia sA danseze ca un ,,ciocdl5u".
Dar in toiul dansului, trei pumni uriafi in mdnuqi grosoJane
de piele au bitut in uqa profesorului tle dans Un-doi-trei.
DupA aspect, ace;ti pumni se deosebeau foarte putin de niite
ulcioare de lemn sau de pimint.
Supa se opri.

Iar

peste cinci ninute, profesorul de dans Un-doi-rrei era


palatul
dus Ia
celor Trei Grisani. Trei gardieni veniseri dripi
el. Unul dintre ei l-a a;ezat pe crupa calului, cu spatele spre
sine
cu alte cuvinte, Un-doi-trei mergea cu spatele inainte. Un
gardian ii ducea cutia cea mare de carton. Era o cutie foarte
incdpdtoa re.

Doar trebuie sd iau cu lnine anrrrnite costLLrne. instlunrenre


rnuzicale, perucile, notele li romantele preferate, declarase Undoi-trei, pregitindu-se de drum. Nu se $tie cit rimp yoi fi nevoir
sd rdnin la palat. Eu sint obignuit cu gralia ;i fnimuselea 5i
de aceea imi place sd schimb des imbrdcinrintea.
Dansatorii fugeau dupd cai, filfiiau batiste gi aclamau pe Undoi-trei.
Soarele se indllase sus de tot.
Un-doi-trei era multurnit ca este chemat la palat. Iubea pe cei
Trei Grdsani pentru faptul cA acettia erau iubili de fiii qi fiicele

bogdta;ilor tot atit de grali. Cu cit un bogdtaqi era rnai bogat,


cu atit mai mult ii pldcea lui Un-doi-trei.
,,Chiar a;a, cugeta el, ce folos am eu de la siraci'l Parci
aceftia it.tvati si darrseze? Ei sint intotdeauna ocupati cu tnunca
pi niciodati nu au bani..AItceva e insa cu negustorii bogali, tiorn-

r11

nigorii extra{leganli $i doamnele. Ei au intotdeauna mulji bani


qi nu fac niciodati nimic."
Cum vedeti, Un-doi-trei, dupd propria lui plrere, era un om
cu scaun la cap, iar dupi pdrerea noastrd era un prost.
,,Suoc nu-i decit o proast5! iqi zise el, amintindu-gi de mica
dansatoare. Ce rost are sd danseze pentru cerfetori, soldali, meseriapi gi copii zdrenlirogi. Ei plitesc atit de pulin...,,
Probabil ci prostinacul Un-doi-trei s-ar fi mirat gi mai mult
daci ar fi aflat cd mica dansatoare gi-a riscat viata ca se salveze
pe conducdrorul acestor cerqetori. meseria5i qi copii zdrenldrogi
pe armurierul Prospero.
Cdldrelii galopau ca vinrul.

Pe drum s-au intimplat insi Iucruri destul de ciudate. in


rot timpul, in depbrtare se auzeau impugcituri. Grupuri mici de
oameni agitali se inghesuiau lingi por1i. Uneori, doi, trel meseriati traversau strada in fugi, cu pistoalele in miini.,. S-ar fi
zjs ci intr-o zi atit de minunati b5canii trebuiau si tot vindi,
iar ei inchideau obloanele, aritind doar obrajii lor gragi gi luciopi
prin feristruici. Fel de fel de voci rdsunau din cartier in cartiei.

Prospero!
- Prospero!
- E iar cu noil
- Cu n-ooo-iii!
Alteori,
zbura cite un gardian cilare pe un cal infierbin:at, care impropa spumi. Ici, colo, cite un grisan oarecare

:ugea gifiind spre vreo funddturi, in timp ce pe de lituri fugeau


sLugi ro$covane, cu ciomege, pregitite pentru aperarea stipinului lor.
Inlr-un loc, asemenea slugi, in loc sd-pi apere stipinul gras,
rr totr-l pe nea$teptate, incepuri siJ ciomigeasci, provoiind
gdtigie in tot cartierul.
Lui Un-doi-trei i s-a pirut la inceput ci cineva scuturd o

canapea turceascS.

ce i-au aplicat pe rind cite trei duzini de lovituri,


. .Dupi
'iugile i-au dat pe rind grisanului cite un picior in spate, pe
-rm5, imbrdliqindu-se gi agitindu-gi in aer ciomegele, au luat-o
: fugd strigind:
- Jos cu cei Trei Grdsani! Nu mai vrem si slujim pe boTriiascX poporul!
Iar glasurile din depertare strigau:

56raqi!

Prospero!
Pros-pe-rol

t45

intr-un cuvint, era o zarvd, de nedescris. in aer mirosea a


praf de puqc5.
$i, in sfirqit, avu loc qi ultimul incident.
Zece gardieni au barat calea celor trei tovaripi ai lor care
duceau pe Un-doi-trei. Ace$tia erau gardieni pedeqtri.
Stali! spuse unul dintre ei. Ochii lui albaqtri scdpdrau

- Cine sinte{i?
miniogi.

Nu vezi? intrebe cu aceeagi minie gardianul in spatele


- stitea
ciruia
Un-doi-trei.
Caii, oprili in plin mers, nu mai aveau astimper. Harnaga-

mentul tremura. Tremurau qi genunchii profesorului de dans Undoi-trei. Nu se $tia care tremurat se auzea mai tare.
Noi sintem soldali din garda palatului celor Trei Grdsani.
Ne grdbim spre palat. LisaJi-ne imediat si trecem.
Atunci, gardianul cu ochi albattri iii scoase pistolul de dupi
eqarfi 9i zise:
.._ in acest caz, pred.ali pistoalele pi s5biile. Armele soldalilor
trebuie sd slujeasci numai poporului, qi nu celor Trei Grisani.
Toli gardienii care inconjuraseri pe cilireli au scos pistoalele.
CilSrelii puseri gi ei mina pe arme. Un-doi-trei igi pierdu
cunottinla ;i se rostogoli de pe cal. Cind qi-a revenit, nu se
$tie precis, dar in orice caz, dupd ce s-a terminat lupta intre
gardienii careJ insoleau pe el qi cei care-i opriseri. Se vede
cd au invins cei din urmI. Un-doi-trei vizu lingi el pe gardianul
in spatele ciruia cilirise. Acesta era mort.
bolborosi Un-doi-trei, inchizind ochii.
-DarSinge,
ceea ce vizu el peste o secundi il zgudui de trei ori
.
mal puternlc.

Cutia de carton era sparti. Lucrurile se rlsturnaseri din


sf6rimdturile cutiei. imbricimintea lui minunat5, romanlele Si perucile se tivileau in praful strizii...
Vai!...
-in toiul
luptei, gardienii

scipaseri cutia ce le-o incredinlase


5i aceasta se sfirimi de pietrele coljuroase ale pavajului.
Ah! Vai!
-Un-doi-trei
se repezi spre averea lui. Examini cu febriLitate veste, fracuri, ciorapi, pantofi cu catarame frumoase la prima
redere, dar de fapt din cele iefrine, gi din nou se apza pe pemint.
Durerea lui nu avea margini. Toate lucrurile, toate imbricamintea
rdmdsese acolo, dar cel mai principal lucru fusese ripit.
$i in timp ce Un-doi-trei ipi ridica spre cerul albastru pumnii

r47

Iui miculi, ce seminau cu ni$te chifle, trei cilireti galopau cu


toatd yiteza spre palatul celor Trei Grisani. Caii lor apartineau
inainte de lupti celor trei gardieni care il duceau pe profesorul
de dans Un-doi-trei. Dupi lupti, cind unul dintre acegtia fusese
ucis, iar ceilalli se predaseri qi trecuserl de partea poporului,
invingitorii au gdsit
invelit in tifon.

in

cutia sparte

a lui

Un-doi-trei ceva roz

Atunci, trei dintre ei au incllecat intr-o clipi pe caii capturali


qi au pornit in galop.
Cel ce galopa in frunte, gardianul cu ochi albaqtri, stringea
piept
la
ceva roz invelit in tifon.
Cei pe care ii intilneau in drum se dideau gribili Ia o parte.
Pe piliria gardianului era o cocardi rotie. Aceasta insemna ci
el trecuse de partea poporului.
Atunci, cei intilnili, dacd nu fdceau parte dintre gragi sau
mincbciogi, aplaudau. Dar, uitindu-se cu atenlie, incremeneau de
uimire: din pachetul pe care-l linea gardianul la piept atirnau
picioarele fetijei cu pantofi roz, avind trandafiri de aur in loc
de catarame...

Capitolul

xIII

Izbinda

Cu pulin inainte am"descris dimineala cu peripeliile ei neobiqnuite, iar acum ne vom intoarce in trecut qi vom descrie noaptea
premergitoare acestei dimineli, ca:e fusese, dupi cum ttili, tot
alit de bogati in peripelii.
in noaptea aceea, armurierul Prospero fugise din pllatul celor
Trei Grisani fi tot in noaptea aceea Suoc fusese prinsd la fala
locului.

Afari de

aceasta,

tot in acea noapte intrari in dormitorul

moftenitorului Tutti trei oameni cu felinarele camuflate.


Aceasta s-a intimplat, aproximativ cu o or5 mai tirziu, dupi
ce armurierul Prospero devastase cofetiria palatului qi gardienii
luaseri prizonierd pe Suoc, lingi cratila salvatoare.
in dormitor era intuneric.
Ferestrele inalte erau'inlesate cu stele.
Biiatul dormea adinc, respirind foarte incet qi liniptit.
Cei trei oameni ciutari prin toate mijloacele si mascheze
lumina felinarelor.
149

Ce liceau ei, nu se gtie. Li se auzeau nunai vorbele loprite.


Plantonul de la uqa dormitorului, care pizea pe dinafari. continua sd stea ca;i cum nu s-ar fi intimplat nimic.
Probabil, ce; trei care intraserd la moqtenilor aveau oarecare
drepturi sd umble prin dormitorul lui.
$ti1i ci educatorii mogtenitorului Tutti nu erau deloc curajoli.
Vd aduceli aminte de cazul cu pdpuga. Vd amintiti cir de tare
se speriase educatorul de serviciu, cind in parc gardierrii sfirtecaserA papula cu s6biile. Ali vizut cit de sperial era educatorul
in timp ce povestea aceaste scen; celor Trei Grisani.
$i de data aceasta, educatorul de serviciu s-a dovedit a fi
tot atit de fricos.
inchipuiti-v5: el se afla in dormitor atunci cind intrasera cei
trej necunosculi cu felinarele. $edea lingd fereastri, veghind somnul
mottenitorului :ii, pentru a nu adormi, privea stelele;i i6i verilica
cunostintele

in

Deodate

aslronom ie.

u;a scirlii, apdru o lumini qi intrari rrei

misterioase. Atunci educatorul se ascunse

in

fotoliu.

siluele

ii era teami

cel mai mult cd il va trida nasul seu lung. intr-adevdr, acesr


nas uimitor se profila clar pe fondul ferestrei instelate !i furea
fi observat numaidecit.
il vor lLra
drept un ornament al fotoliului sau o corni;i a casei de peste
Dar fricosul c6uta sd se lini;teasci singur zicind: ,,Poate

drum".
Cele trei siluete, abia conturate de lumina galbend
relor, se apropiard de patul moqtenitorului.
E aici. se auzi o loaptir.
Doarme, rdspunse un altul.

felina-

- Psst!...
- Nu-i nimic. Doarme greu de tot.
actjonati.
-CevaAtunci,
zingini.

Pe fruntea educatorului apirurd sudori reci. El simti ci nasul


lui creite de fricd.
lopti o voce.
- Gata,
Dati-mi.
Din nou z6ngd.ni ceva, apoi ceva gilgii 5i incepu sd curgi.
$i din nou se ldcu linilte.
Unde si to rn?

u rec he.
- ln
- Doarme pe-o parle. Asla-i loarle comod. Toarnd in ureche...
150

Numai fii prudent. Cite o piciturd.


- Exact
zece picituri.
Prima picituri pare foarte rece, iar a doua nu mai produce
nici o senzalie, intrucit prima picdturi iqi face efectul imediat.

Dupd prima piciturd dispare orice sensibilitate.


sd torni lichidul in aqa fel. incil intre primele doud
- Cauti
picituri
sd nu fie nici un interval de timp.
copilul se va de$lepta ca la o atingere cu ghiali.
- Altfel
Pstl... Torn... Unu, doir...
-Educatorul
simli deodati un miros puternic de lScrimioare,
prin
rdspindi
toatd camera.
ce se
Trei, patru, cinci, 9ase... numera repede o voce in foapti.

va dormi adinc timp de trei zile in qir.


- Acum
$i nu va tti ce s-a intimplat cu pipuEa lui...
- Se
va trezi cind totul va fi sfirsit.
Altfel, ar incepe si pling6, si dea din plcroare f1, prna
la urmd, cei Trei Grisani ar ierta-o pe fetiJe $i i-ar ddrui via1a...

Gata.

Cei trei necunoscuji dispdrur6. Educatorul se sculi, tremurind.


Aprinse o lampd micd, ce ardea cu flacdra in formi de floare
portocalie, qi se apropie de pat.
Moqtenitorul Tutti dormea in dantele, sub cuverturile de mitase,

-rl( lr

gra

\.

Pe pernele enorme

se odihnea capul lui, cu bucle aurii

n dezordine.
Educatorul se aplecb qi apropie lampa de fala palidi a
:diarului. in urechea lui micd lucea o picdturd ca o perli intr-o
:ao1Ca,

Lumina lerde-aurie se reflecta in ea. Educatorul o atinse cu


:egetul cel mic. in ureche nu mai r6mdsese nimic, iar mina educa'.-rului fu cuprinsl in intregime de un frig pdtrunzitor, de nesu:.-':IaI.

B6iatul dormea scufundat intr-un somn greu.


peste citeva ore veni diminea{a aceea minunal6 pe care
..r. arut deja pldcerea s-o descriu cititorilor noltri.
\oi 5tim ce s-a intimplat cu profesorul de dans Un-doi{rei
i:rrineata aceea. dar ne intereseazi mult mai mult ce s-a inrim: =: in acea dimineald cu Suoc. Am l6sat-o doar intr-o situalie

lar

La lncepul se hotdrise si fie aruncati inlr-o subteranS.


Nu, asta-i prea complicat, zise cancelarul de stat. Vom
151

face o judecati dreapti qi rapidd.


Desigur, n-avem de ce si ne pierdem timpul cu o fetigcani, furi de acord cei Trei Grisani.
SA nu uitafi ci cei Trei Grlsani au reit momente foarte
neplicute in timp ce fugeau de panteri. Aveau absolut; nevoie
de odihni. Ei vorbiri astfel:

\-

dormi pulin, iar dimineaia vom face judecara.


-Cu Vom
aceste cuvinte se-ndreptari spre dormitoarele lor.
Carcelarul
stat, neavind nici o indoiali ci pdpuqa, care
-in realitate era de
o fedti, va fi condamnate la moarte, d6du dispozilii si fie adormit mo$tenitorul Tutti, pentru ca sd nu indulcu lacrimile lui groaznica sentinli.
Cei trei oameni cu felinarul, dupi cum

ceascA

porunca.

ltiji,

indeplinisere

Mottenitorul Tutti dormea.


Suoc gedea in camera plantonului. Camera plantonului se numea
152

in acea dimineali, Suoc stitea in camera


de gardi. Era inconjurati de gardieni. Un om striin, intrind in
camera de gard6, s-ar fi mirat mult de ce acea fetife drAgulS
gi tristd, intr-o rochilS foarte eleganti, de culoare roz, se afla
printre gardieni? Infiliqarea ei nu se porivea de loc cu aspectul
grosolan al camerei de gardi, in care erau aruncate qeile, armele,
camera de garde. Agadar,

halbele de bere.

Gardienii jucau cir1i, fumau pipe urit mirositoare, se injurau


5i una-doui se luau la betaie.
Aceqti gardieni erau inci credincioqi celor Trei Grisani. Ei
ameninlau pe Suoc cu pumnii lor enormi, ii aruncau priviri infricof;toare qi biteau din picioare.
Suoc primea toate acestea cu lini;te. Pentru a scdpa de alenlia
lor fi penru a le face plicere, ea intorcindu-se deodatd citre
ei scosese limba gi rimisese cu mutra asta o ord intreagd.
$ederea pe butoiaq ise pdrea destul de comodi. E adevSrat
;a din cauza asta rochila ei se murddrise, dar oricum, tot irii pierduse
aspectul ei din trecut: fusese agilatd de crengi, arsA de torle,
mototolitd de gardieni, stropitd de sjrop.
Suoc nu se gindea la soarta ei. Felileior de virsta ei nu le
este frici de nici un pericol care le-ar ameninta. Nu le spcrit
:eava unui pistol indreptata asupra lor, insd ie e lrici sd rirnini
'rrgu re inlr-o incdpere intunecoasa.
Suoc se gindea astfel: ,,Armurierul Prospero este in liber:ate. Acum, el impreund cu Tibul vor conducc' sdricimea spre
:aiat si mi vor salva."
in tirnp ce Suoc se gindea astfel, la paiat venird cilare.
r iuga mare, cei trei gardieni despre care am vorbit in capitolul
r:ecedent. Unul dintre ei, cel cu ochi albaqtri, tlupi curn ;ti1r,
i-!-ea cu el un pachet rnisterios, din care alirnau ni$te picioare
: pantofi de culoare roz, cu trandafiri de aur in loc cle cataranle.
Apropiindu-se de pod, unde stetea garda credincioasi celor
T:ei Grdsani, acefli trei gardieni ;i-au smuls de pe gepcile lor
- --;ardele rolii.
Lucrul acesta era necesar, pentru ca si li se dea lrecere
-i
.
Jc iirre posrul de gardii.
Altfel la vederea cocardelor roSii patrula ar fi deschis focul
::-Fra acestor gardieni, care se aldturaseri poporului. Ei trecurA
,' :ulgerul pe lingA patrul6, gata-gata si rdstoarne pe cornanrlant.
Probabil e vreo comunicare foarte importantd, zise coman- ridicindu-;i
:":.:rl.
;apca de jos 9i scuturindrr-9i praful de pe- uniform6.
l5i3

In clipa aceea, pentru Suoc sosise ceasul din urmi. Cancelarul


de stat intrd in camera de gardi.
Gardienii se ridicard gi luari pozilia de drepli, lipindu-Ei
mdnuqile lor enorme de vipugca pantalonilor.
fetila? intrebi cancelarul, ridicindu-qi ochelarii.
- Unde-i
Vino
incoace! strigi gardianul-gef citre fati.
Suoc se didu jos de pe butoia$.
Gardianul o ingfici grosolan de cordon qi o ridici.
Cei Trei Grisani o a9teapti in sala judecilii, zise cancelarul, coborindu-qi ochelarii. Venili dupi mine.
Cu aceste cuvinte, cancelarul ieqi din camera de gard6.
Gardianul pigea dupd el, linind cu o singuri mind pe Suoc suspendatd in aer.
O, trandafir de aur! O, mdtase roz! Totul fusese distrus de
mina aceea nemiloasd.
Suoc, pe care o durea, cXci ii era incomod si stea atirnati
in mina groaznici a gardianului, il ciupi de deasupra cotului.
Ea ifi concentrase toate forlele gi ciupitura fusese deosebit de tare,
cu toale ca mineca hainei era groasd.

Drac impielilat! injurd gardianuL qi scipd fetiga.


Ce e? se intoarse cancelarul.
deodald
cancelarul primi o loviturd nea;teptari in ureche.
$i
Cancelarul cdzu.
Dupd el, imediat cdzu Ei gardianul care cu putin inainte se

urit cu Suoc.
De asemenea, fusese qi el lovit in ureche. ins6, cuml Puteli
sd vi inchipuili ce puternicd trebuie sd fi fost iovitura. pentru
a-l rdsturna gi a-l ldsa in nesimlire pe gardianr.rl acela atit de mare
purtase

;i

de rdu.

Nici nu apuci Suoc sd-qi dea seanra ce se pelrece,

fu din nou ridicatd in brale 5i dusd pe sus.


Erau qi acestea nilte brate grosolane qi puternice, dar
mai bune 5i in ele Suoc se simlea rnai liniqtiti decit in

cincl

pareaLr

miirrile

gardianului care zicea acum pe pardoseala lustruiti.


Nuli fie tearnil ii fopti o voce necunoscutd.
Crisanii ariteptau nerAbdAtori-in sala judecdlii. Ei in5i5i roiau
s-o judece pe vicleana pApu$4. ln jur ledeau funclionarii, sfetnicii, judecitorii !i secretarii. Peruci de diferite culori de culoarea
zmeurei, liliachii, verzi aprins, ro;cate, albe qi aurii
luceau in
razele soarelui, Dar nici lumina vesel6 a soarelui nu putea infrLrmusela
Iizionomiile bosumllate de sub aceste peruii.
Cei Trei Grisani sufereau din cauza cdldurii, ca qi inainte.
Sudoarea curgea de pe ei ca mazirea qi strica foile de hirtie
din fala lor. Secretarii le schimbau mereu hirtiile.
Cancelarul nostru ne face si-l aFteptdm prea mult, zise
Primul Grisan, agitind degetele ca un spinzurat.
In sfir;it, apdrurd cei mult alteptati. Trei gardieni intrari in
sali. Unul din ei linea in brale pe fetil6. Vai, cit de jalnic ardta

ea! Rochila roz6, care ieri uimea prin strdlucirea Ei rndiestria


podoabelor scumpe, se transformase acum in nifte zdrente neno-

rocite. Se vegtejiserd trandafirii aurii, cdzuserd fluturatii, se rupsese


gi se qifonase mitasea. Capul fetitei atirna trist pe umerul gardianului. Fetifa era palidi ca un cadavru qi ochii ei cenu;ii ;i
qireli ir;i pierdusere slrelucirea.
Adunarea cea pestrild ipi ridici capetele.
Cei Trei Crisani igi frecau miinile. Secretarii i;i scoaseri
penele lungi de dupd urechile lor tot atit de lungi.
Aqa, zise Primul Grisan. Dar unde este cancelarul de stat?
-Gardianul
care linea fetila in brale se apropie de adunare
Si raporti. Ochii lui albaqtri luciri veseli:
I.)-)

- Domnul cancelar de stat a avut pe drum un deranjament


de stomac.
Aceasti explicalie satisfecu pe toli.
Judecata incepu.

Gardianul o a;ezi pe sirmana fetild pe o bancd grosolani


din fala mesei judecitorilor. Ea gedea cu capul plecat.
Primul Grdsan incepu interogatoriu l.

( )
)
,
\
L

{,i

Dar el intimpind o dificultate deosebit de mare: Suoc


voia si rispundi la nici un fel de intrebiri.

nu

Foarte bine! se supird Grisanul. Foarte bine! Cu atit mai


onoreaz-a cu nici un rdspuns. Bine... Cu
atit mai groaznicd va fi pedeapsa.
Suoc nici nu se miqc6.
Cei trei gardieni steteau pe de lituri ca impietrili.
martorii! ordoni Grisanul.
-EraSiunvini
singur martor. L-au adus. Acesta era venerabilul zoolog,
directorul menajeriei. Toatd noaptea fi-o petrecuse atirnat de craci.
Chiar acum il diduserd jos de acolo. De aceea s-a prezentat a$a
cum era: in halatul colorat, cu lenjeria virgatd ;i cu tichie pe
cap. Ciucurele tichiei se tira dupi el pe podea.
V-5zind-o pe Suoc qezind pe banc5, zoologul se clitini de
fric6. II suslinuri ceilalli din jur.
Poveste;te cum s-a intimplat.

r6u -pentru ea. Nu ne

Zoologul
incepu sd povesteascd detaliat. Povesti cum, urcindu-se
in pom, vizuse intre crengi pdpuga moqtenitorului
Tutti. Deoarece el niciodatd nu vdzuse pipuqi
vii qi nu-pi inchipuia ce noaptea pipugile se
urci in pomi, se sperie atit de tare, incit leqinase.
Cum l-a eliberat ea pe armurierul- Prospero?
Nu qtiu. N-am vezut, n-am

auzit.- Leginul meu era prea profund.

Ai de gind si ne r;spunzi, fetitA uricioasa, cum a scapat

armurierul

Prospe ro?

Suoc ticea.

- Zsilfiifi-o!
Mai cu putere! ordonard Grisanii.
-Gardianul
cu ochi albagtri zgillii fetila de umeri. Ba mar mutr

chiar, el

ii didu gi-un bobirnac in frunre.

Suoc tacea.

si

Grisanii clocoleau de minie. Capetele multicolore ineepurd


se agite dojenitor.

Evident, spuse Primul Grisan, nu vom izbuti sd afldnr


- aminunt.
nici un
La aceste cuvinte, zoologul se lovi cu palma pcste

frunte.

ce-i de fdcut.
- $tiu eudeveni
Adunarea
dintr-o date atentd.

ln menajerie avem o colivie cu papagali. Sint adunali


acolo papagali din speciile cele mai rare. Desigur, ltili ca papagalul memoreazd ;i repetd vorbele omene;ti. Mulli papagali au
memoria 6i auzul foarte bune.,. Eu cred cd ei au nenlorar ror
ce au vorbit in timpul noplii aceasti fetild 5i armurierul pros,
pero... De aceea, propun sd lie chemat in fala judecdlii, ca nrarror,
unul dintre minunalii mei papagali.
Un murmur de aprobare trecu prin sali.
Zoologul se duse in menajerie ii reveni irnediat. Pe degetul
Iui ar;tator $edea un papagal nare, bitrin, cu o birbila ro5ie,
lun96.

Cdutali sd vA aminriti: cind Suoc ritdcea noaptea prin menajerie i s-a pArul suspecl unul dintre papagali. Vd amintigi ci
vazuse cum se uitd la ea fi cum, preficindu-se cd doarme, zimbea
in barba lui roqie ;i lungi.
$i acum, pe degetul zoologului, la fel de comod ca sr pe
prijina Iui de argint, stdtea acelafi papagal cu barba ro5ie.
Acum, el zimbea fi1ig, bucurindu-se cd va da in vileag pe
sdrmana Suoc.

Zoologul vorbi cu el nem{elte. Papagalului ii fu arAfata ferita.


Atunci. el bitu din aripi 5i lipii:
- Suoc!luiSuoc!
Glasul
semdna cu zgomotul pe care il face o portili
veche de fier, cind o smulge vintul din ba lamalele ruginite.
Adunarea tdcea.
1.58

Zoologul triumfa.
lar papagalul igi continua denunlul. El reproducea intr-aderdr
tot ce auzise noaptea. Aqa cd, dacd ve inlereseazd povestea eliberdrii armurierului Prospero, ascultali tot ceea ce va spune papagalu l.

O! acesta era cLr adeverat o specie rari de papagal. Meriti


cu prisosinl6 si vorbeqli de minunata lui barbi ropie, care ar

fi

putut face cinste oricdrui general. Papagalul, loarte dibaci, reproducea vocea omeneasca:
Cine egti tu? striga el cu un glas de bdrbat.
$i tot el r6spundea foarte sublire, imitind vocea lelilei:
Eu sint Suoc.

Suoc!

M-a trimis Tibul. Eu nu sint


Am venit si te eliberez. Tu nu n-ai vizul

pdpuqd. Sint

menajerie?

Nu. Eu,
prima dat6.

pare-mi-se, dornream,

o fetili

vie.

curn arn pdtrLrns in

Azi am adorrnil

penfru

Te-am clutat in menajerie. An vAzul aici un monstru,


care vorbea cu voce orreneascS, Am crezut ce elli tu. Monstrul
a murit.
Asta e Tub. Afadar a murit?
A murit. M-am speriat ii am tipat. Au venit gardienii
5i eu m-am ascuns intr-un copac. Sinl atit de nrLr\ulrriti c5 c'pti
in via16! Am venit sd te eliberez.
Cu;ca mea e foarte bine zivoritd.
Am cheia de Ia cuqca ta.
-Cind
papagalul lipi ultima frazd, indignarea ii cuprinse
pe rolr.

Ah, fetild miqavi! urlard Grdsanii. Acurn inlelegetn totul.


A furat cheia de la mo;tenitorul Tutti ;i l-a eliberat pe arrnurier.
Armurierul ;i-a rupt lanlurile, a sfirimat culca panterei qi a luar-o
cu el pentru a putea trece nestingherit prin curte.

- Da!
- Dal
-DarDa!
Suoc tdcea. Papagalul dbdu afirmativ din cap qi bitu de

trei ori din aripi.

Judecata lud sfirqit. Verdictul fu urmdtorul:


,,Presupusa pdpuqd l-a pdcilit pe moqtenitorul Tutti. Ea l-a
eliberat pe conducdtorul rdscoalei gi du;manul celor Trei Grisani
159

armurierul Prospero. Din cauza ei a pierit cel mai prelios exemplar


de pantere. De aceea, mincinoasa este condamnate h moarte. O vor
sfigia fiarele".
$i, inchipuili-vd: chiar dupi ce fusese pronunlati sentinta,

Suoc rdmase neclintit6!


Toati adunarea se indreptd spre menajerie. Urletele, lipetele
qi guieriturile fiarelor salutari cortegiul. Cel mai emolionat dintre
toli era zoologul: doar el era directorul menajeriei!
Cei Trei Grdsani, sfetnicii, funclionarii qi ceilalli curteni luari
loc in tribuni. Aceasta era apiratd cu gratii.
Vai, ce blind lumina soarele! Vai, ce albastru era cerul! Cum
luceau mantiile papagalilor, cum se zbenguiau maimulele, cum
dansa elefantul cel verde!
Sirmana Suoc! Ea nu admira toate acestea. Probabil, ea se
uita cu ochii plini de groazd la cu;ca murdari in care se miqcau,
tirindu-se tigrii. Seminau cu viespile, adici aveau acelaqi colorit:
galben, cu dungi maro.
Se uitau Ia oameni pe sub sprincene. Uneori iqi deschideau
fdri zgomot gurile lor ropii, care duhneau a carne crudi.
Sdrmana Suoc!
Rimineji cu bine circ, pie1e, betrine August, vulpe din cugci,
iubitule, puternicule ;i-viteazule Tibull

Gardianul cu ochii albaftri o duse pe fetiJi in mijlocul menajeriei gi aqezl pe pardoseala fierbinte ;i lucioasi de

grafit.

lmi dali voie, spuse deodati unul dintre sfetnici. Dar ce


intimpla
se va
cu mo$tenitorul Tutti? Dace va afla ci pepufa
lui a pierit sfi;iati de tigri, va muri de plins.
Tsst! ii qopti vecinul. Tsst! Pe moqtenitorul Tutti l-au adormit...
El va dormi un somn adinc trei zile-n gir fi poate chiar mai
mult...

Toate privirile se indreptari spre ghemulelul roz qi jalnic


ce se afla in arena dintre cuqti. Atunci intre imblinzitorul, pocnind
din bici gi fulgerind cu pistolul. Muzica intoni marqul. Aqa a
apirut Suoc pentru ultima oare in fala publicului.
strisi imblinzitorul.
-UpaAllezl
metalici a cultii zingini. Din cuqci iegiri, greoi qi fird
zgomot tigrii.

Grisanii incepurd sd

li

ridi in

hohote. Sfetnicii chicotiri

clitinau perucile. Biciul pocnea.


Trei tigri se apropiare in goani de Suoc.

gi ei, de

se

160

fdri si fac6 vreo migcare, uitindu-se la


ochii ei. cenugii, ficqi. Toli se ridicari.'nrau gaia-sa urfe
de plicere, privind rifuiala cu miiul prieren al popoiuflui.Dar tigrii se apropiard, unul dintre ei i"tin."
_
fui .u
fruntea inaltd, o mirosi, altul atinse r"t,f" .r'^i"Ul fui"i.
"uput piri"a,
al treilea nu-i dere nici o arenlie, trecu'alergind'p.-iirrla
gi,
oprindu-se. in fala tribunei, incepu sd ragi li cei' Trei"crasani.
"a
Atunci, toli. igi diduri seama ci nri era fetila cea vie,
ci
o pdpuqd . .ryp!6 $i veche, care nu mai era bund ae'nimic.
Scandalul fu insrozitor_ De- rugine, zootogui-igi- miqca
ain
cer

Ea stdtea culcati,

c_u

riarere- inapoi i" l"i.?li,'io"inj oi.p.._


li:l:
^illl'lly1u]=eoni
u
paputa moarti, pleci si_pi schimbe uniforma de
lurror
-c .prclorul

parade, albastri, cu qnur aurir..


Intreaga adunare tdcu timp de vreo cinci minute.

{"

intrerupri intr-un mod cu toiut

neai,reprar:
pe
^^ cerut.
^3:l ^li.^::,*
atbastru, deasupra menajeriei. explodd o bombd.
Iolr spectatorlr se pribu;iri cu nasurile in pardoseala tribunei.
_
Toate_ fiarele. se siltari pe doui tabe. rmediat 'expLJi'l 'u
oouu
DomDa. Lerul se acoperi cu rotocoale albe de fum,
, Ce-i asta? Ce-i asta? Ce_i asta? se ridicari strigite.
Poporul vine si ne ia cu asalt!
- Poporul
are tunuri!
- Garda ne-a
- ol A!! o!l! tredat!
Parcul
rarcul
se umptu
umplu de
de zgomote, Jipete, impugcituri. Risculalii
patrunseserd in parc, asta era clar!
Toatd lumea o lui la fugi din menajerie. Minigtrii ipi traseri
sibiil-e din teaci. Grisanii lipau crr r. llnea gura.
ln parc. er vazure urmetorul sDectacol:
pd.r1ile. inainrau. oameni. Erau loarre mu11i. Capere
,^^-^?11,.:"1.
oescopente,
truntr insingerate, haine rupte, fete strdlucina de fericlre... !.ra poporut, care astdzi invinsese. Gardienii i se aliturasera.
Cocarde-le roqii strdluceau pe pildriile lor. Muncitorii eiuu'a"
u."menea
Sdrdcimea, in haine maron 5i saboli, inainta ca
-tnarmali.
o aoevarata
armata. ln nivalnjca lor revdrsare. copacii se indoiau,
tufiqurile trosneau.
invinsl striga poporul.
- Am
Cei
Trei Grdsani igi diduri seama ci nu mai e nici o

scapare.

url5 unul dintre ei..Nu-i adeviratl Gardieni, rrageii in ei!


-DarNul
gardienii trecuserd de partea sd,racilor.
5i atu-"ci rune
161

. rt

voce care acoperi vuietul intregii mullimi. Vorbea armurierul

Prospero:

Predali-vA! Po_porurl a invins! S-a sfir;it cu impirilia cetor


bogali Ei mincicio;i. Intreg ora;ul este in miinile poporului. Toli
grisanii au losr luali prizonieri.
Un zid pestril, de nepdrruns, ce clocotea, inconjurd pe cei

Trei Grdsani.

Oamenii agitau steaguri ro;ii, ciomege, sdbii, gi ameninlau


cu pumnii. Deodati risuni un cintec.
Tibul, in pelerina Iui verde, cu capul legat cu o cirph prin
care rdzbise singele, stdtea alSturi de Prospero.
E un vis! strigd unul dintre cei Trei Crisani, acoperindu-pi ochii cu miinile.
Prospero ;i Tibul incepuri si cinte. Mii de oameni intonare
cintecul. El se rispindi in zbor prin tot parcul imens, trecu peste
canale gi poduri. Poporul care inainta de la porlile ora;ului spre
palat il auzi ;i incepu de asemenea se cinte. Cintecul se rostogoiea ca valur"ile nirii, pe drum, peste por'li, prin orag, de-a
lungul tuturor strdzilor, pe care inainlau muncitorii ;i sdracii. $i
acum, intregul ora$ cinta acest cintec. Era cintecul poporului care
invinsese pe asupritorii lui.
La sunetele acestui cintec, nu numai cei Trei Grisanr cu
miniqtrii lor prin;i la palat se inghesuiau, stringindu-se intr-o singurd
turmd jalnicd, ci fi toli domni;orii extraeJeganli, bicanii gragi,
mincdcio;ii, negustorii, doamnele distinse, generalii cu chelie fugeau
cupringi de panici, de parci cuvintele ar fi fost gloanle 5i
pirjol.
Ei i;i ciutau ascunziguri, iqi astupau urechile, ir;i infundau ca-

in perne scumpe, brodate.


O parte din mullimea bogita;ilor se refugiase in port, ca sa
se imbarce pe cordbii Ei sd fugi din lara unde ipi pierduseri totul
purere, bani qi viala de huzur. Dar aci ei au fost inconjuraqi
de marinari;i arestali. Bogetafii iqi cereau iertare, spunind:
petele

Nu ne atingeli! Nu
- nol.
penlfu

yd vom mai obliga niciodatd

si

muncili

Dar poporul nu le mai didea nici o crezare, deoarece nu

dati bogitaqii ii in;elaseri pe siraci ;i muncitori.


Soarele strilucea sus, deasupra ora;ului. Cerul era senin Ei
albastru. Ai fi putut si crezi cd se sdrbitorefte un eveniment
deosebit, nemaipomenit.

Toate erau ale poporului: arsenalele, cazirmile, palatele, de163

pozitele de grine, magazinele. Peste lot erau postati gardieni cu


cocarde ro;ii la ;epci. La incruciqdri de striizi filfiiau steaguri
ro;11 pe care era scns:
Tot, ce este ficut de mina seracilor,
Apartine sdracilor!
Triiascd poporul!
Jos cu leneqii qi mincdciopii!
Dar ce s-a intimplat cu cei Trei Grisani?
Ei au fost aduqi in sala principale a palatului, pentru a fi
ardtali poporului. Muncitorii, in bluze gri cu manqete verzr,

linind armele in cumpinire, formau convoiul. Sala strdlucea,


inundati de soare. Ce mulli oameni erau aici! Dar cit de mult
se deosebea aceastd mullime de aceea in fala cereia cintase
micula Suoc in ziua in care cunoscuse pe mottenitorul Tutt-.
Aci erau loli acei spectatori care o aplaudaserd in piele gi
bilciuri. Acum, felele lor pdreau vesele ;i fericite. Oamenii se
imbulzeau, se urcau unul in spinarea celuilalt, glumeau. Unii
plingeau de bucu rie.
Sdlile de gald ale palatului nu vizuseri niciodati asemenea
musafiri qi niciodati ele nu fuseserd atil de luminate de soare.
Tss!

-ln
G

rdsani

Linifte
Linitte

!
!

capul scdrii apdruse^ convoiul prizonierilor. Cei . Trei


se uitau in pimint. In fatl mergea Prospero qi Tibul.

l+
t t1.
)

ffi

Coloanele se cutremurau

din cauza strigitelor

entuziasmate,
scari, pentru

iar cei Trei Grlsani asurzirl. Ei furi coborili pe


ca poporul si-i vadl mai indeaproape qi sI se asigure ce

ace$ti

ingrozitori GrXsani sint in mina lui.


latd... zise Prospero, stind lingi o coloan5.
-Statura
lui era aproape cit jumetate din inillimea acestei
coloane imense: pirul lui ro;covan strAlucea la lumina soarelui
ca o flaciri vie.
zise el. Iati pe cei Trei Grisani. Ei au asuprit
- Iate!...
poporul
sirac! Ei ne forfau si muncim scildali in sudoare gi
singe qi ne luau totul. Privili-i cum s-au ingriqat. Noi i-am invins.
Acum vom lucra pentru noi, vom fi cu tolii egali. Nu vor mai
fi nici bogdtaqi, nici lenepi, nici mincicioqi. Ne va fi bine, cici

vom fi setui qi bogali cu tolii. $i daci ne va fi rdu,


vom lti cA nu va mai exista nimeni care si se imbuibe, in timp ce
noi fliminzim!

Ural rdsunau strigite.


- Ura!
Cei
Trei Grdsani trdgeau cu zgomot aerul pe ndri de ciudd.
Astazi este ziua victoriei noastre! Privili cum strAluce!te
soarele! Ascultali cum cinti pis6relele! Cit de inmiresmate-s
florilel Jineli minte ziua aceasta, Iineli minte ora aceasta!
$i cind risuni cuvintul ,,ori", toate capetele se intoarseri

spre ceasorntc.
El era suspendat intre doud coloane, intr-o nigi adincd. Aceasta
era o culje uriaqd de stejar sculptati li cu ornamentatii de emajl.
in mijloc era un disc cu cifrc.
,,Cit o fi ora?" se gindea fiecare.
$i deodati (aceasla va fi uhimul ,,deodatd" in rornanul
nostru)... deodatA, u|a de stejar a culiei se deschise. Iniuntru nu
era nici un mecanism: toatA ma5iniria fusese scoasS. in locul
rotilelor de arami ;i al resorlurilor, in acest dulSpior stltea SLroc,
rozi $i strelucitoare.
-- Suocl suspind sala.
- Suocl l ipau copiii.
-- Suocl Suoc! Suoc!
Rdsunari aplauze. Gardianul cu ochi albaglri scoasc fctila
dirr dulap. Era acelagi gardian cu ochi alba;tri care rdpise papuSr
rno5tenitorului Tultj din cutia de carton a profesorului de clans
Un-doi-trei. El o adusese la palat, el cloborise cu cite o loviturd
de pumn pe cancelarul de stat gi pe gardianul ce-o tira pe sannana
Suoc, cea vie in fala judecdlii. El o ascunsese pe Suoc in culia
ceasornicului 5i o inlocuise cu pdpupa ruptd, fird via1i. Vi aduceli
aminte cun in sala de judecat6 el zgilliise de umeri aceasli nrorniie
!i cLrrn tot el o ddduse iiarelor ca s-o sfir;ie?
Acum fetila lrece.i din brale in brale. Oanrenii, care o numealr
cea mai bunS dansa{oare din lurne, care ii aruncau pe co\oral
uitimii bani, o luau in bra1e, ii lopteau ,.Suoc!", o s6rutau, o
stringeau la piept. Acolo, in pieptul lor, sub bluzele grosolane 5i
rupte, acoperite de negreali ti catran, bdteau inimi rr.rari, pline
de bunitate, inimi care suferiserd atit de nrult.
Suoc ridea, le ciuiulea pdrul incilcit, ;tergea cu minulele-i
rnici sirrgele proaspit de pe felele lor, zgilliia pe copii, le ficea
mulri;oare, plingea gi rnurmLrra ceva nedesluEit.
Dali-o incoace, zise armurierul Prospero, cu voce tremurdtoare: nultora li s-a pSrut cd ii striluceau lacrimi in ochi.
Aceasta este salvatoarea mea.
168

:'l

(l
(

I il
IY

Aici! Aici! strige Tibul, fluturindu-;i pelerina lui verde,


asemdnitoare unei frunze uria;e de lipan. Aceasta este micuta
mea prieteni. Vino-ncoace, Suoc!
Din deplrtate se gribea fdcindu-qi loc micul qi zimbitorul doctor
Gasoar.

Cei Trei Grisani furd bdgali in aceeaqi cu6cd


Prosoero,

in

care stetuse

qy
r

l\

e"\e
@

Dupi un an avu loc o mare manifestalie plind de veselie


qi voie buni.. Poporul sdrbitorea p-rima aniversare a eliberdrii
de sub puterea celor Trei Grisani.
un spectacol pentru copii.

In

Piala Slelei era organizal

Pe afiqe se rdsfdla inscripgia:


SUOC! SUOC! SUOC!
Mii de copii a$teptau aparitia artistei preferate.

in

aceasti zi

de sirbitoare, ea nu didea singuri reprezentalia: un bdiat mic,


care semdna pulin cu ea, cu pirul auriu, ieEi impreuni cu ea

pe scena.
Era fratele ei. Pini acum el fusese mottenitorul Tutti.
Oragul vuia, steagurile filfiiau, trandafirii proaspeli se revdrsau
din coqurile florireselor, caii impodobifi cu pene de toate culorile
galopau, cdluqeii se invirteau in vitezi, in timp ce in Piala Stelei
micii spectatori, incremenili, urmireau reprezentalia.

La sfirqit, Suoc qi Tutti furi acoperili de flori. Copiii ii

inconjurari.

r73

Suoc scoase din buzunarul rochilei sale noi o tibhli ti ciri


ceva copiilor.
Cititorii noftri iqi amintesc de aceaste tiblild. intr-o noapte
sinistri, un muribund misterios, care semina cu un lup, ii intinsese aceaste tib[]i, din jalnica sa cuqci de menajerie.
Iatd ce era scris pe ea:
<Erali doi: sori 9i frate
Suoc $i Tutti.
Cind a1i implinit parru- ani, aJi fost ripili din casa p6rinteasce de gardienii celor Trei Grisani. Eu sint savantul Tub.
Am fost adus la palat. Mi-au fost aritali miculii Suoc qi Tutti.
Cei Trei Grisani mi-au spus aSa: ,,Vezi aceasti fetill? Fi o p5puld care sd nu se deosebeascd cu nimic de ea". Nu ftiam pentru
ce trebuia si fac acest lucru. Am ficut o asemenea pipugi. Eram
un mare savant. Pipu$a trebuia si creasci ca orice feti16 vie.
Suoc va implini in curind cinci ani, ;i pipuqa Ia fel. Suoc va
deveni mare, o fati drigufi fi tristi, Ia fel va deveni Ei pipuqa.
Eu am ficut aceasti pipugd. Apoi, voi ali fost despe4ili. Tutti
a rimas cu pipuga, iar Suoc a fost dati la un circ ambulant, in
schimbul unui papagal de o specie rari, cu o barbd lungi, rogie.
Cei Trei Grdsani mi-au ordonat: ,,Scoate inima acestui biiat Ei
pune-i in loc o inimi de fier". Am refuzat. Le-am spus cd un
om nu se poate lipsi de inima lui de om. Ci nici o inimi
fie ea de fier, fie ea de gheali, fie ea de aur nu poate-fi
diruitd unui om in schimbul inimii sate, simple, adevdrare,
orrrenegi. Am fost aruncat intr-o cuqc5, ti chiar de-atunci biiatul
a fost fAcut si creadi ci are inima de fier. Trebuia si creadi
acest lucru, trebuia si fie crud ii aspru. Am triit printre fiare
opt ani. M-am acoperit cu o blani ;i dinlii mei s-au ficut lungi
qi gaibeni, dar nu v-am uitat. Ve rog sd mi iertati. Noi toli
am fost dezmoftenifi de cei Trei Grisani, asuprili de bogitagi
gi de minciciopii cei lacomi. IartX-mi, Tutti
ceea ce in limbajul
celor dezmoptenili inseamnd: ,,despd4ir'. Iartd-md, Suoc ceea ce
inseamnS:,,toati viala"...,>

S-ar putea să vă placă și