Universitatea Ovidius din Constana

Facultatea de Farmacie
Specializarea Farmacie
Disciplina: Chimie anorganic

Referat
Magneziul - mineral important n
meninerea sntii

Student: Bechi Yasemin Atyge

Grupa 1
2014

Anul universitar 2013-2014

Cuprins:
1.

Introducere .......................................................................................................................... 4

1.

Raspandire in natura ........................................................................................................... 4

2.

Preparare ............................................................................................................................. 5

3.

Proprietati fizice ................................................................................................................. 5

4.

Proprietati chimice.............................................................................................................. 6

5.

Utilizare .............................................................................................................................. 7

6.

Resurse ............................................................................................................................... 7

7.

Importanta in organismele vii ............................................................................................. 8

8.

Precautii .............................................................................................................................. 8

9.

Magneziul si aliajele sale.................................................................................................... 9

10.

COMBINATIILE MAGNEZIULUI............................................................................... 9

11.1 COMBINATIILE MAGNEZIULUI CU OXIGENUL ................................................ 9

11.

SARURILE MAGNEZIULUI ...................................................................................... 10

12.

Informatii referitoare la magneziu ................................................................................ 13

12.1

Beneficii: ............................................................................................................... 13

12.2

Aportul nutritional recomandat ............................................................................. 14

13.

Simptomele deficientei de magneziu ............................................................................ 16

13.1 Cum este afectat organismul de lipsa magneziului ...................................................... 17

13.2 Cum remediem deficienta de magneziu....................................................................... 17
14. MAGNEZIUL ORGANIC - mineralul vieii.................................................................... 18
15. Rolul magneziului n corpul uman..................................................................................... 18
16. Deficitul de magneziu n organism .................................................................................... 19
17. Diferena dintre magneziul organic i alte forme de magneziu ......................................... 20
18.1 Magneziul organic din alimente .................................................................................. 20
18.2 Apele minerale cu magneziu........................................................................................ 21
19. Capsulele cu magneziu de sintez .................................................................................... 21
19.1 Capsulele cu magneziu organic ................................................................................... 22
19.2 Tratamente interne cu magneziu organic ..................................................................... 22
20. Precauii i contraindicaii ................................................................................................. 25
21. Magneziul organic i tulburrile psihice ............................................................................ 26
22. Rolul magneziului in dezvoltarea plantelor ....................................................................... 27
22.1 Deficienta de magneziu: .............................................................................................. 27

22.2 Corectarea deficientei de magneziu: ............................................................................ 28

22.3 Importanta calciului si a magneziului in organism ...................................................... 28
Bibliografie: ............................................................................................................................. 30
Anexe: ...................................................................................................................................... 32

1. Introducere

Magneziul este elementul chimic din tabelul periodic al elementelor care are
simbolul Mg si numarul atomic 12. Magneziul este al optulea element si al treilea metal
dupa aluminiu si fier ca abundenta in scoarta solida terestra, formand aproximativ 2%
din masa acesteia. Magneziul este al treilea ca si componenta in sarurile dizolvate in apa
marii.
Denumirea este de origine greac, Magnesia fiind numele unei regiuni din
Tessalia. Englezul Joseph Black a identificat pentru prima oar magneziul ca element n
anul 1755, Sir Humphrey Davy a obinut pentru prima dat magneziu pur n 1808, dintrun amestec de oxid de magneziu i HgO, iar A.A.B. Bussy l-a preparat ntr-o form
legat in 1831. Magneziul este un metal alcalino-pmntos i de aceea nu se ntlnete
dect combinat cu alte elemente. Se gsete n zcminte mari de magnezit (carbonat de
magneziu), dolomit i alte minerale de exemplu talc.

1. Raspandire in natura
Magneziul se gaseste mult raspandit in natura sub forma de combinatii,
alcatuind 2% din scoarta pamantului. Astfel se gaseste ca zacaminte de magnezit (
carbonat de magneziu, Mg CO3 ) si, mai ales, dedolomit ( carbonat dublu de calciu si
magneziu, MgCO3*CaCO3). Foarte raspanditi sunt si carnalitul (clorura dubla de
potasiu si magneziu, Mg Cl2*KCl*6H2O), kieseritul ( sulfat de magneziu,
MgSO4*H2O), apoi diferiti silicati de magneziu - ca de exemplu olivina, ( Mg, Fe )2
[SiO4], enstatitul Mg2 [Si2O6],serpentina,talcul,azbestul si spuma de mare,cum si
aluminosilicati, ca de exemplu spinelul, MgO.Al2O3. In sol se gasesc totdeauna
combinatii de calciu si de magneziu provenind din dezagregarea mineralelor.
Multe saruri de magneziu sunt dizolvate in apa marilor sau a lacurilor sarate,
carora le imprima gustul amarui. De asemenea, multe izvoare minerale contin dizolvat
sulfat de magneziu.
Plantele iau din pamant sarurile de magneziu, formand clorofila ( in constitutia
clorofilei magneziul are acelasi rol ca fierul in constitutia hemoglobinei). Magneziul se
mai gaseste drept component al semintelor vegetale si chiar in corpul animal.

2. Preparare
Magneziul poate fi obtinut prin diferite metode. Astfel, prin tratarea dolomitului
calcinat, cu apa de mare se indeparteaza calciul. prin schimb de ioni, echilibrul fiind
favorabil din cauza solubilitatii mai marei ai hidroxidului de calciu in comparatie cu
hidroxidul de magneziu:
Ca(OH)2.Mg(OH)2+Mg=2Mg(OH)2+Ca

O metoda tehnica importanta pentru prepararea magneziului este electroliza

carnalitului anhitru topit la 700 - 800*C.In loc de carnalit se poate folosi si clorura de
magneziu anhidra in amestec cu CaCl2 si NaCl. La catodul celulei electrolitice ( care
este de fier ) se separa magneziul care, fiind usor, se ridica la suprafata topiturii de unde
poate fi scos cu linguri speciale. La anod ( care este de grafit ) se separa clorul, care este
aspirat .1*.
Magneziul obtinut are puritatea 98 -99 % Mg; purificarea lui se face prin
retopire in cuptoare electrice.
Insemnatate tehnica au dobandit in ultimul timp procedeele termice pentru
obtinerea magneziului, din care mai importante sunt procedeele carbotermice si
silicotermice. Dupa primul procedeu, oxidul de magneziu este redus cu carbune la
temperatura arcului electric ( pest 2000*C ):

MgO+C=Mg+CO

In al doilea procedeu, oxidul de magneziu este redus cu siliciu. In acest scop,

dolomitul in amestec cu siliciu sau ferosiliciu, este incalzit intr -un cuotor electric la
1200 - 1300*C sub vid inaintat:

2MgO+2CaO+Si=Ca2SiO4+2Mg

3. Proprietati fizice

Magneziul este un metal moale, alb, stralucitor, care cristalizeaza in sistemul

hexagonal. Este usor (cu o treime mai uor dect aluminiul) si maleabil astfel incat
poate fi laminat in table subtiri si tras in fire. Cu unele metale formeaza aliaje cu diferite
aplicatii in tehnica moderna.

4. Proprietati chimice
Magneziul este stabil in aer uscat; in aerul umed se acopera cu un strat de oxid
de magneziu care impiedica ca reactia de oxidare sa se desfasoare mai departe. Din
aceasta cauza, magneziul are aspect mat .
Aprins in aer, magneziul arde cu flacara luminoasa, deoarece oxidul de
magneziu devine incandescent din cauza caldurii mari de reactie:
Mg+1/2O2=MgO H = - 145,8 K kal/mol
( Lumina dezvoltata este bogata in radiatii ultraviolete )
In clorul umed se aprinde de la sine cu o reactie luminoasa si formare de clorura
de magneziu, MgCl2; cu sulful de combina la temperatura mai ridicata ; cu azotul se
combina la cald formand nitrura de magneziu, Mg3N2.
Magneziul are actiune reducatoare asupra substantelor care contin oxigen; astfel
el poate arde si in bioxid de carbon, punand carbonul in libertate:
2Mg+CO2=2MgO+C
Apa ataca magneziul numai foarte incet, datorita formarii stratului protector de
hidroxid de magneziu. Asupra vaporilor de apa, magneziul are insa, o actiune puternic
reducatoare:
Mg+2H2O=Mg(OH)2+H2
Amalgamul de magneziu reactioneaza cu apa chiar la temperatura obisnuita.
Din cauza tendintei pronuntate de a se combina cu oxigenul, magneziul poate
reduce numerosi oxizi, proprietate folosita pentru obtinerea unor elemente: bor, siliciu,
carbon etc.
Magneziul poate forma cu combinatii organice halogenate ( de exemplu cu iod
sau clor ) compusi organo - metalici. De exemplu, cu iodura de metil. CH3J, formeaza
iodura de metil - magneziu, magneziu JCH3:
Mg+CH3J- Mg - J
CH3

Halogenurile de alchil - magneziu au rol important in chimia organica ca agenti

de sinteza ( in reactiile Grignard ).
Magneziul reactioneaza cu acizi diluati, cu dezvoltare de hidrogen.

5. Utilizare
Compui ai magneziului, n principal oxidul de magneziu, sunt utilizai ca
material refractar pentru cuptoarele din industria siderurgic - la producerea fontei i
oelului, industria metalelor neferoase, a sticlei i a cimentului. Oxidul de magneziu i
ali compui sunt de asemenea utilizai n agricultur (ca fertilizatori), chimie i
industria construciilor. Aliajul magneziu-aluminiu este utilizat n principal la
conservarea buturilor. Aliajele magneziului sunt de asemenea utilizate ca i
componente ale structurii automobilelor. O alt utilizare o reprezint ndeprtarea
sulfurilor de pe fier si oeluri.
Alte utilizri:

Magneziul, ca i aluminiul, este rezistent i uor, deci este folosit la construcia

autovehiculelor de mare volum.
Combinat n aliaje, este esenial n construcia avioanelor i rachetelor.
Aliat cu aluminiul, i mbuntete acestuia caracteristicile mecanice, de
prelucrare i de sudare.
Agent reductor pentru producerea uraniului pur i a altor metale din srurile lor.
Hidroxidul su este folosit n "laptele de magneziu", clorura i sulfatul de
magneziu n sruri Epsom, iar citraii si n medicin.
Pudra de carbonat de magneziu este folosit de sportivi gimnaste, halterofili.
Stearatul de magneziu este o pudr alb, cu proprieti de ungere. n industria
farmaceutic este folosit n procesul de fabricare a tabletelor.
Este folosit de asemenea n pirotehnie i la fabricarea bombelor incendiare.

6. Resurse
Dei magneziul se gsete n peste 60 de minerale, numai dolomitul, magnezitul,
brucitul, carnalitul, talcul i olivina au importan economic. n Statele Unite, acest
metal se obine n principal prin electroliza clorurii de magneziu din apa de mare i
lacuri srate.
catod: Mg2+ + 2e- Mg
anod: 2Cl- Cl2 (gaz) + 2e-

Pn n 1995, Statele Unite erau cel mai mare productor de magneziu,

furniznd 45% din producia mondial. Astzi, China a preluat supremaia, cu 60% din
producia mondial. China foloseste o metod complet diferit de obinere a
magneziului i anume dezoxidarea silicotermic.

7. Importanta in organismele vii

Magneziul este important att n dezvoltarea animalelor ct i a plantelor.
Clorofila const n porfirine bazate pe magneziu. Necesarul zilnic de magneziu al unui
adult este de 300-400 mg n funcie de sex, greutate i nlime. O dozare inadecvat a
magneziului

cauzeaz deseori

spasme musculare i

este

asociat cu

boli

cardiovasculare, diabet, hipertensiune i osteoporoz. Deficiena acut este rar i nu

este niciodat datorat unei insuficiene din alimentaie ci urmare a unor boli specifice
care sunt n general rare.

8. Precautii
Magneziul i aliajele lui n forma lor pur sunt foarte inflamabile cnd sunt
topite sau sub form de pulbere. Magneziul reacioneaz exotermic la contactul cu aerul
i apa i trebuie mnuit cu grij. Lumina alb strlucitoare (care include ultraviolete),
produs la arderea magneziului, poate duna ochilor, de aceea trebuie folosii ochelari
de protecie. Apa nu trebuie folosit la stingerea magneziului aprins, deoarece
alimenteaz focul n loc s-l sting, conform reaciei:
Mg(s) + 2 H2O(l) Mg(OH)2(aq) + H2(g)
Extinctoarele cu dioxid de carbon, de asemenea nu trebuie folosite, deoarece
magneziul arde n dioxid de carbon (formnd oxid de magneziu MgO i carbon).
Extinctoarele folosite trebuie s fie unele de clasa D, uscate sau focul se poate acoperi
pur i simplu cu nisip.
Doza maxim admisa pentru suplimentul de magneziu este de 350 mg/zi. Cel
mai comun simptom generat de excesul de magneziu este diareea. Copiilor nu trebuie s
li se dea supliment de magneziu.

9. Magneziul si aliajele sale

Magneziul este un metal foarte usor (dMg =1740kg/cm), de culoare albastralucitoare. Se topeste la 650C, insa incalzit in aer se autoaprinde cu flacara
luminoasa, defectul putand fi corectat cu adaosuri mici de beriliu. Are conductitate
termica si electrica de cateva ori mai mica decat a metalelor conductibile ( Au, Ag, Cu).
Este moale , insa are o plasticitate mai redusa decat alte metale. Nu se foloseste singur,
din cauza posibilitatii de autoaprindere. Prin aliere cu aluminiu, zinc, mangan se obtin
aliaje ultrausoare cu baza de magneziu.
Aliajele cu baza de magneziu se clasifica in :

aliaje deformabile

aliaje

turnate.

Aliajele de magneziu deformabile contin aluminiu sau mangan si se folosesc sub

forma de table, bare etc. Se deformeaza greu la temperatura ambianta, deformarea
facandu-se prin incalzire la 300..400C, temperatura neinfluentadu-le duritatea. Se
folosesc pe scara redusa.
Aliajele de magneziu turnate sunt mai raspandite. Se folosesc in industria
aviatiei si la fabricarea aparatelor usoare, portabile (masini de calculate, masini de scris
etc.)
Pentru a le mari rezistenta la coroziune, aliajele cu baza de magneziu se supun
unei oxidari in solutii acide (ex. apa, 10% acid azotic si 6% bicromat de potasiu), care le
acopera cu o pelicula galbena protectoare.

10.COMBINATIILE MAGNEZIULUI

Magneziul formeaza multe combinatii de importanta industriala. Ca materii

prime pentru obtinerea lor se folosesc de obicei carbonatul si sulfatul de magneziu.

11.1 COMBINATIILE MAGNEZIULUI CU OXIGENUL

Oxidul de magneziu, MgO. numit si magnezia usta, este produsul de oxidare

directa a magneziului. El se obtine si prin calcinarea hidroxidului, azotatului sau a
carbonatului de magneziu. Industrial, se obtine prin calcinarea magneziului sau a
hidroxidului de magneziu in cuptor electric, la 450*C:
MgCO3=MgO+CO2
In tarile asezate langa mari si oceane, oxidul si hidroxidul de magneziu se obtin
din apa marii. Aceasta se trateaza cu lapte de var; precipita intai carbonatul de calciu:
Ca(HCO3)2+Ca(OH)2=2CaCO3+2H2O
dupa a carui indepartare prin filtrare se adauga din nou lapte de var, care
precipita ionii Mg sub forma de hidroxid de magneziu :
MgCl2+Ca(OH)2=Mg(OH)2+CaCl2
Deoarece separarea hidroxidului de magneziu este anevoioasa, el este trecut,
prin tratare cu bioxid de carbon, in carbonat hidratat :
Mg(OH)2+CO2+2H2O+MgCO3.3H2O
prin a carui calcinare rezulta apoi oxidul de magneziu :
MgCO3.3H2O=MgO+CO2+3H2O
Oxidul de magneziu cristalizeaza in retele ionice de tipul NaCl. Este o pulbere
alba, foarte usoara, care cu apa trece in hidroxid de magneziu, Mg(OH)2, o baza slaba:
MgO+H2O=Mg(OH)2
El se topeste la temperaturi foarte inalte ( peste 2600*C ). Din aceasta cauza este
folosit la confectionarea caramizilor de magnezita, utilizate mai ales pentru captusirea
cuptoarelor Martin. Mai este folosit ca adaos al glazurilor pentru sticla si ceramica, ca
umplutura pentru hartie, ca suport de catalizator etc.
Hidroxidul de magneziu, Mg(OH)2, se obtine prin tratarea unor saruri solubile
de magneziu cu un hidroxid alcalin :
MgSO4+2NaOH=Mg(OH)2+Na2SO4
sau prin actiunea apei asupra oxidului de magneziu.
Se dizolva foarte putin in apa; solutia apoasa are o reactie slab alcalina. La
incalzire puternica trece in oxid de magneziu. Hidroxidul de magneziu se foloseste la
prepararea cimentului magnezian, la rafinarea zaharului, in medicina etc.

11. SARURILE MAGNEZIULUI

Sarurile de magneziu sunt ionice; in apa se gasesc sub forma de ioni hidratati
[Mg(H2O)6]2+. Dizolvarea in apa sarurilor de magneziu anhidre este insotita de o
puternica dezvoltare de caldura. Energia de hidratare fiind mare, sarurile de magneziu
cristalizeaza din solutie apoasa sub forma de hidrati stabili.
Dintre sarurile de magneziu mai importante sunt : clorura, carbonatul, sulfatul si
diferiti silicati de magneziu naturali si artificiali.
Clorura de magneziu, MgCl2, se gaseste in natura dizolvata in apa marilor si sub
forma de carnalit. Ea se obtine ca produs secundar de la lesiile mama de carnalit ramase
de la prepararea corurii de potasiu. Din solutii apoase cristalizeaza de obicei cu sase
molecule de apa, MgCl2.6H2O, forma in care are un domeniu mai larg de stabilitate (
de la -3,4*C pana la +116,7*C ); cristalele au un gust amarui si sunt foarte higroscopice.
Deshidratarea hidratilor cristalini nu se face prin incalzire deoarece la 150*C, clorura de
magneziu sufera o hidroliza partiala trecand in cloruri bazice (oxicloruri) de compozitie
variabila, de exemplu :

2MgCl2+H2O Mg2OCl2+2HCl

Aceasta reactie de hidroliza a clorurii de magneziu are importanta in cazanele cu

abur.
Daca la o solutie foarte concentrata de clorura de magneziu se adauga oxid de
magneziu, se formeaza o masa pastoasa care dupa cateva ore se intareste devenind o
masa alba lucioasa, foarte tare, cunoscuta sub numele ciment magnezian; el se foloseste
fregvent la fabricarea pietrelor pentru litografie, a imitatiilor de mozaic.
Clorura de magneziu se mai filoseste in industria textila, la fabricarea hartiei
pergament ca ignifug pentru lemn, ca materie prima pentru alte combinatii de magneziu
etc.
Carbonatul de magneziu, MgCO3, este foarte raspandit in natura ca magnezit, MgCO3,
sau ca dolomit, MgCo3.CaCO3, cristalizate in sistemul hexagonal. Preparatul pe cale
artificiala este o pulbere de culoare alba, greu solubila in apa rece; sub 16*C
cristalizeaza ca pentahidrat, iar la temperaturi superioare, catri-si chiar monohidrat.
Incalzit la 450*C se descompune in oxid de magneziu si bioxid de carbon :

MgCO3=MgO+CO2

Prin fierbere cu apa trece cu timpul in carbonati bazici.

Carbonatul de magneziu are multiple utilizari. Astfel foloseste la prepararea
altor saruri de magneziu, a magneziului metalic, a unor coloranti, la fabricarea
caramizilor refractare pentru construirea furnalelor electrice, la confectionarea conurilor
Seger ( care sunt indicatori de temperaturi inalte in ceramica ), drept mediu filtrant in
medicina.
Sulfatul de magneziu, MgSO4, se gaseste in natura sub forma de kieserit,
MgSO4.H2O, care insoteste fregvent sarurile de potasiu, si sub forma de sare amara,
MgSO4.7H2O.
Din solutie apoasa cristalizeaza totdeauna cu sapte molecule de apa, iar cristalele
rombice, incolore, foarte solubile in apa si cu gust amar. Din aceasta cauza i se mai
spune sare amara.
Sulfatul de magneziu se intrebuinteaza in medicina ( ca purgativ ) in cosmetiaca,
in industria tabacariei, in industria textila, la fabricarea hartiei ( ca material de
umplutura ), in industria ceramica etc. Sarea dubla K2SO4.MgSO4.6H2O este folosita
drept ingrasamant.
Silicatii de magneziu sunt foarte raspanditi in natura.
Talcul este un silicat de magneziu hidratat, care intra in compozitia multor roci.
In reteaua cristalina a talcului, straturile sunt mai slab legate intre ele, astfel incat pot
luneca usor unele peste altele. De aceea, talcul este moale ( lasa urme pe stofa ) si
unsuros la pipait.
Talcul se utilizeaza ca lubrefiant pentru unele mecanisme, la fabricarea
creioanelor colorate, drept pudra cosmetica, ca umplutura pentru cauciuc si hartie etc.
Steatitul are aceeasi compozitie ca si talcul. Prin topire la temperatura inalta
devine alb si sticlos. Fiind macinat, in amestec cu argila si feldspati si ars la 1400*C,
capata un aspect de portelan si foloseste pentru duze de tesatorie, articole pentru
industria chimica, izolatori electrici etc.
Azbestul

este

un

silicat

de

magneziu

cu

compozitia

Mg3[Si4O11]*3Mg(OH)2.H2O respestiv 6MgO.4SiO2.4H2O. Are o stuctura fibroasa,

este ignifug si are o foarte mica conductibilitate termica. Se intrebuinteaza ca izolator
termic, garnituri pentru aparate in industrie, apoi ca diafragme, mase filtrante, suporturi
pentru catalizatori etc.
Spuma de mare, numita si piatra ponce, este un silicat de magneziu hidratat. Are
culoare alb-galbue, duritate mica si se poate prelucra usor. Fiind poroasa, pluteste pe

apa, de unde ii vine si numele. Se foloseste in tehnica drept suport de catalizatori avand
mare putere de adsorbtie. De poate prepara si sintetic.

12.Informatii referitoare la magneziu

Magneziul mai este denumit elixir pentru sanatate si pentru o viata lunga deoarece
este un nutrient capabil sa previna crizele cardiace, simptomele premenstruale,
hipertensiunea arteriala, aritmia cardiaca, inflamatiile, calculii renali si multe alte
afectiuni. De asemenea, magneziul mai contribuie la pierderea in greutate si la tratarea
infectiilor puternice.

De ce este necesar organismului?

Aportul nutritional recomandat

Unde gasim magneziu?

De retinut!

De ce este necesar organismului?

Magneziul este combinat intr-o anumita masura cu calciu si fosfor in formarea

oaselor. De asemenea este prezent in fiecare dintre celulele noastre si implicat in
numeroase reactii metabolice ale organismului. Magneziul joaca un rol important in
transmiterea de mesaje nervoase si in functionarea muschilor (relaxare).

12.1 Beneficii:
Rol capital in procesele metabolice. Magneziul este indispensabil pentru
crestere. Este important in formarea oaselor, a proteinelor si a acizilor grasi, in reactiile
catalitice indeplinind un numar mare de functii metabolice cruciale, in special in
transformarea alimentelor in energie si transmiterea influxurilor electrice de catre nervi
si muschi. Magneziul contribuie la formarea noilor celule si stimuleaza grupul de
vitamine B. De asemenea, joaca un rol special in ceea ce priveste relaxarea musculara.
Important in pierderea in greutate. Magneziul este important in transformarea
grasimilor in energie si in organizarea alimentarii celulelor in oxigen, ceea ce contribuie
la eliminarea grasimilor. O mare parte din magneziu se gaseste in interiorul celulelor

pentru activarea enzimelor necesare metabolismului hidratilor de carbon si acizilor

aminati.
Ajuta la mentinerea balantei aciditate-alcalinitate din organism. Favorizeaza
absorbtia si metabolismul altor minerale precum calciu, fosfor, sodiu si potasiu.
Exercita o actiune favorabila in ceea ce priveste utilizarea vitaminelor din grupul B,
vitaminelor C si E.
Rol vital in prevenirea crizelor cardiace. Magneziul joaca un rol important in
modul in care influxurile electrice sunt utilizate de organism pentru a facilita transportul
nutrientilor la celule.
Magneziul detine proprietati euforizante asupra sistemului nervos central, caci
intervine in starile depresive, de aceea este considerat un calmant natural.
Magneziul intervine in metabolismul glucidelor si al calciului, evitand astfel sa
se depuna calciul pe peretii arteriali si pe articulatii (ateroscleroza, leziuni coronariene,
miocardite etc).
Impreuna cu calciul, magneziul actioneaza pentru mentinerea densitatii oaselor.

12.2 Aportul nutritional recomandat

Aportul zilnic recomandat se incadreaza intre 320mg la femei si 400mg la
barbati si la femeile insarcinate sau care alapteaza. Totusi, este indicat ca acest
oligoelement sa fie luat in urma unei recomandari medicale. O carenta in magneziu
poate provoca aparitia oboselii, scaderea apetitului, varsaturi, greturi, crampe etc.
Cele mai expuse persoane la o carenta de magneziu sunt:

Cele care fac sport si care se hranesc incorect;

Persoanele in varsta;

Consumatorii de alcool;

Pacientii care sufera de tulburari digestive cronice;

Pacientii care iau diverse medicamente cum sunt cele impotriva tensiunii
arteriale (diureticele).

Totusi, un exces de magneziu in organism poate antrena tulburari digestive

(diaree), o scadere a tensiunii arteriale, oboseala exagerata. Aceasta survine destul de
rar: in urma unei administrari prelungite de magneziu. Persoanele care sufera de

insuficienta renala risca un exces de magneziu si trebuie sa evite administrarea

suplimentelor vitaminice.
Unde gasim magneziu?

Cacao pudra si ciocolata;

Susan, nuci, seminte de floarea-soarelui etc;

Legume uscate (fasole alba si linte);

Cereale : germeni de grau, faina, musli, ovaz;

Moluste si crustacee: creveti, scoici etc;

Legume si fructe: brocoli, cartofi, banane, avocado etc.

Apa minerala.

De retinut:

Persoanele in varsta trebuie sa aiba o alimentatie suficient de bogata in

magneziu;

Sportivii trebuie sa compenseze pierderea de magneziu cauzata de efortul fizic

sustinut;

Ce este deficienta de magneziu?

Magneziul este unul dintre cele mai importante minerale din organism. Alaturi
de calciu, fosfor si alti nutrienti, magneziul ajuta la mentinerea unei stari de bine atat
fizice, cat si psihice. Magneziul joaca un rol important in producerea de energie, in
sinteza acizilor si proteinelor, relaxeaza musculatura si regleaza metabolismul. Este util
si in activitatea hormonala, previne diabetul si pietrele la rinichi.
De cele mai multe ori deficienta de magneziu este prost diagnosticata, pentru ca
nu apare in testele de sange. Doar 1% din cantitatea de magneziu din corp este stocata in
sange. Deficienta de magneziu este cauzata in special de lipsa magneziului din
organism, care este procurat din fructe si legume. De asemenea, excesul de calciu din
organism poate duce la carente de magneziu. Deficienta de magneziu este si rezultatul
mai multor factori care absorb acest mineral sau reduc absobtia lui in organism.
Deficienta de magneziu poate fi cauzata de o serie de afectiuni precum
pancreatitele, transpiratia excesiva sau problemele cardiace. De asemenea, alcoolul,
afectiunile tractului digestiv sau operatiile chirugicale pot reduce absorbtia magneziului

in organism. De asemenea, in perioada de ciclu menstrual femeile pierd mult magneziu.

13.Simptomele deficientei de magneziu

Atunci cand organismul are cote scazute de magneziu, acesta reactioneaza in
diverse moduri. Durerile de cap, de stomac sau de picioare sunt printre cele mai
frecvente simptome ale lipsei de magneziu din organism. Crampele musculare sau
regiditatea in zona gatului sunt alte simptome alarmante.
Durerile de maxilar sunt alte simptome cauzate de lipsa magneziului. Aceste
dureri apar spontan si nu dureaza foarte mult, insa sunt foarte neplacute. Un alt simptom
al carentei de magneziu este si durerea in piept, care apare mai rar, insa poate crea o
stare alarmanta.
Lipsa magneziului se manifesta si la nivelul sistemului nervos central.
Simptomele pot fi foarte grave atunci cand si nivelul de calciu din organism este scazut.
Lipsa magneziului se manifesta cel mai adesea prin anxietate, atacuri de panica,
nervozitate si un comportament agitat. Odata cu atacurile de panica si anxietatea pot
aparea si alte simptome mai grave precum frica de spatii deschise, agorafobia, si
insomnii. Lipsa magneziului din organism afecteaza si sistemul nervos periferic. Acest
lucru duce la amortirea mainilor si picioarelor.
Sistemul cardiac este si el afectat de lipsa magneziului din organism. Pot aparea
astfel palpitatii si angina pectorala. Bataile inimii devin neregulate, iar in cazuri severe
simptomele sunt asemanatoare unui atac cardiac.
De asemenea, lipsa magneziului din organism poate duce si la schimbari de
comportament. Persoanele care de obicei sunt relaxate si increzatoare devin tensionate,
nervoase si pesimiste. De cele mai multe ori, cei care au un nivel scazut de magneziu in
corp au o pofta nebuna de ciocolata. Femeile pot experimenta schimbari ale ciclului
menstrual. Atat barbatii, cat si femeile devin mult mai apatici, in special daca printre
simptome se intalnesc si atacurile de panica.
Alte simptome ale lipsei de magneziu din organism sunt si somnolenta,
anorexia, apatia, confuzia, oboseala, putere de concentrare scazuta sau o memorie mai
slaba. Contractia permanenta a muschilor, delir, amorteala, halucinatii sau furnicaturi in
tot corpul sunt simptome severe ale lipsei de magneziu. In aceste situatii, persoana care

experimenteaza astfel de simptome trebuie sa se prezinte de urgenta la medic.

13.1 Cum este afectat organismul de lipsa magneziului

Lipsa magneziului afecteaza in special persoanele cu probleme cardiace . In
cazuri severe, lipsa magneziului poate duce la atacuri de cord care pot cauza moartea.
Lipsa magneziului din organism este asociata cu atacurile de astm. In mod normal,
magneziul relaxeaza muschii, permitand astfel o respiratie mai buna. Magneziul
administrat intravenos este o metoda acceptata de a opri atacurile puternice de astm.
Lipsa magneziului duce si la cristalizarea calciului din organism, favorizand
astfel aparitia pietrelor la rinichi. Carentele de magneziu sunt implicate si in sindromul
prementrual. Simptome precum dureri abdominale si de cap, oboseala si anxietate sunt
acutizate de lipsa magneziului. Magneziul ajuta si la metabolizarea calciului si previne
astfel

osteoporoza.

13.2 Cum remediem deficienta de magneziu

O persoana adulta are nevoie de 300 - 420 mg de magneziu pe zi pentru a-si
mentine echilibrul psihic si fizic. Potrivit specialistilor, 3 adulti din 4 au un aport
insuficient de magneziu in raport cu doza zilnica recomandata. Una dintre cauzele
principale ale deficitului de magneziu este alimentatia necorespunzatoare pe fondul unei
solicitari crescute a organismului, determinata inclusiv de stres. Cu cat suntem mai
stresati, cu atat pierdem mai mult magneziu. De asemenea, o absorbtie intestinala
deficitara poate duce la scaderea nivelului de magneziu din organism.
Dieta este astfel foarte importanta pentru un aport suficient de magneziu in
organism. Surse importante de magneziu sunt cerealele integrale, nucile, soia, avocado,
cacaoa, fasolea, mazarea, legumele verzi, porumbul si lamaile. Apa este de asemenea o
sursa importanta de magneziu, in special apa plata si minerala. Evita sa consumi apa de
la robinet. De asemenea, se pot administra capsule de magneziu. In farmacii exista o
gama larga de astfel de suplimente. Este indicat ca magneziul sa fie asociat cu vitamina
B6 , care fixeaza mineralul in organism.
Trebuie evitata carnea in exces, deoarece contine cantitati mari de calciu si
fosfor. Aceste minerale reduc absorbtia magneziului in organism. De asemenea,

produsele alimentare procesate, precum faina, orezul sau zaharul, "mananca"

magneziul. Produsele cu efecte diuretice, precum alcoolul si cofeina, reduc aportul de
magneziu din organism.

14. MAGNEZIUL ORGANIC - mineralul vieii

Dac n clipa aceasta suntei vii i putei citi rndurile de fa,
ntmplarea se datoreaz i acestui mineral care face posibil desfurarea simultan a
peste 300 de procese vitale n organism. i tot el este cel care v echilibreaz sistemul
nervos, v face mai rezisteni la stres, v menine rezistena oaselor, v protejeaz de
infarct, de diabet i de zeci de alte boli. S aflm mpreun cum putem folosi pentru
sntatea noastr acest element cu adevrat vital!
Magneziul este un metal alcalin, identificat pentru prima oar n anul 1755, de
ctre savantul englez Joseph Black. Iniial, descoperirea sa a prut a fi strict de
domeniul chimiei i al fizicii, prea puine corelaii fcndu-se ntre acest metal oarecum
ciudat, care ardea cu flacr intens i era mult mai uor dect aluminiul, i lumea vie.
Apoi, s-a descoperit c, de fapt, existena vieii pe Pmnt, aa cum o cunoatem astzi,
se datoreaz acestui mineral. Aceasta, pentru c magneziul este prezent n fiecare frunz
i n fiecare fir de iarb, fiind un component esenial al clorofilei din plante i fiind, ca
atare, indispensabil hrnirii acestora. De fapt, structura clorofilei din plante este aproape
perfect identic cu cea a hemoglobinei din sngele uman, singura diferen fiind aceea
c hemoglobina conine un atom de fier, n timp ce clorofila conine un atom de
magneziu. Parte integrant a sngelui vegetal, magneziul are att de multe alte funcii n
organismul plantelor i al animalelor, nct nu ne-ar ajunge spaiul acestui articol s le
enumerm. Le vom cunoate n cele ce urmeaz pe cele mai importante, referitoare la
corpul omenesc.

15. Rolul magneziului n corpul uman

Organismul nostru conine n medie 25 de grame din acest metal alcalin, distribuit astfel: jumtate din aceast cantitate intr n componena oaselor, un sfert din
aceast cantitate este parte integrant din structura muchilor, restul magneziului
mprindu-se ntre ficat, inim, rinichi i plasm. O cantitate aparent insignifiant de

magneziu intr n snge, unde are un rol extrem de important, ajutnd la procesarea
zaharurilor, grsimilor i proteinelor pe care le consumm, intervenind n activitile
enzimatice, n excitabilitatea neuromuscular, n coagularea sngelui etc. n absena
acestui mineral constitutiv, organismul va intra efectiv n colaps, dup o perioad de
timp. Dar nainte ns s se instaleze colapsul, organismul are grij s ne atrag atenia
c ne lipsete acest mineral. Totul este s nelegem limbajul propriului nostru corp, care
prezint nite simptome destul de precise, atunci cnd magneziul este deficitar.

16. Deficitul de magneziu n organism

Aportul zilnic de magneziu necesar organismului este de 300-500 mg, pe care,
n mod normal, ar trebui s l asimilm din hrana noastr cea de toate zilele. Din pcate,
alimentele zilelor noastre sunt foarte rafinate, obinute printr-o agricultur chimizat i
modificat genetic, aa nct, adesea, acest mineral ajunge s ne lipseasc, iar
simptomele nu ntrzie s apar. Primul care ne atrage atenia despre lipsa magneziului
este sistemul nervos - apar durerile de cap, meteosensibilitatea, senzaia de oboseal,
crampele musculare.
Atunci cnd suntem mai vulnerabili din punct de vedere emoional, lipsa
magneziului se manifest i prin anxietate, atacuri de panic, nervozitate i un comportament agitat. Dac deficitul de magneziu se accentueaz, apar strile de grea i vom,
insomnia, strile de agitaie psihic, urmate de oboseal foarte puternic, iar alturi de
atacurile de panic i de anxietate, pot aprea i simptome precum frica de spaii
deschise, frica de aglomeraie, de ntuneric etc. Lipsa magneziului din organism
afecteaz i sistemul nervos periferic, lucru manifestat prin amorirea minilor i
picioarelor, adaptarea dificil la frig. Cel mai periculos este deficitul de magneziu
pentru cardiaci, la care btile inimii devin neregulate, capacitatea de efort scade, tensiunea arterial devine oscilant, crescnd riscul de infarct miocardic i de accident
vascular. Adeseori, lipsa magneziului din organism, coroborat cu stresul i oboseala,
poate duce i la schimbri incredibile de comportament: persoanele care de obicei sunt
relaxate, tonice i ncreztoare devin tensionate, instabile i pesimiste. De multe ori apar
i modificri de comportament alimentar, cum ar fi pofta de mncare nocturn sau pofta
nebun de ciocolat. La femei, pot aprea schimbri ale ciclului menstrual, care devine

neregulat, cu crampe puternice i sngerri prelungite. La brbai este afectat, pe termen lung, fertilitatea i secreia de testosterone

17. Diferena dintre magneziul organic i alte forme de magneziu

Adugai la simptomele deficienelor mai sus descrise faptul c magneziul este
deficitar la una din nou persoane testate i vei nelege de ce exist o adevrat foame
a oamenilor moderni pentru acest element constitutiv. Aa c magneziul a fost
transformat rapid n medicament, el fiind obinut att prin procese de sintez, ct i prin
extracie natural. Diferena ntre magneziul de sintez i cel organic este ns mare, n
primul rnd din punctul de vedere al eficienei terapeutice.
Magneziul de sintez este obinut ca produs secundar n procesele industriale de
obinere a unor metale, urmat de procesare chimic ulterioar pentru a-l face comestibil,
fiind mai greu utilizat de organism i neavnd dect o parte dintre efectele terapeutice
ale magneziului natural.
Magneziul natural este extras de organism din alimentele proaspete, din apele
minerale i din suplimente obinute din apa mrii, unde este prezent n diferite forme i
combinat cu alte substane nutritive, care i dau efectele benefice asupra sistemului
nervos, cardiac, digestiv etc. n terapie, s-a observat c magneziul administrat din surse
naturale este mult mai eficient, mai ales pe termen lung, dect magneziul luat din
pastilele de sintez. S cunoatem, n continuare, mai detaliat de unde putem obine
magneziul

necesar

sntii.

18. Surse de magneziu pentru organism

Cutarea unei surse satisfctoare din acest mineral n form organic este un
demers ce preocup numeroase echipe de specialiti, dup ce studiile fcute pe zeci de
mii de oameni au artat c lipsa de magneziu este foarte rspndit. Principalele surse
care au fost identificate sunt: alimentele obinute prin metode ecologice, apa mineral
bogat n magneziu, suplimentele cu magneziu organic.

18.1 Magneziul organic din alimente

Magneziul este o component esenial a clorofilei. Ca atare, tot ceea ce este
verde, viu i... comestibil va fi i foarte bogat n magneziu. Campioanele coninutului de

magneziu sunt urzicile, spanacul, fasolea verde, broccoli i zarzavaturile (leutean,

mrar, elin etc.).
Apoi, cantiti nsemnate din acest mineral conin i nucile, arahidele, seminele
de floarea soarelui i de bostan, precum i coaja unor cereale (orz, ovz, gru), dar i
grul sau soia germinat.
Conform prerii medicilor care au studiat metabolizarea acestui mineral,
necesarul zilnic de magneziu nu poate fi asimilat dintr-un singur fel de mncare.
Mncnd o mare varietate de mncruri, incluznd cinci feluri de fructe i legume zilnic
i multe cereale, se poate asigura doza adecvat de magneziu. n schimb, cantitatea de
magneziu coninut n alimentele prelucrate este incredibil de mic. Fina alb de gru,
de exemplu, nu mai conine nici 10% din magneziul pe care bobul de gru ntreg l
conine. Spanacul fiert pierde peste 50% din coninutul su iniial din acest
oligoelement.

18.2 Apele minerale cu magneziu

Apa este o surs destul de bun de magneziu, dar cantitatea n care gsim acest
mineral difer n funcie de tipul apei. De regul, apa potabil din marile orae, care este
obinut din ape de suprafa filtrate i tratate, este foarte srac n magneziu.
n schimb, unele ape din comerul nostru, cum ar fi Vlcele, Borsec, Tunad,
Biboreni, Vatra Dornei (este vorba de apa mbuteliat sub marca Aqua Carpatica,
extras din munii Climani), sunt bogate n acest element, alctuind aa-numita grup a
apelor magneziene. Consumul zilnic al acestor ape aduce 15-25% din necesarul de
magneziu al organismului.

19. Capsulele cu magneziu de sintez

Le gsim n farmacii, cu diverse denumiri i n diverse asocieri cu vitamine i cu
alte minerale de sintez. De regul, aceste capsule conin lactat sau aspartat de
magneziu, care sunt substane cu toxicitate redus n doze mici, dar ale cror efecte

benefice asupra sntii sunt mult mai reduse fa de magneziul natural, produs n
laboratoarele plantelor verzi sau al mrilor i oceanelor. Mai mult, magneziul de sintez,
nefiind asociat cu bogia de nutrieni din organismele vii, are efecte de echilibrare
nervoas, cardiac i metabolic mult mai reduse. Grav este c adesea se vinde un
magneziu aa-zis natural i denumit astfel, dei n realitate este vorba doar de nite
sruri de sintez, asociate cu cteva vitamine (i ele de sintez), care n nici un caz nu au
efectele adevratului magneziu natural, organic, despre care vom vorbi n continuare.

19.1 Capsulele cu magneziu organic

Sunt preparate dintr-un magneziu natural, obinut din apa mrii, de unde se
extrage prin filtrri succesive. Ceea ce rezult este un adevrat cocktail ce conine
diferite forme chimice ale acestui mineral (oxid, clorur, sulfat, carbonat i hidroxid de
magneziu), amestecate exact n proporiile lsate de Dumnezeu n apa mrilor i a
oceanelor. Pentru a deveni viu sau, cu alte cuvinte, organic, magneziul marin este
amestecat i cu un alt produs 100% natural remarcabil: drojdia de bere, a crei "armat"
impresionant de vitamine din complexul B fac magneziul asimilabil i i dau calitile
terapeutice scontate.
De regul, o capsul conine 100 mg de magneziu, doza zilnic recomandat
pentru un adult fiind de aproximativ 300 mg pentru femei i 400 mg pentru brbai.
Femeile nsrcinate sau care alpteaz vor lua cte 400 mg de magneziu organic pe zi,
copiii ntre 4-9 ani vor lua 100 mg, iar cei peste 9 ani vor lua 200 mg. n perioada
pubertii, necesarul de magneziu crete, pentru a putea susine procesele de dezvoltare
a oaselor i musculaturii, ajungnd la aproximativ 400 mg. Sportivii de performan,
persoanele care efectueaz munci grele, care transpir mult sau iau medicamente
diuretice ori laxative vor lua cte 500 mg de magneziu.

19.2 Tratamente interne cu magneziu organic

Diabet - cte 100 mg de magneziu organic, administrat naintea micului dejun, a
prnzului i a cinei, previne i amelioreaz eficient diabetul. La persoanele la
care boala deja s-a instalat, acest mineral stimuleaz producia de insulin din
pancreas, mrete sensibilitatea organismului la insulin i stabilizeaz glicemia,

prevenind apariia crizelor de hipo- sau hiperglicemie i ajutnd la reducerea

dozei de medicamente. De asemenea, magneziul organic previne apariia
complicaiilor cardiovasculare ale diabetului, cum ar fi arterita obliterant,
nefropatia diabetic, retinopatia diabetic etc. Efectul suplimentelor cu
magneziu organic sunt mult amplificate dac pacientul are i o diet cu multe
alimente ce conin acest mineral, adic bogat n verdeuri cum ar fi spanacul,
salata verde, frunzele de ppdie, andivele, elina i ptrunjelul verde, mrarul,
leuteanul.

Tromboflebit, tromboze n general - ntr-un studiu fcut pe 42 de pacieni cu

tromboz, pacienilor le-a fost administrat un supliment de 400 mg de magneziu
pe parcusul fiecrei zile, n paralel cu medicaia clasic. Dup trei luni, s-a
observat la grupul care a luat suplimentul cu magneziu o cretere a eficienei
medicamentelor antitrombotice, dei dozele nu au fost mrite fa de grupul
martor i nu au aprut nici modificri speciale n alimentaie. De asemenea, s-a
remarcat la cei care consum mari cantiti de magneziu organic o reducere
semnificativ a recidivelor tromboflebitei.

Meteosensibilitate, tulburri de somn, nervozitate - se in cure de 60-90 de zile,

timp n care se iau cte 300-400 mg de magneziu organic. n paralel, se consum
alimente bogate n vitamine din complexul B i vitamina E, care poteneaz
aciunea acestui element, cum ar fi uleiul presat la rece, de msline i de floareasoarelui, nucile, ctina, drojdia de bere, soia nemodificat genetic. Cu ajutorul
acestui tratament, se mbuntete gradat echilibrul psiho-emoional, pacientul
devenind mai puin reactiv la unii factori perturbatori, cum ar fi cmpurile de
presiune joas, fenomenele meteo extreme, succesiunea anotimpurilor etc.
Persoanele care locuiesc n marile aglomeraii urbane vor deveni ntr-o anumit
msur imune la factori cum ar fi poluarea fonic, poluarea mediatic,
iluminatul nocturn excesiv.

Concentrare dificil - se administreaz magneziul organic n combinaie cu

complexul vitaminic B din drojdia de bere. Acest tandem este aproape infailibil
n amplificarea capacitii de concentrare, permind desfurarea unor activiti
intelectuale cum ar fi nvarea, rezolvarea problemelor logice sau creaia, pe o
durat mai ndelungat, cu mai puin oboseal i cu un randament mult mai
bun. Tratamentul s-a dovedit valabil i n cazul copiilor cu sindromul deficitului

de atenie (ADHD), la fel ca i n cazul unei afeciuni mai grave, despre care
vom vorbi n cele ce urmeaz.

Adjuvant n autism - acelai tandem dintre magneziul organic i vitaminele din

complexul B (n special piridoxina - B6) s-a dovedit a fi un ajutor neateptat de
bun n unele cazuri de copii cu autism. Cercettorii susin c efectul benefic al
magneziului n aceast afeciune, altfel att de greu de tratat, se datoreaz interveniei acestui mineral n metabolismul dopaminei, o substan pe care
organismul o folosete pentru transmiterea informaiei la nivelul creierului. Se
in cure cu o durat de 6 luni, timp n care se administreaz cte 1-2 capsule din
acest mineral, combinat cu drojdie de bere.

Sarcin - se administreaz magneziul organic, cte 400 mg pe zi, pe tot timpul

sarcinii. Specialitii recomand acest supliment natural att pentru dezvoltarea
normal a foetusului, ct i pentru prevenirea avortului spontan i a naterii
premature, care sunt mult mai frecvente la femeile care au un deficit de
magneziu. n plus, administrarea acestui mineral constitutiv ajut la prevenirea
unor boli ale mamei, cum ar fi: hipertensiunea, osteoporoza, cariile dentare. De
asemenea, administrarea magneziului crete rezistena la durere, fiind o bun
pregtire pentru travaliu.

Alptare - se ine acelai tratament prezentat mai sus, pentru mbuntirea

calitii laptelui, dar i pentru prevenirea demineralizrii organismului mamei.

Infertilitate la brbai - magneziul este unul din cele mai importante elemente
care se gsesc n compoziia spermei. n combinaie cu aminoacizii eseniali din
drojdie, administrarea acestui element crete att cantitatea ct i calitatea
spermei secretate. Se in cure de 6 luni, timp n care se iau cte 4 capsule de
magneziu organic pe zi. n paralel, se poate administra i seleniul organic, un
oligoelement care crete concentraia de spermatozoizi din sperm i
mbuntete motilitatea acestora.

Osteoporoz - studiile clinice arat c mai multe cure cu magneziu organic,

inute cte 4-6 luni fiecare, ajut la stoparea pierderii de substan osoas,
conducnd n unele cazuri chiar la mbuntirea densitii osoase. Se ine un
tratament n care se administreaz cte 400 mg de magneziu organic zilnic, n
asociere cu vitamine din complexul B, precum i cu alimente bogate n fibre
vegetale, cum ar fi: varza crud, rdcinoasele nepreparate termic, cerealele

integrale, andivele, frunzele de ppdie, salata verde. Carnea i preparatele din

carne sunt interzise, la fel ca i zahrul, prjelile sau cafeaua.

Tulburri de ciclu menstrual - n cazul ciclului abundent, cu crampe puternice,

se iau cte 400-500 mg de magneziu pe zi, pn la sfritul menstrei. Acest
mineral administrat zilnic va reduce crampele i spasmele abdominale, va ajuta
la o asimilare mai bun a fierului, astfel nct organismul s se refac mai rapid
dup hemoragia menstrual. De asemenea, magneziul va mbunti i starea
psihic, ameliornd strile de nelinite, irascibilitate, depresie etc.

Cur de slbire - nu este foarte mult mbuntit ca eficien prin administrarea

de magneziu organic, dar n schimb o va face mai sntoas. Aceasta, deoarece
magneziul previne tulburrile grave de sntate care pot aprea mai ales n
timpul regimurilor alimentare drastice sau al consumului prelungit de laxative
ori de diuretice. Astfel, trei-patru capsule din acest mineral, luate zilnic,
stabilizeaz ritmul cardiac i tensiunea arterial, previn constipaia i tulburrile
digestive. De asemenea, magneziul asigur i o anumit form de protecie
psiho-emoional, prevenind apariia unor tulburri de tip anxios sau depresiv,
foarte frecvente n regimurile de nfometare.

Crampe musculare - se ine o cur de o lun cu magneziu organic, din care se

iau cte 400 mg pe zi. Acesta ajut i la asimilarea mult mai bun a calciului,
optimiznd astfel transmiterea impulsurilor nervoase, avnd efect antispastic
direct.

Alcoolism - pentru a ajuta la eliberarea de aceast dependen i pentru a

ameliora unele boli psihice i somatice asociate, se recomand cura cu magneziu
organic, din care se iau cte 400 mg zilnic. Pe timpul tratamentului cu magneziu,
este interzis consumul de alcool, n caz contrar ficatul deja slbit i cu anumite
modificri patologice al alcoolicului putnd fi afectat negativ de suplimentarea
magneziului.

20. Precauii i contraindicaii

Supradozarea magneziului poate produce diaree, oboseal i iritabilitate.
Administrarea suplimentelor de magneziu la persoanele care consum zilnic alcool i
care sufer deja de hepatit alcoolic poate avea efecte nefaste asupra ficatului.

Magneziul organic i bolile cardiovasculare

Mai ales vara, cnd prin transpiraie organismul pierde foarte mult magneziu,
cardiacii resimt cel mai puternic lipsa acestui element. n absena magneziului, inima
ncepe s bat tot mai neregulat, crescnd riscul de infarct. De asemenea, n lipsa
magneziului cresc valorile colesterolului i trigliceridelor, care vor ncepe s formeze pe
vasele de snge plci de aterom, ce vor accentua problemele cardiace. n schimb, prin
suplimentarea cantitii zilnice de magneziu, s-a observat la cardiaci o mbuntire a
strii generale de sntate. Dou studii fcute n Statele Unite au artat c i n cazul
pacienilor care nu prezentau un deficit de magneziu la analize suplimentarea cu 300450 de miligrame a cantitii zilnice de magneziu ingerat a condus la rrirea crizelor
cardiace dureroase, a crescut capacitatea de efort i de adaptare a inimii la variaiile de
temperatur i de presiune.
Se recomand curele cu o durat de ase luni, timp n care se iau 3-4 capsule de
magneziu organic zilnic, pe stomacul gol, cu 30 de minute nainte de a mnca. Efectele
sunt potenate i de o diet bogat n potasiu, pe care l gsim n mere, pere, banane,
cartofi sau salat verde.

21. Magneziul organic i tulburrile psihice

Mai multe studii realizate de cercettori din Statele Unite i Europa au artat c
adesea, la persoanele care au deficiene de magneziu, apar unele dezechilibre psihoemoionale. Astfel, chiar i n cazul unei carene moderate a acestui mineral, apar
simptome severe, cum ar fi: instabilitatea psihic (trecerea rapid de la o emoie la alta,
de la o atitudine la alta), strile frecvente de nelinite sau de iritabilitate,
meteosensibilitatea. La persoanele mai vulnerabile, dac lipsa de magneziu este corelat
i cu un stres ceva mai puternic, apar stri de team fr un motiv aparent, se activeaz
fobii, apar atacurile de panic, insomniile. Studiile au artat c i n episoadele
depresive severe sau n crizele de schizofrenie apare, foarte frecvent, o caren de
magneziu. La copiii care au o deficien de magneziu, dezvoltarea mental i
emoional este ntrziat, putnd aprea chiar retarduri foarte severe.
Interesant este c, prin administrarea sistematic a magneziului i prin refacerea
deficitului din organism al acestuia simptomele psihice se mbuntesc ntr-un timp
destul de scurt, de ordinul zilelor sau al sptmnilor. De aceea, n unele ri,

administrarea de magneziu este chiar o procedur medical standard pentru pacienii cu

sindroame anxios-depresive, cu atacuri de panic sau chiar cu manifestri psihotice
(schizofrenie, paranoia).
Cum acioneaz magneziul ntr-o palet att de larg de tulburri psihice?
Savanii nu au dect rspunsuri pariale, dar este demonstrat c prin nlturarea
deficitului de magneziu se mbuntete transmiterea impulsurilor nervoase, crete
rezistena organismului la unele neurotoxine, cum ar fi alcoolul, ndulcitorii sintetici sau
drogurile. Mai mult, s-a demonstrat c suplimentele de magneziu cresc chiar rezistena
la stresul indus de mediu, de exemplu de zgomotele puternice, de cldura sau de frigul
excesiv.
Magneziul se numara printre cele 13 substante nutritive din sol, necesare
plantelor. Acest mineral, ce intra in categoria micronutrientilor, are o influenta
simtitoare asupra plantelor din gradina. Cum se manifesta aceasta, descopera in
continuare!

22. Rolul magneziului in dezvoltarea plantelor

Magneziul este mineralul care se afla in spatele procesului de fotosinteza la
plante. In absenta sa, dezvoltarea plantelor este imposibila, intrucat clorofila nu poate
capta energia soarelui, necesara pentru ca fotosinteza sa aiba loc.
Un mineral necesar si oamenilor, la plante magneziul se localizeaza la nivelul
enzimelor, in interiorul moleculelor de clorofila. Plantele folosesc magneziul si la
metabolismul carbohidratilor, dar si la stabilizarea membranei celulare.

22.1 Deficienta de magneziu:

Implicat in procesul de fotosinteza, magneziul este vital pentru buna dezvoltare
a plantelor de gradina. Prin urmare, o eventuala deficienta de magneziu poate crea
probleme serioase si afecta o intreaga cultura.
De regula, deficienta de magneziu apare in solurile care nu contin o cantitate
suficienta de materie organica (aceasta fie este foarte putina, fie lipseste in totalitate).
Situatia poate fi determinata de caderile abudente de precipitatii si afecteaza solurile
nisipoase sau acide, din care substantele nutritive se vor scurge din cauze umiditatii in
exces.

De asemenea, solurile care contin o cantitate sporita de potasiu, unul dintre

macronutrientii necesari plantelor, pot cauza, la randul lor, o deficienta de magneziu la
nivelul plantelor. Astfel, in loc sa absoarba cantitatea necesara de magneziu, plantele
vor absorbi potasiul in exces.
Cum identifici deficienta de magneziu la plantele din gradina? Pentru inceput,
afla ca aceasta este mai frecventa la rosii si meri. Printre primele simptome se numara
aparitia unor dungi portocalii la nivelul frunzelor, situate intre nervuri. Daca deficienta
de magneziu nu este remediata in timp util, dungile devin maro.
Un alt semn al deficientei de magneziu este necroza frunzelor si, in cele din
urma, caderea lor, fenomen care poate cauza moartea plantei.
In functie de plantele afectate, deficienta de magneziu poate fi identificata si prin
aparitia unor pete mov sau rosiatice la nivelul frunzelor.

22.2 Corectarea deficientei de magneziu:

Exista mai multe metode prin care poti corecta deficienta de magneziu la plante.
Poti incerca aplicarea unui compost organic, bogat in substante nutritive. Stratul de
compost pastreaza umiditatea la nivelul solului si evita scurgerea substantelor nutritive
in urma ploilor abundente. Intrucat compostul contine o cantitate insemnata de
magneziu, aplicarea acestuia va corecta eventuala deficienta si va preveni instalarea
uneia noi.
O alta varianta de corectare a deficientei de magneziu este aplicarea de saruri
Epsom sau sare amara (sulfat de magneziu). Prepara o solutie din 8 linguri de saruri
Epsom, 8 litri de apa si 1-2 picaturi de detergent lichid de vase. Amesteca solutia
obtinuta si aplic-o la nivelul plantelor cu ajutorul unui pulverizator.

22.3 Importanta calciului si a magneziului in organism

Calciul si magneziul sunt minerale esentiale pentru organism, avem nevoie de
calciu si magneziu pentru dinti sanatosi si oase puternice, functionarea ritmica a inimii
,circulatia ritmica a sangelui, functionarea eficienta a nervilor si a muschilor. Mai mult
de 99% se gaseste in oase dar are rol important si in contractia musculara, functionarea
inimii, si coagulare.

Ajuta functionarea sistemului nervos, reduce starea de insomnie, contribuie la

absorbtia fierului, reduce inflamatia si sensibilitatea la alergii.
Insuficienta calciului duce la aparitia osteoporozei, osteomalaciei si la aparitia
cariilor. Alte simptome de insuficienta sunt: stresul, alergia, tendinta crescuta pentru
inflamatii. Calciul este una dintre resursele minerale care lipsesc din dieta femeilor.
Problemele gastro-intestinale afecteaza absorbtia calciului, din alimentele
consumate doar 30-40% sunt utilizate. Degeaba consumam alimente multe care contin
calciu, daca in organism nu exista armonie intre vitamine si minerale. Fara calciu
sangele nu s-ar coagula, muschii nu ar functiona, iar sistemul nervos nu ar putea
reactiona in mod normal.
Calciul ajuta in dureri de spate si mijloc, si de multe ori faciliteaza durerile
menstruale. Pacientilor care sufera de hipoglicemie este recomandat calciul. Dusmanii
calciului sunt grasimile, acidul oxalic,(se gaseste in ciocolata), acidul fitic(se gaseste
in cereale).
Cel mai mult calciu se gaseste in lapte, produse lactate, soia, nuca, seminte de
floarea soarelui si legume. Cantitate mica de vitamina D, magneziu, fosfor intensifica
absorbarea calciului. Calciul este recomandat sa fie consumat impreuna cu magneziu .
Necesarul zilnic pentru femei este de 1000mg, pentru barbati 900mg.
Magneziul este indispensabil in functionarea nervilor si muschilor, in reducerea
stresului, influenteaza activitatea inimii, scade tensiunea arteriala, previne aparitia
calcului biliar, are rol in modelarea glucozei in energie.
Lipsa magneziului afecteaza performanta fizica, are rol important in
metabolismul carbohidratilor, grasimilor, acizilor nucleici, proteinelor si in producerea
energiei.
Cauzele de deficit de magneziu: nicotina, alcoolul, calitativ si cantitativ nutritie
neadecvata, boli a vezicii biliare, varsaturi sau diaree pe termen lung.
Simptome lipsei de magneziu: oboseala, crampe, greata, anorexie, pot aparea
probleme neurologice si tulburari metabolice, circulatia de sange se poate deteriora.
Inhiba procesul de imbatranire, previne blocarea vaselor sanguine, scade
colesterolul, creste imunitatea, imbunatateste performantele mentale. Impreuna cu
calciul au efect relaxant, leaga acidul din stomac, este indicat sa o luam intre mese.
Gasim magneziu in smochina, lamaie, porumb, migdale, nuca, seminte, mar,
peste, legume, fructe, orez brun.
Necesarul zilnic pentru femei este de 18mg, pentru barbati 10mg.

Daca luam un timp mai indelungat magneziu impreuna cu calciu si fosfor, poate
fi daunator.Consumatorilor de alcool este foarte indicat sa duca in organism cat mai
mult magneziu.

Bibliografie:
Calciul i magneziul, dou minerale eseniale pentru organism - afl cnd, cum i ct s
iei. (n.d.).
Efectele lipsei de magneziu din corp. (n.d.).
Importanta calciului si a magneziului in organism. (n.d.).
Magneziul - mineral important n meninerea sntii. (n.d.).
Regia Live. (n.d.). Retrieved from http://biblioteca.regielive.ro/referate/chimieanorganica/magneziul-56488.html?s=magneziu
Wikipedia. (n.d.). Retrieved from http://ro.wikipedia.org/wiki/Magneziu

Anexe: