Potentialu Turistic Constanta

INTRODUCERE
Lasat pana acum la voia intamplarii, turismul este sectorul codas in economie, cu o
pondere de sub 1,5 % in PIB si cu incasari in valuta de sub 800 de milioane de euro, in conditiile in
care si Bulgaria incaseaza peste doua miliarde.
Totusi, turismul va aduce Romaniei venituri in valuta de peste sase ori mai mari in 2010,
iar ponderea sectorului in PIB va ajunge in jur de 5-6 %. Daca PIB va fi de 100 de miliarde de euro,
aceasta ar insemna venturi de 5-6 miliarde de euro pentru turism .
Studiile realizate de organizatii avizate din domeniul turismului indica, de
asemenea, un ritm de crestere alert al sectorului. Potrivit unui studiu de piata realizat de Consiliul
Mondial de Turism(World Travel & Tourism Council WTTC), veniturile din turism ale Romaniei
vor creste cu un ritm anual de 9.3 % peste cel al Poloniei, Greciei, Bulgariei sau Ungariei.
Desi aparitia turismului se pierde in negura timpurilor si, in consecint din cauza lipsei unor
informatii istorice nu se poate stabili o data cat de cat certa a detasarii sale ca activitate distincta, se
pare totusi ca unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai indepartate timpuri. Poate
nu ar fi exagerat daca s-ar afirma ca, desi nu au constituit un scop in sine, satisfactiile turistice ale
unor calatorii au o varst aproximativ egala cu cea a primelor asezari omenesti stabile.
Notiunea de turism exprima actiunea de a vizita diferite locuri si obiective atractive, pentru
placerea proprie, aceasta calatorie implicand atat deplasarea, cat si sederea temporara in localitatile
alese ca destinatie pentru petrecerea timpului liber.
Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre. Acest pamant
al fagaduintei se intinde in judetul Constanta pe o lungime de 100 km., intre Capul Midia (taberele
Navodari) si campingul 2 Mai .
Litoralul romanesc reprezinta cea mai importanta zona turistica, concentrand aproape
jumatate din capacitatea hoteliera a Romaniei si aproximativ doua treimi din totalitatea
posibilitatilor de cazare oferite turismului international. Un aspect aparte al economiei judetului
Constanta il constituie valorificarea turistica si balneara a litoralului romanesc.
In lucrarea de fata se face o analiza a potentialului turistic al judetului Constanta, prin
prezentarea ofertei turistice a judetului (resursele naturale cat si principalele obiective antropice),
baza materiala a turismului, si o analiza a circulatiei turistice din ultimii ani. Astfel, in primul capitol
se prezinta elemente de prezentare generala cum sunt asezarea judetului Constanta, cai de acces, un
scurt istoric al judetului, si potentialul economico-social. In cel de-al doilea capitol se face o analiza
a potentialului turistic al judetului, prin prezentarea cadrului natural al judetului, analizandu-se
fiecare element geografic in parte. De asemenea tot aici se prezinta principalele resurse antropice ale
judetului si principalele trasee turistice de aici. Cel de-al treilea capitol analizeaza baza tehnicomateriala a judetului Constanta, prin analiza unitatilor de cazare, de alimentatie si bazelor de
tratament-agrement existente pe litoralul romanesc. Cel de-al patrulea capitol analizeaza evolutia
circulatiei turistice pe litoralul romanesc, si implicit al judetului, in ultimii ani.Ultimul capitol
prezinta propuneri de valorificare, modernizare si promovare a potentialului existent in judetul
Constanta. Lucrarea se incheie cu concluzii.
Centrul zonei Dobrogea este orasul Constanta, resedinta judetului cu acelasi nume. Orasul
preastralucita metropola si capitala a Portului Stang, dupa cum scria poetul latin Ovidiu, isi
cunoaste obarsia in locul in care grecii au intemeiat colonia Tomis. Portul Tomis a fost fondat in
secolul VI inainte de Hristos, iar cea mai veche atestare a orasului Tomis este din secolul al III-lea
inainte de Hristos. Incepand cu secolul al VI-lea al erei noastre, orasul a luat numele de Constantia
(Constanta), dupa numele imparatului Constantin cel Mare.
Scriitorul Ovidiu Dunareanu spunea despre Constanta ca: Daca ar fi sa se deseneze o
capitala a istoriei si a poesiei, Constanta ar avea toate sansele sa obtina investitura. In acest oras,
zidit sub pleoapa diafana si protectoare a Pontului Euxin, antichitatea este despartita de prezent de o
singura palma de pamant. O singura palma de pamant, indeparteaza cu piosenie, pe verticala, este un
drum inapoi prin zbuciumul a peste 2500 de ani, este simbolica si fragila granita dintre doua tari ale
timpului. Milesienii i-au pus piatra de temelie pe la mijlocul secolului al VI-lea i.e.n., l-au numit
Tomis si i-au tras contur ferm sub zodia vulturului si a delfinului. Istoricul Memnon din Heracleea
Pontica (Asia Mica) ii consemneaza pentru prima data numele in anul 260 i.e.n. Pamant aureolat de
legenda argonautilor, inobilat de cultura helensistica, de stapanirea lui Burebista, de cultura latina si
vietuirea romana, de mormantul inca nestiut al lui Publius Ovidius Naso, de criptele martirilor
crestini, de mormantul spiritual al lui Eminescu. Existanta framantata a acestui oras releva insa un
fapt incontestabil: dintotdeauna el a fost o vatra veritabila si rafinata de civilizatie.
Sursa - www.e-constanta.ro
CAPITOLUL I:
PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI CONSTANTA
I. PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI CONSTANTA
1.1. ASEZARE
Cel mai vechi pamant al tarii si de asemenea cel mai complex, judetul Constanta, creat in
urma impartirii adminstrative din 1969, se intinde intre Dunare si Marea Neagra. Este situat in
jumatatea de miazazi a Dobrogei si in partea cea mai sud-estica a teritoriului Romaniei,
invecinandu-se la nord, intre Dunare si Marea Neagra, cu judetul Tulcea (de-a lungul unei limite
situata ceva mai la nord de comunele Mihai Viteazul, Garliciul si de lacul Smeica), la est tarmul
este scaldat de apele Marii Negre, la sud inainteaza pana la granita de stat cu Bulgaria, care este
formata dintr-o linie conventionala ce se desfasoara intre sud de localitatea Ostrov (de pe Dunare) si
sud de Vama Veche (la tarmul marii), la vest cu judetul Ialomita, caruia ii revine intreaga Balta a
Ialomitei, iar la nord-vest, pe un mic sector, cu judetul Brila. Dobrogea, formata din cele doua
judete, Constanta si Tulcea, constituie fereastra spre mare a pamantului romanesc. Judetul Constanta
are o suprafata totala de 7.055 km patrati (circa 3% din suprafata totala a tarii) si se situeaza pe
locul 8 in Romania din punct de vedere al suprafetei. Din punct de vedere teritorial-administrativ
este impartita in 3 municipii, 8 orase, 54 comune si 195 sate.
Marea Neagra a deschis poporului roman largi orizonturi catre alte civilizatii.
Drumurile maritime ce au pornit de pe coastele vestice ale Marii Negre au fost cele mai convenabile
cai de comunicatie, de efectuare a unor schimbari fructuoase intre locuitorii spatiului carpatodunareano-pontic si cei din bazinul Marii Egee, Marii Mediterane ori din alte zone ale lumii.
1.2. CAI DE ACCCES
In comparatie cu celelalte judete, Constanta prezinta o situatie deosebita, datorita faptului
ca aici se imbina transportul feroviar cu cel rutier, maritim si fluvial, precum si cu cel aerian.
Constanta este usor accesibila din Bucuresti cu avionul 1h., cu trenul 3 h. si cu autocarul 4h.
Cai aeriene
Dezvoltarea functiei turistice si balneare a municipiului Constanta a dus la crearea unei linii
aeriene internationale, care leaga litoralul cu alte tari ale lumii.
Pe teritoriul judetului Constanta functioneaza doua aeroporturi: Aeroportul International
,,Mihail Kogalniceanu (situat la 25 km. de orasul Constanta) care este in principal destinat
deservirii litoralului in anotimpul estival, folosit si ca aeroport de rezerva pentru Bucuresti (fiind din
acest punct de vedere considerat al doilea aeroport al tarii) si un aeroport utilitar aflat la Tuzla,
existand posibilitatea folosirii unor avioane usoare in zonele turistice din sud.
In anul 1996 s-a dat in folosinta noua aerogara care dispune de toate facilitatile specifice
unei aerogari moderne: handling, rent-a-car, dutty-free, sali speciale pentru fluxurile de pasageri
destinate curselor interne si internationale. Se asigura facilitarea legaturilor rapide pentru pasageri cu
diferite orase din tara si din strainatate.
Cai navigabile
Doua elemente esentiale favorizeaza desfasurarea transporturilor pe apa: cursul Dunarii si
vecinatatea Marii Negre. Traficul se desfasoara prin cele trei porturi maritime Constanta, Mangalia
si Midia-Navodari si sase porturi fluviale: Ostrov, Harsova, Cernavoda, Medgidia, Topalu si
Basarabi.
Un rol deosebit in navigatia fluviala il are Canalul Dunare-Marea Neagra cu o lungime de
64,4 km., care uneste portul Cernavoda cu portul maritim Constanta, scurtand cu aproximativ 400 de
km. ruta navelor care vin din Marea Neagra spre porturile dunarene din Europa Centrala.
In plus, marfurile din Australia si Extremul Orient pentru Europa Centrala scurteaza drumul
cu cca. 4.000 km., folosind aceasta ruta. Prin darea in exploatare a Canalului Dunare-Maine-Rhin, sa asigurat legatura directa pe apa intre portul Constanta si porturile din Marea Nordului. Avantajul
principal al acestei rute rezida in faptul ca acest canal debuteaza direct in incinta portului Constanta.
Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari, ramificatie a canalului principal, are o importanta
economica interna datorita faptului ca leaga canalul principal de portul maritim Midia si cariera
Luminita.
Porturile fluviale de-a lungul Canalului sunt portul Medgidia, dotat pentru un trafic anual
de 1,2 milioane tone si portul Basarabi, dotat pentru un trafic anual de 700 mii tone. Trebuie
precizat ca portul Constanta reprezinta locul de acostare pentru numeroase nave de croaziera.
Cai rutiere
Reteaua feroviara masoara 399 km., din care 129 km. linie dubla electrificata. Judetul
Constanta se caracterizeaza printr-o puternica axa de circulatie est-vest si dotari specifice pe directia
Cernavoda/Medgidia/Basarabi/Constanta/Agigea. Zonei de Nord a judetului ii este specifica o mai
mare densitate a retelei rutiere si dotare fata de zona de Sud. Se poate observa totodata densitatea
ridicata a cilor de circulatie si transportul de-a lungul unei fasii de litoral de 3-5 km latime intre
Midia si Vama Veche.
DN3/Bucuresti, Lehliu, Fetesti, Cernavoda, Medgidia, Basarabi, Constanta.

Doua drumuri europene traverseaza judetul pe directiile Nord-Sud si Est-Vest:
E 60(DN2) de la Hamburg, intra in tara dinspre Ungaria prin Oradea si face legatura cu
centrul tarii prin Cluj, Targu-Mures, Brasov cu capitala, Urziceni, Slobozia, Giurgeni, Harsova,
Mihail Kogalniceanu, Ovidiu ajungand pana la Constanta .
E 87(DN22) intra in tara dinspre Bulgaria (Vama Veche) si traverseaza statiunile
litoralului romanesc, facand legatura prin Constanta cu Tulcea, avand urmatoarea ruta:
Tulcea, Mihai Viteazu, Ovidiu, Constanta, Eforie Nord, Mangalia, Vama Veche, Durankula
(Bulgaria).
Din zona Garii de Nord, Bucuresti, pleca microbuze care sosesc langa gara din Constanta.
Pe teritoriul judetului Constanta exist 3 puncte de trecere a frontierei rutiere intre Bulgaria si
Romania: Vama Veche, Negru Voda si Ostrov.
Drumurile publice, la 31 decembrie 2006
km
Judetul Constanta
Drumuri publice - total
2324
din care:
Modernizate
523
Cu imbracaminti usoare rutiere
896
Din total drumuri publice:

Drumuri nationale
482
din care:
Modernizate
457
25
Drumuri judetene si comunale

din care:
1842
Modernizate
66
871
Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu
32,9
Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Cai feroviare
Configuratia retelei feroviare se prezinta sub forma a doua axe care traverseaza judetul,
una de la vest la est (calea ferata dubla Cernavoda/ Constanta), si alta de la nord la sud (Tulcea/
Negru Voda); ele se intretaie in nodul feroviar Medgidia.
Din capitala pleaca cate 8 trenuri pe zi cu ruta Bucuresti - Constanta.
km
Judetul Constanta
Total
399
din care:
electrificate
129
Din total:
Linii cu ecartament normal
Total
399
Cu o cale
297
Cu doua cai
102
Linii cu ecartament larg
Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu
56,4

Zonele libere
In continuarea portului Constanta, in partea de sud, s-a infiintat Zona Libera Constanta Sud,
iar in anul 1997, in scopul atragerii de investitii straine, precum si a cresterii traficului international,
in portul Basarabi a fost infiintata Zona Libera Basarabi, care ofera facilitati specifice pentru
companiile ce-si desfasoara activitatea in astfel de perimetre portuare.
Asezat in extremitatea de sud-est a tarii, intre Dunare si Marea Neagra, putem afirma ca
judetul Constanta, care reprezinta fereastra spre mare a tarii, este usor accesibil, pe toate caile de
transport, inclusiv cel maritim, si, de asemenea, Constanta are legaturi directe cu toate orasele
importante ale tarii, accesul pe litoralul romanesc fiind foarte usor pentru turisti.
1.3. SCURT ISTORIC
Datorita asezarii sale la tarmul Marii Negre, Dobrogea este prima noastra provincie ce intra
in lumea istoriei scrise. Cu aproape 7 secole inaintea erei noastre, pe tarmurile ei si-au aruncat
ancorele si s-au asezat, intemeind aici orase-porturi, primii corabierii greci veniti din Marea
Mediterana , de pe coastele Asiei Mici.
Tinuturile dobrogene au fost locuite inca din timpurile oranduirii comunei primitive. In
zilele noastre s-au descoperit si se mai descopera inca nenumarate urme care confirma acest lucru.
Despre existenta unei populatii vechi aici ne vorbesc si numeroasele movile - tumulii-movile ca
niste musuroaie de cartite uriase, a caror urzeala e taina trecutului si podoaba pustietatii, care se
gasesc presarate pe tot tarmul Dobrogei, unele din ele datand si din epoci mai tarzii, din timpul
popoarelor migratoare.
Cei mai vechi locuitori ai acestor pamanturi au fost tracii. Prima stire scrisa despre ei
535e48f dateaza din anul 513 inaintea erei noastre, si ne este transmisa de Herodot, cunoscut istoric
al antichitatii, care arata ca, dupa retragerea de la Dunare a regelui persan, Darius, scitii (popor
stapanitor in nordul Marii Negre) rastoarna puterea dominanta a triburilor trace de aici, supunandu-i.
De aceea, mult timp aceste tinuturi de litoral ale Marii Negre poarta numele de Schitia Minor, spre
deosebire de Schitia Maior, situata la nord de Marea Neagra.
Obiectele si urmele descoperite ne indreptatesc sa consideram ca bastinasii se ocupau cu
agricultura si comertul, vazandu-si produsele cetatilor grecesti de pe litoralul Marii Negre. Dupa
afirmatiile lui Polibiu, printre marfurile de export era si omul sclav. Pentru bastinasii acestor locuri,
tarmul marii, marea insasi, nu a constituit o lume aparte. Intinderea marii, dar mai ales furtunile care
o bantuiau ii faceau pe acestia sa se teama de la inceput si s-o numeasca Marea Intunecoasa.
Grecii, primii corabieri care au cunoscut-o mai bine, ingroziti si ei de furtunile ce o bantuiau,
au numit-o si ei la inceput Marea Neospitaliera. Mai tarziu, cand grecii se aseaza pe tarmurile ei
si cand ii cunosc bogatiile: pescuitul bogat pe langa coasta, bogatia in cereale, vite si alte produse
agricole din tinuturile invecinate ei, o numesc Pontus Euxinus, adica marea cea ospitaliera.
Prima cetate infiintata de greci pe litoralul Marii Negre, a fost cetatea Histria, situata intr-un
vechi golf, pe o mica insula stancoasa. Aceasta cetate apartinea coloniei din Milet de pe coasta Asiei
mici. Cu timpul, histrienii ajung stapanii pescuitului la gurile Dunarii si-n regiunea marilor lagune
de pe tarmul Marii Negre. Alaturi de comert, grecii mai practicau aici si pescuitul. La sud de Histria,
grecii ionieni, veniti din cetatea Milet, intemeiaza o alta cetate, cetatea Tomis, (Constanta de astazi)
iar la sud de Tomis, grecii dorieni intemeiaza cetatea Calatis / Mangalia de astazi.
Cetatile grecesti de pe litoralul Marii Negre faceau comert cu bastinasii de la care cumparau
grane, miere, ceara, piei si sclavi, carora le vindeau untdelemn, vin grecesc, obiecte si podoabe din
aur si argint.
Numeroasele inscriptii vechi, templele din marmura, ruinele cetatilor, vasele ornamentale,
monezile, sarcofagiile si pietrele funerare dovedesc existenta si viata multilateral dezvoltata a
acestor cetati - colonii de pe litoralul Marii Negre.
Urmarind in linii mari istoria acestor asezari omenesti de pe litoralul Marii Negre, cunoastem
ca prin secolul 4 i.e.n., dupa Histria, un rol important il joaca cetatea Calatis, care devine principalul
centru de schimb de cereale in aceasta parte a litoralului. Emblema monedelor acestei cetati - spicul
de grau - simbolizeaza tocmai bogatia deosebita in cereale a acestei regiuni.
Cetatea Tomis joaca un rol important ceva mai tarziu, in vremea romanilor. Cateva secole
mai tarziu, pe acest tarm vin si alti corabieri. Astfel, rand pe rand sosesc aici bizantinii, genovezii
care reiau locul grecilor din antichitate.
Prezenta genovezilor pe tarmul Marii Negre se leaga de existenta celor 3 mari drumuri
comerciale din NV, E si SE Europei medievale:
-drumul Marii Nordului, drum al Ligii Hanseatice;
-drumul de uscat al tatarilor;
-drumul genovezilor, corabierii Marii Mediterane.

Aceste drumuri principale din aceea vreme converg spre litoralul Marii Negre.
O etap insemnata in istoria Dobrogei o constituie stapanirea lui Mircea in Dobrogea Domn
pana la marea cea mare cum se intituleaza el, cucerire facuta pentru a avea deschidere la mare si
pentru a feri tara de incercuirea otomana pe la rasarit. Aceasta perioada apare ca un moment
despartitor intre epoca romano-bizantina si jugul secular ce avea sa urmeze pentru aceste locuri.
Timp de 5 secole jugul otoman apasa greu viata Dobrogei si a litoralului ei, Marea Neagra
devine lac turcesc, cetatile, orasele de pe litoralul ei decad, transformandu-se in mici si
neinsemnate asezari omenesti. Sub ocupatie turceasca, Dobrogea ajunge un loc de pastorit, cu
populatie rara si cu orase in declin. Din infloritoarea cetate Tomis, ramane o neinsemnata schelaKunstendge- numele orasului Constanta din timpul stapanirii turcesti.
In 1850 Constanta este descris ca avand doar 50 de case, un port ruinat, in care rar ancorau
corabiile. Orasul era un morman de pietre rascolite. Nu mai ramasese nimic din cetatea cu ziduri
crenelate din gravurile lui Hector de Bearn, datand din 1828.
Un eveniment de seama in istoria acestui teritoriu il constituie faptul ca, in 1877-1878 noi
castigam independenta tarii in razboiul impotriva Imperiului Otoman si odata cu aceasta in
Dobrogea. Dupa 1877, Constanta isi incepe epoca dezvoltarii sale moderne. Romania, devenita, in
anii regimului burghezo-mosieresc, o semicolonie agrara a tarilor industrializate din vestul Europei,
era silita sa-si organizeze un debuseu maritim pentru granele si petrolul cerute la export. Acestia au
fost factorii care au contribuit intr-o oarecare masura la dezvoltarea acestei zone in perioada dintre
cele doua razboaie mondiale. Totusi sperantele poporului de aici nu au fost intru totul satisfacute.
Contradictiile existente in structura de stat politica, economica si sociala a Romaniei, au facut ca
teritoriul si populatia acestei parti a trii noastre sa ramana peste 7 decenii tot un teritoriu inapoiat
din punct de vedere economic, social si cultural. Se poate spune ca acest teritoriu a inceput sa se
dezvolte dupa anul 1950 cand au inceput sa se creeze conditii pentru dezvoltarea zonei de litoral a
tarii. Astfel, cea mai veche provincie a tarii este astazi printre cele mai dezvoltate puncte economice
ale tarii, fiind principala baza turistica a Romaniei.
1.4. POTENTIALUL ECONOMICO-SOCIAL
In ceea ce priveste populatia, aici numarul de locuitori s-a dublat in ultimii 80 de ani, ca
aproape in toata tara, sporul natural atingand valori medii. Fata de densitatea medie a tarii, in judetul
Constanta se inregistreaza densitati mai mari de 100-150 locuitori pe km. patrat. Din punct de
vedere al structurii nationale, majoritatea sunt romani, dar si turci, tatari, bulgari, greci, rusi, lipoveni
etc. Structura confesionala- majoritatea sunt ortodocsi, urmati de catolici, musulmani, adventisti etc..
Forta de munca a suferit modificari, dupa revolutie a crescut populatia ocupata in agricultura
(30,5%), restul populatiei fiind cuprinsa in ramuri sociale, industriale (17%), in transpoturi (16 %),
in circulatia marfurilor (10%), in constructii (9,7%). Structura populatiei are urmatorul aspect:
73,6% populatie urbana, 41,3 % populatie activa, 31% din populatia activa lucreaza in sectorul
privat. Populatia urbana depaseste usor pe cea rurala.
Structura administrativa a judetului este dupa cum urmeaza: 3 municipii (Constanta,
Mangalia, Medgidia), 9 orase, 52 comune, 189 sate; resedinta administrativa a judetului este
Constanta, cu o populatie de 309.965 locuitori, conform recensamantului 2003, (46,65 % din
populatia totala a judetului), fiind al doilea oras ca marime dupa Bucuresti. Dupa vechime, primele
orase apar in secolul VII-VI i.e.n. si anume: Tomis si Callatis. Urbanizarea se dezvolta incepand cu
secolul al XIX-lea, si se intensifica dupa cel de-al II-lea razboi mondial cand apar orase noi ca:
Navodari, Ovidiu, Techirghiol.
Judetul numara in total 713.563 locuitori iar dupa numarul acestora, in judetul Constanta,
sunt orase foarte mari- Constanta, care este si resedinta judetului cu 309.965 locuitori, orase de
marimi mijlocii- Medgidia si Novadari, cu o populatie intre 35000-45000 locuitori; si orase mici Babadag, Isaccea, Harsova, Cernavoda, Ovidiu, Eforie, Techirghiol, Basarabi.
#Anexa 1
Judetul Constanta
Numarul locuitorilor
Locuitori / km2
29 decembrie 1930
261028
36,9
25 ianuarie 1948
311062
44,0
21 februarie 1956
369940
52,3
15 martie 1966
465752
65,9
5 ianuarie 1977
608817
86,1
7 ianuarie 1992
748769
105,9
18 martie 2002
715151
101,1
1 iulie 2003*
713563
100,9

* conform ultimului recensamant

Populatia judetului Constanta
Total judet
713 563
Constanta
309 965
Mangalia
41 153
Basarabi
10 673
Cernavod
18 811
Eforie
10 547
Harsova
10 547
Nvodari
33 767
Negru Vod
5 525
Ovidiu
13 174
Techirghiol
6 886
Total
Urban
Rural
(numar
persoane)
Ambele
(numar
persoane)
Masculin
Feminin
sexe
Ambele
(numar
persoane)
Masculin
Feminin
sexe
Ambele
Masculin
Fem
sexe
Constanta
1990
754356
378317
376039
551194
274808
276386
203162
103509
1995
746839
369802
377037
551334
270498
280836
195505
99304
2000
746041
366408
379633
541698
262956
278742
204343
103452
2001
746908
366318
380590
541842
262647
279195
205066
103671
2002
713783
348977
364806
506077
244162
261915
207706
104815
2003*
713563
348348
365215
504681
242846
261835
208882
105502
*conform ultimului recensamant

Asezarile rurale, dupa numarul de locuitori sunt: sate mijlocii si sate mici; dupa structura
sunt sate adunate sau sate rasfirate, iar dupa functie sunt sate predominant agricole, sate viticole
(Murfatlar, Niculitel), pomicole, pescaresti, miniere, mixte.
Economia judetului Constanta are un profit industrial, agrar si turistic, cu o agricultura si un
transport maritim bine reprezentate in ansamblul economiei tarii, angajate in procesul de reforma si
privatizare. In judetul Constanta functioneaza 31 de regii autonome, 25.303 societati comerciale, din
care: 66 cu capital de stat, 618 cu capital mixt, 25.119 cu capital privat si 169 organizatii
cooperatiste. Dupa numarul total al agentilor economici (36 540 la 31.12.2004, din care 33 989 sunt
societati comerciale, iar 3 437 sunt firme cu aport strain la capitalul social), judetul Constanta ocupa
locul al treilea pe tara.
Dupa forma de proprietate, societatile comerciale din judetul Constanta sunt: 97,46 % cu
capital privat, 0,1 % cu capital de stat, 0,96 % cu capital combinat (privat + stat) si 1,48 % sunt
filiale/sucursale fara personalitate juridica. La 31.12.2004 erau inregistrate 3 437 de societati
comerciale cu aport strain la capitalul social, din care 231 firme (cu un aport de 3,85 milioane $)
s-au infiintat in anul 2003. Aportul judetului Constanta la productia industriala a tarii este de 10,3%
la titei extras; 18,5% la titei prelucrat; 18.2% la acid sulfuric; 19,2% la ciment; 2,3% la
ingrasaminte chimice; 1,6% la tesaturi din lana; 10,3% la ulei vegetal si 2% la gaze naturale
extrase. Judetul Constanta dispune de insemnate capacitati de prelucrare a lemnului si a producerii
celulozei si hartiei. Industria alimentara este reprezentata de mai multi agenti economici profilati pe
prelucrarea produselor de: morarit si panificatie, carne, lactate, uleiuri vegetale, conserve, legume si
fructe, sucuri, bauturi alcoolice, pescuit etc.
#Anexa 2
Cifra de afaceri, investitiile brute si personalul unitatilor locale active, pe activitati ale economiei
nationale, in anul 2006
Cifra de
Investitii
afaceri
brute
Personalul1)
(miliarde lei
(miliarde lei
(numar
preturi
preturi
persoane)
curente)
curente)
213030
32115
162029
Industrie extractiva
3956
2762
2153
Industrie prelucratoare
81915
3391
39764
Energie electrica si termica, gaze si apa
12141
12747
7313
Constructii
11751
1677
21374
69557
3419
34706
Hoteluri si restaurante
4010
1308
9836
Transport, depozitare si comunicatii
22273
4630
26629
5580
1793
15572
Invatamant
40
255
Sanatate si asistenta sociala
226
73
921
Activitati (sectiuni CAEN, Rev. 1)
Constanta
Total
Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea,

intretinerea autovehiculelor, motocicletelor si
a bunurilor personale si casnice
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de

servicii prestate in principal intreprinderilor
Alte activitati de servicii colective, sociale si
1581
personale
306
3506

Unitatile locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati si clase de
marime, in anul 2006
numar
unitati
din care: pe clase de marime, dupa numarul de salariati
Activitati (sectiuni CAEN, Rev. 1)
Total
0-9
10-49
50-249
250 si peste
Constanta
16737
14555
1712
384
86
Industrie extractiva
32
13
11
Industrie prelucratoare
1807
1290
384
112
21
Energie electrica si termica, gaze si apa
51
15
17
10
Constructii
1101
860
161
64
16
7067
618
61
Comert cu ridicata si cu amanuntul,

repararea si intretinerea autovehiculelor
si motocicletelor si a bunurilor personale
si casnice
7751
Hoteluri si restaurante
1332
1135
172
22
Transport, depozitare si comunicatii
1582
1345
169
49
19
2105
128
46
Tranzactii imobiliare, inchirieri si

activitati de servicii prestate in principal
intreprinderilor
2288
Invatamant
47
41
Sanatate si asistenta sociala
239
226
10
Alte activitati de servicii colective,

sociale si personale
507
458
36
12
2006
Media 2006
2007*

In industrie, productia a scazut in luna martie 2006 cu 8,2% fata de februarie si cu 17,5%
fata de martie 2006. Cu toate acestea, in primul trimestru al anului 2007 productia industriala se
situeaza cu putin peste nivelul din aceeasi perioada a anului trecut (+0,3%). Pe sectoare mari ale
industriei, in trimestrul I 2007 productia creste cu 3,7% in industria extractiva, cu 2,0% in industria
energiei electrice si termice si scade cu 0,4% in industria prelucratoare. Cifra de afaceri din industrie
scade in trimestrul I 2007 cu 3,8% fata de aceeasi perioada din 2006.
* (date estimative)
Indicii volumului cifrei de afaceri din industrie pe total
Luna corespunzatoare din anul precedent = 100
2006
31.03.200
7
2007
fata de
Tota
l tara
mar
apr
mai
iun
iul
aug
sep
oct
nov
dec
ian
feb
mar
104.
2
11
0
105.
7
99.
8
96.
3
105.
2
105.
7
102.
4
106.
8
102.
2
107.
5
11
1
100.
6
31.03.200
6
106

Luna corespunzatoare din anul precedent = 100
2006
31.03.2007
2007
fata de
mar
apr
mai
iun
iul aug sep
oct
nov dec
ian
feb
mar 31.03.2006
Total 106.9 102.3 106.6 103.7 110 103 113.4 82.9 89.6 105.8 97.3 113.1 83.5
96.2
judet
Deci, din punct de vedere economico- social, Constanta este al doilea oras al tarii, dupa
capitala tarii noastre, ca dezvoltare si numar de locuitori. Economia judetului Constanta este
diversificata, in toate domeniile de activitate, insa, prin iesirea la Marea Neagra, judetul Constanta
este baza turistica cea mai mare a tarii, concentrand circa 43% din capacitatea de cazare a tarii.
CAPITOLUL II:
POTENTIALUL TURISTIC Al JUDETULUI
CONSTANTA
2.1. RESURSE NATURALE
2.2. RESURSE ANTROPICE
2.3. TRASEE CULTURAL - TURISTICE
p 22
p 31
p 39
II. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI CONSTANTA

Valorificarea resurselor turistice, elemente ale cadrului cultural-istoric in turism s-a realizat
inca din cele mai vechi timpuri, fie ca ne referim numai la apele minerale sau asezamintele
religioase din antichitate si evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori. Dezvoltarea
turismului presupune existenta unui potential turistic care, prin atractivitatea sa, are menirea sa incite
si sa asigure integrarea unei zone, cu vocatie turistica interna si internationala, si care sa permita
accesul turistilor prin amenajari corespunzatoare.
Potentialul turistic, in sens larg, cuprinde dotarile tehnico-edilitare, servicii turistice si
structura tehnica generala. Printre componentele potentialului turistic a unei zone litorale trebuiesc
mentionate resursele naturale, in primul rand: frumusetile litoralului, clima, relief, vegetatie, fauna,
factori de cura din statiunile balneo-climaterice. Intr-un sens determinat, valorile naturale, sau oferta
primara, constituie baza ofertei turistice potentiale a unei zone, considerate ca apte pentru a fi
introduse in circuitul turistic. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de
mana omului, sau oferta turistica secundara, menite sa imbogateasca si sa faciliteze valorificarea
rationala a potentialului turistic natural, asigurand premisele transformarii acestei oferte potentiale
intr-o oferta turistica efectiva.
Potentialul turistic poate fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale, economice, si
culturale, care in urma unei activitati umane, pot deveni obiective de atractie turistica. Prin urmare,
este vorba de acele valori, a caror punere in functiune necesita lucrari de amenajare si echipare,
investitii de capital si un volum considerabil de cheltuieli, de munca umana.
Turismul pe litoralul romanesc a aparut intr-un cadru organizat in a doua parte a secolului
19, dar a capatat o mare amploare dupa 1956, cand s-a inceput realizarea unor mari complexe
hoteliere, in baza unui plan general de sistematizare. Conditiile naturale deosebit de favorabile
pentru practicarea unui turism complex a permis construirea in cele 12 statiuni, a unei puternice
baze materiale de cazare, tratament, si alimentatie publica, litoralul romanesc fiind considerat prima
zona turistica din tara, cu toate ca, prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaza printr-o
accentuata sezonalitate.
2.1 RESURSELE NATURALE ALE JUDETULUI
RELIEFUL
Relieful se prezinta ca un podis suspendat, in raport cu valea Dunarii si bazinul Marii
Negre. Podisul are aspect tabular, este usor inclinat spre nord-vest si are o panta mai inclinata in
apropierea litoralului, pe valea Carasu el coboara pana la 50 metri, pe aripa nordica si sudica se
ridica pana la 200 metri. Ca principale unitati naturale se disting: podisul, care cuprinde aproape
intreg teritoriu (podisul Dobrogei), litoralul Mrii Negre (Dobrogea maritima) si valea Dunarii.
Relieful acestui judet este constituit din suprafete de eroziuni dispuse etajat, cu altitudini de
100-200 metri si cu martori de eroziune in partea centrala a teritoriului. Pe laturile dunareana si
marina se intalnesc, de asemenea, sub forma etajata, mai multe terase de abraziune lacustra si
marina ce scad altitudinal spre Dunare si tarmul marii. Aproximativ in partea mijlocie a teritoriului,
cu directia vest-est, se afla un culoar depresionar, tectono - eroziv, drenat de Carasu. Valea Carasu
constituie zona cea mai coborata de pe teritoriul judetului.
Dupa geneza, structura petrografica si aspecte ale reliefului, Podisul Dobrogei se imparte in
Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de o linie tectonica ce uneste
Harsova cu Capul Midia. Podisul Dobrogei de Sud se afla in sudul Podisului Dobrogei,
invecinandu-se la nord cu masivul Dobrogei de Nord, la vest cu Lunca Dunarii, la sud granita cu
Bulgaria iar la est cu Marea Neagra. Podisul s-a format prin sedimentare in neogen, si are o structura
de platforma cu inclinare de la est la vest.
Relieful acestui podis este usor ondulat, intrerupt pe alocuri de unele abrupturi stancoase si
are ca subdiviziuni, in nord Podisul Medgidiei -109 metri, in sud-vest Podisul Oltinei-209 metri, cel
mai inalt, impadurit, fragmentat de mici afluenti ai Dunarii; in sud-est Podisul Negru Voda -194
metri, neted si putin fragmentat; paralel cu tarmul zona litorala inalta, sub 100 metri, se termina spre
mare cu mici abrupturi numite faleze si se prelungeste in mare cu platforma continentala, (o veche
campie litorala, invadata de apele marii in holocen, datorita topirii ghetarilor) care pleaca lin de la
tarm, avand adancimi de 50-200 metri. In nord se afla depresiunea de pe valea raului Carasu, vale
inclusa in traseul Dunare Marea Neagra (Cernavoda - Agigea).
Zona marginala dunareana, reprezentata prin terase de abraziune lacustra si fluviala, este de
fapt, partea vestica a podisurilor Casimcei, Medgidiei, Cobadin si Oltina. V. Mihailescu denumeste
aceasta zona pe sectoare, Prispa Daenilor si Prispa Harsovei (in sectorul podisurilor Casimcei si
Medgidiei) si platforma litorala levantina (in sectorul podisurilor Cobadin si Oltina). Caracteristic
acestei zone este reteaua de vai ramificate, ce fragmenteaza puternic aceasta zona. Pe marginea
dinspre Dunare, vaile se termina cu limane fluviale, formate in depresiuni golfuri. Aceste limanuri,
ca forma, prezinta aspecte diferite: vai puternic meandrate (limanul Vederoasa), vai alungite,
datorita formarii lor la gurile de varsare in Dunare a raurilor (limanurile Baciu, Cochirleni, Seimeni),
forme oval-poligonale (lacul Bugeac), oval alungite (lacul Marleanu), oval circulare (lacul Oltina).
In cadrul cuvetelor limanice se pastreaza umeri de terasa, sculptati, in functie de altitudine, de

abraziune lacustra sau de eroziune fluviatila.
Zona litoralului maritim, reprezentata prin terasele de abraziune marina si de eroziune, se
desfasoara intre limita nordica si cea sudica a judetului. V. Mihailescu denumeste aceasta unitate de
relief litoral astfel: Prispa Hamangia, in sectorul podisurilor Babadag si Casimcea nordica, Prispa
Fantanele, in sud-estul podisului Casimcei, podisul litoralului, intre Tasaul si limita sudica a
judetului, corespunzator podisului Topraisar si zonei Mangaliei.
Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al Marii Negre (a treia mare
europeana ca intindere si a doua ca adancime), cu salinitate redusa (17-18 la mie la tarm) si
temperatura apei vara de 20- 25 grade. Litoralul romanesc al Mrii Negre se intinde pe o suprafata
de 100 kilometri (din totalul de 244 km.), intre bratul Chilia si Vama Veche. Relieful este format din
litoral si fundul marii. Litoralul cuprinde tarmul si platforma continentala, aceasta fiind o veche
campie litorala invadata de apele marii in holocen. Platforma litorala coboara lin de la plaja ( pe o
fasie de 100- 200 metri), eliminande-se astfel orice factor de risc. Marile intinderi de plaja sunt
pavate cu nisip auriu de o finete deosebita. Peste tot plajele sunt orientate spre rasarit.
Originalitatea Marii Negre consta in lipsa curentilor verticali care ar permite aerisirea apelor din
adanc. De aceea, in adancimile apelor Marii Negre nu exista viata.
Se poate concluziona ca relieful judetului Constanta este format dintr-un podis tabular,
inconjurat de apele Dunarii, in partea de nord, sud, si vest si de apele Marii Negre, in partea de est.
Valorificarea turistica cea mai mare o are zona de litoral.
SOLURILE
Desi inconjurat de ape, judetul Constanta se caracterizeaza printr-o larga raspandire de
climat arid. Factorii care imprima caracterele generale ale invelisurilor de sol al judetului sunt
relieful acestei regiuni, roca de solificare, precum si situarea geografica a regiunii intr-o zona de
tranzitie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteraneean al
Peninsulei Balcanice, ce conditioneaza o serie de trasaturi specifice ale solurilor Constantei, soluri
ce apartin grupei pedogeografice danubiano-pontic.
Solurile automorfe ocupa aproape toata suprafata judetului, solurile hidromorfe si cele
halomorfe avand o raspandire neglijabila. Dintre solurile zonale sunt reprezentate solurile balane,
cernoziomurile, cernoziomurile levigate, solurile castanii de paduri xerofile, solurile silvestre
cenusii-castanii, si soluri silvestre brune-podzolite. Solurile balane si cele castanii de padure xerofile
apar la noi in tara aproape exclusiv in Dobrogea. Aceste soluri se asociaza cu rendzine, rogosoluri si
litosoluri.
Rocile comune in judetul Constanta sunt reprezentate prin sisturi verzi, calcare, argile,
cuartite, dolomitul, nisipuri glauconitice si cuortoase, nisipul rosu.
Resurse naturale, aici se gasesc petrol, gaze naturale, fier (Palazu Mare), roci de constructie,
calcare pentru ciment (Harsova), ape mineralizate (Techirghiol, Nuntasi).
In concluzie, solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru aceasta zona, datorita
asezarii geografice si reliefului de aici. Ele sunt soluri danubiano-pontice. O mare valorificare
turistica aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turisti pentru tratament.
CLIMA
Pe fondul general al climatului continental, clima Dobrogei si respectiv, a judetului
Constanta prezinta anumite particularitati, legate de pozitia geografica intre baltile si Delta Dunarii
in vest si nord si Marea Neagra in est si de componentele fizico-geografice ale teritoriului.
Caracterul continental al climei se accentueaza in a doua jumatate a verii si la inceputul toamnei,
cand predomina timpul senin si secetos, care rareori este intrerupt de cate o ploaie torentiala de
scurta durata.
In cursul unui an durata timpului insorit depaseste 2200 de ore (vara mai mult de 300 de ore
lunar, iar pe zi, in luna iulie, durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore), iar energia razelor
solare insumeaza peste 125 mii calorii pe centimetri patrati. In decembrie-ianuarie, cand zilele sunt
mai scurte energia solara este mai redusa. Acesta se intensifica in mai-septembrie, cand zilele sunt
mai lungi, valorile maxime inregistrandu-se in zona litorala.
Vara regimul metereologic este mai stabil decat in celelalte anotimpuri. Cele mai mari
temperaturi ale aerului se produc in a treia decada a lunii iulie. In sezonul rece (toamna-iarna)
prezenta marii ridica temperatura aerului, in timp ce in sezonul cald (primavara-vara) o coboara.
Temperatura medie anuala este de 11 grade Celsius. Temperatura medie a lunii celei mai reci este
de 0 grade Celsius, iar a celei mai calde este de 22-23 grade Celsius. Contrastele termice slabesc
spre litoral, astfel in sud-estul judetului media lunii ianuarie trece de 0 grade. In sezonul cald,
temperatura la suprafata plajei urca pana la 45 de grade Celsius, insa brizele marine, bogate in
aerosoli atenueaza arsita zilelor toride.
Pe teritoriul judetului cad anual, in partea de sud si est 400 milimetri, iar in partea de nord
400-500 milimetri de apa sub forma de precipitatii atmosferice, in numai 50-75 de zile, asemenea
cantitatii fiind cele mai mici de pe teritoriul tarii. Aici regimul de ploi este neregulat, fiind intalnite
secete frecvente. Zona litorala este limitata de izohieta de 400 milimetri, cu directia aproximativa
sud-nord.
Vanturile dominante sunt cele de vest, crivatul uscat si geros si brizele marine. Numarul de
zile cu viteza vantului mai mare de 11 metri pe secunda, se constata ca este redus in lunile extreme
(ianuarie, iulie), inregistrandu-se mai multe numai la Constanta. Totodata, numarul de zile cu viteza
vantului mai mare de 16 metri pe secunda este extrem de redus atat in ianuarie cat si in iulie.
Regimuri climatice
In nord este un climat de deal jos, cu temperaturi de 10-11 grade si precipitatii de 400-500
mm, in partea de vest climat de campie moderata, iar in partea de sud climat de campie accentuata.
Influenta marii nu patrunde in interiorul regiunii mai mult de 12-20 km., datorita predominarii
circulatiei atmosferice din sectorul de vest. In partea de est, clima are influente pontice cu ierni
blande, veri lipsite de canicula.
Datorita caracterului continental secetos al climei, in Constanta se inregistreaza temperaturile
cele mai ridicate din tara si timpul este in cea mai mare parte a verii senin, ceea ce influenteaza
pozitiv valorificarea litoralului romanesc in timpul verii.
APELE
Pe teritoriul judetului Constanta, litologia, relieful, precipitatiile, evapo-transpiratia si
vegetatia sunt factorii principali ce determina caracteristicile apelor (subterane si de suprafata).
Apele subterane sunt reprezentate prin panze freatice aproape de suprafata si prin ape de adancime,
iar cele de suprafata prin paraie cu caracter permanent si intermitent, dar si prin lacuri (limane
fluviatile, fluvio-maritime si lagune). Hidrografia judetului se caracterizeaza prin lipsa aproape
completa a unei retele hidrografice permanente. De asemenea, prin adancimea mare la care se afla
panza de apa freatica, mai ales in sud-estul judetului, fantanile au aici, in mod frecvent adancimi
intre 30-70 metri. In patul vailor si in imprejurimile lacurilor, apa freatica se afla la adancimi mai
mari, fapt care a atras stabilirea in aceste locuri a majoritatii asezarilor omenesti din judet. In
Dobrogea sudica de platforma, corespunzatoare celei mai mari parti a teritoriului judetului, apele
subterane se gasesc in depozitele de la baza loesului, ca si in placa sarmatica, la adancimi foarte
variate. Izvoarele aici sunt ascendente si descendente. Pot fi grupate in izvoare de sinclinal, crusta,
din depozite aluviale (pe vaile Casimcei, Topologului etc.)
Apele curgatoare sunt reprezentate prin paraie cu debite reduse. Pe dreapta, Dunarea
primeste din podisul Dobrogei afluenti mici din podisul Oltinei, cel mai important fiind Carasu,
(podisul Medgidiei), acesta fiind inclus in traseul canalului navigabil Dunare-Marea Neagra. Podisul
Dobrogei este strabatut de grupa raurilor dobrogene ce se varsa in lacurile de pe litoral: Telita,
Slava, Casimcea, Baciu, Topolog, Ivrinezu. Raurile sunt scurte cu un debit scazut in general.
Lacurile sunt de litoral si lagune, formate prin bararea unor vechi golfuri si cordoane
litorale. De aici face parte complexul Razim-Sinoe cu lacurile: Sinoe, Istria, Nuntasi, Razimul mic.
De asemenea, pe teritoriul judetului sunt intalnite limanuri maritime: Babadag, Tasaul, Techirghiol,
Mangalia.
Limanurile fluviatile se intalnesc in sectorul sud-vestic al teritoriului Dobrogei pe dreapta
Dunarii. Printre cele mai importante se numara: Bugeac, Oltina, (ambele lacuri sunt importante
centre piscicole pe dreapta Dunarii), Marleanu, Vederoasa, Cochirleni, Carasu, Seimenii Mari si
Seimenii Mici, ultimele patru limanuri fiind desecate. De-a lungul vaii Carasu s-a realizat Canalul
Dunare- Marea Neagra, pe 64,2 km.
Principalele lacuri din judetul Constanta se caracterizeaza prin:
Techirghiol este cel mai bogat lac cu namol terapeutic din Romania, compus din elemente
organice amestecate cu substante minerale si constituind principalul element in tratarea multiplelor
afectiuni, pentru care este atat de solicitata statiunea de pe malurile sale. Este cel mai intins lac salin
din tara noastra (11,7 km patrati). Acest liman fluvio-maritim (ce a fost candva un golf de mare)
formeaza in prezent o rezervatie faunistica (unde traiesc, printre altele, peste 124 de specii de pasari,
multe dintre ele raritati). Lacul reprezinta si o insemnata baza de agrement, fiind dotat cu numeroase
barci si salupe. Tascau si Tatlageac sunt 2 limanuri fluvio-marine, unde se pot practica sporturi
nautice. Au o importanta deosebita datorita namolului lui cu calitati terapeutice. Sinoe si Siutghiol
sunt 2 lagune marine ce reprezinta fostele golfuri marine. In prezent sunt importante pentru
piscicultura.
Caracteristic pentru reteaua de ape din judetul Constanta este lipsa apelor curgatoare din
interiorul judetului, acestea fiind reprezentate de paraie cu debite reduse, insa prezenta apelor se face
simtita din plin in jurul judetului prin Delta Dunarii si Marea Neagra. Alaturi de apele Marii Negre,
care reprezinta cea mai importanta resursa turistica a judetului, mai sunt valorificate turistic si apele
minerale si lacurile din interiorul judetului unde se gaseste namol terapeutic.
VEGETATIA, FAUNA, FLORA
Vegetatia teritoriului Constanta s-a format si dezvoltat continuu cu incepere de la sfarsitul
pleistocenului superior. Este destul de variata din punct de vedere floristic, iar formatiile si
asociatiile componente sunt suprapuse relicvelor floristice tertiare, pleistocene si holocene, care
indica, in acelasi timp, istoricul de dezvoltare complexa a vegetatiei actuale in stransa legatura cu
ceilalti componenti fizico-geografici. Lipsa apelor de suprafata, natura petrografica, climatul arid,
nivelele de apa subterana la mari adancimi determina aspectul general al invelisului vegetal.
Vegetatia este in cea mai mare parte de stepa, fiind un rezultat al intrepatrunderii influentelor
pontice premaritime cu cele submediteraneene. Aceasta este formata din ierburi marunte si arbusti.
Stepa dobrogeana se diferentiaza de celelalte tipuri de stepa de pe teritoriul tarii. Tinandu-se seama
de compozitia floristica, de gradul de destelenire si de intensitatea pastoritului din trecut au fost
separate: pajisti de telina stepica primara, cu paius stepic, pir crestat, colilie si pajisti, parloage
stepice inierbate, cu firuta cu bulbi, perinita, barboasa si alior, cu grupa parloagelor intelenite si a
celor neintelenite.
Silvostepa, intercalata intre padure si stepa, ocupa spatii restranse in sud-vestul Dobrogei, pe
teritoriul podisurilor Oltina si Negru-Voda. Are ca trasaturi specifice participarea masiva a stejarilor
subxerofili-termofili, predominanta in subarboret a elementelor submediteraneene cu frunze
cazatoare, existenta unor elemente sudice mai rare, a sibleacurilor de diferite tipuri, apare de
asemenea si stejarul pufos, formatie submediteraneeana de tip balcanic.
Padurea, in comparatie cu stepa si silvostepa, are cea mai redusa extensiune, situandu-se in
partea sud-vestica. Padurea se evidentiaza prin participarea redusa a gorunului si prin abundenta
speciilor mezofile de amestec. Se face totodata evidenta formatia ceretelor (cereto-garnitete si
cereto-sleauri). Se poate aprecia ca este o padure de cvercinee submezofile de tip balcanic. In zonele
inalte (podisul Babadagului) se gaseste etajul stejarului (cer-garnita, stejar pedunculat). Vegetatia
intrazonala este formata
din paduri de salcam, vegetatie mediteraneeana, (smochini salbatici,
iasomie, carpinis) si vegetatia de lunca, de-a lungul Dunarii.
Fauna este corelata cu vegetatia, fiind formata din mamifere, pasari si pesti. Ea prezinta un
colorit pontico-submediteranean. Printre speciile caracteristice stepei se numara popandaul, iepurele,
orbetele mic, sobolanul cenusiu, soarecele saritor si alte rozatoare. Printre pasari se numara:
potarnichea, graurul, cotofana, uliul porumbar etc. Reptila caracteristica este soparla. Mamiferele
sunt reprezentate prin dihorul de stepa si nevastuica. In ceea ce priveste fauna de padure si de
silvostepa, aceasta se deosebeste atat cantitativ cat si calitativ fata de cea din stepa, datorita
conditiilor de viata mai favorabile. Aici se intalnesc porumbelul gulerat, gugustiucul, fazanul
colonizat, soimul dunarean, pajura tipatoare, vulturul codalb, bufnita mare. Mamiferele sunt
reprezentate de caprioara, veverita, mistretul, muflon, pisica salbatica ,vulpea rosie, jder, dintre
insectivore-ariciul, cartita, liliac si dintre rozatoare-soarece de padure.
Marea Neagra este deosebit de complexa mai ales in ceea ce priveste originea ei.
Originalitatea ei consta in faptul ca, datorita lipsei curentilor verticali, este lipsita de viata in
adancimi. Unele specii sunt relicve din vechea mare sarmatica, circa 35%. Printre acestea se numara
guvizii, unele specii de ace de mare si unele scoici de mal. Cele mai multe specii de animale (60%
din fauna actuala) sunt venite din Mediterana, dupa ruperea Bosforului. Lista acestora cuprinde
pesti, viermi, scoici, crabi. Restul de 5% din faun este format din animale de apa dulce venite de pe
rauri si adaptate noilor conditii de viata marina. O valoroasa fauna piscicola de mare importanta
economica o constituie pestii migratori care in anumite perioade ale anului parasesc Marea Neagra
si intra pentru reproducere in Dunare. Asa sunt: scrumbia, palamida, zarganul, hamsia, barbunii si cu
deosebire sturionii (morunul, nisetrul, pastruga) care dau cunoscutele icre negre. In Marea Neagra
mai traieste si o specie de rechin care ajunge pana la 1,70 metri lungime, traind in adanc pana la 70
metri. Intre mamifere mentionam delfinul care poate trece de 3 metri lungime, si o greutate pana la
300 kilograme.
In regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit in
oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla pe malul stang al Vaii
Casimcea, in dreptul satului Cheia, acolo unde se gaseste Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o
suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora.
Dunele litorale de la Agigea - la 8 km sud de Constanta, este o rezervatie naturala de dune
marine reprezentata de un platou de 8-10 km format din depunerea continua a nisipului, rezervatie
floristica in cadrul caruia se dezvolta cca 120 de specii de plante caracteristice litoralului romanesc
al Marii Negre.
Canaraua Fetii - la sud de Oltina, este o rezervatie faunistica.

Padurea Hagieni este o rezervatie forestiera intre Hagieni si Albesti. Datorita frumusetii
peisajului si a curiozitatilor sale floristice si faunistice: broasca testoasa uriasa, numeroase specii de
paienjeni, este un punct de atractie pentru numerosi vizitatori.
Canalele de la Harsova este o rezervatie geologica si paleontologica, unde traieste un sarpe
urias de tip piton.
Pesterile de la Gurile Dobrogei sunt o rezervatie complexa (speologica, paleontologica,
geologica, faunistica), situata langa comunele Limanu si Targutor, formata din trei pesteri (Limanu,
Liloiecilor si La Adam, renumita prin bogata fauna cuaternara), unde intalnim mari colonii de lilieci.
Alte rezervatii pe teritoriul judetului sunt:
Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari (rezervatii paleontologice si geologice),
Cernavod si Reciful de la Topalu, Lacul Techirghiol, Rezervatia Fantanita-Murfatlar (rezervatie
floristica la 1 km sud de podgoria Murfatlar)
Se poate concluziona ca judetul Constanta prezinta un invelis de vegetatie si fauna format pe
un colorit foarte variat. Caracteristic vegetatiei de aici, cu influente pontice premarine si
mediteraneene, este invelisul de stepa unde intrepatrunde invelisul de silvostepa si padure, iar
formatiile componente sunt suprapuse unor relicve din cele mai vechi timpuri pleistocen si holocen.
Aici se intalnesc unele specii de flora mediteraneen, specifice acestei zone.
In ceea ce priveste fauna, se poate spune ca aceasta este foarte variata, aici traind toate
speciile de fauna, mamifere, rozatoare, pasari, pesti. Specific judetului Constanta este existenta unor
specii de pesti, relicve din vechea mare sarmatica, printre care se numara si binecunoscutii pesti de
icre negre.
Referitor la rezervatiile naturale din judetul Constanta, ele impresioneaza prin frumusetea
peisajului si prin curiozitatile de flora si fauna existente aici. Cele mai multe din rezervatii sunt
incluse in diferite circuite turistice, ele atragand prin coloritul lor deosebit, astfel vegetatia, flora si
fauna de aici aduc un plus la valorificarea turistica a acestui judet.
Harta turistica a Constantei
sursa-www. Infolitoral.ro
2.2. RESURSELE ANTROPICE ALE JUDETULUI
Constanta este cel mai mare si mai frumos oras al litoralului nostru, port maritim, important
centru balnear. Orasul este asezat aproximativ la jumatatea distantei dintre extremitatile litoralului
romanesc si in acelasi timp la jumatatea distantei dintre cele doua mari porturi ale Marii Negre,
Odesa si Istanbul.
Asezarea orasului pe locul care-l ocupa acum a fost legata de la inceput de orientarea liniei
tarmului. Intr-adevar, in dreptul Constantei, litoralul sufera o puternica inflexiune, arcuita, cu
concavitatea spre est, care incepe de la capul Midia, din dreptul lacului Tasaul pana la capul sudic al
lacului Suitghiol.
Intemeietorii vechiului Tomis au fost ionienii din Milet. Ei s-au fixat aici inca din secolul VI
i.e.n., apreciind atat pozitia golfului natural cat si frumusetile imprejurimilor. Tomisul avea rolul
unui mic port comercial, si constituia un punct de escala pentru navele grecesti, care se indreptau
spre litoralul nordic al Marii Negre. Probabil ca la inceput a fost un simplu emporion, dependent
de Histria, ea insasi de aceeasi origine milesiana. Stiri sigure despre istoria cetatii Tomis avem abia
din secolul al II-lea i.e.n., cand, pentru ocuparea ei, izbucneste un conflict intre Bizant si Callatis.
Tomisul atinge apogeul infloririi sale in epoca romana, dar migratiile popoarelor si desele razboaie ii
grabesc decadenta, trec pe rand gotii, gepizii, dar la sfarsitul secolului VI, avarii nimicesc complet
vestita metropola a Pontului.
Toate incercarile de reactivare a comertului la Tomis, in epoca bizantina, nu reusesc sa
dezmorteasca cetatea. Genovezii sunt ultimii se pare care ii mai dau o licarire de viata. Catre
sfarsitul stapanirii bizantine, unele izvoare vorbesc de un contur comercial genovez, de un chei
construit tot de acestia, si de farul care dormiteaza si astazi pe marginea falezei.
Numele actual al orasului Constanta provine de la denumirea data de imparatul bizantin
Constantin cel Mare unui vicus (sat), din apropierea Tomisului. I se spunea pe atunci
Constantiana, si este mentionat de Constantin Porfirogenetul in geografia sa politica de
Thematibus. Un nume mai apropiat de cel de astazi este inscris in harta topografica a lui Sutter
(1690)- Constanta, iar in harta Marii Negre a lui Taitbout de Marigni (1830), apare numele de
astazi- Constanta.
Dupa 1950 Constanta devine un oras mare, modern. Portul Constanta dispune de un intreg
complex de constructii portuare, docuri masive si silozuri de mare capacitate.
O plimbare prin zona veche, peninsulara a orasului ne dezvaluie cladiri, care ii dau un
farmec pitoresc, cladiri care poarta amprenta stilului Art Nouveau sau a celui modern romanesc, cu
influente ornamentale arabe si turcesti. Edificatoare sunt casele de pe bulevardul Elisabeta, pe
faleza, dintre care se remarca cea in care se afla Consulatul Republicii Chineze, cladirea Teatrului
Elpis- in prezent Teatrul de Papusi, cladirea vechii prefecturi si cladirea fostei resedinte regalefostul sediul al Tribunalului Judetean.
O incursiune interesanta poate fi facuta in zona veche a portului Constanta, unde pot fi
admirate cladirea Bursei Marine, construita intre 1910-1915, silozurile de cereale, a caror
constructie a durat din 1899 pana in 1909, sau gara maritima situata la dana 11, realizata si ea la
inceputul secolului.
Nu trebuie uitat impunatorul far din incinta
portului Constanta, montat intr-un turn de piatra, cu o
inaltime de 12,75 m deasupra nivelului marii. Farul este
decorat cu basorelieful regelui Carol I, cel care, la 27
septembrie
1909,
inaugurat
deschiderea
portului
Constanta, precum si o placa cu inscriptia: Portul

Constanta, marit si aparat de valurile marii sub domnia Regelui Carol I. O mentiune aparte merita
noul far, construit in anul 1965 in zona de intrare in Port (poarta 4) .
In municipiul Constanta se poate admira Edificiul
roman cu mozaic, descoperit in 1959, este situat in piata

Ovidiu, fiind un complex vast care, in antichitate, facea
legatura intre orasul antic si cel al portului. Inaltat in secolul
al IV-lea, edificiul era grandios, intinzandu-se pe o suprafata
de 2000 metri patrati. O parte a edificiului este reprezentata de pavimentul cu mozaic, cu
modele ornamentale de valoare artistica unica, decoruri din marmura alba si colorata, precum si
marturii arheologice ale obiceiurilor comerciale din aceea perioada.
Termele romane (B-dul. Marinarilor- pe faleza de vest, in zona peninsulara, spre intrarea spre
Poarta nr.1, in portul Constanta)- au fost ridicate in acelasi timp cu Edificiul Roman, fiind aduse
la lumina zilei doar 300 metri patrati din baile publice ale orasului antic Tomis.
Zidul de incinta al cetatii Tomis- descoperit de arheologul Vasile Parvan, leaga faleza de est cu
cea de vest, fiind prevazuta cu turnuri si bastioane. O parte din zid este vizibila si in prezent de
pe Bulevardul Ferdinand, unde se afla si parcul arheologic. Aici se afla expus un ansamblu de
piese arheologice care amintesc de perioada infloritoare a ocupatiei romane. La marginea
parcului o harta lucrata in ceramica prezinta ansamblul cetatilor Dobrogei care existau in
perioada romana.
Mormantul pictat ( in vecinatatea colegiului national Mircea cel Batran) este cea mai noua
descoperire arheologica (1988), avand o valoare deosebita prin picturile ce dateaza din secolul al
IV-lea d. Hr. si paseste pana in zilele noastre (nu este inclus in circuitul turistic fiind in
restaurare).
Bazilicile antice (b-dul Marinarilor, in zona peninsulara), in
numar de cinci, dateaza din secolul al V-lea d.Hr. si impresionaza

prin frumusetea picturilor murale.
Catedrala ortodox Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Str.
Muzeelor. Este o constructie ridicata dupa planurile arhitectului Ion

Mincu intre 1883-1885. In interiorul sau se afla doua jilturi artistic
lucrate. Constructia, in stil greco-roman, din caramida presata, impune prin monumentalitatea
fatadei si prin turnul inalt de 35 m.
Moscheea Mare - se afla in imediata apropiere a Pietei Ovidiu,
a fost cladita in anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a

carui inaltime atinge 50 m, si cupola cladirii au fost construite din
beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scarilor s-a folosit
calcarul de Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus
marmura neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura interioara,
in care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si rosu.
Monument original ridicat la inceputul secolului XX, se remarca prin
imbinarea elementelor bizantine cu cele romanesti. Este principalul
edificiu al populatiei musulmane din Constanta, stilul arhitectonic in care este construit fiind
unic in Dobrogea. Moscheea adaposteste cel mai mare covor oriental din Romania, care a
apartinut sultanului Abdul Hamid.
Geamia Hunchair (B-dul Tomis, in zona peninsulara).
Construita intre anii 1867-1868 sub domnia sultanului Abdul

Azis, edificiul se remarca prin originalitatea arhitecturii, in stil
maur, care respecta forma originala a asezamintelor de
rugaciune ale musulmanilor. Mineratul sau are o inaltime de 24
metri, iar interiorul geamiei mai pastreaza inca urmele ornamentilor
specific orientale
Bustul lui Mihai Eminescu, Bd. 16 Februarie, amplasata pe faleza
Cazinoului. A fost realizat de sculptorul Oscar Han in anul 1930; a fost

montat in apropiere de malul marii, asa cum si-a dorit-o chiar poetul, in
celebra sa poezie Mai am un singur dor. A fost inaugurata la 15 august
1934. Pe soclu se profileaza chipul statuar al muzei Caliope.
Farul genovez ( strada Remus Opreanu) a fost ridicat de catre compania Danubius and the
Black Sea intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor genovezi care au frecventat zona
noastra in secolul al XIII-lea. Inalt de 8 metri, farul are o baza hexagonala, in varful sau fiind
asezata o cupola metalica.
Vila Sutu ( Str. Marc Aureliu), situata pe malul
marii, vila, care a apartinut numismatului Mihail Sutu,

impresioneaza prin frumusetea stilului sau neomaur,
de la inaltimea sa putand fi admirat intreg portul
Tomis .
Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul
Sf. Maria, Str. Callatis nr.1. Cladirea a fost construita

in 1880, functionand ca scoala armeana in anul 1940.
Clopotnita si modificarile interioare confera cladirii
aspectul tipic al arhitecturii traditionale armene.
Muzeul de arta populara (b-dul Tomis nr. 32)
- cuprinde peste 16.000 de exponate din colectia

populara, caracteristica intregii tari - in special
icoane, tesaturi, ceramica, port popular, obiecte de
podoaba, ustensile casnice.
Muzeul Ion Jalea (str. Arhipescopiei nr.13) -
are expuse peste 100 de lucrari de sculptura si

grafica, in cea mai mare parte semnate de artistul plastic Ion Jalea. Artist dobrogean, Ion Jalea a
fost influentat in opera sa de motive biblice, istorie si mitologie.
Expozitia Din bogatiile si frumusetile
Oceanului
planetar
(b-dul
Mamaia
nr.225)
adaposteste o colectie de fauna si flora atat din

Marea Neagra, cat si din alte mari ale lumii. Un loc
aparte este rezervat unor curiozitati acvatice: cea mai
mare scoica de pe glob, scheletul unei balene
ucigase, homarii uriasi, paianjeni de mare, crabi exotici.
Casa cu lei ( str. Nicolae Titulescu), situata in partea
peninsulara a orasului Constanta, a fost ridicata intre 1895-1898.

Imbinand elementele preromantice cu cele genoveze, cladirea
incanta privirea cu cele patru coloane pe care sunt sculptati patru lei impunatori. De-a lungul
timpului, Casa cu lei a avut mai multi proprietari, iar in 1930, elegantele ei saloane au gazduit
sediul Lojii Masonice din Constanta.
Sinagoga Comunitatii Evreilor ( str. CA Rosetti nr 2)- situata in cartierul vechi al orasului,
aminteste de atmosfera sfarsitului de secol XIX, fiind un
exemplu de arta neogotica.
Teatrul Ovidiu ( str Mircea cel Batrin) - cladirea
gazduieste trei institutii de cultura: Teatrul Dramatic,

Filarmonica Marea Neagra, Opera Constanta, se afla in
centrul orasului intr-un frumos parc, strajuit de grupul
statuar Faun si Nimfa conceput de sculptorul Constantin
Baroschi.
Cazinoul- construit la inceputul secolului
XX (1910) de catre arhitecti francezi, in stil

secession; cladirea a ramas un simbol al
orasului Constanta. De-a lungul timpului,
Cazinoul nu s-a indepartat de menirea sa, fiind
renumit in Europa
pentru jocurile sale de noroc. In timpul
primului razboi mondial cladirea a fost bombardata si transformata in spital militar. In prezent
restaurantul Cazino, cu arhitectura sa somptuoasa, cu ornamentele elegante si cu vederea la
mare, este un loc ideal pentru celebrarea evenimentelor speciale, sau pentru organizarea de
cocteiluri si seri festive.
Biserica
romano- catolica Sfantul Anton - Str. N. Titulescu. Constructie in stil romanic, ridicata in 1937,
dupa planurile arhitectului Romano de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce dateaza din
1885. Ea a fost realizata din caramida rosie aparenta si
are un turn patrat.
Biserica greaca Schimbarea la Fata , la intersectia
dintre Str. Mircea cel Batran cu Str. Aristide Karatzali. A

fost construita intre anii 1863 si 1865, cu contributia
coloniei grecesti din oras, care a primit aprobarea
sultanului Abdul Azis pentru construirea ei. Biserica are un mic turn in partea dreapta a
acoperisului; scarile si pavimentul au fost lucrate in marmura adusa din Grecia.
Muzeul Marinei Romane Constanta - Str.
Traian nr. 53. Orar: 1 mai 1 septembrie marti duminica 10 18, 1 septembrie - 1 mai marti duminica 09 17. S-a deschis la 3 august 1969, in
fostul local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a
panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei
Romane are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national. Prezinta istoria marinei
militare si comerciale romanesti, de la simpla luntre cioplita in trunchi de copac, pana la navele
moderne de astazi.
Muzeu de Arta Constanta (situat pe Bulevardul Tomis numaru l84). Infiintat in 1961, Muzeul
de Arta Constanta detine valoroase lucrari de pictura, sculptura si grafica, ale artistilor nostri de
frunte (Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba).
Patrimoniul muzeului este organizat cronologic si cuprinde arta romaneasca moderna si
contemporana, de la finele veacului

trecut pana in prezent.
Muzeul de arheologie (situat in piata Ovidiu, in zona peninsulara). Constanta prezinta cele mai
de seama valori de cultura materiala si spirituala din vechiul Tomis, si numeroase altele
descoperite pe teritoriul Dobrogei. In curtea muzeului sunt expuse sarcofagii datand din sec. IIII, capitele, baze si trunchiuri de coloane, arhitrave, etc. In salile muzeului pot fi vazute
remarcabile piese neolitice din culturile Hamangia si Gumelnita, numeroase obiecte agricole din
perioada sclavagista, amfore greco-romane, monede, obiecte folosite in comert etc. De
asemenea, sunt prezentate fragmente de monumente de arhitectura, statuete de Tanagra
descoperite la Callatis, lucrari de arta. Numeroase sunt statuile reprezentand diferite divinitati,
printre care amintim: zeita Tyche (Fortuna), zeul Pontos, zeita Hecate, Dionysos, Hermes,
Mithras si reliefuri reprezentandu-l pe cavalerul trac. O impresie deosebita produce asupra
vizitatorului sarpele Glycon, o splendida reprezentare in marmura a unui animal fantastic cu trup
de sarpe si bot de mamifer. In muzeu sunt prezentate, de asemenea, numeroase piese ilustrand
perioade de la inceputul feudalismului in Dobrogea, vestigii descoperite la Murfatlar, Castelu,
Dinogetia, Limanu, Harsova, Marleanu, Rasova etc. Muzeul are un lapidariu si o bogata colectie
numismatica cu piese de mare valoare, cum sunt monede ce au gravate figuri de regi sciti, unice
in lume.
Delfinariul (b-ul Mamaia nr. 225) -situat pe
malul lacului Tabacariei, Delfinariul adaposteste

cele trei specii de delfini din Marea Neagra, apa din
bazinul in care sunt ingrijiti fiind luata direct din
mare. Alaturi de delfinariu, a fost amenajata o
expozitie de pasari, precum si o microrezervatie de
animale care gazduieste specii din Delta Dunarii.
Planetariu
este
situat
in
vecinatatea
delfinariului, este dotat cu un observator astronomic si o statie de observatii solare.
Acvariul ( b-dul Elisabeta nr. 2) cuprinde familii de pesti din reteaua hidrografica a Dobrogei
si anume: din Delta Dunarii,
exemplare din Marea Neagra,
specii din lacurile litorale.
Un loc care nu trebuie uitat
de turisti este Portul turistic

Tomis.
Aici
se
organizeaza
croaziere pe mare, cei pasionati

de
gastronomie
preparate
pot
servi
specifice
la
restaurantele pescaresti de pe
faleza. Pe timpul verii acesta este locul de desfasurare a numeroase concerte de muzica rock,
precum si a minunatelor Serbari ale Marii, care timp de cateva zile transforma zona portului
intr-un adevarat loc de sarbatoare. Portul turistic Tomis este locul in care Camera de Comert,
Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta organizeaza anual, in perioada sezo-nului estival,
Targul national Tomis Yacht- singurul targ specializat de ambarcatiuni de agrement din
Romania. Cluburile nautice din statiunile Mamaia, Neptun si Eforie Nord dau turistilor
posibilitatea practicarii sporturilor de apa- schi nautic, windsurf, inchirierea de echipamente

nautice, hidrobiciclete, yole.
Stravechiul Callatis, cu o vechime de peste 2000 de ani, actual municipiul Mangalia are o
populatie de 45000 locuitori. Localitatea este si statiune balneoclimaterica permanenta, aflandu-se
pe aceeasi latitudine cu renumitele localitati Nisa, Monaco, San Remo. Mangalia, al carui nume
deriva din bizantinul Pangalia si inseamna cea mai frumoasa, s-a dezvoltat dupa cel de-al doilea
razboi mondial. Orasul - cetate antica- este totodata si un punct de atractie istoric, datorita vestigiilor
sale: Bazilica de tip sirian, descoperita in 1959, necropola romano-bizantina, ruinele cetatii Callatis (
sec. VII i Hr.), geamia Esmahan Sultan ( sec. VII i. Hr.), Muzeul de arheologie Callatis
adaposteste, de asemenea, o importanta colectie de amfore si sculpturi, precum si fragmente de
sarcofage din epoca elenistica.
Herghelia de la Mangalia ( 3 km. distanta la nord de municipiul Mangalia) este un loc care
nu trebuie ocolit de turisti. Aici se afla un centru hipic unde pot fi admirate frumoasele exemplare de
cai arabi si pur sange arab. Herghelia nu este doar un punct de atractie turistica dar si centru de
agrement, dispunand de un hipodrom care permite initierea in arta echitatiei.
Localitatea Limanu, aflata la 9 km. sud de Mangalia, se remarca prin Pestera Limanu,
declarata rezervatie speologica ( nu este inclusa in circuitul turistic).
Municipiul Medgidia, este un important punct feroviar si rutier al regiunii, avand o
populatie de 46.000 mii locuitori. Cunoscut ca important targ al negustorilor de cereale de la
mijlocul secolului al XIX-lea, orasul a cunoscut o dezvoltare mai ampla dupa cel de-al II-lea razboi
mondial. Constructia canalului Dunare - Marea Neagra a contribuit la aceasta dezvoltare, orasul
devenind un port de tranzit. In localitate poate fii vizitat Muzeul de Arta, care prin lucrarile sale
expuse, realizeaza o trecere in revista a peisajului dobrogean. Se remarca sala renumitului artist
Lucian Grigorescu, nascut in acest oras. Spiritul artistic al orasului strabate si din ansamblul de
opere de ceramica ce impanzesc strazile, aceasta miscare artistica fiind initiata in anii 1970 prin
organizarea Taberei de Creatie de la Medgidia, care a adus orasului 50 de opere de ceramica.
Medgidia se mandreste de asemenea, cu un modern stadion cu o capacitate de 40.000 de locuri.
Nu departe de oras, la Mircea Voda (10 km.) se afla urmele unui castru roman, iar la Castelu
(8 km), a fost descoperita o necropola feudala.
Oras port, situat la 60 km. de Constanta, Cernavoda este o localitate bogata in vestigii
istorice. Intemeiat de geto-daci, orasul este mentionat pentru prima data sub numele de Axiopolis de
catre geograful Ptolomeu. Aici au fost facute primele descoperiri importante privind comuna
primitiva, si anume celebrele statuete de lut din epoca neolitica Ganditorul de la Cernavoda si
Femeia Sezand, apartinand culturii Hamangia. Dezvoltarea orasului a fost mult influentata de
constructia podului peste Dunare, in perioada 1890-1895 de catre marele inginer roman Anghel
Saligny.
Aflat in extremitatea de nord-vest a judetului Constanta, orasul Harsova este cunoscut din
antichitate sub numele de Carsium; cetatea a fost intemeiata in timpul imparatului Traian, in anul
103 d.Hr.. Din cetatea romana Carsium, declarata rezervatie arheologica se mai vad in prezent
temeliile a doua ziduri. Nu departe de oras se afla rezervatia geologica Canaralele de la Harsova,
un complex de calcare sub forma unor stanci impunatoare. Spre sud, in localitatea Topalu, la 25 km.
de Harsova, pot fi vizitate cateva obiective interesante: colectia de arta Dinu si Sevastita Vintila,
cu un patrimoniu de 228 de lucrari apartinand marilor pictori Theodor Aman, Lucian Grigorescu,
Octav Bancila, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady; sectia de sculptura de opere ale
unor sculptori renumiti: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Ion Jalea. Tot aici poate fi vazut si reciful de
la Topalu, un complex de corali datand din jurasic, ocrotit de lege.
Localitate istorica, situata in nord-vestul lacului de la care ii provine numele, statiunea
balneo-climaterica Techirghiol si-a sarbatorit in 1999 centenarul in activitate balneologica.
Beneficiind mai mult de briza de lac decat de cea a marii, statiunea Techirghiol s-a dezvoltat ca
urmare a proprietatilor curative ale apei lacului (bogata in cloruri de sodiu si magneziu) si ale
namolului sapropelic. Localitatea atrage mii de turisti anual si datorita Bisericii din Lemn construita
in secolul al XVIII-lea si pictata in stil simplu , specific taranesc. Situata in cadrul unui ansamblu de
chilii creeaza o atmosfera de manastire, cu pavilioane si camere.
Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte numeroase, variate si valoroase, o
parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice gasite pe teritoriul tarii noastre, de aceea, in
concluzie se pote afirma ca, turismul cultural din aceasta zona este un produs turistic foarte
important pentru valorificarea turistica a acestui judet.
2.3.TRASEE CULTURAL - TURISTICE IN DOBROGEA
1. CONSTANTA ADAMCLISI - PESTERA SFANTUL ANDREI - MANASTIREA DERVENT

(133 km. de-a lungul DN3)
Acest traseu ne poarta prin locuri pitoresti presarate cu marturii arheologice ale celor care au
trait pe aceste meleaguri si au lasat amprenta asupra istoriei si culturii romanilor. Traversand valea
Carasu, drumul trece pe langa Valul lui Traian, unul din cele trei valuri de aparare construite in
epoca feudala in aceasta zona, ducand pana la Basarabi. Este o zona cu o variata oferta: turistii pot
degusta vinurile din Podgoria Murfatlar, renumite in intreaga lume. La 24 km. de Constanta,
Murfatlar se bucura de un climat generos, care face posibila productia unor soiuri remarcabile de
vinuri- Chardoney, Pinot Gris, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Traminier, Riesling
Italian. Amplasat in mijlocul viilor, intr-un superb cadru natural, punctul turistic al Podgoriei ofera
turistilor momente de neuitat. Degustarea vinurilor si a mancarurilor traditionale este asociata
programelor artistice care reunesc interpreti de muzica populara din Dobrogea.
Cei interesati de curiozitatile naturii pot vizita Rezervatia naturala Fantanita-Murfatlar. Nu
trebuie uitat ansamblul rupestru de la Basarabi, un important monument arheologic ce atesta
prezenta crestinismului in Dobrogea inca din cele mai vechi timpuri. Ansamblul este format din
bisericute si cripte sapate in creta in secolele IX-XI d. Hr., fiind remarcabile prin multitudinea de
inscriptii cu caractere gotice, germanice, grecesti, slavone care atesta faptul ca alaturi de populatia
autohtona traiau si alte populatii crestine ( nu este inclus in circuitul turistic).
Cel mai important monument istoric in cadrul acestui traseu ramane insa Monumentul
Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Monumentul a fost ridicat intre anii 106-109 d.Hr. la comanda
imparatului Traian pentru a celebra victoria romanilor asupra dacilor, ramanand in istorie ca una
dintre cele mai sangeroase batalii.
Restaurat in intregime in anii 1970, monumentul se aseamana foarte bine Columnei lui
Traian de la Roma, istoricii presupunand ca ele au fost realizate de acelasi arhitect Apolodor din
Damasc. Monumentul este compus dintr-un soclu cilindric inalt de 30 m., format din 9 trepte, pe
care sunt reprezentate scene din luptele cu dacii si din viata militara romana. Soclul sustine o baza
hexagonala dublu etajata, cu doua parti componente: trunchiul, ornat cu sculpturi si statuia propriuzisa ce infatiseaza un costum de lupta roman, cu armura, platosa si coif. La baza piedestalului, trei
captivi daci sunt pusi sa priveasca trofeul, pentru a accentua inca o data victoria romanilor, mereu
insetati de putere manati de zeul razboiului Marte Razbunatorul, caruia i s-a dedicat
monumentul.
Considerat cronica in piatra a identitatii

poporului roman, monumentul de la Adamclisi
ramane una dintre cele mai importante marturii ale
istoriei neamului romanesc ce dainuie peste veacuri.
Cuvintele de pe altarul funerar din apropiere sunt
edificatoare: In amintirea barbatilor prea viteji, care
luptand pentru patrie, in razboiul cu dacii, s-au culcat
intru moarte.
Satul Adamclisi adaposteste Muzeul monu-mentului, unde sunt reunite obiecte variate,
provenite din sapaturile efectuate de-a lungul timpului. Tot in aceeasi zona se afla si ruinele Cetatii
Tropaeum Traiani, construita odata cu monumentul. Orasul ridicat la rangul de municipiu
cunoaste o dezvoltare infloritoare pana in anul 170 d.Hr., cand in urma atacurilor migratoare, este
distrus. In timpul imparatului Constantin cel Mare localitatea este reconstruita, devenind un
important centru religios, lucru dovedit de bazilicele crestine scoase la lumina. Atacurile avare din
secolele VI-VII vor duce orasul la ruina.
Ultimii ani de sapatura au scos la iveala zidul de incinta al cetatii, ce poate fi vazut de la
sosea, oferind turistilor o imagine de ansamblu.
Traseul se continua spre Ostrov, soseaua serpuieste printre dealuri acoperite de plantatii de
vita de vie, trecand dupa localitatea Baneasa pe langa rezervatia naturala Canaraua Fetii, deosebita
prin aspectul sau de canion, cu pereti calcarosi, adapostind specii rare de flora si fauna (se remarca
vulturul egiptean si broasca testoasa).
In dreptul localitatii Ion Corvin, drumul se
indreapta catre o padure de tei, care, inca de la intrare, ii
inconjoara pe cei veniti cu aerul misterios al locurilor pe
care le adaposteste. In inima muntelui, ascunsa de ochii
lumii, se afla Pestera Sfantului Apostol Andrei, locul in
care a sihastrit Sfantul Apostol Andrei, fratele lui Simion
Petru. Documentele istorice spun ca Sfantul Andrei a ajuns in Dobrogea in jurul anului 60 d.Hr.,
impreuna cu ucenicii sai si-a facut in stanca chilie si biserica. Considerata primul lacas de cult din
Romania, pestera este locul din care Apostolul Andrei a raspandit crestinismul catre romani. In
apropierea ei se gasesc si izvoarele cu apa cu care erau botezati stramosii nostri. Sfintita in 1942,
pestera a fost amenajata si a constituit pana la cel de-al II-lea razboi mondial locul a numeroase
slujbe religioase. Reactivarea manastirii a avut loc dupa 1990, importanta acestui loc considerat
sfant, facator de minuni, fiind din nou recunoscuta.
Intorcandu-ne in localitatea Ion Corvin,
traseul se continua spre localitatea Baneasa, lasa in
urma valea Dunarii intesata de ostroave si ajunge la
Manastirea
Dervent,
unul
dintre
lacasurile
religioase renumite ale Dobrogei. Este un alt loc in

care a propovaduit
Sfantul Apostol Andrei.
Denumirea de Dervent, care inseamna lagar i-a

fost data datorita faptului ca pe acele locuri exista o
garnizoana a romanilor.
Manastirea atrage mii de oameni datorita minunilor care se spune ca se petrec aici. Astfel,
istoria locului spune ca aici au fost decapitati trei ucenici ai apostolului, pe locul executiei crescand
trei cruci facatoare de minuni, la care oamenii vin sa-si caute alinare. Alte doua puncte de atractie
ale manastirii sunt icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, precum si un izvor al
tamaduirii, din care, spune legenda, curge o apa cu puteri miraculoase.
Traseul se termina cu centrul arheologic Pacuiu lui Soare, care din pacate, nu poate fi vizitat
de turisti datorita accesului dificil, dar reprezinta o zona cu importante marturii arheologice,
incepand din timpul daco-getilor, epoca feudalismului pana in timpul dominatiei otomane.
2. CONSTANTA-CHEILE DOBROGEI (E 60, DN 24, spre localitatea Targusor)
Desi un traseu scurt, este deosebit de pitoresc, strabatand valea raului Casimcea,
impresionand prin frumusetea peisajelor - dealuri carstice cu pesteri numeroase, cu o vegetatie si
fauna specific de stepa.
Incepand cu localitatea Mihail Kogalniceanu, unde se afla si aeroportul international cu
acelasi nume, de-a lungul soselei pana in localitatea Casimcea, se desfasoara frumoasele Chei ale
Dobrogei, cu rezervatii care impresioneaza prin varietatea vegetatiei si faunei. Localitatea Targusor
adaposteste rezervatia Gura Dobrogei, un obiectiv important din punct de vedere geologic,
biologic si speologic. Peisajele sunt de o frumusete rara - santuri naturale si chei brazdeaza malurile
abrupte ale vaii, pesteri sapate in calcar, precum La Adam si Pestera Liliecilor cu specii de
plante deosebite, dar si descoperiri arheologice importante, care atesta prezenta vietii omenesti pe
aceste meleaguri din timpuri foarte indepartate, inca din paleoliticul mijlociu (100.000-35.000 i.Hr.).
Masivul Cheia isi desfasoara cheile pe o lungime de 1,5 km. din localitatea cu acelasi nume pana la
Casimcea. Rezervatia este formata din calcare din perioada jurasicului, aici gasindu-se o fauna si
flora de interes deosebit.
Alaturi de frumusetile naturale, zona este presarata si cu numeroase urme arheologice, in
special gasite in pesterile presarate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vanat si chiar
urme osteologice ale tipului de oameni care populau aceasta zona in epoca preistorica.
Traseul se termina cu localitatea Pantelimon. Din Targusor, pe DJ 225, drumul duce spre
ruinele cetatii Ulmetum, unde istoricul Vasile Parvan a descoperit o serie de materiale arheologice
datand din secolul al II-lea d. Hr.
3.CONSTANTA- CETATEA HISTRIA (DN 2A pana la Ovidiu, DN 22 pana la Tariverde si
apoi DJ 226 A pana la cetatea Histria).
Acest traseu strabate Podisul Casimcei, trecand pe langa lagune si limane fluvio- maritime,
ceea ce ii confera un farmec deosebit. Retine atentia in mijlocul unui peisaj aparte Lacul Tasaul, la
35 km. distanta de Constanta, care pe o suprafata de peste 1.000 ha se intinde pana in apropierea
marii. Trecand de comuna Tariverde, un loc care merita vazut sunt Baile Nuntasi. Plajele intinse,
precum si namolul lacului Nuntasi, cu un continut ridicat de saruri minerale au dus la amenajarea
unui stabiliment balnear in aceasta zona, cu multe atractii turistice - pescuit, vanatoare, plimbari cu
ambarcatiuni pescaresti.
Drumul se continua spre Istria, unde, pe malul unui golf linistit, se afla ruinele cetatii Histria,
cel mai vechi oras din tara noastra. Pe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule
Istria, s-a ridicat in urma cu peste doua mii sase sute de ani vestitul oras Histria, intemeiat de
navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face
comert cu bastinasii geto-daci. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau
schimbate pe granele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor
ce existau odata pe aici, oferite de triburile locale. Histria (Istria in limba greaca - denumire luat de
la fluviul Istros = Dunarea) prospera si se dezvolta timp de opt secole. Asezarea, inconjurata de un
puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile erau
pavate cu piatra, iar institutiile de educatie fizic = gymnasion si cele cultural-artistice = museion
cunosteau forfota obisnuita locurilor de acest fel. Intre secolele I si
al III-lea e.n. se instaureaza puterea romana pe meleagurile
Dobrogei de azi. In aceasta perioada, in oras se construiesc temple
inchinate zeitatilor romane, terme (bai publice), cartiere ale
cetatenilor bogati cu case frumoase. Dar golful Halmyris, unde era
asezat orasul a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizand
iesirea la Marea Neagra. Cu tot neajunsul creat de lipsa
posibilitatilor de a mai face lesnicios negot pe mare, orasul cetate si-a mai prelungit existenta pana
in secolul al VI-lea. Cumplita invazie a avarilor, care distrug aproape in intregime cetatea, obliga pe
locuitori s-o paraseasca in cautarea unui loc mai ferit de primejdii. Incet, incet, Histria, a carei viata
mai palpaie ca o firava lumina se ruineaza; uitarea ii ingroapa
si numele si locul.
Dupa descoperirea ruinelor in 1914, numeroase
campanii de cercetari arheologice au scos la iveala vestigiile
Histriei si au permis totodata degajarea unei parti din cetate
pentru a face posibila vizitarea acesteia. Pavajul cu dale mari
de piatra al cetatii ne poarta pasii printre ruinele cartierelor de
altadata ale Histriei, din care sunt vizibile in prezent bucati de
ziduri, fragmente de coloane, socluri inscriptionate, urmele binecunoscutelor terme, pavate cu
mozaic, temeliile de calcar ale unui templu inchinat lui Zeus sau Afroditei, toate amintind de orasul
infloritor si prosper din antichitate.
Nu departe de cetate se afla amenajat muzeul cetatii, in care de-a lungul timpului au fost
reunite documentele arheologice cele mai importante provenite de la Histria - amfore grecesti,
inscriptii in limba latina, obiecte de podoaba, unelte si arme datand din epoca elena, apoi romana si
romano-bizantina.
In apropierea cetatii Histria se afla unul dintre cele mai frumoase ansamble lagunare din tara
- Complexul Razelm - Sinoe. Peisajele din aceasta zona sunt de o rara frumusete, lacurile
comunicand cu Marea Neagra prin Gura Portitei, un loc de mare incantare pentru turisti.
4. CONSTANTA - MANGALIA, TUR DE LITORAL
Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre, un pamant al
fagaduintei, ce se intinde in judetul Constanta pe o suprafata de 100 km.( din totalul de 244 km. ce
formeaza iesirea la mare a Romaniei). Intre Mamaia si Mangalia se intinde parca un singur oras, o
complexa statiune, adaugind splendorii sale contemporane acea captivanta metamorfoza a varstelor
traite. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate exceptionala etaleaza o salba de statiuni care
raspund tuturor varstelor si gusturilor.
Acest traseu este un prilej de a cunoaste litoralul romanesc, locurile sale de tratament, dar si
posibilitatile de distractie. Turul de litoral cuprinde o incursiune de o zi de-a lungul tarmului
romanesc al Marii Negre prin statiuni, incepand cu Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Neptun, Venus,
Jupiter, Saturn pana la Mangalia, fiecare cu farmecul sau specific. Pe parcursul excursiei turistii pot
servi pranzul pe terasa unuia dintre multele restaurante din statiuni sau ca alternativa se poate lua
vaporasul pe lacul Siutghiol din Mamaia, unde pot gusta preparate cu specific pescaresc. Nu in
ultimul rand, acest traseu include turul orasului Constanta, vizitandu-se Acvariul si Delfinariul,
precum si zona peninsulara a orasului, unde se afla Muzeul National de Istorie si Arheologie si
monumentele antice Edificiul Roman cu Mozaic, termele romane sau ruinele cetatii Tomis.
Specificul acestui univers pitoresc este dat de impletirea unei multitudini de factori (ambianta
deosebit de agreabila, eleganta si distinctia hotelurilor, posibilitati diverse de agrement, factori
curativi naturali) ce transforma statiunile in adevarate oaze de relaxare si sanatate.
Concluzionand, se poate afirma ca aceste trasee turistice au un potential turistic foarte mare,
deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potentialului turistic al judetului Constanta.
Insa ar trebui diversificarea unor trasee turistice care sa acopere tot teritoriul judetului, si amenajarea
acestor trasee pentru turisti.
Factorii naturali si intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare masura la atragerea
clientelei, care trebuie in continuare mentinuta si dezvoltata. Sporirea gradului de atractivitate a
obiectivelor tuirstice se poate mari, tinand cont de formele moderne si diversificate ale tratamentului
balnear, de conditiile si factorii naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de
actiuni recreative, satisfacerea gusturilor si preferintelor turistilor romani si straini. De asemenea, ar
trebui gasite, promovate si valorificate traditiile si creatiile populare specifice Dobrogei, care ar
conduce la captarea atentiei potentialilor turirsti romani si straini.
CAPITOLUL III :
BAZA TEHNICO - MATERIALA DIN JUDETUL CONSTANTA
3.1. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCTIUNI DE CAZARE
3.2. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCTIUNI ALIMENTATIE
46
50
3.3. SERVICII DE TRATAMENT SI AGREMENT
p 54
III. BAZA TEHNICO - MATERIALA

Valorificarea patrimoniului turistic al judetului Constanta implica in prealabil asigurarea
unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti.
In esenta, imbinarea acestor elemente are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele
destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.
Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat de interes turistic, potentialul sau turistic trebuie
sa raspunda la doua cerinte esentiale:
-sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice,
cultural-artistice etc.)
-sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati
comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente, intr-un cuvant de baz materiala si de
infrastructura necesara pentru a facilita activitatile turistice.
Desfasurarea activitatilor turistice la nivelul exigentelor contemporane si in pas cu mutatiile
in perspectiva ale volumului si intensitatii cererii turistice interne si internationale nu se pot realiza,
prin urmare, fara existenta unei baze materiale turistice si a unei infrastructuri tehnice si sociale
adecvate, menite sa puna in valoare resursele turistice naturale si antropice de care dispune un
teritoriu. In general, motivatiile turistice sunt subiective si deci foarte diferentiate; preferintele si
mai ales atitudinile turistilor fata de ofertele agentilor economici difera chiar in cadrul unei anumite
tipologii de clientela. Din aceasta cauza, resursele naturale si cele antropice pot participa in cele mai
diverse combinatii posibile la conceperea unui produs turistic si, in consecinta, la promovarea
calatoriilor turistice. Managementul firmelor turistice isi formuleaza obiectivele de profitabilitate
pornind tocmai de la acest considerent prioritar: asigurarea continuitatii fluxurilor turistice in
arealele in care isi desfasoara activitatea. Pe baza acestor criterii pot fi mai usor intelese si
preocuparile pentru evaluarea atenta a patrimoniului turistic, confruntat cu preferintele clientelei.
3.1. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCTIUNI DE CAZARE
Legatura dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de profunzime si se

desfasoara in ambele sensuri. Pe de-o parte, industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei
turistice si, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de exigenta unor spatii de
cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea si varietatea prestatiilor oferite.
Intr-o localitate, statiune, turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca exista
suficiente posibilitati de cazare si odihn a vizitatorilor. De aceea, dintre formele de baza tehnicomateriala, capacitatile de cazare conditioneaza poate in cea mai mare masura volumul activitatii
turistice, desi anumite categorii de vizitatori sositi intr-o statiune nu recurg la serviciile obiectivelor
de cazare.
Capacitatile de cazare raman elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico - materiale a
turismului si pentru considerentul ca celelalte elemente ale bazei materiale indeplinesc functii mult
mai eterogene si deci participa cu ponderi relativ oscilante la incasarile provenite din activitatea
turistica.
In general, prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care asigura
innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate,
diferentiate in functie de gradul de confort oferit pe perioada de an (sezonaliatea) in care sunt
solicitate. Capacitatile de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care, in
vederea asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de adapostire
(innoptare), indeplinind, dupa caz, si alte functii caracteristice odihnei in domiciliu temporar
(alimentatie, agrement, igiena).
Aplicarea unor studii de fezabilitate pentru determinarea cat mai exacta a investitiilor
necesare dezvoltarii bazei materiale de cazare, a capacitatii de primire a fiecarui obiectiv in parte, a
gradului de confort preconizat si, mai cu seama, a esalonarii in timp a realizarii obiectivelor
prevazute a se executa, necesita ca o prima conditie pregatitoare cunoasterea exacta a specificului
pietei turistice si a previziunilor de dezvoltare a circulatiei turistice, urmand ca, pe baza lor, sa fie
definite obiectivele de cazare in cadrul cresterilor solicitate de dezvoltarea ansamblului activitatii
turistice, pe baza strategiilor de dezvoltare a fiecarei statiuni in parte.
Aprecierile privind politica investitiilor trebuie sa se bazeze pe tendintele de lunga durata
ale dezvoltarii economice, in general, si ale dezvoltarii circulatiei turistice, in particular.
In cadrul statiunilor de pe litoralul Marii Negre , ponderea cea mai mare in reteaua de cazare
o detine hotelul, unitate formata dintr-o cladire sau un ansamblu de cladiri, care asigura cazarea in
camere special amenajate corespunzator dotate. Hotelul ofera, de asemenea posibilitatea de servire a
mesei, posibilitatea de distractie, si pune la dispozitia turistilor o gama larga sau mai restransa de
servicii.
Unitatile de pe litoral sunt constituite din constructii arhitectonice moderne, amplasate cat
mai aproape de plaja, avand in majoritate 6 nivele ( P+5). Exista, de asemenea, intr-o proportie mai
mica, ansambluri hoteliere cu 15 nivele (P+14). Indiferent de numarul nivelelor, unitatile hoteliere
detin in majoritate circa 600-650 de locuri amplasate in camere cu 2 paturi si mai rar cu 3 paturi. La
parter, unitatile de 6 nivele sunt dotate cu doua unitati de alimentatie publica, iar la fiecare cap de
hotel, un bar de zi si un bar bufet.
Oferta de hoteluri, pe litoralul romanesc este mare, existand hoteluri de la 5 stele (Palm
Beach, Scandinavia din Mamaia) , de 4 stele (Palas, Yaki, Majestic, Savoi -Mamaia, BritaniaEforie Nord), 3 stele (Hora - Saturn, Doina - Neptun), si de 2 stele (Arad, Crisana- Olimp,
Siret, National- Mamaia).
Urmatoarea forma de cazare, ca pondere este constituita din campinguri si sate de vacanta.
Acestea au fost infiintate si s-au dezvoltat ca urmare a avantului ce l-a luat turismul neorganizat si
cel semiorganizat. Ca forma de cazare complementara a reusit sa satisfaca in buna masura cererile
individuale sau de grup ale turistilor posesori de autovehicule, adepti ai unui contact cat mai direct
cu natura si ai unui program cat mai rigid. Practica a demonstrat ca aceste spatii de cazare sunt
foarte solicitate, ele fiind in prezent insuficiente in varf de sezon, nereusind sa satisfaca pe deplin
cererea existenta.
Vilele si casutele constituie o forma complementara, mai putin utilizata pe litoral. Acestea
sunt amplasate izolat sau grupate sub forma satului de vacanta, constituind o forma intermediara, din
punct de vedere al confortului, intre hotel si camping.
Unul dintre avantajele economice ale formei de cazare principale, hotelul, este coeficientul
de utilizare a capacitatii.
Acest coeficient indica gradul de ocupare a unitatii hoteliere intr-o perioada determinata, de
obicei un an calendaristic sau un sezon turistic. Hotelul are cel mai ridicat si constant coeficient de
utilizare. Aceasta se datoreaza, in primul rand faptului ca el ofera cel mai ridicat grad de confort
posibilitatii de cazare in tot timpul sezonului, indiferent de starea vremii, iar ca numar de turisti
cazati in aceeasi perioada de timp detine ponderea cea mai mare.
Unitatile hoteliere de pe litoral se caracterizeaza prin faptul ca ele functioneaza sau pot
functiona intreaga perioada a sezonului estival, dar numai cel mult patru luni dintr-un an
calendaristic. Din cauza acestui fapt ele sufera o uzura exagerata, ceea ce conduce la cheltuieli
suplimentare pentru intretinere, la mentinerea unui personal insuficient utilizat, la degradarea
prematura a constructiei si instalatiilor aferente.
Cu toate acestea, hotelul ramane singura forma de cazare capabila sa preia un numar masiv
de turisti, mai ales in varful sezonului, cand afluenta turistica este maxima.
Casutele si vilele sunt folosite aproximativ in aceeasi perioada ca si hotelurile, dar au un
coeficient de utilizare mai mic. Fata de forma principala de cazare, ele se deosebesc si prin tarife
mai mici practicate.
Campingul, ca forma complementara de cazare, are cel mai mic coeficient de utilizare. Din
practica s-a constatat ca un teren de campare este ocupat in intregime o perioada mult mai scurta de
timp fata de hoteluri si chiar fata de vile si casute. El este solicitat mai mult in varf de sezon, cand
timpul este calduros si nu sunt ploi. Din punct de vedere administrativ si organizatoric, campingul
este ultimul deschis si primul inchis in timpul unui sezon estival, fata de celelalte forme de cazare.
Avantajul de baza al campingului este acela ca necesita cheltuieli mai mici pentru amplasare si
intretinere, se exploateaza usor si completeaza cererea de locuri de cazare, mai ales in cazul
turismului neorganizat.
Experienta de pe litoral a aratat ca terenurile de campare existente sunt insuficiente in varf de
sezon si, de multe ori, stau nefolosite spre sfarsitul sezonului. Ar fi necesar sa existe posibilitati de
completare a spatiilor de cazare in varf de sezon prin folosirea complexa a unor terenuri pregatite in
prealabil.
Tinand seama ca aceasta forma de cazare se dezvolta din ce in ce mai mult, este necesar a se
investi fonduri pentru amenajarea unor noi si variate forme de campare, capabile sa satisfaca cererea
prezenta si viitoare, avand in vedere faptul ca orientarea dinamicii dezvoltarii infrastructurii se
fundamenteaza pe necesitatea cresterii functionalitatii acesteia.
In ultimii ani evolutia capacitatii de cazare si a numarului de unitati de cazare a evoluat

astfel:
Sursa Institutul
national de
statistica,
directia
judeteana de
statistica
Constanta
Din
graficul de mai
sus se poate observa o crestere a numarului de unitati cu peste 152 de unitati din anul 2003 pana in
2006, si de asemenea se observa o crestere constanta a capacitatii de cazare cu peste 1.601 de locuri,
din anul 2003 pana in anul 2006.
Privitor la capacitatea de cazare in functie de tipul de unitati, cea mai mare capacitate de
cazare o are hotelul, numarul acestora crescand cu 27 unitati, de la 271 (2003) la 331 (2006), si peste
75.000 locuri de cazare. Cea mai mica capacitate de cazare o are motelul, numarul acestora
ramanand constant in ultimii ani, cu 3 unitati, si 78 locuri de cazare.
Analizind capacitatea de cazare in functie de forma de proprietate, se observa ca proprietatea
privata are cea mai mare capacitate de cazare, cu peste 450 de unitati si aproape 55.000 locuri de
cazare, numarul acestora crescand in ultimii ani. Cea mai mica capacitate de cazare o are forma de
proprietate cooperatista, numarul acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 14 unitati si 780 de
locuri cazare.
In ceea ce priveste capacitatea de cazare a judetului Constanta, pe localitati, cea mai mare
capacitate de cazare o are statiunea Mamaia, numarul unitatilor de cazare aici a crescut in ultimii
ani, astfel crescand si numarul de locuri, in prezent aici se pot caza peste 25.000 turisti. Cea mai
mica capacitate de cazare se inregistreaza in localitatea Valul lui Traian, numarul unitatilor de aici
fiind constant in ultimi ani - 1 unitate cu 16 locuri de cazare.
In concluzie, se observa ca serviciile de cazare din judetul Constanta s-au dezvoltat si

diversificat, ceea ce inseamna si dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate, cu
dotari corespunzatoare, care ofera turistilor conditii optime si indeplinesc dupa caz si alte functii.
Insa serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de prestanta acestora, de
organizarea muncii in unitatile hoteliere. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, echiparea
lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele turistilor, ca si
numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire influenteaza negativ calitatea prestatiei turistice si,
prin intermediul acesteia, dimensiunile circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a
patrimoniului.
3.2. STRUCTURI TURISTICE CU FUNCTIUNI DE ALIMENTATIE PUBLICA
Alimentatia publica este o componenta de baza a servirii turistice, incadrandu-se in grupa
serviciilor de baza. Dupa cazare, hrana reprezinta prima necesitate a turistului. Dinamica alimentatiei publice este din ce in ce mai mult pusa in legatura cu evolutia dimensiunilor circulatiei
turistice. Dezvoltarea turismului intern si international, perspectivele ce se contureaza in aceasta
privinta au impus sporirea preocuparilor menite sa asigure alinierea dinamicii serviciilor de hrana la
aceea a volumului si exigentelor cererii. Sectorului de alimentatie publica ii revine sarcina de a
asigura ansamblul conditiilor necesare pentru ca turistul sa-si poata procura hrana necesara pe tot
parcursul calatoriei sau numai a sejurului. El are menirea sa organizeze productia proprie din
preparate culinare si sa asigure servirea consumatorilor in cele mai bune conditii. Complexurile de
hoteluri si restaurante, structuri organizatorice frecvent intalnite pe litoral, confirma tendinta de
asociere a actvitatii de hrana cu aceea de cazare si implicit de turism.
Dezvoltarea retelei de unitati, modernizarea si diversificarea acesteia, cresterea ponderii
productiei proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ al servirii sunt cateva
din coordonatele ce caracterizeaza dinamica alimentatiei publice. Reteaua de alimentatie publica pe
litoral este organizata asemanator intreprinderilor comerciale cu amanuntul. Astfel, ea are in
componenta unitati operative, cum sunt: unitati de productie de produse si desfacere (restaurante),
unitati de productie (laboratoare), unitati de desfacere (bufete, cofetarii, unitati racoritoare etc.),
depozite (alimentare, frigorifice), unitati auxiliare cu caracter gospodaresc (ateliere de intretinere,
reparatii).
In functie de obiectivul activitatii, unitatile de alimentatie publica de pe litoral pot fi clasate
in:
a) unitati culinare, concepute ca unitati prin excelenta producatoare de preparate culinare si

desfacere a acestora, in scopul satisfacerii necesitatilor zilnice de hrana ale consumatorilor;
b) unitati cu caracter recreativ, care au drept scop principal asigurarea unor conditii de
agrement pentru consumatori, prin organizarea de programe distractive;
c) unitati de tipul cofetarii, patiserii, braserii, berarii care se caracterizeaza in principal prin
profilul produselor desfacute.
O alta caracteristica a unitatilor de alimentatie publica de pe litoral consta in regimul de
preturi aplicate. Astfel, majoritatea unitatilor aplica la desfacerea produselor sale preturi cu regim
special, cote de adaos speciale si preturi categoria I. Diferentierea preturilor se face prin aplicarea
unor cote de adaos diferite pentru fiecare tip de unitate si grupe de produs. Pentru acestea se iau in
consideratie o serie de factori, cum sunt: gradul de confort (mobilier, vesela, decoratii interioare),
conditii de servire (varietatea si calitatea preparatelor, bauturilor), calificarea personalului (pregatire
profesionala, tinuta vestimentara), mijloace de agrement (programe artistice, muzicale).
Restaurantele au in dotarea interioara un salon mare pentru servirea turistilor (pe baza de
bonuri), o terasa, si mai rar, o gradina anexa, unde se servesc preparate la comanda. Aceste unitati
de alimentatie publica au bucatarie spatioasa, cu masini de gatit electrice, marmite cu abur pentru
prepararea ciorbelor, ceainice incalzite cu abur, mese calde, pentru pastrarea veselei la temperatura
preparatelor culinare, masini electrice pentru curatat zarzavat, cartofi. In dotare intra, de obicei,
barul, bufetul, camerele frigorifice, magaziile anexe. In perioada de iarna raman in functiune cateva
restaurante, dintre care unele pentru asigurarea necesitatilor de hrana a turistilor veniti la tratament
balnear, iar altele pentru deservirea populatiei din orase si a turistilor in tranzit. Restaurantele cu
specific, amplasate in statiuni servesc preparate culinare specifice: vanat, pescarie, specialitati
gastronomice locale. Dotarea interioara a acestora este astfel realizata incat subliniaza specificul
profilului respectiv. Aceste unitati de alimentatie publica sunt foarte solicitate atat de turistii romani
cat si de turistii straini, dar sunt insuficiente fata de cerere. Astfel de restaurante se gasesc pe tot
litoralul romanesc. In Mamaia, Satul de Vacanta reuneste 19 constructii specifice unor zone
folclorice ale tarii. O seara de neuitat, cu specific romanesc, puteti petrece la restaurantul Nunta
Zamfirei (Eforie Nord), care organizeaza spectacole folclorice, ceremonii de nunta romaneasca
inspirate din traditiile locale. Amatorii de preparate din peste sunt asteptati la restaurantul Insula,
din Neptun, iar Complexul International ii asteapta pe cei pasionati de bucataria italiana si
germana. O seara deosebita, in atmosfera placuta a folclorului romanesc poate fi petrecuta la
Crama Neptun, Restaurantul Rustic

restaurantul Poienita din Costinesti.
sau Hanul
Calul Balan ( statiunea Neptun) sau
De asemenea, este celebru si Hanul Piratilor din
Mamaia,unde seara de seara au loc spectacole cu diferiti interpreti romani.

Restaurantul cu autoservire foloseste un sistem de servire rapida, durata unei mese
reducandu-se la circa 20-30 minute. Acest sistem de servire prezinta o serie de avantaje pentru
consumatori, cat si pentru intreprindere: posibilitatea servirii mesei la preturi accesibile si intr-un
timp scurt, garantia prospetimii produselor, realizarea unui volum de vanzari superior unitatilor de
servire, specializarea productiei culinare, reducerea stocurilor etc. Cu toate aceste avantaje, exista
foarte putine restaurante cu autoservire, amplasate in statiuni. Unele dintre aceste unitati au regim de
functionare permanent (in tot cursul anului), deservind populatia orasului si respectiv, salariatii
societatilor. Avand in vedere cresterea prezenta, cat si viitoare a turismului neorganizat si chiar
cererea pentru produse culinare cat mai diversificate a turistilor care au hrana asigurata prin biletul
de voiaj, este necesara suplimentarea acestei forme de alimentatie publica prin infiintarea de noi
unitati.
Unitatile de alimentatie publica, tip braserii, berarii sunt amplasate in toate statiunile si au
rolul de a completa necesitatile de hrana a turistilor intr-un timp relativ scurt si la un pret acceptabil.
Cofetariile, patiseriile, placintariile completeaza reteaua de alimentatie publica cu
racoritoare, dulciuri si produse de patiserie. In general, aceste unitati sunt apreciate de turisti, dar nu
sunt in permanenta aprovizionate cu produsele cele mai solocitate. In afara de produsele clasice ale
acestor unitati, ar trebui sa se diversifice mai mult sortimentul de praparate de patiserie si placintarie
specific locale cum ar fi: placinta dobrogena, suberec, etc. Un rol important al cofetariilor este acela
de a asigura si micul dejun pentru turistii care solicita acest serviciu. Se poate spune ca mai sunt
necesare unele masuri pentru dezvoltarea si diversificarea acestor tipuri de unitati de alimentatie
publica. Turistul este dispus si doreste sa serveasca oricand si rapid produse cat mai diversificate,
mai ales daca unitatile sunt astfel amplasate si aprovizionate incat sa-l atraga.
Barurile de zi se afla, de obicei, la parterul hotelului, unul la intrarea din holul receptiei si
altul la celalalt capat al hotelului. Barul de noapte, amplasat intr-o constructie separata de hotel, se
deosebeste de cel de zi prin faptul ca serveste si preparate culinare, are program distractiv, capacitate
mare de functionare diferit de cel al barului de zi. De asemenea, se percepe o taxa la intrare si se
practica preturi mai mari.
Discoteca este o unitate destinata in special turistilor tineri, oferind un mijloc de distractie
potrivit varstei lor, fara a servi preprate culinare. Un aspect relativ neplacut in aceste unitati este
faptul ca predomina o atmosfera destul de incarcata si zgomotoasa. Au aparut in ultimii ani unitati
de acelasi profil, dar cu un cadru mai intim, mai putin zgomotos si programe muzicale diferite (cafeconcert, dans).
Un alt tip de unitate de alimentatie publica o constituie bufetul. Unitatile de acest tip sunt
amplasate in majoritatea lor pe plaja, purtand denumirea de dotari plaja. Aceste bufete, restaurantele
cu autoservire si braseriile sunt unitati in care se pot servi preparate culinare (gratare, preparate reci)
in tot timpul zilei. Unitatile de acest tip sunt amplasate si fac parte de obicei, din unitatile de cazare
si alimentatie publica, insirate de-a lungul falezei, purtand denumirea acestora. In timpul zilei aceste
unitati sunt cele mai solicitate dintre toate unitatile de alimentatie publica ale retelei.
La capitolul alte unitati sunt incluse: chioscuri de racoritoare, tonete mobile pentru vanzarea
unor produse preambalate, masini de fabricat si de debitat inghetata, vata de zahar, gratare pentru
mici, bere etc. Acestea completeaza reteaua de alimentatie publica a societatii si se inscriu in
categoria denumita comert stradal. Ele au avantajul ca sunt mobile, usoare si se pot amplasa pe
aleile de circulatie a turistilor in drumul lor spre plaja sau hotel.
Lipsesc din dotarea retelei automatele, care ar fi necesare, avand in vedere rapiditatea
servirii, economia de timp, de spatiu si de personal.
In ceea ce priveste numarul unitatilor de alimentatie din judetul Constanta (restaurantele,
barurile, hotelurile cu restaurante), numarul acestora a evoluat .
Se poate observa o crestere a unitatilor de alimentatie in ultimii 4 ani de la 993 la 1.233 (240
de unitati alimentare), ceea ce demonstreaza faptul ca s-au diversificat si s-au dezvoltat. Numarul
restaurantelor a crescut cu 213 unitati in ultimi 4 ani, iar cel al hotelurilor cu restaurant a crescut cu
27 de unitati din 2002 pana in 2005. Aceasta crestere se poate observa si in graficul urmator:
Sursa - Institutul
national de
statistica, directia
judeteana de
statistica Constanta
Dezvoltarea
retelei de unitati de alimentatie publica, modernizarea si diversificarea ei, cresterea productiei
proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ sunt cateva din coordonatele care
atrag potentialii turisti pe litoralul Marii Negre. Sursa de valuta pe care o ofera turismul international
este un motiv suficient pentru a investi fonduri necesare in vederea diversificarii retelei de
alimentatie publica, stiind ca motivatia turistica a celui care viziteaza litoralul nu este numai marea,
ci si dorinta de destindere, de a vedea si de a cunoaste locuri si lucruri noi.
3.3. SERVICII DE AGREMENT- TRATAMENT
Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de transport, cazare,
alimentatie, agrementul indeplineste o serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului
sau ale organizatorului. Astfel, in concordanta cu cerintele turistului, agrementul vizeaza destinderea
si reconfortarea fizica a acestuia, divertismentul si dezvoltarea capacitatii sale. In cazul acoperirii
nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul, de la simpla plimbare pana
la realizarea unor performante, detin un loc important. In ceea ce priveste latura psihica, activitatilor
cultural-distractive si celor instructiv educative le revine un rol hotarator: ele au ca obiectiv crearea
unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de
cunostinte ale turistului.
Pe plan economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii
statiunilor turistice. Totodata, agrementul reprezinta mijlocul principal de individualizare a ofertei
turistice, de diversificare a produselor. Stimuleaza circulatia turistica, fiind o sursa importanta de
incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii. Dezvoltarea agrementului reprezinta un
mijloc de asigurare a competitivitatii statiunilor turistice. Agrementul reprezinta un element
important de care trebuie sa se tina seama in amenajarea zonelor turistice. Tot mai frecvent se
vorbeste in procesul de amenajere de o strategie a agrementului, care sa valorifice componenta

economica a fiecarei zone, sa realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raportului om natura, sa asigure o dimensionare ponderat - rationala a dotarilor, o adapatare a acestora la
configuratia spatiilor verzi si peisajelor.
In cazul turismului de litoral, a carei motivatie o reprezinta cura helio - marina si practicarea
sporturilor nautice, organizarea agrementului inseamna amenajarea plajelor pentru o cura activa
(tobogane, jocuri, concursuri); existenta unor centre de initiere in practicarea sporturilor nautice si
punctelor de inchiriere a materialului sportiv (barci, hidrobiciclete, schi-uri, yole, surfing-uri etc.);
realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanta. Aceste componente se intalnesc si in dotarea
litoralului romanesc, iar lor li se mai pot aduga alte mijloace de agrement ca: parcuri de distractii,
sali de spectacole, terenuri de sport etc. O forma particulara de agrement si corespunzator, de
vacanta, in care tara noastra are vechi traditii si care se bucura de aprecierea turistilor, o reprezinta
echitatia. Existenta unor herghelii renumite, cum este cea de la Mangalia, favorizeaza dezvoltarea
acestei forme de agrement, careia i se asocieaza plimbarile cu trasura si alte mojloace hipo.
Strategia de dezvoltare a agrementului tine seama, pe de o parte, de motivatiile, aspiratiile si
asteptarile turistilor, iar pe de alta parte, de profilul, structura si specificul statiunilor. Corespunzator,
desfasurarea activitatii de agrement presupune existenta unor echipamente adecvate (porturi de
agrement, puncte de inchiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitatie terenuri si
sali de sport etc.), personal cu pregatire de specialitate (animatori), programe (excursii, concursuri,
expozitii, festivaluri, activitate artizanala s.a.). Principalele caracteristici ale turismului de litoral
sunt determinate de puternica sezonalitate, durata mare a sejurului, motivatia deplasarii, intensitatea
circultiei turistice etc. Principalele dotari si amenajari la agrementul pe litoral sunt urmatoarele:
-plaje amenajate si dotari aferente;
-plaje cu circulatie libera;
-agrement nautic (debarcadere, salupe, yole, barci cu motor, nave de agrement, teleschi
nautic, hidrobicicletele, surfing, scoli de surfing);
-parcuri de distractii;
-minicare, piste de karting, trenulete, bowling, discoteci, biliard, jocuri mecanice;
-piscine acoperite si in aer liber;

-saune, solarii, minigolf;
-sali de gimnastica si aerobic;
-stadioane, cinematografe in are liber sau acoperite;
-teatre de vara;
-terenuri de sport;
-sali de conferinta;
-acvariu - delfinariu;
-cluburi, baruri de noapte;
-echitatie si menaj pentru copii;
-emisiuni Radio Vacanta;
-plimbari cu elicopterul, lansari cu parasuta etc.;
-excursii diverse (tur de litoral, Turcia-Bulgaria-Grecia, Delta Dunarii, Nordul Moldovei,
Bucuresti ).
Un alt aspect ce trebuie avut in vedere in elaborarea conceptiei de agrement este asigurarea
implicarii turistului in desfasurarea programelor de divertisment. Are loc astfel o trecere a acestuia
de la calitatea de spectator la cea de participant activ, aceasta constitiuind o caracterisitica a
conceptiei moderne de agrementare a statiunilor; se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de
agrement influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati
eficiente.
Serviciile suplimentare sunt prestate intr-o gama relativ variata. Astfel, odata cu sosirea
turistului, este necesar sa i se puna la dispozitie, prin receptia hotelului, transportul bagajelor,
cumpararea unor publicatii, diferite informatii privind locurile de distractii, pastrarea valorilor in
casa de valori, convorbiri telefonice interurbane sau internationale si altele. Ghizii, interpret si
dispecer, insotesc turistii straini de la aeroport pana la hotel si pe toata durata sejurului. In general,
se poate spune ca societatile comerciale de pe litoral ofera o gama larga de servicii, dar nu suficienta
si organizata. Din categoria serviciilor suplimentare fac parte si excursiile. In fiecare statiune sunt
amplasate birouri care se ocupa cu programarea si efectuarea acestora, in tara si in strainatate, cu
plata in lei sau in valuta. Astfel, se efectueaza excursii in Delta Dunarii sau pe canal, la Cetatea
Histria, Adamclisi, Murfatlar, Bucuresti precum si in Bulgaria, Turcia, Grecia. Aceste excursii se
organizeaza cu autocare (in tara), iar in Turcia sau Grecia cu avionul sau vaporul. Evident, mai sunt
multe trasee turistice care pot fi vizitate, mai exista deficiente de organizare, dar calitatea acestor
servicii se poate imbunatati. Pentru turistii romani si straini ar prezenta interes vizitarea nu numai a
obiectivelor turistice si a monumentelor arheologice ale judetului Constanta, ci si obiectivele
industriale din tara, cum ar fi: Barajul de la Arges, Portile de Fier, Transfagarasanul etc.
Desi structura agrementului a cunoscut in ultima perioada o dezvoltare substantiala, ea nu
este suficienta si, mai ales, destul de diversificata pentru a face fata cererii din ce in ce mai mari.
Spre exemplu, terenurile de minigolf sunt prea putin folosite, mai ales de turistii romani, din cauza
lipsei de instructori pentru acest sport, care se practica la noi pe o scara restransa. Multe dintre
aceste terenuri stau nefolosite in majoritatea timpului, fara a li se da o alta destinatie.
In bowling-uri exista sali special amenajate pentru jocuri mecanice, care au fost aduse din
import inca de la inceputul dotarii statiunilor respective. Pana in anul 1989 automatele de poker erau
nefolosite din cauza uzurii pe care au suferit-o, dupa 1990 s-au dotat sali cu jocuri mecanice noi, de
alt tip si cu mese de biliard etc. Pana in 1989 centrele de echipament sportiv erau aproape
inexistente. Sporturile nautice se limitau doar la plimbari cu hidrobicicleta si cu barca (si acestea
insuficiente). In statiunile de pe litoral nu se practic schiul nautic, nu se faceau plimbari pe mare cu
ambarcatiuni usoare, iar parcurile de distractii erau rudimentare si destinate copiilor. Turistii romani
se limitau numai la restaurant, bar sau discoteca, unitati de agrement ce aveau in general, programe
asemanatoare. Dupa 1989 a inceput initiativa de piata (hoteluri - restaurante luate in locatie de
gestiune), luandu-se masuri pentru realizarea de prestatii suplimentare pentru diversificarea si
dezvoltarea infrastucturii, ceea ce a condus, in prezent, la marirea gradului de atractivitate a
statiunilor.
Judetul Constanta concentreaza 43% din potentialul turistic al tarii, reprezentand una dintre
cele mai importante zone turistice ale Romaniei. Intre factorii de ordin natural, care confera calitati
superioare curei balneare pe teritoriul romanesc, mentionm: orientarea plajei spre sud-est, durata
mare de stralucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la alta,
precipitatiile rare, brizele, apa marii, namolurile curative.
Litoralul dispune de o salba de statiuni, alcatuita din : Navodari, Mamaia, Eforie Nord,
Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia.
Costinesti
Statiune balneo-climaterica estivala aflata in extremitatea sud-estic a Romaniei (la 28 km

sud distanta de Constanta), in raza Comunei Tuzla, pe tarmul Marii Negre, la 10 m deasupra
nivelului marii. Durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi. Factorii de cura naturala sunt
clima marina excitanta, aerosolii puternic salinizati, radiatia solara si apa marii. Plajele sunt intinse
cu nisip fin, ideale pentru helioterapie si talasoterapie, orientate spre sud, si cu expunere la soare in
tot cursul zilei (specific de care beneficiaza putine plaje din Europa). Este denumita si Statiunea
Tineretului, in 1940 fiind amenajata aici prima tabara de copii. In anii care au urmat, baza turistica
a fost construita special pentru acest tip de turism - in special vile bungalow, casute de lemn si de
piatra, discoteci. Are o capacitate de cazare de aproximativ 6.000 locuri - in vile, hoteluri, casute de
piatra si lemn.
Aici se pot trata boli reumatismale degenerative, in stare latenta, stari de slabiciune, anemie
secundara, rahitism etc. Statiunea gazduieste un modern complex de vacanta pentru tineret, si o
tabara studenteasca internationala, careia i se datoreaza renumele statiunii. Atmosfera tinereasca este
intregita de numeroasele manifestari cultural - artistice ce se desfasoara aici, de bazele de agrement
moderne, de antrenantele emisiuni transmise de Radio Vacanta. Hotel Forum pune la dispozitia
oamenilor de afaceri si o sala polivalenta, cu o capacitate de circa 300 locuri. Localitatea Costinesti
da posibilitatea celor care prefera turismul rural si de agrement sa se cazeze in cele 4 pensiuni
omologate pentru aceasta forma de turism, si anume Leo, La Rodica, Junona Tour,
Stefania.
Eforie Nord
Statiune cu sezon permanent, integrata orasului Eforie, aflata la extremitatea sud-estica a
Romaniei(Constanta -Techirghiol), pe fasia litorala dintre lacul Techirghiol si Marea Neagra, la 620 m peste nivelul marii, la 14 km distanta de Municipiul Constanta. Statiunea si-a inceput
activitatea in 1894, cand Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a construit aici un sanatoriu. A doua
statiune a litoralului (ca marime), Eforie Nord este renumita in toata Europa datorita tratamentelor
cu factori naturali existenti aici. Vara, data fiind nebulozitatea redusa, soarele straluceste 10-12 ore
pe zi. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta, apa marii care este clorata, sulfatata,
sodica, magnezica, hipotonica (mineralizare medie 15,5 gr), apa sarata a Lacului Techirghiol (grad
mediu de mineralizare de 70-80 gr), namol sapropelic extras de pe fundul lacului, radiatie solara si
aerosoli salini. Plajele au un nisip fin si sunt amenajate pentru helioterapie si talasoterapie. Pe malul
Lacului Techirghiol exista un Complex - Sanatoriul Efosan - pentru tratament in aer liber. Acesta
este dotat cu instalatii pentru impachetari cu namol rece provenit din lac sau din mare, instalatii
pentru tratament ginecologic, cabinete pentru efectuarea de tratament cu Gerovital, Boicil si Pell
Amar. Exista zone delimitate pentru bai in lac. Statiunea dispune de doua baze de tratament (una
conectata la reteaua de hoteluri: Meduza, Delfinul si Steaua de Mare, si cealalta la Clinica de 120 de
locuri a Institutului de Balneofizioterapie si Recuperare Medicala, o unitate specializata a
Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti). Functionand pe tot parcursul anului, clinicile
sunt dotate cu aparatura moderna pentru diagnosticare si tratament. O seara de neuitat, cu specific
romanesc, puteti petrece la restaurant Nunta Zamfirei, care organizeaza spectacole folclorice,
ceremonii de nunta romaneasca inspirate din traditii locale. Farmecul marelui parc natural in care
este situata statiunea, frumoasa plaja (3 km lungime si latime ce ajung la 100 metri), terenurile de
sport, piscinele, accesorile pentru activitati nautice confera statiunii o atmosfera originala. Tot aici sa inaugurat primul port turistic privat de pe litoralul romanesc in golful de pe plaja Belvedere.
Investitia in valoare de peste 800.000 euro, este un port pentru nave usoare de agrement, iahturi de
croaziera, veliere si ambarcatiuni sportive. Portul turistic Europa Yacht Club situat in golful
artificial al plajei Belona din Eforie Nord ocupa o suprafata de aproximativ 2 hectare, acvatoriul
putand adposti la cheiuri aproximativ 60 de ambarcatiuni usoare cu un pescaj maxim de 3 metri.
Eforie Sud
Eforie Sud este o statiune estivala integrata orasului Eforie, aflata in extremitatea sud-estica
a Romaniei, pe fasia de litoral cuprinsa intre Marea Neagra si Lacul Techirghiol, 6-20 m peste
nivelul marii, la 5 km distanta de Eforie Nord si la 19 km distanta de Constanta. Construita la
inceputul secolului XX, statiunea a purtat initial numele de fosta poeta a Reginei Maria a Romaniei Carmen Sylva. Este o statiune balnoclimaterica a carei minunata riviera maritima coboara in trepte
succesive spre plaja, lunga de aproximativ 2 km. Fosta statiune Carmen Sylva detinea primul
stabiliment balnear din Dobrogea (1892) iar din 1930 era cea mai importanta baza turistica a
litoralului romanesc. Se fac simtite brizele de mare si de uscat, cu viteze reduse.
Aici exist un sanatoriu pentru copii - centrul balnear Bai Reci - cu afectiuni
reumatologice, cu regim permanent, care trateaza indeosebi slabiciunea fizica si rahitismul. Faleza
litorala (de la a carei inaltime de 25-35 m se deschide o splendida panorama), discotecile, teatrul in
aer liber, sunt atractii ale acestei statiuni ce uimeste prin multimea florilor sale.
Jupiter - Cap Aurora
La 40 km. de Constanta si la 4 km de Mangalia, Jupiter - Cap Aurora sunt statiuni
climaterice estivale ce s-au dezvoltat in jurul lacului artificial Tismana, intre padurea Comovora si
tarmul marii. Jupiter, una dintre statiunile noi ale litoralului romanesc (a fost inaugurata in iulie
1968), dispune de 8.500 locuri de cazare, in hoteluri de 1-2 stele, vile, casute. Aceasta dispune de
numeroase restaurante, baruri si cluburi de noapte, camping, cinematograf, teatru, terenuri de tenis si
minigolf, bazine de inot, popicarie, ambarcatiuni pe lacul Tismana etc. In lunile de var cerul
ramane in mare parte senin, iar soarele straluceste in medie 10-12 ore. Plaja statiunii se intinde pe o
distanta de 1 km intr-un golf pitoresc. Soarele si marea fac ca statiunea Jupiter sa fie un loc de
vacanta preferat si un loc pentru tratamentul diferitelor afectiuni. Posibilitati multiple de distractie,
practicare a sporturilor nautice, excursii in interiorul tarii si in strainatate etc.
In continuarea sa, pe o lungime de 1 km se intinde statiunea Cap Aurora, cea mai tanara si
cea mai mica statiune a litoralului romanesc, cu o capacitate de 2.500 de locuri de cazare. Statiunea
atrage nenumarati turisti prin frumusetea peisajului si a hotelurilor sale cu nume de pietre pretioase
cum ar fi: Opal, Granat, Onix, Safir, Rubin, Agat, Cristal, Diamant, cu o arhitectura originala, cu
descresteri volumetrice, pana la nivelul plajei.
Atrag atentia in aceste statiuni 2 localuri deosebite: barul Paradis din Jupiter si restaurant
Catunul in Cap Aurora, renumite pentru arhitectura lor specific dobrogeana.
Neptun - Olimp
Aflate la o distanta de 38 km de Constanta si 9 km de Mangalia, cele doua statiuni Neptun
si Olimp - se numara printre statiunile noi ale litoralului, ambele fiind construite dupa 1972. La o
altitudine de 5 - 20 metri, asezate pe pragul de nisip dintre mare si padurea Comovora, complexul
turistic este o oaza de liniste si prospetime, o adevarata gradina a litoralului romanesc.
Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea si eleganta, atat in ceea
ce priveste confortabilele vile si hoteluri, cat si prin serviciile de alimentatie publica pe care le ofera.
Asezata intre Padurea Comorova si Lacul Tatlageac, intr-o zona cu o vegetatie relativ
bogata (paduri cu specii de arbori din zone meridionale), Olimp poate fi considerata statiunea cu cel
mai inalt confort hotelier de pe litoralul romanesc, remarcandu-se prin eleganta arhitectonica a
ansamblului hotelier de 3 stele: Amfiteatru, Panoramic, Belverde si grupul de hoteluri purtand
denumirile provinciilor romanesti: Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia.
Statiunea Neptun, cu o capacitate de cazare de 12.000 locuri, asezata intre lacul cu acelasi
nume si frumoasa padure Comovora, poate fi considerata o adevarata gradina a litoralului. Spatiile
de cazare sunt hoteluri de 1-3 stele, vile, casute de vacanta si camping.
Oferta de agrement pentru turisti este foarte variata: practicarea de sporturi nautice - yole,
sky-jet, sky nautic, debarcaderul cu ambarcatiuni pentru plimbari cu barca sau hidrobicicletele pe
cele 2 lacuri din statiuni, teren de echitatie, 5 terenuri de tenis, 3 terenuri de minigolf, bazine (8
bazine in aer liber si 4 bazine acoperite), Bowling Neptun si Bowling Olimp, Gradina de vara
Olimp, Gradina de vara Neptun - pentru filme si spectacole in aer liber. De asemenea exista cabarete
si cluburi, parcuri de distractie.
Alaturi de oferta de agerment deosebit de variata, statiunea Neptun - Olimp
prezinta
facilitati pentru turismul balnear. Astfel, Complexul balnear Doina (functioneaza in regim
permanent) este prevazut si cu o baza de tratament, dotata cu cabinete medicale moderne, sali de
masaj, hidroterapie, electroterapie, tratamente cu namol, sauna, sala de gimnastica, piscina acoperita
cu apa de mare. In aceasta clinica se trateaza reumatismul, afectiuni ginecologice, spondiloza,
artroza etc. Sunt nelipsite procedurile pe baza de namol din lacul Techirghiol, precum si cele cu
Gerovital, Aslavital sau Pell Amar (o solutie injectabil avand la baz un extract de namol de la
Balta Alb sau liniment sau gel bazate pe acelasi extract), produse terapeutice romanesti de renume
mondial prevenind imbtranirea prematura si regenerand organismul, utilizate in cure de slabire sau
de infrumusetare.
In afara bazei hoteliere, aici exista un sat de vacanta (casute de vacanta) si doua
popasuri turistice. Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes turistic (turul litoralului
romanesc, excursii in Delta Dunarii, excursii la ruinele vechii cetati Histria, secolul VII i.e.n.,
podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se
organizeaza excursii pe litoralul bulgaresc al Marii Negre (Balcik, Albena, Nisipurile de Aur,
Varna). Exista si un parc dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.).
Venus
Asezata intre Cap Aurora si Saturn, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 41 km sud de
Municipiul Constanta, si pe la 5 km de Mangalia, in jurul unui lac artificial, pe un promotoriu
caracterizat prin coborarea in panta, ce formeaza un frumos amfiteatru, statiunea balneoclimaterica
sezoniera, care poarta numele zeitei frumusetii, este un loc cochet si elegant, cu o salba de hoteluri
construite intr-un arhitectural deosebit, majoritatea purtand nume de fete: Brindusa, Claudia, Lidia
etc. Avand o capacitate de cazare de 9.500 locuri de cazare, in hoteluri de 1-3 stele, vile, casute,
bungalow-uri si un camping, statiunea Venus impresioneaza prin frumusetea gradinilor sale. Ca si
celelalte statiuni din constelatia litoralului romanesc, Venus beneficieaza de brizele marine, de
stralucirea soarelui construind un veritabil punct de atractie pentru orice turist dornic de reecrere.
Plaja are un nisip fin si acolo izvorasc ape minerale sulfuroase hipotermale, captate si utilizate
pentru dusuri amenajate intr-un spatiu anume. Nu lipsesc nici terenurile de sport si discotecile,
camping, mai multe restaurante, magazine de dulciuri, cafenele, baruri si cluburi de noapte, un
cinematograf in aer liber, terenuri de volei, handbal si minigolf, discoteci, un parc de distractii etc.
In partea de sud a statiunii exista un pavilion special amenajat pentru cei care urmeaza impachetari
cu namol sapropelic si fac bai sulfuroase; tot in partea de sud a statiunii se afla si o importanta
crescatorie de cai de rasa. Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea
sporturilor nautice (yahting, wind-surfing, hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea statiunilor de pe
litoralul romanesc al Marii Negre, excursii cu vaporul pe Marea Neagra sau pe Canalul DunareMarea Neagra, excursii in Delta Dunarii, la vechea cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la statiunea
viticola Murfatlar, la statiunile de pe litoralul bulgaresc al Mrii Negre, partide de calarie etc.
Saturn
Cea mai sudica statiune sezoniera a litoralului, aflata la o distanta de 43 km de Constanta si
1 km de Mangalia, Saturn este asezata in jurul unui golf linistit, fiind profilata pe tratamentul
afectiunilor ginecologice si a altor boli asociate, precum si pentru odihna. Statiunea beneficieaza de
cca. 25 zile insorite pe luna. Apa marii are, in timpul verii, o temperatura medie de 20-25 grade
Celsius. Statiunea dispune de 14.000 locuri de cazare in hoteluri de 1-3 stele, vile, casute si
campingul Saturn. Diverselor posbilitati de cazare se adauga restaurantele si barurile, teatrul in aer
liber, terenurile de sport, posibilitatile de pescuit si echitatie pentru a asigura petrecerea unui sejur
deosebit de agreabil. Incepand cu sezonul estival al anului 2001, in cadrul Hotelului Hora (3 stele)
functioneaza o baza moderna de tratament, dotata cu instalatii tratament si sali de gimnastica.
Techirghiol
Oras situat in extremitatea sud-estic a Romanei (Judetul Constanta), pe malul dinspre nordvest al Lacului Techirghiol (11,6 km ptrati), intr-o valcea inconjurata de mici coline, 15-20 m
deasupra nivelului marii, 18 km sud de Municipiul Constanta, nu departe de mare (3 km). Statiune
in sezon permanent. Briza marina se resimte aici mult mai putin decat pe tarmul marii, in schimb
briza lacului se face simtita din plin. Lacul Techirghiol este renumit pentru apa sa sarata (grad de
mineralizare: 86gr/litru) si pentru namolul sapropelic cu efecte extraordinare in tratamentul bolilor.
Statiunea dispune de cinci baze de tratament, un sanatoriu balnear pentru adulti si un altul pentru
copiii cu deficiente motorii (cu regim permanent), un sanatoriu pentru copiii cu afectiuni
reumatismale si rahitism, si o baza de tratament in aer liber pentru sedinte de aerohelioterapie,
impachetari cu namol rece prelevat din lac, urmate de bai in lac. Tratamentul consta in bai calde in
cada sau bazin cu apa sarata pompata din lac, impachetari cu namol sapropelic cald, inhalatii,
electroterapie si hidroterapie.
Cazarea este asigurat in sanatorii, hoteluri, pavilioane, vile sau locuinte particulare.
Dispune de 1.370 de locuri de cazare, din care 1.040 de locuri in cadrul Sanatoriului Balnear si de
Recuperare Medicala. Posibilitati de petrecere a timpului liber variate: cinematograf, teatru de vara,
terenuri de sport, excursii in statiunile de pe litoralul romanesc si bulgaresc, excursii in Delta
Dunarii, etc.
Mangalia
Aflata la 44 km de Constanta, Mangalia este o statiune balneoclimaterica permanenta, aflata

in extremitatea tarii (Judetul Constanta), la tarmul Marii Negre, la 0-10 m deasupra nivelului marii.
Este situata la aceeasi latitudine cu statiunile mediteraneene Monaco, San Remo si Nisa. Este o
asezare de o varsta cu Tomisul. Cea mai sudica statiune de pe litoralul Marii Negre, este singurul loc
din tara unde iarna temperatura ramane peste 0 grade Celsius. Are o clima dulce, asemanatoare cu
cea mediteraneeana, ceea ce face ca primavara sa soseasca mai devreme, iar toamna sa intarzie aici
mai mult. Mangalia este singura statiune maritima care detine izvoare minerale provenite de la
izvoare din partea de nord a orasului, din zona plajei dintre statiunile Saturn si Venus, (sulfuroase,
mezotermale, radioactive folosite din antichitatea romana). Aici, de asemenea, se gasesc namolul
sulfuros de turba, care este bogat in minerale si este extras din mlastinile din nordul orasului (se
apreciaza c exploatarea acestuia sa dureze vreme de 250 de ani), si clima marina bogata in aerosoli
salini si radiatia solara. Toate acestea au un efect intaritor asupra organismului uman.
Statiunea are doua baze de tratament moderne: un hotel la Mangalia (cu peste 500 locuri in
camere de doua paturi), dotat cu instalatii de tratament proprii (patru bazine pentru kinetoterapie cu
apa sulfuroasa, o sectie pentru electroterapie, doua sectii pentru hidroterapie, o sectie de
pneumoterapie, sali de gimnastic medicala si saloane pentru masaj, cabinete de geriatrie,
laboratoare pentru analize si investigatii, cabinete pentru acupunctur, bazine cu apa de mare
incalzita, tratamente cu Boicil, Pell Amar, Alflutop, bai de plante etc.) si un Sanatoriu balnear pentru
recuperare. Acesta are numeroase sectii, care prin dotarea excelenta permit tratament zilnic pentru
500 persoane.
Totodata orasul ofera numeroase posibilitati de recreere si distractie (discoteci, cinematografe, biblioteci, terenuri de sport, popicarie, excursii cu vaporul etc.). Aici se gaseste unul din
cele mai moderne centre de conferinte si reuniuni de afaceri, Centru Roman de Afaceri Marea
Neagra. Construit pe ruinele cetatii Callatis, centrul imbina in mod original afacerile cu turismul, la
dispozitia clientilor fiind hotel President (4 stele). Intalnirile de afaceri sunt organizate in cele trei
sali moderne ale acestuia: Sala Belverde, Business Club, Sala Ovidiu. In statiune se poate practica
echitatia.
Pana la granita cu Bulgaria, pentru amatorii de liniste, localitatile 2 Mai si Vama Veche
sunt 2 locuri de un pitoresc deosebit, care in ultimii ani au devenit punctul predilect de intalnire
estivala a artistilor din toata tara. Desi aceasta zona a tarii este specific turismului de litoral,
localitatea 2 Mai se remarca prin cele 20 pensiuni agroturistice, incluse in reteaua Asociatiei
Nationale a Turismului Rural, Ecologic si Cultural, cu o capacitate de cazare cuprinse intre 4 si 32
persoane.
Mamaia
La 3 km nord de Constanta, Mamaia este cea mai mare statiune din Romania (6-8 metri
altitudine), denumita Perla Marii Negre, este dezvoltata pe o fasie de nisip scaldata la rasarit de
valurile marii, iar la apus de apa dulce a lacului Sutghiol. Primul stabiliment balnear dateaza din
perioada 1906-1919, in prezent fiind una din cele mai frumoase statiuni maritime europene. Datorita
asezarii sale excelente, se simte necontenit suflarea brizelor de zi si de noapte, care bat cand dinspre
mare, cand dinspre lac. In plin sezon, este scaldata in soare 10-12 ore pe zi. Plaja statiunii, ce poate
rivaliza cu celebrele plaje de la Cannes sau Saint Tropez de pe coasta de Azur, este acoperita de un
nisip deosebit de fin, intins pe o lungime de 8 km si o latime de 100-200 metri, permitand
helioterapia si talasoterapia. De-a lungul acestei plaje exceptionale se insira elegante si cochete
majoritatea celor 65 de hoteluri, vile si campinguri. Un loc foarte pitoresc il reprezinta Satul de
Vacanta, situat la intrarea in statiunea Mamaia, cu cele 31 restaurante ale sale, impodobite in stil
rustic, conform regiunii pe care o reprezinta fiecare si oferind din bucataria respectivei regiuni.
Statiunea beneficiaza de o multime de restaurante, grdini, baruri si cluburi de noapte, cofetarii,
alimentare, cinematografe, discoteci, parcuri de distractii, terenuri de sport, minigolf , popicrii,
teatru in aer liber etc. Aici turistii pot incerca ridicarile cu parasuta, scufundari, sau windsurfing.
Teatrul de vara din Mamaia gazduieste in fiecare vara Festivalul muzicii usoare romanesti
Mamaia. Tot aici functioneaza din anul 1966 un post de radio local, Radio Vacanta, care, in
intervalul mai-octombrie, difuzeaza emisiuni de divertisment si programe in 5 limbi (romana,
engleza, franceza, germana si rusa). Programele sunt receptionate in toate statiunile de pe litoralul
romanesc. Lacul Sutghiol ofera posibilitatea practicarii sporturilor nautice (schi nautic, yachting,
surfing etc.) sau plimbari cu vaporasul pana la Insula lui Ovidiu, locul unde se spune ca s-ar afla
mormantul poetului exilat. Exista posibilitati de pescuit pe lacul Mamaia. Se pot vizita de asemenea
Delfinariul si Planetariul din Mamaia. Tot aici, turistii de pe litoral se pot plimba cu telegondola.
Plimbarea este la 50 metri deasupra pamantului iar traseul are o lungime de 2,2 kilometri, pe
distanta dintre Hotelul Perla si piata de la Cazinoul din Mamaia. Telegondola functioneaza pe
principiul unei telecabine si dispune de 18 cabine, cu o capacitate de 6 locuri fiecare. Poate
transporta 1.500 de oameni pe ora, cu o viteza de 5 metri pe secunda. Din telegondola turistii pot
admira plaja si marea, dar si privelistea deosebita a lacului Sutghiol. Inedit in Mamaia este Aqua
Magic, primul parc de distractii acvatic din Romania. Parcul este situat la intrare in Mamaia, pe o
suprafata de 2 hectare. Una dintre atractiile statiuni este Scoala de Samba Undias de Tijuca, unde,
in fiecare seara trupa de samba canta si danseaza pe scena ridicata pe esplanada de la Cazino.
Concluzie
Putem spune ca serviciul de agrement - divertisment din judetul Constanta, s-a diversificat
foarte mult in ultimii ani prin aparitia de noi unitati de agrement, inedite in tara. Toate statiunile
ofera conditii prielnice calitative si cantitative de petrecere a timpului liber. Cu cat oferta de prestatii
este mai mare cu atit riscul pierderii clientelei scade. Pentru aceasta trebuie sa se modernizeze si
diversifice infrastructura turistica.
CAPITOLUL IV :
EVOLUTIA CIRCULATIEI TURISTICE

4.1. FORME DE TURISM PRACTICATE
p 66
4.2. ANALIZA INDICATORILOR TURISTICI
p 67
IV. EVOLUTIA CIRCULATIEI TURISTICE

4.1. FORME DE TURISM PRACTICATE
Principalele resurse turistice din Romania genereaza si formele de baza ale turismului
romanesc: montan, balnear, de litoral (odihna, balneo-medical, agrement, sportiv), cultural, de
afaceri etc.
Aceasta clasificare este cea mai completa intrucat da posibilitatea sa se regaseasca
concomitent atat preferintele turistilor si motivatia deplasarii, cat si resursele generatoare de turism.
De asemenea, ea are in vedere 2 importante aspecte: pe de o parte faptul ca multitudinea formelor de
turism este data de complexitatea potentialului turistic, iar pe de alta parte, ca, in teritoriu, aceste
forme se completeaza reciproc, contribuind la o valorificare optima a potentialului.
Participarea la miscarea turistica a unor mese tot mai largi, diversificarea motivatiilor, care
genereaza cererea, au condus la multiplicarea formelor de turism. Delimitarea formelor de turism si
gruparea lor dupa anumite criterii, prezinta atat importanta teoretica, dar si practica, deoarece
contine elemente de fundamentare a deciziilor referitoare la dezvoltarea ofertei turistice si alinierea
ei la modificarile intervenite in structura cererii. Astfel:
a) Dupa provenienta turistilor, deosebim:
- turism intern
- turism international
b) Dupa gradul de mobilitate, turismul poate fi:
- de sejur (lung, de durata medie, scurt, la sfarsit de saptamana)
- de circultie (itinerant, cu valente culturale, stiintifice, cognitive, tehnice)
- de circumstanta (de tranzit)
c) in functie de directia fluxurilor turistice intr-un cadru geografic dat, turismul

international imbraca formele:
- receptiv (de primire)
- emitator (de trimitere)
d) dupa mijloacele de transport folosite avem:
- drumetie
- turism rutier, naval si aerian
Intre aceste forme de turism (intern si international) exista relatii de interdependenta care
conduc la promovarea circulatiei turistice, la dezvoltarea echilibrata a acesteia si la asigurarea
echilibrarii balantei de plati pentru activitatea turistica.
O alta clasificare importanta a formelor de turism este aceea care ia in consideratie modul
cum este angajata prestatia turistica si momentul angajarii acesteia. Astfel distingem:
- turismul oraganizat
- turismul neorganizat
- turismul semiorganizat
Formele de turism organizat si semiorganizat sunt cele mai frecvente in tara noastra.
O alta clasificare este dupa varsta si ocupatia turistilor. Aici avem :
- turism pentru tineret
- turism pentru varsta a treia
- turism social
In cadrul societatilor comerciale de pe litoralul Marii Negre se practica toate formele de
turism mentionate mai sus. O forma de turism caracteristica a litoralului romanesc (dupa perioada
anului in care se realizeaza actiunea turistica) este turismul sezonier (de vara) alaturi de cel
ocazional si la sfarsit de saptamana. Acestea se organizeaza prin colaborare cu diferite firme
partenere din strainatate si cu societati comerciale din tara, cum sunt: Tarom, Navrom, agentii de
turism.
De mentionat este faptul ca, in cadrul turismului neorganizat, in perioada de sezon, cazarea
turistilor se face in locuintele particulare din apropierea statiunilor turistice, celelalte servicii fiind
asigurate de societatile comerciale de stat S.A. si particulare S.R.L.
4.2. EVOLUTIA INDICATORILOR SPECIFICI ACTIVITATII TURISTICE
Masurarea circulatiei turistice urmareste sa furnizeze informatii in privinta dimensiunii
acesteia si a tendintelor de manifestare a ei, informatii necesare pentru stabilirea politicii de
dezvoltare in perspectiva a sezonului turistic.
Statisticile folosite de Ministerul Turismului arata
dimensiunile (volumul) activitatii
turistice, prin trei indicatori de baza si anume:

a) numarul de turisti - respectiv numarul persoanelor inregistrate in evidenta unitatilor de
cazare;
b) zile-turist care exprima produsul dintre numarul de turisti si durata sejurului (durata in
zile a desfasurarii activitatii turistice );
c) volumul valoric al activitatii turistice, care poate fi exprimat in valuta, sau lei,
depinzand de indicatorul economic luat in analiza.
In functie de scopul urmarit, de analiza efectuata, datele pot fi grupate dupa anumite criterii:
- forma de turism
- tara de rezidenta a turistilor straini
- societati comerciale
- forme de cazare
De asemenea, indicatorul valoric se exprima fie sub forma absoluta, fie sub forma relativa,
in functie de necesitatile analizei efectuate. Ritmul deosebit de accelerat al circulatiei turistice in
perioada de sezon face ca urmarirea statistica sa aiba inca o serie de carente, decurgand in special de
modul de culegere al informatiilor si de sursa de baza de la care provine informatia.
In ceea ce priveste primul indicator, numarul de turisti inregistrati in unitatile de cazare in
perioada 2004-2007, se observa o crestere a numarului total de turisti in anul 2007 fata de anul 2004
cu aproape 46.000 de turisti, cu toate ca acesta a scazut in anul 2005, iar 2006 este mai mare fata de
2004. Se observa si o crestere a numarului de turisti straini in ultimii 4 ani, ceea ce inseamna o
crestere a competitivitatii serviciilor turistice de pe litoralul romanesc, pe plan international, dar a
scazut numarul de turisti romani, in anul 2007 fata de 2004, asa dupa cum reiese si in tabelul
urmator:
Anul
2004
2005
2006
2007
Total turisti
848478
821349
868858
894753
Romani
746962
712521
724117
815649
Straini
98516
108828
82741
79104
Sursa Institutul
national de
statistica,
directia
judeteana de
statistica
Constanta
Analizand circulatia turistica pe localitati, pe primul loc, cu numarul cel mai mare de turisti
inregistrati se situeaza statiunea Mamaia (inclusiv Mamaia Sat), numarul turistilor cazati aici
crescand de la 258.796 (2004) la 356.926 (2007), deci cu aproape 100.000 de turisti. Se observa insa
o scadere a numarului de turisti romani in orasul Constanta, si o crestere a turistilor straini. Ponderea
cea mai mica de turisti se inregistreaza in localitatea Valul lui Traian.
Privitor la circulatia turistica pe forme de propietate, cea mai mare pondere de turisti o are
propietatea privata, numarul de turisti inregistrati aici dublandu-se aproape de la 314.810 (2004) la
609.170 (2007), deci cu aproximativ 295.000 de turisti. Ponderea cea mai mica de turisti o are forma
de propietate cooperatista, numarul turistilor scazand aici cu aproximativ 7.000 turisti.
La circulatia turistic pe tipuri de unitati, cea mai mare de turisti o au hotelurile, acestea
avand si capacitatea cea mai mare de cazare. Numarul turistilor inregistrati aici a crescut cu
aproximativ 145.000 de turisti, de la 536.377 (2004) la 680.181 (2007). Situatia turistilor straini, pe
litoralul romanesc este buna datorita faptului ca numarul turistilor straini a crescut constant in
ultimii 4 ani de la 43.817 (2004) la 108.828 (2007), deci cu aproape 64.000 de turisti. Prima tara
furnizoare de turisti pentru litoralul nostru este Germania, urmata de Italia. Se observa o crestere in
ultimii ani a turistilor francezi. Cei mai putini turisti straini se inregistreaza din Mexic si America
Centrala.
Cel de-al 2 -lea indicator valoric in analiza circulatiei turistice este sejurul mediu iar acesta
se prezinta astfel in judetul Constanta :
Anul
2004
2005
2006
2007
Sejur Mediu %
5.53
5.37
5.1
5.37
Romani
6.28
6.50
5.39
5.20
Straini
7.26
7.42
6.59
6.45
Sursa- Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Se observa o scadere a duratei sejurului mediu in anul 2007 fata de anul 2004,de la
6.34 la 5.37, deci cu 0.97 de procente. Aceasta scadere se manifesta atat la turistii romani cat si la
cei straini, procentul acestora scazand cu 1.08, si respectiv cu 0.81. Aceasta scadere este influentata
de cresterea ponderii turismului neorganizat.
Cel de-al 3-lea indicator turistic, volumul valoric al activitatii turistice, se prezinta
in judetul Constanta astfel:

Se observa o crestere a veniturilor din turism in anul 2007 fata de anul 2004 dar si o
crestere dubla a cheltuielilor in anul 2004 fata de anul 2007. Balanta dintre venituri si cheltuieli
pentru anul 2004 este negativa, inregistrandu-se pierderi de aproape 140 milioane de lei. O balanta
pozitiva se inregistreaza in anii 2004 si 2005, unde veniturile din turism sunt mai mari decat
cheltuielile. Balanta dintre venituri si cheltuieli, pentru anul 2007 este pozitiva, inregistrandu-se
profituri cu 25 de procente mai mare decat in anul 2005.
Concluzie
Se poate aprecia o crestere a circulatiei turistice ce se manifesta in toate statiunile de pe
litoralul romanesc, crescand totodata si numarul turistilor straini sositi pe litoralul nostru, ceea ce
demonstraza o crestere a competitivitatii turistice a litoralului romanesc pe plan intrenational.
Cresterea circulatiei turistice, precum si modificarile in stuctura a acesteia sunt insotite de evolutia
corespunzatoare a infrastructurii. Toata aceasta dezvoltare a circulatiei turistice, a infrastructurii, a

serviciilor duce in primul rand la dezvoltarea turismului romanesc.
Perspectiva
Se asteapta ca turismul sa genereze o activitate totala de 24,6 mld RON in 2006, si sa
creasca pana la 86,3 mld RON in 2016. De asemenea, se preconizeaza o contributie directa a
industriei turistice la produsul intern brut la 6,2 mld RON in 2007 si o crestere nominala de
aproximativ 20,7 mld RON, pana in anul 2017. WTTC estimeaza ca in 2007 vor exista 205 mii de
locuri de munc in domeniul turismului, adic 5,8% din totalul locurilor de munca.
CAPITOLUL V:
CAI DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC
STUDIU DE CAZ: JUDETUL CONSTANTA
5.1. STRATEGII DE DEZVOLTARE SI MODERNIZARE ALE OFERTEI TURISTICE
p 73
5.2. STRATEGII DE PROMOVARE A POTENTIALULUI TURISTIC
p 76
5.1. STRATEGII DE DEZVOLTARE SI MODERNIZARE ALE OFERTEI TURISTICE
Este cunoscut faptul ca unul din motivele care il determina pe turist sa se orienteze spre
statiunile turistice cu o activitate pronuntat sezoniera este dorinta acestora de a-si petrece vacanta in
conditii favorabile de ambianta climaterica si meteorologica. Ori, se cunosc care sunt conditiile
zonei de litoral in lunile de vara, carora se adauga plaja si apa marii. Este evident ca acestea sunt
elementele determinante in specificul sezonier al activitatii turistice de pe litoral. Activitatea
turistica in extrasezon este mai redusa, functionand o mica parte din capacitatea de cazare,
majoritatea unitatilor fiind inchise si conservate pana la redeschiderea sezonului urmator. Se poate
constata ca intreaga activitate turistica a litoralului romanesc al Marii Negre este concentrat intr-un
singur sezon, limitat ca durata la perioada iunie-septembrie. Lipsa unui flux turistic in extrasezon
influenteaza negativ prin lipsa incasarilor din turism, pe de-o parte, iar pe de alta parte, prin sporirea
cheltuielilor pentru intretinere si reparatii. Pentru amortizarea investitiilor facute, pentru recupararea
cheltuielilor, prelungirea sezonului estival ar fi solutia cea mai optima. Prin largirea bazei de
tratament, avand in vedere posibilitatile oferite de resursele naturale de namol, saruri, aerosoli de
mare, si prin crearea unor spatii de incalzire noi, a unor baze de agrement moderne, o mare parte
dintre turistii potentiali ar opta pentru litoralul Marii Negre. De asemenea, prin crearea de spatii
incalzite sub forma unor sali polivalente, piscine acoperite si amenajate cu solarii, sali de sport sau
gimnastica medicala, ar fi atrasa si populatia din localitatile apropiate pentru a petrece sfarsitul de
saptamana, avand in vedere reducerea saptamanii de lucru. Cu un efort mai eficient s-ar putea
organiza manifestari culturale sau stiintifice cu participari din tara sau din strainatate. Daca vorbim
de perioada de extrasezon nu putem vorbi de mare si plaja, in schimb se poate vorbi de valorificarea
in conditii optime a namolului, apelor minerale, aerosolilor marini, intr-un cuvant, a posibilitatilor
de tratament balnear.
O alta propunere de valorificare optima a potentialului turistic din Constanta,este sporirea
gradului de atractivitate a obiectivelor turistice. Sporirea gradului de atractivitate se poate realiza, pe
de-o parte printr-o valorificare cat mai completa a conditiilor si factorilor naturali specifici zonei
marine (apele minerale, namolul sapropelic) si in perioada de extrasezon, iar pe de alta parte, printro valorificare mai mare a resurselor turistice antropice, deci a turismului cultural din aceasta zona.
Tratamentul balnear este considerat o forma superioara de valorificare a factorilor naturali,
determinata de efectul profilactic curativ al litoralului Marii Negre. Astfel, putem vorbi de apa marii,
namolul sapropelic puternic mineralizat si izvoarele de la Mangalia, care contin ape sulfuroase,
bicarbonate, sodice, calcice si mezotermale, toate acestea atribuind litoralului romanesc importante
calitati terapeutice si de tratament. Avand in vedere toate acestea, si ca tendinta pe plan mondial este
de a inlocui tratamentele medicale cu cele medico-naturiste, ar trebui infiintate mai multe baze de
tratament, care sa fie cu incalzire pe timp de iarna, astfel incat ele sa poata functiona tot timpul
anului. Acestea s-ar putea dota cu solarii portative pentru folosirea lor in camera, contra cost; s-ar
putea organiza un centru de infrumusetare folosind tratamente cu namoluri naturale si produse
cosmetice de tipul Gerovital sau Pel-Amar; pentru persoanele cu sechele de accidente si afectiuni ale
coloanei vertrebale s-ar putea organiza tratamente cu ajutorul echitatiei si dansului, statiunea
Mangalia ofera cadru prielnic pentru aceasta deoarece dispune de un puternic centru hipic; lansarea
de sejururi pentru tratamentul obezitatii; crearea premiselor necesare pentru imbutelierea apelor
minerale de la Mangalia, care prin calitatile sale terapeutice le egaleaza pe cele de la Olanesti
(izvorul nr. 10). Ar trebui amenajate si plajele de la Nuntasi (din apropierea cetatii Histria), unde se
afla lacul Nuntasi cu namol terapeutic, si dezvoltarea bazei de tratament - agrement din aceasta
zona. In ceea ce priveste turismul cultural din aceasta zona, ar trebui diversificata oferta turistica,
prin crearea de trasee cultural - turistice diversificate, ar trebui amenajate pentru circuite turistice
acele resurse naturale sau antropice care nu sunt puse in trasee turistice asa cum sunt unele pesteri
din Constanta. De asemenea, ar trebui diversificata oferta de agrement in zonele cu resurse turistice,
(Cetatea Histria) prin infiintarea de restaurante sau diversificarea serviciilor turistice prin
organizarea de excursii organizate cu ghizi turistici, constructii de cabane, etc. Factorii naturali si
intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare masura la atragerea clientelei, care trebuie in
continuare mentinuta si dezvoltata. Sporire gardului de atractivitate a obiectivelor turistice se poate
mari, tinand cont de formele moderne si diversificate ale tratamentului balnear, de conditiile si
factori naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de actiuni recreative,
satisfacerea gusturilor si preferintelor turistilor romani si straini.
O alta propunere de diversificare a ofertei turistice existente este organizarea de targuri,
expozitii, congrese in statiunile de pe litoralul Marii Negre, in perioada de extrasezon. Organizarea
de congrese ar conduce la atragerea unui numar important de clienti pretentiosi care percep sejurul
ca o forma de a fi favorizati si motivati. Tipurile de maifestari sunt foarte variate. Se mai poate
organiza targuri si saloane-expozitii, lansari de produse in holurile hotelurilor sau in sali de
spectacole, iar aceste actiuni conduc la atragera unui numar mare de clienti-vizitatori, precum si a
unui numar mare de organizatori, care devin toti clientii hotelurilor.
Un alt perimetru ce trebuie urmarit pentru dezvoltarea turismului, este c serviciile prestate
in domeniul turismului sa fie calitativ - superioare. Personalul din bazele de tratament balneoclimateric, dar si din hoteluri, restaurante, cluburi, baze de agrement trebuie sa indeplineasca toate
calitatile necesare locului de munca, si astfel se vor putea oferi servicii de calitate. Serviciile
calitative, eficiente, civilizate se pot realiza numai de catre angajatii capabili, subtili, buni psihologi.
Acestia au sarcina de a se ocupa, inca din prima clipa a sosirii si pana la plecare, de toti cei care le
solicita atentia. Trebuie sa se aiba in vedere pregatirea unitatii din punct de vedere gospodaresc, sa
fie dotat la nivelul cerut de criteriile de clasificare ale fiecarei unitatii; modernizarea permanenta a
intregii infrastructuri turistice si gasirea celor mai adecvate solutii in functie de specificul fiecarei
unitati astfel incat turistii cand revin in unitatea respectiva sa gaseasca intotdeauna ceva nou, dovada
a grijii deosebite acordata clientilor; adaptarea serviciilor la obiceiurile alimentare ale turistilor in
functie de nationalitate, varsta, religie si scopul sejurului.
Consiliul Judetean Constanta propune urmatorul proiectul referitor la construirea unui sat
turistic tipic dobrogean pe malul Dunarii, in zona Ostrov,prin crearea de case traditionale dobrogene
cat si a 1-2 hanuri turistice, infiintarea de ateliere mestesugaresti, infiintarea unei microferme de
animale care sa asigure necesarul de hrana, amenajarea unei zone de agrement pe malul Dunarii,
amenajarea si introducerea in circuitul turistic a Cetatii Vicina de pe insula Pacuiul lui Soare,
precum si reabilitarea portului turistic Ostrov.
Primariile oraselor Basarabi, Medgidia si Ostrov propun proiectul turistic <Drumul vinului>
in judetul Constanta (dezvoltarea turismului vitivinicol) prin: amenajarea de sali de degustare la
standarde internationale in pincipalele crame dobrogene (Murfatlar, Medgidia, Ostrovit), lucrari de
reamenajare a Muzeului viei si vinului de la Murfatlar, modernizare cramelor.
Realizarea traselui turistic Constanta-Ostrov (Constanta - Basarabi Adamclisi - Ion
Corvin - Alimanu) este o alta propunere de proiect care are in vedere refacerea si restaurarea
Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie si a Edificiului Roman cu Mozaic, introducerea in
circuitul turistic al asamblului rupestru paleocrestin de la Basarabi, restaurarea Complexului muzeal
de la Adamclisi, infiintarea unui sat pescaresc in Dunareni (de interes turistic cu toate utilitatile
pentru agrement) .
Ar trebui modernizat si dezvoltat calea de transport, astfel ar trebui sa se termine de
construit cat mai repede autostrada soarelui Bucuresti Constanta pentru ca turistii sa poata avea
acces rapid si direct pe litoralul romnaesc. O alta propunere ar fi marirea aeroportului international
Mihail Kogalniceanu, pentru ca el sa poate primi aeronave cu capacitate mare de transport pentru
turisii care vin aici.
O propunere de dezvoltare a circulatiei turistice este crearea de spatii de cazare tampon. Se
constata din practica necesitatea suplimentarii numarului de locuri in spatiile de campare. Aceasta
face ca ele sa fie largite in limita posibilitatilor si datorita aglomerarii foarte mari are loc degradarea
foarte mare a mediului prin volumul mare de deseuri si gunoaie sau a proastei circulatii a aerului
marin in interiorul campingului.De aceea, in varf de sezon trebuiesc amenajate pentru campare
unele portiuni de plaje nefolosite dintre statiuni. Astfel de amenajari se pot face pe toata lungimea
coastei marine de la Costinesti pana la 2 Mai unde exista spatii mai mici sau mai mari de plaja care
stau nefolosite.
Un alt aspect care nu trebuie neglijat in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii existente
se refera la posibilitatile de supraveghere a copiilor. In ultimii ani, numarul turistilor care vin pe
litoral cu intrega familie a crescut. In timpul zilei parintii au posibilitatea sa-si supravegheze copiii
mergand impreuna la plaja, dar seara locurile de distractie pentru adulti exclud prezenta copiilor. De
aceea ar trebui infiintate, in fiecare statiune de pe litoralul nostru locuri de supraveghere si de joaca
pentru copii - gradinite de copii. Pentru turistii straini s-ar putea infiinta Kindergarden cu personal
calificat poliglot.
Pentru ca litoralul romanesc sa fie mai competitiv pe piata turistica internationala, sa se
ridice la standardele europene si mondiale, si sa fie la concurenta cu marile centre turistice de litoral
din Europa, o solutie ar fi terminarea proiectului statiunea Europa, care prevede unirea tuturor
statiunilor de pe litoralul romanesc intr-una singura, care sa se intinda pe tot litoralul romanesc.
O alta propunere este construirea de restaurante cat mai originale asa cum este restaurantul
plutitor, legat de malul marii printr-o punte mobila, construit pe principiul unei carene de vas. O alta
forma de restaurant este cel acvatic, construit la o distanta mica de mal, la o adincime nu foarte
mare, cu pereti tarnsparenti care sa ofere turistilor un peisaj subacvatic, completat cu un program
special, si cu specialitati pescaresti. De asemenea, pentru perioada de extrasezon, ar putea fi
construite piscine, care sa produca senzatia de natural al marii, care sa produca aerosoli marini,cu
apa adusa din mare si incalzita cu personal calificat ( instructori de inot) iar soarele poate fi inlocuit
cu raze infrarosii sau ultraviolete.
Prin masuri economico-organizatorice luate de Ministerul Turismului si Constructiilor,
poate intari si dezvolta infrastructura, poate spori gradul de atractivitate a ofertei turistice, se pot
diversifica serviciile, venind astfel in intampinarea gusturilor si preferintelor diferitelor segmente de
turisti. Daca luam in consideratie competitivitatea turistica pe plan mondial sau european, atunci este
necesar sa facem eforturi pentru a oferi tot ce este mai nou, mai placut si mai atractiv,sa-l obligam
pe turist sa aleaga litoralul romanesc, sa putem atrage acel segment de turisti cu venituri si implicit
cu pretentii mai mari, cu alte cuvinte sa fim mai competitivi.
5.2. STRATEGII DE PROMOVARE A POTENTIALULUI TURISTIC
Termenul strategie are ca origine domeniul militar. Initial, strategia avea ca scop crearea si
punerea in aplicare a unui plan al unei batalii, pentru a castiga un razboi, respectiv o componenta a
stiintei militare ce priveste conduita generala in razboi si organizarea apararii unei tari.
O definitie a strategiei, utilizata in marketing este urmatoarea1[1]: ansamblul mijloacelor

interdependente utilizate pentru realizarea obiectivelor politicii comerciale.
Strategia reprezinta directia si scopul unei organizatii, pe termen lung, obtinandu-se avantaje pentru
organizatie, prin configurarea resurselor intr-un mediu schimbator, pentru a intampina nevoile
pietelor si asteptarilor actionarilor2[2].
Arta unei strategii consta in a cauta, in fiecare dintre domeniile de activitate in care organizatia este
prezenta, construirea unui avantaj concurential determinat, decisiv, durabil si care sa poata fi
aparat3[3].
Exista numeroase puncte de vedere privind strategia, aceasta fiind considerata4[4]:
-
directia catre care se indreapta o organizatie, in vederea atingerii/indeplinii propriului scop;
ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei, pe termen lung, principalele modalitati de

realizare, impreuna cu resursele alocate, in vederea obtinerii avantajului competitiv.
Dupa 1999 turistii zilelor noastre, ale economiei de piata, au devenit mai bine informati,
mai bine pregatiti profesional, mai exigenti, cu o bogata cultura generala, cu experienta in aprecierea
serviciilor, neimpresionati de vorbele amabile spuse la intamplare, fara un real suport calitativ.
Personalul din societatea turistica ce vine in contact cu turistii trebuie sa descopere la fiecare client,
in functie de caracteristicile de manifestare ale acestuia ce fel de servicii, ce fel de preparate il
intereseaza in mod deosebit, ce preferinte are clientul respectiv. Serviciile calitative, civilizate si
eficiente, se pot realiza numai cu angajati capabili, subtili, buni psihologi, care stiu sa-si puna in
1[1] Van der Yeught, Corinne, op. cit., p. 26

2[2] Jhonson, G., Scholes, K., Exploring Corporate Strategy, Pretince Hall, Hemal Hempstead,
2001, p. 10
3Lazato-Giotart, J.-P., Balfet, M. Management du tourisme. Les acteurs, les produits, les march
et lea strategies, Pearson Education France,Paris, 2004, p. 269
4[4] Dumitrescu, Mihail, Strategii si management strategic, Ed. Economica, Bucuresti, 2002, pp.
95-96
valoare maiestria profesionala prin adaptarea comportamentului lor la situatiile particulare create de
diferitele tipuri de clienti. In prezent, se impune mai mult ca oricind ca toti lucratorii din sfera
serviciilor turistice, sa-si ridice necontenit calificarea profesionala, sa invete daca vor sa aiba
satisfactia unei depline afirmari, atat pentru societatea comerciala, precum si pentru sine. Societatile
comerciale de prestari servicii turistice trebuie in permanenta sa-si faca publicitate prin diferite
forme (TV, radio, presa, afise), despre buna calitate a serviciilor prestate si in functie de parametrii
redactati mai sus, sa contribuie la realizarea unor filme documentare cu privire la modul de servire,
oferta de cazare, patrimoniul cultural din zona, care poate fi vizitat de catre turisti, publicitate
privind datele organizarii de targuri, seminarii, etc.
Trebuiesc facute actiuni promotionale pentru perioadele de extrasezon, care sa se adreseze
unui anumit segment de piata, si anume pentru colectivitatile care nu suporta soarele din lunile iulie
si august dar le sunt necesari aerosolii marini. Perioada lunilor mai, septembrie si octombrie este
ideala pentru aceasta categorie de turisti.
O propunere interesanta pentru promovarea ofertei turistice a litoralului romanesc este
infiintarea unui birou de marketing si promovare a litoralului romanesc. Deoarece a fost inchis ONT
Litoral, care se ocupa si cu promovarea litoralului romanesc, infiitarea unei astfel de organizatii ar fi
necesara, deoarece ar reprezenta imaginea litoralului nostru atat in tara cat si in afara. Biroul ar
trebui sa aiba oameni competenti, experti in domeniul marketingului, care sa promoveze imaginea
noastra la nivel international , intr-un mod cat mai competitiv fata de cei din afara. Firmele care se
inscriu ca sa-si promoveze produsele si serviciile turistice la acest birou trebuie sa dea o anumita
cota pe an din venitul lor.
Pentru atragerea turistilor si dezvoltarea turismului romanesc pe litoralul Marii Negre,
trebuie sa se recurga la multa publicitate, atat pe plan national cat si pe plan internationl, sa se
organizeze, in conditii alese, congrese, targuri, expozitii, la care sa prticipe oameni de afaceri,
politicieni, turisti.
Ar trebui de asemenea sa se puna mai mult accent pe turismul cultural din aceasta zona,
avand in vedere ca aici se afla cele mai vechi vestigii arheologice (cetatea Histria, Tomis, Callatis),
din istoria noastra. Astfel, Consiliul Judetean Constanta are o propunere de proiect, inaintata
Autoritii Nationale pentru Turism, privind realizarea traseului turistic: Cernavoda CapidavaTopalu-Harsova prin restaurarea cetatii Capidava si amenajarea unui muzeu, amenajarea unui punct
de agrement nautic la Capidava, refacerea muzeului Dinu si Sevasta
Vintila din Topalu,
reabilitatrea si amenajarea Cetatii Carsium si a Muzeului de istorie Carsium, amenajarea pe malul

Dunarii a unui ponton pentru ambarcatiuni mici si includerea lui intr-un circuit
de croaziera
Dunare-Canal-Marea Neagra. Pe langa dezvoltarea bazelor de agrement din jurul acestor resurse
turistice, ele ar trebui promovate mai mult prin documentare, pliante, presa, afise, etc. astfel incat sa
determine o valorificare la maxim a potentialului turistic al litoralului. De asemenea ar trebui gasite,
promovate si valorificate traditiile si creatiile populare specifice Dobrogei, care ar conduce la
captarea atentiei potentialilor turisti romani si straini.
Conform raportului de activitate al Directiei Comert, Turism, Servicii Publice prin Serviciul
de Turism - Agroturism si compartimentul de Comert si Servicii Publice, in perioada iuniedecembrie 2006, s-au luat urmatoarele masuri concrete de actiune :
1. Promovarea ofertei turistice a judetului Constanta , pe plan national si international prin :
-crearea unei imagini turistice si pozitive si concrete a Romaniei pe pietele turistice externe,
recastigarea si dezvoltarea pietelor emitente traditionale sau a altor piete netraditionale pe litoralul
romanesc, imbunatatirea imaginii produsului turistic judetean ;
-valorificarea potentialului turistic natural, a patrimoniului cultural istoric si religios al
judetului Constanta, a traditiilor folclorice locale ;
-cresterea activitatii formelor de turism consacrate pe litoralul romanesc - odihna si recreere,
cura balneara ;
-introducera in circuitul turistic a noi arii si valori turistice din judetul Constanta ;
-diversificarea ofertei de agrement ;
-atragerea unui numar sporit de turisti romani si straini in judetul Constanta .
In acest
sens
Directia de Comert, Turism si Servicii Publice
s-a axat pe desfasurarea
urmatoarelor activitati:
a. Editarea si distribuirea de materiale de promovare a potentialului turistic al judetului Constanta,
tiparite si imprimate pe suport magnetic ( CD-uri si DVD-uri de prezentare generala si pe fiecare
obiectiv in parte ) in varianta bilingva pe tematici distincte - istoric, cultural, religios.
b. Actualizarea in cadrul web site-ului oficial al Consiliului Judetean Constanta a paginii web de
promovare a ofertei turistice a judetului: www.turismconstanta.ro. In acest sens s-a dorit si realizat
facilitarea accesului informational al potentialilor vizitatori externi si nationali ai judetuului
Constanta.
c. Actualizarea bazei de date existenta cuprinzand potentialul turistic judetean.Cu privire la acest
aspect au fost demarate de catre echipe desemnate de conducerea directiei actiuni de inventariere a
tuturor unitatilor turistice ( de cazare si alimentatie publica ), baze de tratament , baze sportive,
parcuri de distractii, centre de agrement , cinematografe, teatre, obiective si puncte de atractie
turistica din judet, in Constanta , Statiunea Mamaia, Eforie Nord si Eforie
Sud, in vederea
constituirii unui portofoliu de informatii complete pentru turisti, vizitatori si potentiali interesati
precum si pentru realizarea de catre Consiliul Judetean Constanta in premiera a unui ghid turistic
actualizat virtual.
d. Participarea la targurile de turism interne si internationale , in vederea promovarii potentialului
turistic al judetului Constanta, a produselor turistice consacrate si cu caracter specific . S-a urmarit
in principal informarea corecta si calitativa a potentialilorvizitatori externi asupra posibilitatilor de
petrecere a vacantelor si a timpului liber din cadrul sejurului acestora pe litoralul romanesc, prin
exploatarea a noi circuite turistice cu valente naturale, cultural istorice si religioase.
e. Participarea la seminarii de lucru, schimburi de experienta, cursuri de perfectionare . Pe cale de
consecinta, reprezentantii directiei au participat la doua evenimente organizate respectiv de
Patronatul Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania de Turism din Romania, in data
de 1 august 2006 la reuniunea privind crearea unei Comisii pentru un Litoral mai Bun, in scopul
elaborarii Proiectului Master Plan Litoral 2007 si de Autoritatea Nationala pentru Turism, in data
de 31.08.2006, in vedera elaborarii Master Planului Turismului Romanesc si a Strategiei de
Dezvoltare pe perioada 2007 2013.
Sursa-Consiliul Judetean Constanta Directia de Comert, Turism, Servicii Publice.

2. Initierea de proiecte privind modernizarea obiectivelor turistice, reabilitarea zonelor,
monumentelor, cladirilor de interes turistic si modernizarea infrastructurii fizice prin :
a. Semnalizarea principalelor obiective turistice prin indicatoare de prezentare si de orientare

turistica. Actinile au avut ca scop facilitarea accesului turistilor straini si romani la obiectivele
turistice precum si cresterea gradului de atractivitate a unor produse turistice consacrate si specifice
din judetul Constanta.
b. Finalizarea actiunilor de reabilitare si modernizare a tuturor grupurilor sanitare din incinta
obiectivelor turistice de pe raza judetului Constanta; finalizarea activitatilor de modernizare a
spatiilor de alimentatie publica din vecinatatea muzeelor de la Histria si Adamclisi;continuarea
actiunilor de amnajare a zonelor cu potential cinegetic, etnografic, istoric si peisagistic deosebit.
3. Initierea si implementarea de proiecte in vederea reintroducerii in circuitul turistic al unor
obiective cu valente cultural-istoric si religioase unice ,imbunatatirea calitatii serviciilor publice si
turistice oferite vizitatorilor , dezvoltarea turismului in judet, cu efecte directe in stimularea
dezvoltarii economico-sociale locale.In acest scop, au fost elaborate de catre reprezentantii directiei
propuneri de proiecte privind:
-Infiintarea unei retele de 16 centre de informare turistica in statiunile de pe litoralul Marii Negre
si municipiul Constanta,cate unl in fiecare statiune si doua in municipiul Constanta, precum si a 50
de puncte info-touch.
-Turismul Religios in Dobrogea . Proiectul propune semnalizarea corespunzatoare prin
imtermediul placutelor indicatoare bilingve a urmatoarelor obiective: Manastirea Sf. Maria din
Techirghiol, Manastirea Sf. Elena de la Mare din Costinesti, Manastirea Dervent din comuna
Ostrov, Manastirea Casian din comuna Gradina.La toate acesteobiective se va reface si se va
imbunatati sistemul de iluminat (montarea de proiectare), se vor moderniza grupurile sanitare
existente si se vor amplasa toalete ecologice acolo unde nu sunt posibilitati de acces.Se vor reabilita
caile de acces (dale,borduri) catre Izvorul lui Eminescu la Pestera Sf. Andrei, se va ecologiza
izvorul,se vor monta banci, corpuri de iluminat, panouri, alte facilitatituristice . Se va realiza o
viziune unitara a amenajarilor peisagistice in jurul obictivelor mentionate.
Au fost deja demarate studiile de fezabilitate ce vor fi realizate de Institutul National de Cercetare
Dezvoltare in Turism, Bucuresti.
4. Mentinera si promovarea unor raporturi sau relatii durabile de colaborare intre Consiliul Judetean
Constanta si Consiliile locale din judet. Masura vine in intampinarea si identificarea nevoilor locale,
dezvoltarea turismului, promovarea necesitatii de reabilitare a unor zone turistice , istorice sau
arhitecturale , devoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale.
PRO
1
Tinimtex (15 17) februarie
17-Feb-2008
09:00
2.
Best Romanian Fashion (13-16) februarie
13-Feb-2008
11:00
GRA
M
TAR
GURI
3.
Targul de nunti(28-30) martie
28-Mar-2008
11:00
SI
EXP
4.
Targul Cadourulor de Paste (16-20) aprilie
16-Apr-2008
OZIT
11:00
II
5
6.
Best Romanian Fashion Brands (14-17)

mai
14-Mai2008
14-Mai-2008
Tinmec (14-18) mai
2008
11:00
7.
Tinimtex (10-14) septembrie
10-Sept -2008
11:00
8.
Expomodesign (01-05) octombrie
01-Oct-2008
11:00
9.
Tinimtex (19-23) noiembrie
19-Noi-2008
11:00
SursaCamera de
Comert,
Industrie,
Navigatie
si
Agricultur
Constanta
CON
CLU
ZII
1. Asezat in extremitatea de sud-est a tarii, intre Dunare si Marea Neagra, judetul Constanta,
care reprezinta fereastra spre mare a tarii, este usor accesibil, pe toate caile de transport, inclusiv cel
maritim, si, de asemenea Constanta are legaturi directe cu toate orasele importante ale tarii, accesul
pe litoralul romanesc fiind foarte usor pentru turisti. Insa, pentru modernizarea si dezvoltarea cailor
de transport s-ar putea lua unele masuri cum ar fi marirea aeroportului de la Kogalniceanu, pentru ca
el sa poata primi aeronave cu capacitate mare de transport pentru turisii care vin aici, terminarea
autostrazii Bucuresti - Constanta cat mai repede, pentru ca turistii sa poata avea acces rapid si direct
pe litoralul romnaesc.
2. Acest teritoriu a inceput sa se dezvolte dupa anul 1950 cand au inceput sa se creeze
conditii pentru dezvoltarea zonei de litoral a tarii. Atfel, cea mai veche provincie a tarii este astazi
printre cele mai dezvoltate puncte economice ale tarii, fiind principala baza turistica a Romaniei.
3. Din punct de vedere economico-social, Constanta este al doilea oras al tarii, dupa capitala
tarii noastre, ca dezvoltare si numar de locuitori. Economia judetului Constanta este diversificata, in
toate domeniile de activitate, proponderent agricola insa, prin iesirea la Marea Neagra, judetul
Constanta este are o baza turistica foarte dezvoltata, concentrand circa 43% din capacitatea de
cazare a tarii.
4. Relieful judetului Constanta este format dintr-un podis tabular, inconjurat de apele
Dunarii, in partea de nord, sud si vest si de apele Marii Negre, in partea de est. Valorificarea
turistica cea mai mare o are zona de litoral. Solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru
aceasta zona, datorita asezarii geografice si reliefului de aici. O mare valorificare turistica aici o au
apele mineralizate, care atrag mii de turisti pentru tratament. Datorita caracterului continental
secetos al climei, in Constanta se inregistreaza temperaturile cele mai ridicate din tara si timpul este
in cea mai mare parte a verii senin, ceea ce influenteaza pozitiv valorificarea litoralului romanesc in
timpul verii. Caracteristic pentru reteaua de ape din judetul Constanta este lipsa apelor curgatoare
din interiorul judetului, acestea fiind reprezentate de paraie cu debite reduse, insa prezenta apelor se
face simtita din plin in jurul judetului prin Delta Dunarii si Marea Neagra. Alaturi de apele Marii
Negre, care reprezinta cea mai importanta resursa turistica a judetului, mai sunt valorificate turistic
si apele minerale si lacurile din interiorul judetului unde se gaseste namol terapeutic. Judetul
Constanta prezinta un invelis de vegetatie si fauna format pe un colorit foarte variat. Caracteristic
vegetatiei de aici, cu influente pontice premarine si mediteraneene, este invelisul de stepa unde
intrepatrunde invelisul de silvostepa si padure. Aici se intalnesc unele specii de flora mediteraneene,
specifice acestei zone. In ceea ce priveste fauna, se poate spune ca aceasta este foarte variata, aici
traind toate speciile de fauna, mamifere, razatoare, pasari, pesti. Specific judetului Constanta este
existenta unor specii de pesti, relicve din vechea mare sarmatica, printre care se numara si
binecunoscutii pesti de icre negre. Referitor la rezervatiile naturale din judetul Constanta, ele
impresioneaza prin frumusetea peisajului si prin curiozitatile de flora si fauna existente aici. Cele
mai multe din rezervatii sunt incluse in diferite circuite turistice, ele atragand prin coloritul lor
deosebit, astfel vegetatia, flora si fauna de aici aduc un plus la valorificarea turistica a acestui judet.
5. Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte numeroase, variate si valoroase. O
parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice gasite pe teritoriul tarii noastre, de aceea, aceste
resurse duc la o dezvoltare foarte mare a turismului cultural din aceasta zona, deci la o valorificare a
potentialului turistic al judetul Constanta mai mare.
6. In ceea ce priveste traseele turistice, acestea au un potential turistic foarte mare, deci
valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potentialului turistic al judetului Constanta. Insa
ar trebui diversificate unele trasee turistice care sa acopere tot teritoriul judetului, si amenajarea
acestor trasee pentru turisti.
7. Se observa ca serviciile de cazare din judetul Constanta s-au dezvoltat si diversificat,
ceea ce inseamna si dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate, cu dotari
corespunzatoare, care ofera turistilor conditii optime si indeplinesc dupa caz si alte functii. Insa
serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de prestanta acestora, de organizarea
muncii in unitatile hoteliere. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, echiparea lor
necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele turistilor, ca si
numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire influenteaza negativ calitatea prestatiei turistice si,
prin intermediul acesteia, dimensiunile circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a
patrimoniului.
8. Dezvoltarea retelei de alimentatie publica, modernizarea si diversificarea acesteia,
cresterea ponderii productiei proprii, ridicarea nivelului calitativ al servirii sunt cateva din
coordonatele care se adauga la atragerea potentialilor turisti pe litoralul Marii Negre.
9. Putem spune ca serviciul de agrement - divertisment din judetul Constanta, s-a dezvoltat
foarte mult in ultimii ani prin aparitia de noi unitati de agrement, inedite in tara. Toate statiunile
ofera conditii prielnice calitative si cantitative de petrecere a timpului liber.
Cu cat oferta de prestatii este mai mare cu atat riscul pierderii clientelei scade. Pentru aceasta
trebuie sa se modernizeze si diversifice infrastructura turistica.
10. Se poate aprecia o crestere a circulatiei turistice ce se manifesta in toate statiunile de pe
litoralul romanesc, crescand totodata numarul turistilor straini sositi pe litoralul nostru, ceea ce
demonstreaza o crestere a competitivitatii turistice a litoralului romanesc pe plan intrenational.
Cresterea circulatiei turistice, precum si modificarile in stuctura a acesteia sunt insotite de evolutia
corespunzatoare a infrastructurii. Toata aceasta dezvoltare a circulatiei turistice, a infrastructurii, a
serviciilor duce in primul rand la dezvoltarea turismului romanesc.
11. Prin masuri economico - organizatorice luate de Ministerul Turismului si Constructiilor,

se poate intari si dezvolta infrastructura, poate spori gradul de atractivitate a ofertei turistice, se pot
diversifica serviciile, venind astfel in intampinarea gusturilor si preferintelor diferitelor segmente de
turisti. Daca luam in consideratie competitivitatea turistica pe plan mondial sau european, atunci este
necesar sa facem eforturi pentru a oferi tot ce este mai nou, mai placut si mai atractiv,sa-l obligam
pe turist sa aleaga litoralul romanesc, sa putem atrage acel segment de turisti cu venituri si implicit
cu pretentii mai mari, cu alte cuvinte sa fim mai competitivi.
12. Pentru atragerea turistilor si dezvoltarea turismului romanesc pe litoralul Marii Negre,
trebuie sa se recurga la multa publicitate, atat pe plan national cat si pe plan international, sa se
organizeze, in conditii alese, congrese, targuri, expozitii, la care sa participe oameni de afaceri,
politicieni, turisti.
BIBLIOGRAFIE
Berlescu E.,- Mica Enciclopedie de Balneoclimatologie a Romaniei, Editura All,
Bucuresti, 1996.
Candea M, Erdeli G, Simion T - Potential turistic si turism , Editura Ex Ponto,
Constanta 2002
Cocean P.- Geografia Turismului, Editura Carro, Bucuresti 1996.
Dragan M., -Litoralul romanesc al Marii Negre, Ghid Turistic, Editura Ex Ponto,
Constanta, 2003
Florea N., Munteanu I., Rapaport C., -Geografia Solurilor Romanesti, Editura
Stiintifica, Bucuresti 1968.
Glavan V., -Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2002.
Iordan I., Bonifaciu C., -Romania, Ghid Turistic, Editura Garamond, Bucuresti, 1998
Iorga F., Toma E., Sovar I.,- Ghid Turistic al Romaniei, Editura Publirom
Advertaising, Bucuresti 2003.

Mecu Ghe.,-Turism si tratament balnear pe litoral, Editura National, Bucuresti,
2004.
Micu Adrian - Turism International , Editura Europlus, Galati, 2005
Minciu R.- Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001
Munteanu l., Stoicescu C., Grigore l., -Ghidul Statiunilor Balneoclimaterice din
Romania, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986.
Radulescu I ., Radoi A,- Judetul Constanta, Editura Republicii Romania Bucuresti
1974 .
Rosu A., Istrate I., Bran F., -Economia Turismului si Mediul Inconjurator ,
Editura Economica, Bucuresti 1999.
Neacsu N., Cernescu A., -Economia Turismului, Studii de caz, Reglementari,
Editura Uranus, Bucuresti, 2003.
Snak O., Baron P., Neacsu N.,-Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti 2001.
Salageanu Ghe., Bavaru A., Fabritius R., -Rezervatii, Monumente si Frumuseti ale
Naturii din Judetul Constanta, Editura Exponto, Constanta, 2003.
Stnescu D. - Strategii de dezvoltare in turismEditura U.P.G., Ploiesti 2003
Vlad D. - Piata turistic, Editura Sylvi, Bucuresti, 2006
Vlasceanu Ghe., Ianos I.,-Orasele Rominiei, Casa Editoriala Odeon, Bucuresti, 2000.
XXX- Dobrogea Turistica, Ghid Cultural -Turistic, Editura Dobrogea,
Constanta , august , 2004.

XXX- Dobrogea, Litoralul Romanesc, Delta Dunarii, Ghid Turistic
Editura Meridiane, Bucuresti, 1964.
Revista Atlas Magazin, Anul V, Nr. 3, Martie 1999.
Revista Atlas Magazin, Anul I, Nr. 1-2, Ianuarie- Februarie, 2003.
Date furnizate de institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta
Anuarul statistic al judetului Constanta
Breviar statistic al Romaniei
Internet- www.plaja.ro
www.rolitoral.ro
www.infolitoral.ro
www.geocities.com.constanta.cit
www.mangalia.ro
www.litoral. As. Ro
www.constanta-litoral.virtualave.net/
www.litoral-cta.go.ro
www e-constanta.ro
www.mtromania.ro
www.mturism.ro
www.vacante si calatori.ro
ANEXE
ANEXA 1. - LISTA TABELELOR CU CAPACITATEA DE CAZARE SI INDICATORII
TURISTICI p 83
ANEXA 2. - LISTA TABELELOR CU CAPACITATEA DE CAZARE SI INDICATORII
TURISTICI p 97
Anexa 1
1. Tabele privind evolutia capacitatii de cazare din judetul Constanta.
1. Capacitatea de cazare a judetului Constanta pe forme de proprietate
2004
2005
Nr.
Unitat
i
Capacitat
e de
cazare
Grad
de
utilizar
e
Nr.
Unitat
i
Capacitat
e de
cazare
Grad
de
utilizar
e
Total judet
897
120226
46.4
970
121067
46.4
Publica
48
8696
43.8
75
8425
43.8
Mixta
260
54127
49.1
260
54127
49.1
Privata
444
50841
49.5
451
50841
43.2
Cooperatist
a
14
780
37.2
14
780
38.2
Obsteasca
56
7827
44.3
56
7874
53.5
Forma de
propietate
2006
Forma de propietate
Numar unitati
Capacitate de caza
Total Judet
988
Proprietate publica
75
Mixta
260
Privata
451
Cooperatista
32
Obsteasca
57

Capacitatea de cazare a judetului Constanta pe tipuri de unitati
2004
Tip de Unitate
Total judet
Tip
de
Hoteluri
unitate
Moteluri
Total judet
Vile
Hoteluri
Campinguri
Moteluri
Tabere
Vile
Pensiuni
Campinguri
Bungalow
Tabere
Casute
Pensiuni
Bungalow
Hotel Tratam.
Nr.
Unitati
897
2005
Capacitate
de cazare
Grad de
utilizare
2006
Nr. 282
Unitati
3
988
268
326
14
3
13
305
14
30
165
13
35
28
120226
Capacitate
72398
de cazare
78
122671
5601
77937
19188
78
10328
6791
304
18894
4093
9348
5028
410
50.7
Nr 54.6
unitati
10
998
64.9
331
17.3
3
51.4
307
32.2
29
52.1
13
46.1
38
172 8
4136 3741
176 50.7
Nr.
Unitati
2007
970
Cap.
de 298
cazare3
121717
285
78209
16
78
13
6691
27
18894
172
8200
32
949
4297 8
Capacitate
de cazare
Grad de
utilizare
121067
46.4
72076
50.9
78
13
5808
51.1
18736
1.00
10328
41.2
803
31.1
4080
54.7
4400
27.2
3741
60.9
Capacitatea de cazare a judetului Constanta pe localiati
Unitati
2004
Capacitate de
cazare
Grad de
utilizare
Unitati
2005
Capacitate de
cazare
Grad de
utilizare
Total judet
897
120226
41.5
970
121067
58.65
Constanta
33
1481
44.68
40
2088
38.44
Mamaia
85
21968
56.33
91
22028
47.91
Eforie Nord
194
15729
61.04
200
16189
59.12
Eforie Sud
138
9592
55.14
134
9341
58.60
Mangalia
1362
52.41
1378
51.96
Navodari
7922
33.69
8549
43.49
Mamaia Sat
4105
24.47
11
4546
23.28
Techirghiol
32
1357
47.85
38
1493
51.92
Agigea
10
107
10
107
2 Mai
360
32.01
360
32
Ovidiu
31
33.32
31
62.30
Tuzla
300
62.52
300
39.50
Costinesti
144
5727
66.25
177
5721
42.14
Schitu
13
510
79.45
12
605
62.78
Medgidia
160
25.69
160
29.03
Horia
188
188
Kogalniceanu
119
0.42
119
Valul lui Traian
16
10.02
16
20.03
Olimp
11
5092
58.38
12
4806
49.25
Neptun
75
11718
51.89
79
11896
51.09
Jupiter
27
7191
25.49
30
7447
28.69
Cap Aurora
2404
48.28
2402
39.34
Venus
60
9420
56.55
62
9553
54.36
Saturn
33
12673
52.45
37
12857
53.56
Innoptari
Total
Tur.
Rom.
Tur. Str.
Total judet
845478
746962
98516
Publica
22003
21815
188
Mixta S>50
250360
224577
25783
Mixta S<50
69575
63463
6112
Privata
315162
286909
28253
Priv. Rom+Str
15105
11846
3259
Cooperatista
11374
11146
228
Obsteasca
40087
40040
47
Total judet
821349
712521
108828
Publica
11703
8287
3416
Mixta S>50
57163
44491
12672
Mixta S<50
14140
10773
3367
Tur.Rom.
Tur.Str.
Sejur.
Mediu%
Tur.
Rom.
3981442
466506
5.53
5.39
210389
790
9.60
9.64
1400521
242684
6.56
6.24
552696
56688
8.76
8.71
1426836
154937
5.02
4.97
33178
10146
2.87
2.80
35562
695
3.19
3.19
32260
566
8.04
8.05
3956755
514815
5.37
5.20
40664
47873
7.57
4.91
173803
69195
4.25
3.91
79913
26904
7.55
7.42
13278
4.26
4.26
3070465
357632
5.63
5.56
118289
9217
3.76
3.80
32291
455
3.41
3.45
215620
2240
7.77
6.80
2004
4447948
211179
1643205
609384
1581773
43324
36257
322826
2005
4471570
88537
242998
106817
13278
Mixta S<50+Str
3119
3119
Privata
609170
552334
56836
Priv.
Rom+Str
33958
31169
2781
Cooperatista
9605
9359
246
Obsteasca
28028
27631
397
3428097
127515
32746
217860
Publica interes
nat
213722
21877
21513
364
212423
1299
8.77
8.87

Circulatia turistica din judetul Constanta pe localitati
2004
Total tur.
Romani
Straini
Sejur
Mediu %
Romani
Straini
Total Judet
845478
746962
98516
5.53
5.39
6.59
Constanta
63146
51621
11525
2.47
2.48
2.41
Mamaia
303604
254842
47762
4.53
4.50
4.38
Eforie Nord
58815
58667
148
6.50
6.51
4.45
Eforie Sud
90362
86492
3870
9.01
8.92
10.96
Mangalia
18796
15061
3735
9.53
9.60
9.26
Navodari
29297
29297
6.99
6.99
Mamaia Sat
17933
17650
283
3.51
3.50
3.88
Techirghiol
4529
5423
16.61
16.61
18
Agigea
2 Mai
2060
2060
Ovidiu
1461
1228
233
2.65
2.64
2.71
Tuzla
3050
3050
Costinesti
23828
23583
245
6.75
26.74
7.09
Schitu
1730
1730
Medgidia
8246
8136
110
2.18
2.19
1.44
Horia
Kogalniceanu
30
30
1.04
1.50
Valu Traian
630
584
46
Olimp
32598
28187
4381
7.46
6.76
12
Neptun
90860
84726
6134
7.01
6.56
13.20
Jupiter
22384
22245
139
6.53
6.52
8.23
Cap Aurora
11358
11227
131
6.15
6.13
7.16
Venus
Saturn
40962
51058
40822
51058
140
0
7.14
8.89
7.15
8.89
4.92
0
Total
tur.
Romani
2005
Sejur
mediu
Straini %
Romani
Total Judet
821349
712521
108828
5.37
5.20
6.46
Constanta
82112
64427
17685
2.23
2.67
2.35
Mamaia
301208
249085
52123
4.24
3.98
5.47
Eforie Nord
34231
33633
578
7.12
7.14
4.56
Eforie Sud
84414
81255
3159
10.28
10.21
12.18
Mangalia
18987
14625
4362
10.04
10.57
8.29
Navodari
31612
31248
364
7.13
2006
7.13
Mamaia Sat
25711
25369
342
3.06
3.04
3.41
Techirghiol
7462 Total7435 Tur. Rom.

9
Agigea
Total Judet
2 Mai
Constanta
Ovidiu
Mamaia
Tuzla
Eforie Sud
Costinesti
Eforie Nord
Schitu
Mangalia
Medgidia
Navodari
Horia
Mamaia Sat
Kogalniceanu
Techirghiol
Valu Traian
2 Mai
Olimp
Ovidiu
Neptun
Tuzla
Jupiter
Costinesti
Cap Aurora
Schitu
Venus
Medgidia
0
806658
1050
1050
63146
2251
1905
302604
1943
1943
28108
17294
17186
82727
1435
1435
15316
4991
4725
32071
0
0
19801
0
0
7043
1081
996
2297
34388
28334
2255
84898
77462
1150
32847
32697
16174
11286
11277
2289
32659
32598
1277
SursaInstitutul
national de
statistica,
directia
judeteana de
statistica
Constan
Straini
Tur. Str.
Sejur
mediu%
T
R
3956755
514815
5.53
68506
1.68
891304
0
215030
8.56
542362
0
121585
2.88
245888
0
57828
0
87518
1.04
6909
10.10
4307
12.81
8050
4.50
58115
8.56
15527
4.11
7737
11777
2.24
179407
4.31
6991
6.71
47208
6.90
27797
10.56
101
6.54
1517
241
14.47
4.88
394
2.08
908
5.16
6.32
7573
6.06
Tur.
Str.
15.90
Innoptari
15.90
17Tur. Rom.
0
724117
0
51621
346
254842
0
26823
108
77525
0
12505
266
29839
0
19303
0
7021
85
2297
6054
2058
7436
1150
150
15918
9
2289
61
1216
0
82741
7
11525
3.13
47762
7.07
1285
4.90
5202
7
2811
3.04
2232
0
498
0
22
1.08
0
6.95
197
7.33
0
4.73
256
6.77
0
6.18
61
0
4471570
7
80283
3.39
1070711
7.07
222021
4.87
589570
7
149382
3.04
245989
0
59345
0
87759
1.09
6909
6.28
4701
6.80
8050
4.73
5903
6.77
15527
6.18
7737
0
0
Kogalniceanu
579
579
643
643
1.11
Valul lui Traian
462
473
11
473
462
11
22146
18743
3403
188498
125580
62918
6.39
Olimp
Neptun
81272
70408
10864
491735
382650
109085
5.84
Jupiter
53697
50214
3483
248000
241862
6138
5.31
Cap Aurora
15822
13634
2188
52931
52227
704
5.44
Venus
40126
35157
4969
300914
292312
8602
6.81
2543
10.04
Saturn
54777
53214
1563
557747
555204
2007
Total
Total Judet
Tur. Rom.
894753
815649
Tur. Str.
79104
Innoptari
Tur. Rom.
Tur. Str.
Sejur
mediu%
4471570
3956755
514815
5.10
18735
2.23
Constanta
82112
64427
17685
94131
75396
Mamaia
301208
249085
52123
1264501
1035119
229382
4.24
Eforie Sud
23527
22009
1518
191199
186414
4785
6.69
43127
6.80
Eforie Nord
84060
78659
5401
655389
612262
Mangalia
16547
14119
2428
151433
124104
27329
10.75
Navodari
17522
17175
347
113017
112949
122
5.99
Mamaia Sat
17406
16792
614
47112
45282
1830
2.71
Techirghiol
7593
7566
27
85568
85303
265
16.02
Agigea
Limanu
412
396
16
1842
1795
47
4.47
2 Mai
1439
1439
12138
12138
3.94
Ovidiu
3690
3482
208
7056
6794
307
1.91
Tuzla
1170
1170
8190
8190
Costinesti
13634
13462
172
85630
83081
2549
5.34
Schitu
1743
1690
53
15330
15330
96
6.11
Medgidia
1948
1871
77
8880
8748
132
4.56
173
55
7.04
1.64
Corbu
Kogalniceanu
314
3946
291
3906
23
40
2210
6485
Valul Traian
484
481
484
2037
6430
481
Olimp
18663
15685
2978
137599
91339
46260
Neptun
78889
69128
9761
410313
327133
83180
5.75
Jupiter
54871
50220
4651
237573
209337
28236
5.02
Cap Aurora
13773
11346
2427
75360
70360
5005
6.21
8436
7.03
14857
10.14
Venus
40476
34365
6111
311031
302595
Saturn
45981
43697
2284
547279
532422
1
5.87

Circulatia turistica a judetului Constanta pe tipuri de unitati
2005
Total
Rom.
Str.
Sejur Mediu%
Total judet
821349
712521
108828
5.53
Total
judet
Hoteuri
806858
680181
624117
603492
82741
76689
5.1
5.91
Hoteluri
Moteluri
693198
821
614401
814
78797
7
5.31
Moteluri
Vile
1129
8392
1044
8304
8885
2.16
7.62
Vile
Campinguri
Campinguri
Tabere
Tabere
Pensiuni
Pensiuni
Bungalow
Bungalow
Casute
Casute
17097
43104
50461
27036
15988
8766
13715
14447
8474
5295
2391
Total judet
16652
445
40901
2203
48684
1777
2706
0
15988
7979
787
13327
388
14183
264
7415
1059
5272
23
2389
2
894753
815649
6.1
4.29
2.8
6.99
6.9
1.67
2.3
7.36
6.2
6.51
4.4
79104
4.9
Hoteluri
784557
710218
74339
5.0
Vile
16820
16594
226
6.0
Campinguri
52947
50256
2691
2.8
Tabere
9100
9100
6.0
Bungalow
7326
6327
999
5.4
Casute
2832
2865
147
5.1
Pensiuni
16426
16008
418
2.9
2006
Tara
2007
Turisti Sejur mediu Turisti Sejur mediu
Austria
1064
2.74
1377
2.53
Belgia
1068
9.88
1191
9.94
Bulgaria
1103
9.49
1282
2.68
Danemarca
3270
4.66
926
7.36
Finlanda
2514
1.89
249
2.34
Franta
5450
5.73
8312
1.22
Rusia
4268
9.50
4697
9.54
Germania
16560
1.09
16767
11.68
Grecia
2094
4.63
2541
4.23
Italia
6967
4.39
5526
4.42
Norvegia
3799
10.81
4006
10.26
Olanda
1746
11.26
2199
9.10
Rep. Ceha
299
7.11
394
4.82
Moldova
2355
4.14
1208
3.41
Regatul Unit
2007
4.29
1830
4.28
Spania
1394
1.19
1805
2.36
Suedia
1962
9.03
765
7.74
Turcia
2163
2.54
2296
2.19
Ucraina
679
2.70
1419
2.52
Ungaria
316
2.90
793
5.50
Israel
623
8.63
806
4.43
Alte tari
16796
2.53
8998
2.74
SUA
3344
3.92
3525
3.19
Sursa-Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultur Constanta

Anexa 2
A.Graficele privind capacitatea de cazare a judetului Constanta
1. Capacitatea de cazare a judetului Constanta pe forme de proprietate.
140000
120000
B. Grafice
privind evolutia
circulatiei
turistice
1. Circulatia
turistica a
judetului
Constanta pe
forme de
proprietate.

Limbă

Potentialu Turistic Constanta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Potentialu Turistic Constanta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

DN3/Bucuresti, Lehliu, Fetesti, Cernavoda, Medgidia, Basarabi, Constanta.

Cu imbracaminti usoare rutiere

Din total drumuri publice:

Cu imbracaminti usoare rutiere

Drumuri judetene si comunale

Cu imbracaminti usoare rutiere

Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Linii cu ecartament larg

Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

-drumul genovezilor, corabierii Marii Mediterane.

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

*conform ultimului recensamant

Energie electrica si termica, gaze si apa

Transport, depozitare si comunicatii

Sanatate si asistenta sociala

Activitati (sectiuni CAEN, Rev. 1)

Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea,

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de

Alte activitati de servicii colective, sociale si

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Energie electrica si termica, gaze si apa

Comert cu ridicata si cu amanuntul,

Transport, depozitare si comunicatii

Tranzactii imobiliare, inchirieri si

Sanatate si asistenta sociala

Alte activitati de servicii colective,

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

II. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI CONSTANTA

In cadrul cuvetelor limanice se pastreaza umeri de terasa, sculptati, in functie de altitudine, de

din paduri de salcam, vegetatie mediteraneeana, (smochini salbatici,

iasomie, carpinis) si vegetatia de lunca, de-a lungul Dunarii.

Canaraua Fetii - la sud de Oltina, este o rezervatie faunistica.

Constanta, precum si o placa cu inscriptia: Portul

In municipiul Constanta se poate admira Edificiul

roman cu mozaic, descoperit in 1959, este situat in piata

Bazilicile antice (b-dul Marinarilor, in zona peninsulara), in

numar de cinci, dateaza din secolul al V-lea d.Hr. si impresionaza

Catedrala ortodox Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Str.

Muzeelor. Este o constructie ridicata dupa planurile arhitectului Ion

Moscheea Mare - se afla in imediata apropiere a Pietei Ovidiu,

a fost cladita in anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a

Geamia Hunchair (B-dul Tomis, in zona peninsulara).

Construita intre anii 1867-1868 sub domnia sultanului Abdul

Bustul lui Mihai Eminescu, Bd. 16 Februarie, amplasata pe faleza

Cazinoului. A fost realizat de sculptorul Oscar Han in anul 1930; a fost

Vila Sutu ( Str. Marc Aureliu), situata pe malul

marii, vila, care a apartinut numismatului Mihail Sutu,

Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul

Sf. Maria, Str. Callatis nr.1. Cladirea a fost construita

Muzeul de arta populara (b-dul Tomis nr. 32)

- cuprinde peste 16.000 de exponate din colectia

Muzeul Ion Jalea (str. Arhipescopiei nr.13) -

are expuse peste 100 de lucrari de sculptura si

Expozitia Din bogatiile si frumusetile

adaposteste o colectie de fauna si flora atat din

Casa cu lei ( str. Nicolae Titulescu), situata in partea