INTRODUCERE

In cadrul general al realizarilor inregistrate pe ansamblul economiei nationale,

industria confectiilor de imbracaminte din tara noastra se situeaza la un nivel superior
de dezvoltare si intr-o continua linie ascendenta.
Patrunderea progresului tehnic din ce in ce mai mult in industria textila si
dezvoltarea multilaterala a industriei a industriei chimice, au avut ca rezultate
imbogatirea continua a sortimentelor de tesaturi care vin sa satisfaca gusturile cele mai
exigente ale consumatorilor.
Evolutia imbracamintei este influentata de modernizarea vietii, de conceptiile
privind constructia de locuinte, de locul de munca din ateliere si birouri, de felul
mijloacelor de transport, de modul de organizare a vacantelor, a timpului liber. O
imbracaminte produsa conform cerintelor de ordin fiziologic corelate cu cele estetice,
genereaza satisfactii de ordin psihologic. Imbracamintea moderna este un mijloc de
protectie si de afirmare a personalitatii, fiind una din cele mai directe forme de
manifestare estetica a omului cu semenii sai.
Creatorul si realizatorii produselor de imbracaminte trebuie sa se documenteze
cu toate noutatile de specialitate prin diverse publicatii, colectii de modele, prezentate
in cadrul prezentarilor de moda si schimburi de experienta. Cunoasterea si apoi
aplicarea ultimelor noutati a liniei modei si a noilor tehnologii de confectionare,
reprezinta un imperativ la fel de mare ca in orice domeniu tehnic si stiintific.
Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului care
poate fi realizat in functie de cerintele si posibilitatile materiale de care dispune
societatea. Nivelul tehnic este rezultatul cerintelor tehnico-stiintifice si a
perfectionarilor tehnologice, la care a ajuns societatea in etapa actuala. Acest nivel este
determinat de gradul de cultura si civilizatie, de preocuparile si conditiile de trai pe
care oamenii le au in viata cotidiana.

Ca o necesitate, imbracamintea actuala trebuie sa asigure comoditatea in

folosinta, o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei nationale.
Producerea imbracamintei actuale se bazeaza pe materiale noi si tehnologii
perfectioniste, care sa permita prelucrarea

moderna si productivitatea ridicata.

Modernizarea imbracamintei se realizeaza in laboratoarele de creatie ale societatilor

comerciale, unde se studiaza atat linia de moda cat si tehnologiile de lucru. Intre moda
si eleganta trebuie sa fie o legatura stransa pe care o face fiecare individ. Obiectele de
imbracaminte prezinta o importanta deosebita in viata de toate zilele a oamenilor, ele
constituind o necesitate imediata si trebuind sa corespunda din punct de vedere al
scopului, al confortului si al frumosului. Pentru ridicarea productivitatii muncii si al
calitatii produselor orice societate comerciala trebuie sa aiba in vedere, ca ceea ce se
ofera spre vanzare trebuie sa aiba valoarea de intrebuintare.
Societatea comerciala trebuie sa intreprinda unele actiuni, ca:
sa faca o analiza a cerintelor consumatorilor;
sa stabileasca sortimentul de produse ce trebuie fabricate precum si
fluxul de fabricatie a acestora;
sa urmareasca procesul de conceptie si proiectarea produselor noi;
sa urmareasca procesul de productie, control, desfacere;
utilizarea controlului total de calitate ce poate fi realizat prin
introducerea unui sistem de asigurare a calitatii adecvate activitatii
agentului economic;
utilizarea controlului static de calitate;
urmarirea calitatii avand in vedere calitatea produselor realizate precum
si performantele acestora.
In urma aplicarii judicioase a unui sistem de calitate ce poate obtine rezultate
pozitive in urmatoarele directii:
imbunatatirea calitatii produselor si reducerea numarului de produse cu
defecte;
2

 realizarea unei calitati uniforme;

cresterea fiabilitatii produselor fabricate;
reducerea costurilor;
cresterea productivitatii muncii;
eliminarea operatiilor inutile.

TEMA PROIECTULUI
Elaborati documentatia tehnica pentru:
I. Bluza
II. Fusta

A. PROIECTAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE

Procesul de productie industriala in intreprinderile de confectii impune folosirea
unor documentatii tehnice care sa asigure confectionarea imbracamintei in anumite
conditii si cu anumite caracteristici tehnice.
Documentatia tehnica cuprinde totalitatea actelor normative pe baza carora se
desfasoara productia industriala a intreprinderilor de confectii, acesta are o importanta
deosebita in procesul de productie deoarece determina marimea unor indici tehnicoeconomici ai produsului de confectionat. Documentatia tehnica in industria de
confectii are ca scop orientarea lucratorilor, tehnicienilor si inginerilor in circuitul de
fabricatie asupra modelului de confectionare a imbracamintei si a caracteristicilor
tehnice pe faze de fabricatie. Pentru aceasta este necesar ca documentatia tehnica sa
cuprinda toate elementele care stabilesc indicii tehnico-economici ai procesului de
productie.
In intreprinderile de confectii documentatia tehnica cuprinde:
produsul etalon;
sabloanele;
norma interna;
norma de consum;
procesul de confectionare.
Documentatia tehnica trebuie intocmita cu precizie pentru asigurarea
indicatorilor tehnico-economici planificati.
La intocmirea documentatiei tehnice trebuie asigurata:
creatie intre sabloane;
morma interna;
norma de consum.

1. Schita produsului

2. Descrierea produsului
Prezentarea produsului BLUZA SI FUSTA
BLUZA este un sortiment care completeaza un ansamblu de imbracaminte.
De obicei se poarta cu o fusta sau pantalon, dar se poate purta in combinatie cu
un sarafan.
Bluza poate fi executata din tesaturi de bumbac, lana sau matase, tesaturi de in
si in amestec cu fire chimice.
Din varful pensei de bust am trasat o linie ajutatoare pana in linia cusaturii
laterale. Am decupat aceasta linie ajutatoare din cusatura laterala pana in varful pensei
de bust. Am inchis pensa umarului si s-a format pensa in cusatura laterala la
transformare.
FUSTA poate sa constituie un element din rochie sau dintr-un ansamblu de
imbracaminte sau poate fi un produs separat.
Fusta se confectioneaza din diverse tesaturi si tricoturi de bumbac, matase,
stofa, materiale sintetice. Fusta se compune din doua parti principale fata si spatele. In
functie de model, fusta poate avea mai multe parti sau poate avea forma dreapta,
evazata sau closata. Fusta constituie unul dintre cele mai utilizate articole pentru
femei. Fusta poate fi purtata ca articol separat sau poate sa faca parte dintr-un
ansamblu de imbracaminte si poate fi purtata in orice ocazii. Fusta se preteaza la o
gama foarte larga de modele si de materiale din care poate fi confectionata. In functie
de model, fustele se croiesc din doua parti principale fata si spate sau din mai
multe parti cupe sau clini, ele pot avea forme diferite, drepte, evazate, clos.
Modelul prezentat este format din doua parti principale: fata si spate.
In talie fusta este prevazuta cu rejansa. Este ajustata pe talie prin doua pense, iar
pe piciorul drept este prevazuta cu o crepatura.

Partea din spate este formata din doua parti si la mijlocul spatelui fusta este
prevazuta cu fermoar. Pe linia de terminatie fusta este usor evazata.

3. Alegerea materialului
3.1. Materiale de baza
Materialele de baza sunt:
tesaturi;
tricoturi;
blanuri;
materiale de baza noi.

Tesaturile
Tesaturile folosite in confectionarea imbracamintei sunt diferite atat din punct
de vedere a obtinerii cat si a calitatii avand proprietati diferite.
Tesaturile pentru a putea fi prelucrate in productia de imbracaminte trebuie sa
indeplineasca o serie de proprietati fizico-mecanice. Dintre cele mai importante
proprietati fizico-mecanice sunt:
rezistenta la frecare;
moliciunea;
rezistenta la lumina si spalare;
hidroscopicitatea.
Aceste proprietati depind de materia prima din care a fost obtinuta tesatura.

Tricoturile
Se folosesc ca materie de baza in confectionarea produselor de tricotaje.
Tricoturile pot fi patent sau tubular. De obicei din tricotul patent se confectioneaza
bluze, rochii, fuste iar din cel tubular se confectioneaza ciorapi, sosete.
9

Blanurile
Blanurile reprezinta materia de baza in confectionarea diferitelor mantouri. In
confectia de imbracaminte blanurile se folosesc din ce in ce mai mult. Blanurile sunt
de mai multe feluri:
blanuri naturale, obtinute de la animale;
blanuri artificiale, obtinute pe cale chimica.
Blanurile naturale importante sunt: cele de vulpe, jder, hamster, caprioara,
nurca, urs. Dintre blanurile artificiale sunt: blana artificiala astrahan, precum si diferite
blanuri tip plus. Se obtin prin tesere, dar sunt supuse unor operatii speciale de finisare
care le schimba complet aspectul.

3.2. Materiale auxiliare

Prin materiale auxiliare se inteleg acele materiale care ajuta la confectionarea
unui produs si nu pot sa lipseasca de la confectionare.
Materialele auxiliare se clasifica astfel:
garnituri;
furnituri;
intarituri;
captuseli.

Garnituri
Pot fi din bumbac, matase, fire obtinute din polimeri sintetici si alte materiale.
Garnituri dantela, suitasul, coltisori.
10

Dantela se produce din fire de bumbac, matase sau fire sintetice. Se aplica la
confectionarea lenjeriei si imbracamintei subtiri: rochii, bluze.
Suitasul se aplica la imbracamintea exterioara in scop ornamental. Se produce
din fire de bumbac, matase sau fire sintetice in culori variate.
Coltisorii sunt garnituri din fire de bumbac, matase sau fire plastice. Sunt in
forma de zig-zag si se aplica in scop ornamental prin coasere la detaliul unui produs
sau la intreg produsul.

Furnituri
Furniturile cuprind: vatelina, buretul, vata, moleschinul, elasticul, banda de
confectii, rejansa, furnituri de fixat si ajustat, fermoarele, nasturii, copcile, capsulele.

Intarituri
Intariturile sunt materiale care se introduc intre materiale de baza si captuseala
cu scopul de a intari produsul, de a-i mentine forma data in procesul de confectionare
si la purtare. Se clasifica astfel:
in functie de locul aplicarii;
in functie de destinatie;
in functie de modul de obtinere.

Captuseli
Captuselile au rolul de a dubla detaliile produsului, de a le mari rezistenta la
purtare, sifonabilitate si pastrarea formei. Ele pot fi din bumbac, matase sau fibre
obtinute pe cale chimica. De asemenea captuselile impreuna cu materialele de baza

11

trebuie sa asigure corpului circulatia aerului, precum si hidroscopicitatea. Captuselile

trebuie asortate cu materiale de baza iar pe una din fete trebuie sa asigure luciu.
Cele mai importante materiale pentru captuseli sunt:
serjul;
satenul;
atlajul;
captuseala de maneca;
crep de china;
tafta;
panza trapel;
matasea naturala;
matasea artificiala;
captuseala golf.

12

4. Construirea tiparului clasic

Fusta
Lpr 50cm
Ls 22cm
CT 86cm
Cs 10cm

Fata
AS Ls 22cm
AL Lpr 50cm
CS
SS 1
1 27,5 1 28,5cm
2
CT
AT1
1 2 24,5cm
4
AT1
Aa
1 11,2cm
2
aa1 aa 2 1cm
aa 3 9cm

Spate
AS Ls 22cm
A2 Lpr 50cm
CS
1 26,5cm
4
CT
AT
1 2 22,5cm
4
AT
Aa
11,25cm
2
aa1 aa 2 1cm
SS 1

aa 3 11cm

13

Construirea tiparului clasic

Bluza
IC 152cm
CB 99cm
CT 86cm
CS 110 cm
Lpr 58cm
Ad 4cm

Masuri stabilite prin calcul

IC CB

3 7,6 9,9 3 20.5cm

10 10
IC
Lt
2 36cm
4
LS Lt 18...20 56cm
AB Ars 79,5cm
AT Lt 36cm
AS LS 56cm
AL Lpr 58cm
2CB
lsp
2 1 18,8cm
10
CB
lrs
1 2 12,9cm
10
2CB
lf
1 1 21,8cm
10
cb
lg s
2 6,9cm
10

B1B4
53,5
1
1 25,7cm
2
2
Aa lg s 6,9cm

Ars

B1b

aa1 2cm
A1a2 2cm
a2 a3 1cm
B2 a2 18

4,5cm
4
4
R1 R2 1cm
B2 R1

T5 P4 Ltf 3,5 39,5cm

A2G Aa 6,9cm
A2G1 Aa 1 7,9cm
PP1 1cm
B5 P2 2,5cm
P2 P3 P1 P3

Spate si fata

P1 P2
12,7cm
2

B1 B 4 cb Ad 53,5cm

cb
4,9cm
10
P2 P5 P1 P2 25,5cm

B1 B 2 lsp Ad 18,8cm

B3b1 B2 a2 1 17,5cm

B 2 B3 lrs Ad 12,9cm

P5 P6 a1a3 GP1 1 15 3,5 1 10,5cm

B3 B 4 17 Ad 21,8cm

B3 R3 B2 R1

P3 P4

TT1 SS 1 2cm

B 4 B5

CB
0,5 10,4cm
10

P6b2 R3b2
b2b3 1cm

14

P6 R3 13

6,5cm
2
2

T2 t 1cm
CT
1 20,5cm
4
CT
t1t 2
2...3 45...57cm
2
b3 P7 4cm

T3 t 1

P2 P 2cm
B1 B 2
2
S 5 P8 6cm
B1 B 6

S4 S6

CS
2 57cm
2

15

5. Transformarea tiparului in model

Bluza

Fata
Pe linia de mijloc a fetei de la rascroitura gatului am coborat in jos 10 cm si am
obtinut punctul G2.

G1G2 = 10 cm

Am unit punctul G cu G2 si s-a format decolteul bluzei care are forma de V.

16

Fusta

17

6. Reproducerea sabloanelor
Bluza

18

Reproducerea sabloanelor
Fusta

19

7. Elaborarea incadrarilor
Bluza

20

Elaborarea incadrarilor
Fusta

21

Incadrarea pe material

22

B. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE

1. Receptia materialelor
Este faza din procesul de productie in care materialele sunt controlate pentru a
se stabili daca corespund cu standardele in vigoare, cu normele interne si cu
documentele de livrare.
Receptia se face prin sondaj sub aspect cantitativ si calitativ din cantitatea
intrata in magazie 10-20% si se receptioneaza. Daca se constata defectiuni
inadmisibile e dubleaza cantitatea receptionata. Se poate merge pana la receptionarea
100%.
Marfurile care corespund documentelor, normelor tehnice sunt acceptate, cele
care nu corespund sunt returnate furnizorului.
Receptia cantitativa are ca scop verificarea materialelor intrate in
intreprindere daca ele corespund cu documentele de livrare ca numar de baloturi,
lungime si latime.
Receptia calitativa se face normal sau cu utilaje. Dupa executarea receptiei se
intocmeste un document de receptie in care se consemneaza rezultatele controlului.
Receptia calitativa este mult mai complexa si se urmareste verificarea
materialelor aprovizionate si confruntarea lor. La tesaturi se verifica rariturile,
neuniformitatile, gaurile ochiurilor scapate. Prin analize de laborator se stabilesc indici
fizico-mecanici cu ajutorul aparatelor de laborator.

23

2. Pregatirea si croirea materialelor

Pentru pregatirea materialelor pentru croit sunt necesare urmatoarele operatii:
calcarea;
decatarea;
relaxarea;
sablonarea;
calculul productiei.
Operatiile necesare pregatirii tesaturilor pentru croit sunt determinate de
calitatea materialelor.
Calcarea materialelor se face cu ajutorul calandrilor sau prese la care
parametrii se regleaza in functie de natura materialului. Calcarea tesaturii are ca scop
redarea unui aspect placut prin netezire.
Decatarea tesaturilor are ca scop reducerea contractiei din tesaturi. Se
realizeaza prin umezire (aburire) si apoi uscarea pentru fixare la dimensiuni normale.
Sablonarea reprezinta operatia de incadrare si conturare a sabloanelor pe
suprafata materialului.
Incadrarea sabloanelor pe material se face pe materialul simplu lat desfacut sau
dublat.
Sablonarea combinata se face atunci cand pe suprafata materialului se aseaza
sabloane cu doua marimi. Incadrarea simpla se foloseste pentru verificarea cupoanelor
la confectii comanda. Incadrarea dubla se foloseste la materiale textile late de 1,50 care
prezinta carouri sau dungi transversale. Incadrarea pe desfacut se practica deoarece da
posibilitatea de valorificare mai buna a suprafetei materialului. Conturarea se face

24

dupa ce s-au asezat toate sabloanele. Sabloanele prin pulverizare este la fel ca cea prin
conturare, peste sabloane se trece cu un praf de creta.
Calculul productiei la operatia de sablonat se determina cu relatia: Ps

D
,
Nt

unde: Ps productia de sablonat; D durata zilei de munca in minute; Nt norma de

timp.
Croirea materialelor este faza de fabricatie in care materialele textile sunt
transformate in semifabricate. Este o faza importanta a procesului de productie.
Procesul de croire poate fi influentat de calitatea materialului intrebuintat, de
corectitudinea operatiei de sablonat, de modul in care sunt executate spanele si precizia
cu care se croiesc.
Croirea se poate realiza prin trei procedee:
croirea clasica industriala;
croirea prin stantare;
croirea cu calculatorul.
Spanuirea materialului este operatia prin care materialul se aseaza in straturi
suprapuse de lungimi si latimi egale; fiecare strat de material se numeste span.
Spanuirea se poate face:
manual;

mecanizata.
Sectionarea spanului este operatia de taiere a spanului in sectiuni pentru a
usura deplasarea acestuia la masina de decupat. Pentru ca foile de span sa isi pastreze
forma de pe ele se fixeaza prin punctele de coasere cu clema de fixare sau prin
termocalcare.
Decuparea detaliilor este operatia prin care detaliile conturate pe span se taie.
La efectuarea acestei operatii trebuie sa se tina cont de urmatoarele conditii:

25

 trebuie sa se respecte ordinea de decupare, intai detaliile mari si apoi

detaliile mici;
taierea sa se faca pe linia de trasaj pentru a nu se modifica dimensiunile.

3. Schita tehnologica a produsului

Bluza

26

Schita tehnologica a produsului

Fusta

27

4. Structura ierarhica
Bluza

28

Structura ierarhica
Fusta

29

5. Fazele procesului tehnologic

Fusta
Nr.
Descrierea

Vedere frontala

op.
operatiei
1
Surfilarea

Utilaj
Masina

detaliilor fustei

triploc

Coaserea

Masina

penselor la fata

simpla de

si spate

Vedere in sectiune

cusut

Incheierea

Masina

laterala a fustei

simpla de

si slitului pe

cusut

piciorul stang

Montarea

Masina
30

fermoarului in

simpla de

stanga

cusut

produsului

Calcarea

Masa si

penselor la fata

fierul de

si spate.

calcat

Descalcarea
cusaturii din
spate a
cusaturilor
laterale si
cusaturii de pe
6

piciorul stang
Executarea

Masina

slitului cu

simpla de

margini

cusut

alaturate simple

Calcarea tivului

Fierul de
calcat

Coaserea

Cusatura

tivului

manuala

31

Termocalcarea

Masa si

beteliei

fierul de
calcat

10

Aplicarea

Masina

capetelor

simpla de

beteliei si

cusut

intoarcerea pe
fata
11

Incheierea

Masina

capetelor

simpla de

beteliei si

cusut

intoarcerea pe
fata
12

Tighelit de

Masina

fixare

simpla de
cusut

13

Curatirea de ata

Operatie
manuala

32

14

15

Aplicarea

Masina

agatatorilor

simpla

Efectuarea

Masina

butonierelor

de cusut
butoniere

16

Aplicarea

drepte
Masina

nasturilor

de cusut
nasturi

17

Ambalarea

Operatie
manuala

33

Fazele procesului tehnologic

Bluza
Nr.
Descrierea

Vedere frontala

op.
operatiei
1
Croirea

Vedere in sectiune

Utilaj
Foarfeca

detaliilor
principale si
secundare ale
bluzei

Aplicarea

Fierul de

intariturii pe

calcat.

bizeti si aplac

Masa de
calcat

Surfilarea

Masina

detaliilor

triploc

principale si
secundare

Coaserea

Masina

penselor la fata

simpla de

si spate

cusut

34

Imbinarea

Masina

spatelui cu

simpla de

pieptul pe

cusut

cusaturile
laterale
6

Descalcarea

Fierul de

cusaturilor

calcat.
Masa de
calcat

Imbinarea

Masina

aplacului cu

simpla de

bizeti

cusut

Coaserea

Masina

aplacului si

simpla de

bizetilor pe

cusut

produs

Preformarea

Masina

tivului la

simpla de

terminatia

cusut

produsului

10

Tighelirea

Masina

produselor

simpla de
35

cusut

11

Insemnarea si

Masina

formarea

simpla de

butonierelor

12

cusut

Coaserea

Masina

fermoarului

simpla de
cusut

13

Calcatul final

Fierul de
calcat.
Masa de
calcat

6. Organizarea controlului tehnic

36

Calitatea produselor se asigura de catre personalul serviciului de control tehnic

al intreprinderii. Controlul se face la sectia de receptie, la pregatirea si croirea
materialelor si in cadrul de productie.
Controlul tehnic controlul tehnic la receptie se face atat calitativ cat si
cantitativ.
Controlul calitativ se face prin metoda directa, folosindu-se aparatele de
masurare a caracteristicilor calitative din cadrul laboratorului intreprinderii.
Controlul cantitativ se efectueaza folosindu-se rampe de control sau alte
masini de masurat lungimea si latimea tesaturilor. Controlul tehnic de receptie se face,
de regula, prin sondaj cuprinzand 10-25% din lotul respectiv.
La terminarea controlului fiecarui lot se intocmeste un proces verbal de receptie
in care se consemneaza constatarile rezultate si se propune admiterea sau respingerea
loturilor de materiale.
Controlul tehnic de pregatire si croire a materialelor
La pregatirea si croirea materialelor controlul de calitate se face la operatiile
principale de catre un controlor tehnic, de seful atelierului sau de catre lucratorul
operatiei respective.
Principalele operatii la care se face controlul tehnic si scopul urmarit prin
control sunt:
controlul tehnic la sablonat la aceasta operatie, controlul de calitate are
obligatia sa verifice respectarea consumului de material, asezarea pe fir a
pieselor desenate si evitatarea micsorarii dimensiunilor detaliilor pe
material, datorita suprapunerilor;
controlul tehnic la operatia de spanuire are un specific deosebit,
determinat de volumul produselor realizate pentru croit. In acest sens,
controlul spanuirii cuprinde verificarea:
daca in span sunt puse straturi de o latime egala cu latimea
sablonului;
37

 daca straturile din span au latimea si lungimea uniforma;

daca s-a respectat sensul scamosarii din span cu cel din sablon si
daca inaltimea spanului nu depaseste 12 cm.
controlul tehnic la decuparea detaliilor la aceasta operatie se urmareste
ca: spanul sa fie taiat pe liniile trasate la sablonare, iar pensele din cele
doua margini ale pachetului sa fie egale ca forma si dimensiune;
controlul tehnic la formarea pachetelor trebuie sa verifice ca in
pachete sa fie puse semifabricatele aceluiasi produs. Dimensiunile si
forma semifabricatelor croite trebuie sa fie la fel cu ale sabloanelor, acest
control facandu-se prin sondaj;
controlul tehnic la confectionarea semifabricatelor in procesul de
confectionare, controlul tehnic trebuie facut pe operatii, deci, sub forma
de control interfazic la terminarea confectionarii si finisarii produsului,
in faza finala.
Metode de control tehnic
Controlul productiei in sectia organizata se poate face prin mai multe metode,
cele mai utilizate fiind:
metoda controlului obiectiv care se realizeaza cu aparatele de laborator.
Prin aceasta metoda se pot masura caracteristicile calitative ale
materialelor sau produselor controlate.
metoda organoleptica se realizeaza de catre controlorii tehnici sau de
catre lucratori, prin autocontrol. Aceasta metoda este utilizata la
controlul materiei prime, a semifabricatelor in faza finala.
Controlul tehnic al productiei se poate realiza direct prin masurarea
caracteristicilor calitative si indirect prin evaluarea acestor caracteristici de catre
utilajele si instalatiile care influenteaza calitatea produselor.

38

Controlul direct se aplica la materiile prime prin masuri in laborator, iar

controlul indirect se aplica la produsul finit, ale carei caracteristici sunt evaluate de
calitatea operatiilor pe care le executa masinile de cusut si alte utilaje intrebuintate in
procesul de confectionare.
Eficienta controlului tehnic este determinata de modul cum se executa controlul
de catre personalul executant.
Prin verificarile pe care le fac cu ocazia controlului interfazic, controlorii de
calitate previn executia unor lucrari cu defectiuni iar la controlul final le resping pentru
remediere si numai dupa ce au fost retusate la acceptarea pentru livrare.
In acest fel calitatea se mentine la nivelul stabilit prin tranzactiile contractuale.
C

R K
100% , unde:
P

C este nivelul de calitate realizat la productia finita in %;

R cantitatea de produse respinsa la controlul tehnic;
P productia totala realizata in bucati;
K coeficient de amplificare aplicat in cazul cand au mai fost respingeri interne
la controlul interfazic sau a fost ocolit controlul tehnic cuprins intre 2-4.

39

C. TIPARE SI SABLOANE
1. Tiparele
Tiparele sunt o reprezentare grafica a diverselor parti ce alcatuiesc un anumit
obiect vestimentar. Ele se proiecteaza pe jumatatea partilor care se croiesc. Proiectarea
tiparelor se face prin metoda calcului proportional folosind dimensiunile oferite de
masurile luate pe corp.
Ustensilele necesare proiectarii tiparelor sunt: hartie, creion, radiera, liniar,
centimetru redus si florar.
Tiparele se realizeaza folosind:
cadrul in care se inscrie tiparul care poate fi de diverse forme geometrice
ca: unghi drept, triunghi, dreptunghi, romb, patrat, cerc;
liniile ajutatoare cu care se stabilesc diversele coordonate pentru
aplicarea masurilor, fixarea diferitelor puncte;
literele si cifrele se folosesc in ordine alfabetica si numerica sunt un
sprijin pentru orientarea usoara ai executata in proiectarea tiparelor.
Cadrul si liniile ajutatoare se deseneaza cu linii subtiri iar liniile de contur ale
tiparului se deseneaza cu linii mai pline.
Liniile verticale indica liniile de lungime ale tiparului.
Liniile orizontale arata latimea si grosimea tiparului.
Liniile verticale si orizontale prezinta o deosebita importanta la croit in
orientarea tiparelor pe firul drept al materialului.
Liniile de contur ale tiparelor reprezinta liniile pe care se executa cusaturile,
urmarind ca rezervele necesare cusaturilor sa se contureze la croit direct pe material.
Pentru croit tiparele se decupeaza pe liniile lor de contur.

40

2. Sabloanele
Se obtin din tipare la care se adauga rezervele pentru tivuri, cusaturi, cute sau
garnituri. Intr-o intreprindere se folosesc doua tipuri de sabloane.
Sabloane de lucru care se tin in sectie. Acestea pot fi confectionate din: carton,
tabla, mase plastice, toate avand grosimea de 0,5 si 2mm.
Sabloane originale care sunt confectionate din hartie; sunt ale intreprinderii. Pe
fiecare sablon este necesar sa apara unele indicatii cum ar fi:
denumirea produsului;
marimea produsului;
numarul sablonului;
firul drept;
numarul de cate ori se incadreaza in produs.
Incadrarile pot fi simple si combinate.
Prin incadrari simple se intelege incadrarea aceluias produs.
Prin incadrarea combinata se intelege incadrarea unor sabloane care apartin
unor produse diferite sau marimi diferite.
Se pot realiza trei feluri de combinari:
combinarea sabloanelor care apartin aceluias produs, dar cu marimi
diferite;
combinarea sabloanelor unor produse diferite dar care au aceeasi
marime;
combinarea sabloanelor care apartin unor produse diferite si au marimi
diferite.
De asemenea incadrarea se poate face pe material simplu sau dublu.
La realizarea unor incadrari se va tine seama de firul drept inchis pe sablon sa
corespunda cu firul drept al materialului si se va tine seama ca sablonul sa nu se
suprapuna.
41

D. PROTECTIA MUNCII
Elevii sunt obligati sa respecte urmatoarele masuri:
1. Sa-si insuseasca normele de protectie a muncii si sa aplice masurile
corecte la locul de munca unde sunt repartizati.
2. Elevii incepatori sunt obligati inainte de inceperea lucrului sa ceara
conducatorilor, formatiunile de lucru, sa le arate toate locurile
periculoase pentru a-si putea desfasura activitatea fara pericol de
accidente.
3.

Sa se prezinte la serviciu inaintea orei de incepere a programului de

lucru, pentru a avea timp sa-si i-a masurile prevazute de norme, de
tehnica securitatii in vederea inceperii lucrului la ora fixata.

4. Sa faca la terminarea programului de lucru, ordine si curatenie la locul

de munca si sa aduca la cunostinta schimbului urmatoarele eventuale
defectiuni ale masinilor, utilajelor si instalatiilor pe care le deservesc.
5. Prezentarea la locul de munca neodihniti, bolnavi sau introducerea si
consumarea bauturilor alcoolice in ateliere sunt interzise.
6. Elevii vor purta echipamentul de protectie si de lucru prevazut in
normativul publicat.
7. Elevele sa poarte incaltaminte comoda si in bunastare, parul strans si
acoperit complet in timpul lucrului pentru a prevenii accidentele de
munca cauzate de infasurarea parului pe diversele organe de miscare ale
masinilor, utilajelor, etc.
8. Elevele nu se vor pieptana in aproprierea utilajelor, masinilor aflate in
functionare.

42

9. Echipamentul de protectie si de lucru nu se vor curata cu materiale

inflamabile pentru a se prevenii accidente provocate de incendii,
explozii, intoxicatii acute, etc.
10. Aparatoarele de protectie nu se vor indeparta in timpul functionarii
masinii, utilajelor, etc.
11. Elevii nu vor interveni cu mainile ude la instalatii, tablouri electrice,
organe in miscare ale masinilor, utilajelor, stiut fiind faptul ca umezeala
reduce rezistenta pielii la trecerea curentului electric, marind astfel
pericolul de accidentare prin electrocutare.
12. Locurile de munca nu se vor aglomera cu unelte, foarfeci, chei, etc.
13. Se vor evita discutiile in timpul deservirii utilajelor si masiniilor in
functiune pentru a se preveni accidentele de munca.
14. Se vor exclude glumele periculoase in timpul lucrului, pentru a se ferii
de accidentari si a nu pune in primejdie securitatea altor lucratoare.
15. Elevii vor mentine in perfecta stare de curatenie si ordine propriile locuri
de munca.
16. Elevii nu vor parasi locul de munca.
17. Depozitarea materialelor pe caile de acces este interzisa.
18. Elevii sunt obligati sa respecte regulile de circulatie folosind caile de
acces. Elevii nu vor interveni cu mana sau cu diferite obiecte la organele
in miscare ale utilajelor, masinilor aflate in functionare. Infasurarile de
fire si scame de pe organele de miscare vor fi curatate numai cand
utilajele, masinile si instalatiile sunt oprite. Reglarea, ungerea si
curatarea utilajelor vor fi efectuate numai de catre personalul calificat si
instruit in acest scop, numai dupa oprirea motoarelor electrice si
deconectarea de la sursa de curent electric. Agatarea hainelor pe utilaje,
masini, transmisii etc. este interzisa
ARTICOLUL 474.
43

Inainte de inceperea lucrului elevul care lucreaza la una dintre aceste masini
este obligat sa specifice daca:
a) masa masinii este bine fixata de bolturile mesei suport;
b) capul masinii este bine fixat de bolturile mesei suport;
c) motorul este fixat pe suportul sau;
d) placa acului este bine fixata cu suruburi pentru a se evita ruperea acului
la punerea in functiune a masinii;
e) instalatia electrica nu are portiuni neizolate ale cablului, priza si
stecherul sunt intregi si legatura la centura de impamantare nu este
intrerupta;
f) intre capul masinii si masa de sustinere exista tampoane de pasla pentru
amortizarea zgomotului si a vibratiilor.
ARTICOLUL 475. - este interzis elevilor sa tina piciorul pe pedala de punere
in functiune a masinii in timpul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii,
prin mecanismul de tensionare si prin ac, deoarece pedala poate fi actionata din
greseala, provocand accidentarea degetelor.
ARTICOLUL 476. in timpul lucrului sunt interzise discutiile, privirea
muncitorului trebuoie sa fie indreptata permanent asupra operatiei pe care o v-a
executa pentru a se evita inteparea degetelor in acul masinii.
ARTICOLUL 477. masinile de cusut simple vor fi prevazute cu aparatori la
tija acului si la cureaua de transmisie.
ARTICOLUL 478. in timpul fixarii lucrului sub picioarele acului este
interzis sa se actioneze cu piciorul pedala de punere in functiune a masinii.

44

ARTICOLUL 479. in timpul lucrului distanta de la capul elevului la masina

vor fi minim 30 cm, iar muncitorele vor avea parul legat la spate.
ARTICOLUL 480. pentru evitarea accidentelor produse cu ocazia ruperii
acelor se vor interzice lucrul la masinile dotate cu ace indoite sau fara varf.
ARTICOLUL 481. tensiunea instalatiei de iluminat la masina de cusut v-a fi
de 24W.
ARTICOLUL 482. racordarea la sursa de alimentare cu energie electrica a
masinilor de cusut se v-a face numai prin prize fixe fiind cu desavarsire interzise
legaturile provizorii sau folosirea cablurilor electrice adaugate.
ARTICOLUL 483. este interzis sa se puna mana pe volant in timpul
functionarii masinii, oprirea acesteia se face numai cu ajutorul pedalei.
ARTICOLUL 484. rasturnarea capului de masina in vederea curatirii, ungerii
sau in alte scopuri, cat si reducerea sau fixarea acestuia in masa de sustinere prin
bolturile prevazute. In acest scop se vor face cu deosebita atentie si numai simultan cu
ambele maini pentru a se evita strivirea degetelor la una din maini in cazul cand
aceasta operatie se executa cu o singura mana.
ARTICOLUL 485. masina de cusut nasturi va fi prevazuta cu vizor de
protectie pentru evitarea accidentelor in cazul spargerii nasturilor sau ruperea acului.
ARTICOLUL 486. este interzis sa se depoziteze pe masa masinii de cusut
obiectele inutile.

45

ARTICOLUL 487. deplasarea masinilor se va face dupa ce stecherul a fost

scos din priza.
ARTICOLUL 488. dupa terminarea programului de lucru, masina va fi
deconectata de la sursa de alimentare cu energie electrica apucandu-se stecherul cu
mana pentru scoaterea din priza si nu prin smulgerea cablului electric.

FIERUL DE CALCAT
ARTICOLUL 489. este interzis elevilor neinstruiti sa lucreze cu fierul de
calcat electric.
ARTICOLUL 490. este interzis elevilor sa lucreze cu fierul de calcat
electric, a carui conducator de alimentare cu energie electrica este facut din mai multe
bucati sau al carui strat protector e deteriorat.
ARTICOLUL 491. este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat electric daca
acesta nu este prevazut cu conducator electric cu trei fire, cu priza si stecher tip
SUCO.
ARTICOLUL 492. partea metalica a mesei de calcat va fi legata de
impamantare, iar picioarele mesei vor fi prevazute cu papuci de cauciuc.
ARTICOLUL 493. este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat electric fara a
avea sub picioare un gratar de lemn sau un covor electro-izolant pentru a se evita
pericolul de electrocutare in cazul intrarii accidentale sub tensiunea instalatiei pentru
calcat.

46

ARTICOLUL 494. se va urmari ca talpa cu carcasa si manerul fierului de

calcat sa fie bine asamblate, pentru a se evita accidentarile din dezasamblarea acestuia.
ARTICOLUL 495. este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat care are
manerul deteriorat.
ARTICOLUL 496. pentru evitarea pericolului de incendiu, fierul de calcat
electric va fi asezat numai pe un suport neinflamabil.
ARTICOLUL 497. deplasarea fierului de calcat de la un loc la altul se poate
face numai dupa ce acesta a fost scos de sub tensiune.
ARTICOLUL 498. deconectarea fierului de calcat electric de la sursa de
alimentare cu energie electrica se va face tragandu-se cu mana de stecher si nu de
cablul electric al acestuia.

INSTRUCTIUNI CU P.S.I. IN ATELIERE

1. Este interzis a umbla la instalatia electrica si aprinderea gazului.
2. In caz de incendiu se vor folosi stingatoarele din dotare.
3. Este interzis elevilor de a folosi fisele de alimentare de la fierele de
calcat si cablul de alimentare defect.
4. Elevii au datoria de a tine calcatoarele electrice pe suporturile mecanice.
5. Toate masinile care folosesc curent electric trifazic sau monofazic
trebuie sa fie legate la pamantare.
6. Deconectarea masinii de la priza se va face numai de catre elevii
responsabili cu masina respectiva.
7. Se vor curati masinile de praf, protejarea cablului de alimentare si
instalatia de alimentare.
47

8. Este interzis a curata masina in timpul functionarii. Aceasta operatie se

va face numai dupa ce se va opri motorul si scoaterea stecherului din
priza.

E. BIBLIOGRAFIE

1. Florica C., Eugenia G.: Croitorie pentru toti, Ed. Tehnica

2. Ing. Gheorghe C.: Tehnologia confectiilor textile si calcule in confectii,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
3. Ing. Gheorghe C. (1994): Utilajul si Tehnologia meseriei, Confectioner
imbracaminte din tesaturi si tricoturi, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A.,
Bucuresti.
4. Ing. Maria C., ing. Maria B.(1996): Manualul croitorului, Ed. Didactica
si Pedagogica, R.A., Bucuresti.

48

CUPRINS
INTRODUCERE...........................................................................................................1
A. PROIECTAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE.....................................................5
1. Schita produsului....................................................................................................6
2. Descrierea produsului.............................................................................................7
3. Alegerea materialului.............................................................................................9
3.1. Materiale de baza.............................................................................................9
3.2. Materiale auxiliare.........................................................................................10
4. Construirea tiparului clasic...................................................................................13
Fusta.....................................................................................................................13
Bluza....................................................................................................................14
5. Transformarea tiparului in model.........................................................................16
Bluza....................................................................................................................16
Fusta.....................................................................................................................17
6. Reproducerea sabloanelor....................................................................................18
Bluza....................................................................................................................18
Fusta.....................................................................................................................19
7. Elaborarea incadrarilor.........................................................................................20
Bluza....................................................................................................................20
Fusta.....................................................................................................................21
B. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE.............................................23
1. Receptia materialelor............................................................................................23
2. Pregatirea si croirea materialelor..........................................................................24
3. Schita tehnologica a produsului............................................................................26
Bluza....................................................................................................................26
Fusta.....................................................................................................................27
4. Structura ierarhica................................................................................................28
Bluza....................................................................................................................28
Fusta.....................................................................................................................29
5. Fazele procesului tehnologic................................................................................30
Fusta.....................................................................................................................30
Bluza....................................................................................................................34
6. Organizarea controlului tehnic.............................................................................37
C. TIPARE SI SABLOANE........................................................................................40
1. Tiparele............................................................................................................. 40
2. Sabloanele........................................................................................................41
49

D. PROTECTIA MUNCII...........................................................................................42
E. BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................48

50