Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiectivele
invatarii
Ce trebuie sa se invete?
Noi obiective
(exerseaza
utilizarea/transferul unor
concepte)
Experienta
(intelegerea unor concepte)
Tinerea evidentei
invatarii care a avut loc
Sarcina de invatare
(intelegerea este aplicata
unor probleme, folosind
metode corecte)
Evaluarea progresului
Ce fel de invatare a avut
loc?
S-au
atins
obiectivele
invatarii?
Reflectia
Verificarea si confirmarea
invatarii: semnificatia
aplicata sarcinii
Revizuirea
Cat de bine a fost efectuata
aceasta activitate.
Ce s-ar fi putut face altfel?
Am inteles bine?
Uneori, elevii sunt activi doar pe parcursul unei parti a acestui ciclu si pasivi in timp ce
profesorii preiau controlul asupra restului ciclului. In acest caz, invatarea este incompleta.
Invatarea incompleta este unul dintre modurile in care invatarea poate fi ineficienta. Exista
alte trei lucruri care pot sa nu functioneze:
1. persoana care invata ceea ce nu trebuie in momentul nepotrivit: invatarea nu are niciun
sens pentru persoana care invata; nu este relevanta pentru viata sa; persoana care
invata nu are cunostintele, aptitudinile si intelegerea prealabila pentru a aborda acum
acest proces de invatare.
2. persoana care invata, invata ineficient: ea nu are strategiile de invatare potrivite pentru
acea sarcina sau anxietatea sta in calea dezvoltarii strategiilor adecvate.
3. profesorul preda ineficient: el a facut anumite presupuneri incorecte cu privire la
cunostintele, aptitudinile si intelegerea existenta a persoanei care invata; nu au fost
explicate cum trebuie conceptele cheie, indiciile verbale si de alt fel din partea
persoanei care invata care indica faptul ca nu intelege, sunt ignorate, etc.
Invatarea ineficienta demoralizeaza si deruteaza persoanele care invata. Acestea pot
ajunge sa creada ca invatarea nu li se potriveste. Uneori, invatarea poate fi structurata de asa
natura, incat persoanele care invata administreaza foarte putin din propria lor invatare si sunt
mult prea dependente de cadrul didactic.
In continuare, pentru a completa vederea teoretica de ansamblu de pana acum, vom aborda
cateva metode active de invatare, bazate pe valorificarea experientei personale a elevului.
Aceste metode ii ajuta pe elevi sa obtina mai mult din munca pe care o fac, din viata si din
recreare in special daca abilitatile de reviewing(invatare din propria experienta) se
suprapun peste ambitiile personale. Aceste metode ii ajuta pe elevi sa dea un nou sens propriei
experiente pentru invatare si dezvoltare personala. Metodele active axate pe valorificarea
experientei anterioare au urmatoarele caracteristici:
- asigura o implicare activa a elevului;
- se bazeaza pe experienta lui;
- asigura un dialog activ intre profesor si elev;
- implica o relatie activa (invatarea este eficienta dupa ce reflectam asupra situatiei la
care am participat);
- invatarea este experentiala atunci cand experienta umana face parte din procesul de
invatare;
- invatarea incepe cu ideile si conceptele elevului;
- experientele personale si dezvoltarea personala sunt valorizate;
- evaluarea este considerata a fi o experienta de invatare pe care elevii invata sa o aplice
pe ei insisi;
- invatarea este centrata pe fiecare persoana in parte;
- este o invatare bazata pe perceptie, nu pe teorie invatarea experentiala stimuleaza
abilitatile elevilor de a motiva si explica un subiect din perspectiva proprie.
Este important de subliniat faptul ca metodele active sunt metode noncompetitive. Cand se
folosesc astfel de metode nu exista castigatori sau invinsi, toata lumea castiga.
Fiecare exercitiu trebuie sa aiba secretul lui, adica atunci cand aceste exercitii sunt
folosite, nu trebuie spus foarte mult despre ceea ce va urma: va fi o surpriza. Dupa fiecare
exercitiu, este bine sa se discute despre ceea ce s-a intamplat si cum a fost dar numai la finalul
acestuia. Profesorul are, bineanteles, un rol foarte important. El poate sa nu participe la unele
exercitii dar trebuie sa ofere in mod permanent gandire pozitiva, lasand libertate elevului de asi valorifica experientele, dorintele, gusturile, de a relationa cu cei din jur, de a colabora cu ei.
EXERCITII DE SPARGERE A GHETII
1) Vine lupul
Un copil, care este lupul, are o perna. El incearca sa prinda un alt copil din grup
atingand burta acelui copil cu perna. Celalalt poate evita atingerea prin imbratisarea altui
copil, astfel incat lupul sa nu poata introduce perna intre cei doi copii. Cand lupul se
intoarce, el striga:vine lupul! In acest moment toata lumea trebuie sa-si schimbe
perechea. Jocul s-a terminat cand toata lumea s-a incalzit si e vesela.
2) Salata de fructe
Copiii stau pe scaune intr-un cerc mare. Fiecaruia i se da o bucatica de hartie pe care
sunt scrise maximum cinci fructe (ex. mar, banana, portocala, cireasa si pruna). Liderul
grupului sta in mijlocul cercului si nu are scaun. Isi alege si el un fruct. Cand incepe jocul,
el striga numele unui fruct si cei care au pe biletel numele acelui fruct trebuie sa-si
schimbe locul pe scaun cat mai repede posibil. Daca liderul reuseste sa se aseze pe scaun
in locul altui copil, jocul continua cu cel care a ramas fara loc pe post de nou lider. Uneori
se poate spune salata de fructe si atunci toata lumea trebuie sa-si schimbe locul pe
scaun. Nu este permis sa te asezi pe locul de langa tine. Jocul se termina cand toata lumea
s-a incalzit si e vesela.
3) Curierul expres
Grupul este impartit in grupuri mai mici (in fiecare grup numarul de copii trebuie sa
fie, pe cat posibil, egal) . Toate grupele sunt la inceput la aceeasi linie. Grupurile au o
competitie curierul carei grupe este mai rapid. Fiecare grup trimite cate un curier sa
indeplineasca o sarcina. Liderul da o sarcina de lucru, ca de exemplu: adu-mi ceva
galben! si curierul trebuie sa gaseasca ceva galben si sa-l duca liderului. Liderul noteaza
cine este cel mai rapid curier. Alte sarcini ar putea fi: adu-mi ceva ud, adu-mi ceva
comestibil, adu-mi ceva vechi, adu-mi ceva mirositor, etc. Cand toti curierii de la
toate grupele au indeplinit sarcinile, liderul calculeaza care curier a fost cel mai rapid.
4) Dansul revistelor
Pe podea se afla mai multe reviste deschise. Elevii pot calca doar pe ele, fara a atinge
podeaua. Toti trebuie sa danseze sau sa se miste mereu. Revistele sunt impaturite din ce in
ce mai mici, astfel incat dupa o vreme copiii nu se mai pot misca ci trebuie sa se tina
strans unii de altii.
5) Ingheata-dezgheata
Liderul prezinta regulile jocului. Spatiul in care se desfasoara activitatea trebuie sa fie
destul de larg. Liderul alege doi-trei voluntari care sa fie congelatoarele. Sarcina lor este
sa atinga cat mai multe persoane posibil. Atunci cand ating persoanele ei trebuie sa
spuna:ingheata!, iar persoanele atinse trebuie sa stea nemiscate, ca turturii. Cateva
persoane din grup sunt cei care topesc gheata imbratisand turturii care devin din nou
liberi pentru a fugi de congelatoare.
6) Ilustratele sentimentelor
Liderul pune pe podea o multime de carti postale/ilustrate ( de orice fel si cat mai diferite)
si le cere participantilor sa aleaga cate o carte postala care reprezinta cel mai bine
sentimentele lor din acel moment. Doi sau mai multi participanti pot alege aceeasi carte
postala. Dupa ce fiecare participant a ales o ilustrata, se aseaza la loc in cerc si
motiveaza/explica de ce au ales ilustrata respectiva.
Rezultatele asteptate ale acestor jocuri sunt de a sparge gheata, evident dar si de a
inveseli si relaxa atmosfera clasei iar unele, asa cum vor observa profesorii de limbi
straine, sunt excelente pentru fixarea unor termeni (Salata de fructe).
1) Pot sa te prezint?
Toata lumea sta in cerc, pe scaune, fara mese in fata. Profesorul spune: numele meu
este.(numele sau) si langa mine (in partea dreapta) sta (profesorul spune numele
copilului care sta langa el). Copilul de langa profesor spune: numele meu este. (si isi
spune numele), stau langa d-na/d-l profesor. Copilul din stanga profesorului spune:
numele meu este.. si langa mine sta stau d-l/d-na profesor si. (spune numele copilului
din dreapta profesorului). Si in acest fel copiii, pana la sfarsit stiu numele tuturor noilor
colegi.
2) Despre mine
Toti primesc cinci bucati de hartie pe care sunt scrise diferite adjective. Ei trebuie sa se
plimbe prin clasa si sa vada ce adjective au ceilalti si sa incerce sa-si schimbe adjectivele
cu acelea care ii descriu cel mai bine caracterul. Profesorul pune celelalte adjective pe o
masa si le spune copiilor ca in cazul in care nu pot schimba cu colegii lor, pot sa aleaga
din cele de pe masa. Cand toti copiii au adjectivele pe care le considera potrivite, se
aseaza si fiecare, pe rand, citeste adjectivele si explica ce fel de persoana este. De
exemplu: numele meu este Andreea si sunt vesela, constiincioasa, adormita, hotarata,
neandemanatica.
3) Plimbarea
Clasa este impartita pe perechi. Perechile se pot plimba pe unde vor. Timp de cateva
minute un copil din cadrul perechii ii povesteste celuilalt lucruri despre el, dupa care se
schimba rolurile. Apoi se reantorc toti in clasa, perechile stau impreuna si fiecare il
introduce pe celalalt, incercand sa-si aminteasca toate lucrurile care i-au fost spuse.
Aceste jocuri sunt indicate spre folosire la inceputul anului scolar, la un nou ciclu de
invatamant. Bineanteles ca si grupa de varsta este diferita. Scopul acestor jocuri este
cunoasterea noilor colegi si invatarea numelor colegilor (mai ales unde sunt clase mai
numeroase).
4) Cercul hobby-urilor
Participantii stau in cerc, cu spatele spre centrul cercului. Pe rand, fiecare participant
numeste un hobby pe care il are. Persoanele care au acelasi hobby se intorc pentru un
moment cu fata unul spre altul, spre centrul cercului ca sa se poata vedea.
5) Fotografii din copilarie
Toti participantii sunt rugati sa aduca o fotografie din copilarie. Toata lumea pune
fotografiile pe masa. Apoi fiecare participant ia cate o fotografie si incearca sa ghiceasca a
cui este. Dupa ce toata lumea a identificat cine este in fotografia pe care a luat-o de pe
masa, fiecare poate povesti o amintire placuta din copilarie si sasi prezinte fotografia.
EXERCITII DE INCALZIRE
1) Zarurile insufletite
Copiii sunt impartiti in grupe de cate sase si fiecare grupa sta in jurul unei mese pe
care sunt un zar si cartonase pe care sunt scrise sase emotii diferite, fiecare numar
insemnand o emotie/un sentiment diferit(a). 1=ura, 2=tristete, 3=teama, 4=bucurie,
5=dragoste, 6=surpriza. Fiecare arunca zarul si in functie de numarul pe care a cazut zarul
el/ea impartaseste celorlalti cand a simtit ultima oara acel sentiment.
2) Hartile
Profesorul deseneaza o harta a scolii/ orasului/ tarii. Apoi le cere elevilor sa aleaga
un loc unde s-au simtit cel mai bine, unde au trait o experienta ce n-ar vrea sa se mai
repete, un loc pe care ar vrea sa-l viziteze, etc. Dupa ce fiecare s-a asezat, explica
celorlalti de ce a ales acel loc.
3) Oglinda
Clasa este impartita in perechi. Fiecare partener mimeaza pe rand ceea ce face dimineata
in fata oglinzii.
4) Numerele sentimentelor
Liderul le cere membrilor sa-si exprime sentimentele prin numere. Numarul 1 reprezinta
depresia si 10 energia. Cu ajutorul numerelor acestia pot sa descrie sentimentele pe care le
au in momentul respectiv.
EXERCITII DE IMPARTIRE PE GRUPE:
1) Alege o persoana ale carei linii la mana stanga sunt asemanatoare cu a ta;
2) Alege o persoana a carei zi de nastere este apropiata cu a ta;
3) Alege o persoana ai carei ochi au aceeasi culoare cu ochii tai;
4) Formati grupuri de cate trei persoane a caror culoare preferata este aceeasi;
5) Formati 12 grupuri de copii dupa luna in care sunteti nascuti.
6) Liderul numeste diferite hobby-uri iar elevii formeaza grupuri in functie de acestea.
EXERCITII PENTRU FORMAREA SI ASIGURAREA COEZIUNII GRUPULUI
1) Compania
Moderatorul imparte grupul in subgrupuri de cate 6 persoane. Fiecare grup are o
companie/intreprindere in care se gasesc 500.000 de baloane sparte (carcase de
televizoare, telefoane mobile, etc.). Ele nu mai pot fi utilizate ca atare iar membrii
companiei trebuie sa gaseasca cat mai multe posibilitati de a le utiliza. Ei trebuie sa noteze
ideile pe o coala de hartie. La final, fiecare grup isi prezinta ideile.
2) Puzzle
Participantii sunt impartiti in grupuri mici. Jumatate din membrii grupului sunt orbi(vor fi
legati la ochi cu o esarfa). Cei orbi vor face puzzle-ul cu ajutorul indicatiilor verbale
primite de la cei care pot vedea. Doar membrii care nu pot vedea pot sa atinga piesele de
puzzle. Cand puzzle-ul este gata membrii vor schimba rolurile intre ei, cei care nu au putut
vedea inainte vor orbi si vor face puzzle-ul.
EXERCITII DE EDUCATIA PENTRU SANATATE se folosesc la elevii de clasele VIIVIII si liceu. Din cadrul acestor exercitii putem lua in discutie:
1) Noi suntem unici
Fetele si baietii sunt in doua grupuri separate. In fiecare grup ei trebuie sa gaseasca cat
mai multe lucruri care sunt unice pentru genul lor. Dupa ce fiecare grupa se prezinta, pe
rand, cealalta grupa poate sa fie de acord sau nu. Daca sunt de acord, profesorul le poate
oferi un premiu pentru fiecare lucru acceptat.
2) Descrierea cuvantului
Exercitiul se realizeaza cu perechi. Fiecare pereche primeste cartonase pe care sunt
scrise cuvinte din vocabularul sexual. Fiecare elev din cadrul unei perechi incearca sa ii
explice celuilalt intelesul fiecarui cuvant dar fara a mentiona cuvantul si celalalt trebuie
sa-l ghiceasca. Acest exercitiu poate fi si o scurta intrecere intre perechi.
3) Scaunul fierbinte
Un elev sta pe scaun, rolul lui fiind de a refuza sa fumeze. Ceilalti din grup incearca sa-l
convinga sa-si schimbe opinia. La sfarsitul exercitiului este important sa se discute despre
sentimentele aparute in timpul activitatii.
4) Statuile
Moderatorul imparte grupul in subgrupuri mici. Sarcina grupurilor este de a creea doua
statui diferite care sa prezinte: 1-cum se simte o persoana care nu fumeaza si 2- starea de
rau a celor care abuzeaza de droguri (a dependentilor de droguri).
EXERCITII DE INCHEIERE
In final voi descrie cateva exercitii care pot fi utilizate in cadrul ultimei ore de
dirigentie din cadrul unui ciclu de invatamant dar este preferabil sa fie folosite la clasele a
VIII-a si a XII-a.
1) Tehnica scaunului
Profesorul diriginte pune un scaun in mijlocul clasei si le spune elevilor ca acel scaun
reprezinta sentimentele bune fata de clasa. Apoi le cere elevilor sa se apropie de scaun atat
cat sa marcheze felul in care s-au simtit in acel colectiv pe parcursul celor patru ani.
2) Imaginea mea imaginea noastra
Toti elevii primesc o bucata de lut sau de plastilina. Trebuie sa existe un fundal
muzical linistitor. La inceput, fiecare modeleaza din materialul primit o imagine care sa
reprezinte felul in care s-a simtit in acea clasa si in acel colectiv de-a lungul celor patru
ani. Apoi se poate continua in doua moduri: fie toti elevii isi prezinta, pe rand, imaginea
creata si explica ce reprezinta sau clasa se imparte pe grupe si fiecare grupa discuta
semnificatia imaginilor create de ei. Folosind acele imagini si ceea ce reprezinta ele,
creeaza un scurt moment artistic al grupei: o scurta piesa de teatru, un cantec, o poezie sau
orice altceva.
3) Povestea comuna
Participantii se aseaza in cerc. Ei vor creea o poveste comuna, fiecare
spunand/compunand o parte din poveste. Liderul incepe povestea iar ceilalti o continua pe
rand. Nimeni nu stie dinainte ce fel de poveste va fi, ea fiind creata cuvant cu cuvant.
4) Spirala
Participantii formeaza un sir/o linie tinandu-se unii pe altii de umeri. Liderul incepe sa
mearga incet iar grupul il urmeaza, la inceput formeaza un cerc larg apoi, incetul cu
incetul, cercul se strange formand o spirala iar la final este atat de strans incat
participantii nu se mai pot deplasa.
Aceste exercitii ne ajuta pe noi ca profesori sa ii facem pe elevi sa se cunoasca mai
bine, ne ajuta sa detensionam atmosfera clasei, sa ii ajutam pe elevi sa-si exprime
sentimentele, sa-si depaseasca inhibitiile, sa isi dezvolte calitatile, sa valorifice bagajul
sufletesc pe care il au in sprijinul propriei evolutii.
De asemenea, dau posibilitatea tuturor elevilor de a participa, de a invata lucruri noi, ii
ajuta pe unii sa-si constientizeze talentele, sa aiba incredere in ei si in capacitatile lor si,
nu in ultimul rand, reanvioreaza si ofera varietate lectiilor, creeaza tuturor buna dispozitie.
Aceste metode pot fi folosite pentru ca actul invatarii sa nu se realizeze doar la nivel
verbal si intelectual, pentru a crea grupuri de care elevii sa doreasca sa apartina si pentru a
mentine atmosfera de invatare intr-o zona emotionala pozitiva.