Sunteți pe pagina 1din 34

INSTALATII INTERIOARE DE

DISTRIBUTIE A APEI RECI


DIMENSIONAREA INSTALATIILOR
curs 5+6
Dr. ing. Daniela TEODORESCU
UTCB BUCURESTI, ROMANIA

CALCULUL HIDRAULIC AL
CONDUCTELOR
Se disting:
probleme de dimensionare

probleme de verificare, cnd o instalaie interioar dat, pentru


care se cunosc caracteristicile geometrice ale reelei, diametrele
tuturor tronsoanelor i debitele de calcul,

Daniela TEODORESCU

cnd se cunosc:
caracteristicile geometrice ale instalaiei (configuraia geometric a
instalaiei, cotele geodezice ale tuturor punctelor caracteristice ale
reelei, lungimile tronsoanelor de conducte, valorile rugozitii
suprafeelor interioare ale conductelor n funcie de natura
materialelor acestora),
debite ce trebuie transportate cu un anumit regim al presiunilor,
vitezele medii economice ale apei n fiecare tronson de conduct
i se cer
determinarea diametrelor conductelor,
calculul pierderilor totale de sarcin (liniare i locale) i
sarcina hidrodinamic necesar, Hnec

se cere s se determine pierderile totale de sarcin (liniare i locale) i


sarcina hidrodinamic efectiv, Hef, n seciunea conductei de
alimentare cu ap a instalaiei.

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE


ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI
Etape:
Etapa 1 - Determinarea sarcinii hidrodinamice
necesare rezolvare teoretica
Etapa 2 - Determinarea debitelor de calcul
Etapa 3 - Determinarea diametrelor
Etapa 4 - Determinarea pierderilor de sarcina
totale
Etapa 5 metodologie de dimensionare, cu
exemple de calcul
Etapa 6 - Determinarea sarcinii hidrodinamice
necesare rezolvare finala

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE


ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

Etape:
Etapa 1 - Determinarea
sarcinii hidrodinamice
necesare

Daniela TEODORESCU

Instalatii interioare de
alimentare cu apa
rece

Instalaie de distribuie a
apei reci pentru consum
racordat direct la conducta
public:
1- conduct public de alimentare cu
ap; 2 - van de concesie; 3 - cminul
vanei de concesie; 4 - branament; 5 apometru (contor pentru ap); 6 robinet de nchidere;7 - robinet de
nchidere cu descrcare; 8 - conduct
principal de distribuie;
9 - coloan; 10 - conduct de legtur la
lavoare (L) i czi de baie (B); 11
robinet de nchidere; 12 - robinet colar;
13 - lir de dilatare; 14 - punct fix; 15 robinet de nchidere cu descrcare.

Sarcina hidrodinamic necesar pentru


alimentare cu ap a instalaiilor din
interiorul cldirilor

Sarcina hidrodinamic a seciunii transversale a


curentului unidimensional de fluid incompresibil,
reprezint energia specific medie n seciunea
considerat, raportat la unitatea se greutate a
fluidului.
Pentru a determina sarcina hidrodinamic
necesar, Hnec n seciunea conductei de
alimentare cu ap a instalaiei interioare, se aplic
legea energiilor (ecuaia lui Bernoulli) extins la
modelul de curent unidimensional de fluid
incompresibil

za (

Daniela TEODORESCU

v2
v2
p
p
) A Av A z R ( ) R R R hrA R
g
2g
g
2g

Sarcina hidrodinamic necesar pentru


alimentare cu ap a instalaiilor din
interiorul cldirilor
Demonstratie notite de curs

HA = HgR + HuR + hrA-R


Hnec = max(Hg+Hu+hr)
H necA H dispA

H necA H dispA

Instalaia interioar se va racorda la


instalaia de ridicare a presiunii ap (de
regul , la staia de pompare a apei
cuplat cu recipiente de hidrofor)

Clasificarea instalatiilor de alimentare


cu apa pentru cladiri

Dup parametrii apei din conducta public n punctul de racord , instalaiile de distribuie a apei din
cldiri , pot fi :

racordate direct la conducta public


racordate la conducta public prin intermediul instalaiilor de ridicare a presiunii apei

Dup scopul ntrebuinrii apei , instalaiile interioare pot fi :

pentru consum menajer ;


pentru distribuia apei industriale ;

Dup forma reelei de distribuie , instalaiile interioare sunt :

Dup poziia de montaj ( de amplasare ) n cldire a conductelor principale de distribuie ,


instalaiile pot fi :

distribuia apei reci ;


prepararea i distribuia apei calde de consum .

destinaia i caracteristicile constructive ale cldirii :

Daniela TEODORESCU

cu o zon de presiune ;
cu dou sau mai multe zone de presiune ;

Dup temperatura apei distribuite , sunt instalaii interioare pentru :

cu distribuie inferioar
cu distribuie superioar
cu distribuie mixt .

Dup regimul de presiune a apei , instalaiile interioare pot fi :

ramificate ( sau arborescente ) ; inelare ; mixte .

cldiri de locuit
cldiri social culturale;
cldiri industriale

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE


ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI
Etape:

Etapa 2 - Determinarea debitelor


de calcul
2.1 Metoda de calcul bazata pe
echivalenti de debit (actuala)
2.2 Metoda de calcul din
normativul editia viitoare (20142015??)

2.1 Metoda de calcul


bazata pe echivalenti de
debit (actuala)

Daniela TEODORESCU

2.1 Calculul debitelor

Debite specifice, echivaleni de debite, presiuni normale de


utilizare pentru armturile obiectelor sanitare

Debitul specific de calcul al unei armturi pentru un obiect


sanitar (robinet, baterie amestectoare de ap rece i ap
cald de consum), care se mai numete i consum specific
este un debit convenional, exprimat n l/s i considerat
normal pentru o anumit ntrebuinare a apei.

Echivalenii de debit

qs
q
s
qsu 0,20

Presiuni normale de utilizare a apei.


Presiunea normal de utilizare este presiunea disponibil (sau
de serviciu) n seciunea de ieire a apei din armtura unui
obiect sanitar, care asigur n aceast seciune o vitez medie
a jetului de ap corespunztoare debitului specific

2.1 DEBIT DE CALCUL

Daniela TEODORESCU

2.1 INSTALATII DE DISTRIBUTIE A


APEI RECI DEBITUL DE CALCUL

Fie A evenimentul de aparitie a debitului de calcul cu


valoarea x, din m experimente, de p ori (cu
probabilitatea p)
CA = evenimentul contrar lui A, cu probabilitatea q,
astfel incat p+q = 1
Consideram n experimente independente; fie Ak
evenimentul de obtinere de k ori a valorii debitului de
calcul x=qc.
Evenimentele (Ak), (k=0,1,...,n) formeaza un sistem de
evenimente independente
Probabilitatea Pn(k)=Pk(Ak) de a obtine de k ori debitul
x = qc din totalul de n experimente va avea forma:

repartitie (distributie) binomiala de ordin n si parametru p

Pn(k)=Pk(Ak)=Cnkpkqn-k

2.1 Distributie binomiala

M(x) = np = m
D2(x) = npq = 2
lim Cnk p k q n k lim
n

n!
m
m
n( n 1)(n 2)...(n k 1) m k
m
( ) k (1 ) n k lim
( ) (1 ) n k
n
k!( n k )! n
n
1 2 3 ...k
n
n

mk
n(n 1)(n 2)...(n k 1)
m n k mk m
lim

lim
(
1

)
e P ( k , m)
n
k! n
nk
n
k!

mk m
e

k 0 k !

[ x ]1

F ( x)

M(x) = D(x) = m =

Daniela TEODORESCU

Distributia Poisson
2

2.1 INSTALATII DE DISTRIBUTIE A APEI


RECI DEBITUL DE CALCUL
m k m
e

k
!
k 0

[ x ]1

F ( x)
m 2

Distributia Poisson
Cand m>8, distributia Poisson se transforma in Gauss Laplace

1
f ( x)
e
2

( x m) 2
2 2

, 0, x R

Distributia
Gauss Laplace

xm
Cuantila, t = 2,326
pt grd asigurare 99,9%

3,5
1
m 280

E 0,004 E [l / s]
2,85 24 3600
t

2.1 Debit de calcul


Se considera un apartament standard:
-Grad de ocupare : 3,5 pers/ap
-Necesar specific de apa: 280 l/om,zi
-Dotarea apartamentului: 1L+1B+1R+1S => E = 2,85

m 280

3,5
1

E 0,004 E [l / s]
2,85 24 3600

x t 2 m t m m 2,326 0,004 E 0,004 E

q C 0,15 E 0,004 E [l / s]

Daniela TEODORESCU

2.1 Debit de calcul

qC b( ac E dE )[l / s ], pentru E E lim


qC abE , pentru E E lim
qC b(ac E 0,004E )[l / s ]
qC abc E [l / s ]
qc - debit de calcul, in l/s;
E - suma echivalentilor de debit pentru toate punctele de consum
alimentate cu apa de tronsonul analizat;
a coeficient determinat in functie de regimul de furnizare al apei;
b - coeficient determinat in functie de temperatura apei distribuite (rece
sau calda de consum)
c - coeficient determinat in functie de destinatia cladirii

2.1 Echivalenti de debit


E1 suma echivalentilor de debit pentru baterii amestecatoare (apa
rece + calda de consum)
E2 suma echivalentilor de debit pentru consumatorii de apa rece
(robinete de apa rece)
n
n

E1 ebj nbj
j 1

unde:

Daniela TEODORESCU

E 2 erj nrj
j 1

ebj echivalent de debit pentru bateria de tip j;


erj - echivalent de debit pentru robinetul de tip j;
nbj numarul de baterii de tip j;
nrj numarul de robinete de tip j.

E=
apa
E=
apa
E=
E=

0,7E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand


calda este preparata si distribuita la 60 grd C.
0,9E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand
calda este preparata si distribuita la 50 grd C.
E1+E2
- bransament si statii pompare;
E1
- instalatii interioare de distributie apa calda

2.1 Echivalenti de debit

Baterie de tip j

Debitul total la iesirea din baterie:

Debit de apa rece, q1j, 1, c1


Debit de apa calda, q2j, 2, c2
q1j+ q2j =qsbj, utilizare la u

Are loc schimbul de caldura:


q1 j c1 ( 1 u ) q 2 j c2 ( u 2 )
Se considera: c1 c2 c

q1 j c( 1 u ) (q sbj q1 j )c( u 2 )

2.1 Echivalenti de debit


q1 j c (1 u ) (qsbj q1 j ) c ( u 2 )
q1 j c (1 u ) qsbj c ( u 2 ) q1 j c ( u 2 )
q1 j c (1 u ) q1 j c ( u 2 ) qsbj c ( u 2 )
q1 j c (1 u u 2 ) qsbj c ( u 2 )
q1 j c (1 2 ) qsbj c ( u 2 )
q1 j
0,20
e1 j

Daniela TEODORESCU

c (1 2 )

qsbj
0,20

/0,20

[l/s]

c ( u 2 )

u 2
ebj
1 2

10

2.1 Echivalenti de debit


e1 j

u 2
ebj
1 2

1 60o C ; 1 50o C ; 1 45o C;


2 10o C
e1 j

n
n
45 10
ebj 0,7 ebj eij nij 0,7 ebj nbj 0,7 E1 E 0,7 E1 E2
60 10
j 1
j 1

e1 j

n
n
45 10
ebj 0,875 ebj 0,9 ebj eij nij 0,9 ebj nbj 0,9 E1 E 0,9 E1 E2
50 10
j 1
j 1

e1 j

n
n
45 10
ebj 1 ebj eij nij 1 ebj nbj 1 E1 E E1 E2
45 10
j 1
j 1

2.1 Structura formulei de calcul pentru


debitul de apa calculul lui E

Daniela TEODORESCU

11

2.1 Structura formulei pentru debitul de


qC b(ac E 0,004 E )[l / s ]
calcul

2.1 Structura formulei pentru debitul de


calcul
qC b(ac E 0,004 E )[l / s ]

Daniela TEODORESCU

12

2.2 Metoda de calcul


din normativul editia
viitoare (2014-2015??)

2.2 Debitul de calcul al conductelor

Debitul de calcul pentru conducte de


distribuie a apei reci i calde

Daniela TEODORESCU

Debitul de calcul pentru conductele de


distribuie a apei pentru cldirile de locuit
Debitul de calcul pentru conducte de distribuie
a apei pentru cldirile administrative, socialculturale i grupurile sanitare de la vestiarele
atelierelor i unitilor de producie

13

2.2 Debitul de calcul pentru conductele de


distribuie a apei pentru cldirile de locuit

V
n care :

mz

= V

mz

+ y (V

mz)

1/2

[l/s]

este debitul mediu zilnic de ap ;

y - cuantila distribuiei de repartiie normal.

= debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor de distribuie a apei

reci i calde, pentru cldirile de locuit

V mz este debitul mediu zilnic de ap ;


y - cuantila distribuiei de repartiie normal.

2.2 Debitul mediu zilnic

V mz = Np V

sz

mz

/ 3600 noz

n care:
Np

este numrul de persoane corespunztor unui necesar specific de

- necesarul specific de ap [l/zi.pers];

ap;
sz

noz - numrul mediu de ore pe zi, de utilizare a apei; pentru cldirile de


locuit este de 19 ore pe zi.

Daniela TEODORESCU

14


V sz - necesarul specific de ap

Necesarul specific de ap V

sz

poate fi:

V srz - necesarul specific de ap rece pentru reelele de distribuie a apei


reci, [l/zi.pers];

V scz - necesarul specific de ap cald pentru reelele da distribuie a apei


calde, [l/zi.pers];

V strz - necesarul specific total de ap rece pentru reelele care se


alimenteaz cu ap rece reelele de distribuie a apei reci i reelele de ap rece
care alimenteaz instalaiile de preparare a apei calde, [l/zi.pers.];

V strz = V srz + V scz

2.2 Cuantila distribuiei de repartiie


normal y

Cuantila distribuiei de repartiie normal y


este funcie de gradul de asigurare al
necesarului de ap dup cum urmeaz:

Daniela TEODORESCU

pentru cldirile de locuit, prevzute cu instalaii


interioare de alimentare cu ap rece i cu
ap cald preparat central sau cu nclzitoare
instantanee cu gaz sau electrice, se aplic un
grad de asigurare de 99% cruia i corespunde
y = 2,326;
pentru cldirile de locuit, prevzute cu instalaii
interioare de alimentare cu ap rece i cu ap
cald preparat cu cazane cu acumulare, cu
combustibil gazos, solid sau lichid, se aplic un
grad de asigurare de 98%, cruia i corespunde
y = 2,054.

15

2.2 Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea


coloanelor i a conductelor de distribuie a apei
reci i calde din interiorul cldirilor de locuit

=
(
n
V
/
3600
n
)
N
V
/
V
mz
s
oz
a
sz

sa

n este numrul armturilor de acelai fel;

V s - debitul specific de ap al unei armturi [l/s];

sa

- consumul specific de ap pentru un apartament, [l/s.ap.];

Na - numrul mediu de persoane pentru un apartament;

sz

- necesarul specific de ap [l/zi.pers];

noz - numrul mediu de ore pe zi, de utilizare a apei; pentru cldirile de locuit este
de 19 ore pe zi;
Cine este Vsa? vezi notite curs

2.2 Debitul de calcul pentru conducte de


distribuie a apei pentru scopuri tehnologice
Debitul de calcul pentru conductele de distribuie a apei n scopuri tehnologice,
qc, se calculeaz cu relaia:

Vc=KnVu

[l/s]

n care:
K coeficient de simultaneitate care se stabilete n funcie de procesul
tehnologic;
n numrul punctelor de consum;

V u - debitul specific al utilajului [l/s].

Daniela TEODORESCU

16

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE


ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

Etape:
Etapa 3 - Determinarea
diametrelor conductelor

Dimensionarea conductelor i calculul


pierderilor totale de sarcin

Vitezele medii economice (optime) i


vitezele maxime admise ale apei, folosite
la dimensionarea conductelor.
Problema de dimensionare a conductelor
const n determinarea diametrului dj al
fiecrui tronson j al reelei al reelei, n care
scop se dispune de o singur ecuaie (legea
continuitii pentru curentul unidimensional de
fluid incompresibil):

d i2
Q j Aj v j
v j cst [mc/s]
4

Daniela TEODORESCU

17

Restricii pentru determinare diametre

restricia constructiv:

restricia hidraulic:

diametrele tronsoanelor succesive s fie


monoton cresctoare spre seciunea de
alimentare cu ap a reelei;
sarcinile hidrodinamice disponibile ale apei n
nodurile traseului principal al reelei s fie
consumate integral pe ramificaiile care
pornesc din nodurile respective;

restricia economic:

limitarea valorilor unor parametri ai reelei


care conduc la creterea costurilor totale de
investiie i exploatare

criterii de optimizare pentru costuri,


pentru determinarea vitezei economice

Principalele criterii de optimizare a funciilor obiectiv


aplicate n cazul reelelor de distribuie a apei sunt:

Daniela TEODORESCU

criteriul costului specific minim de investiie i de


exploatare a reelei;
criteriul energiei specifice minime nglobat n
elementele componente ale reelei i respectiv
consumat n exploatare pentru pomparea apei n
reea.

Calculele de optimizare se pot efectua analitic,


stabilind funcia obiectiv i cercetndu-i condiiile
necesare i suficiente de minim, dup care, pentru
rezolvarea numeric a relaiilor obinute se aplic
metode de programare pe calculator, sau grafic

18

Determinarea grafica a intervalului de


viteze economice

Alte conditii

Vitezele maxime admise ale apei n conductele


instalaiilor de alimentare cu ap rece sau
cald pentru consum menajer, n funcie de
destinaiile cldirilor, sunt:

Daniela TEODORESCU

spitale, sli de spectacole:


1,5 m/s;
cldiri de locuit, social culturale,
administrative:
2,0 m/s;
cldiri industriale:
3,0 m/s.

Presiunea maxim admis pentru o zon de


presiune este de 60 m H2O, att pentru ap
rece ct i pentru ap cald, cu excepia
instalaiilor de incendiu separate.

19

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE


ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

Etape:
Etapa 4 - Determinarea
pierderilor de sarcina totale

Calcule hidraulice

Etape:

Determinare pierderi de sarcina liniare


Determinare
Determinare
Determinare
Determinare

Daniela TEODORESCU

debit
viteza
diametru
coeficient lambda

Determinare pierderi de sarcina locale


Determinare pierderi de sarcina totale

20

Sarcina hidrodinamica necesara


finala

Hnec = max(Hg+Hu+hr)
HA = HgR + HuR + hrA-R

Hgr = zR-zA cota geodezica a punctului cel


mai dezavantajat R fata de sursa de presiune
A, in mH2O
HuR= presiunea utila a apei la punctul de
consum R amplasat in pozitia cea mai
dezavantajoasa dpdv hidraulic, in mH2O
hrA-R = pierderi de sarcina totala intre A si R, in
mH2O

Pierderi de sarcina totale


1.

Pierderi de sarcina liniare

l v 2
hri il
D 2g
2.

Pierderi de sarcina locale

v2
hrl i
2g
i 1
k

Daniela TEODORESCU

21

Pierderi de sarcina
liniare

Regim de curgere:

Laminar ReD <2300

Hagen - Poiseuille

64
Re D

Zona de tranzitie 2300 < ReD < 3500


Turbulent:

Regim turbulent, hidraulic neted, 3500 < ReD < 23 D/R.


Prandtl - Nikuradse:

1
2 lg(Re D ) 0,8

Regim turbulent, hidraulic rugos (zona pre-patratica)


(Colebrook - White):

1
2,51
k
2 lg(

Re D 3,71D

Pierderi de sarcina liniare


1.

Pierderi de sarcina liniare.

hri il

l v 2

D 2g

1
2,51
k
2 lg(

Re D 3,71D
v D

2.

3.

Lambda = f ( Re
, temperatura apei calde

viscozitatea cinematica, rugositatea relativa) => mai


multe nomograme de calcul
Rugozitatea absoluta, k [mm] :
1.
2.

4.

Daniela TEODORESCU

PVC G : k=0,007mm;
Otel zincat k=0,15 mm;

d. Rugozitatea relativa, k/D [-]

22

Rugozitatea conductelor

INSTALATII DE
DISTRIBUTIE A
APEI RECI DE
CONSUM

Interval de viteze
economice

Calculul
diametrelor

Figure 3.17 Nomogramme


pour le dimensionnement pour
linstallation de leau chaude
sanitaire en polypropylne
(k=0,007mm)

Daniela TEODORESCU

23

Pierderi de sarcina locale

Pierderi de sarcina locale

v2
hrl i
2g
i 1
k

Calculul
pierderilor de
sarcina locale

Metoda 1:
Se aplica urmatoarea
formula:

hloc

v2
2g

Sau Metoda 2:
Utilizarea nomogramei, cu
ajutorul vitezei determinate
anterior:

v2
v2
1 2 3 ...

2g
2g
hloc1 hloc 2 hloc 3 ...
hloc

Daniela TEODORESCU

24

Metodologie de calcul hidraulic dimensionarea


conductelor de distributie a apei reci de consum
Etape:

Stabilirea schemei izometrice pentru instalatia de alimentare cu apa;

Identificarea punctului de consum (baterie sau robinet) amplasat in pozitia


cea mai dezavantajata dpdv hidraulic;

Se numeroteaza tronsoanele de calcul de pe traseul cel mai dezavantajat; un


tronson de calcul = portiunea de conducta pe care debitul este constant;

Se determina echivalentii de debit aferenti tuturor tronsoanelor (E1, E2 si E)

Se determina debitul de calcul pentru fiecare tronson de calcul

Se determina, cu ajutorul nomogramei de dimensionare; De in [mm] si [toli],


i [pa/m] sau [mmH2O/m] si v [m/s]

Se determina pierderea de sarcina liniara pe fiecare tronson si cumulat, pe


traseul de alimentare cu apa a celui mai dezavantajat consumator;

Se determina coeficientul de rezistenta locala pe fiecare tronson;

Se determina pierderea de sarcina locala pe fiecare tronson si cumulat, pe


traseul de alimentare cu apa a celui mai dezavantajat consumator;

Se determina pierderea de sarcina totala pe traseul de alimentare cu apa a


celui mai dezavantajat consumator;

Se determina Hu pentru cel mai dezavantajat consumator;

Se determina Hg pentru cel mai dezavantajat consumator;

Se determina Hnec pentru cel mai dezavantajat consumator.

Se calculeaza ramurile secundare, in vederea echilibrarii hidraulice a


instalatiei.

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE


ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

Etape:
Etapa 5 metodologie de
dimensionare, cu exemple
de calcul

Daniela TEODORESCU

25

Schema
izometrica de
calcul pentru
instalatia de
alimentare cu apa
rece de consum

Schema izometrica de calcul pentru instalatia de


alimentare cu apa rece de consum

Daniela TEODORESCU

26

Schema izometrica de calcul pentru instalatia de


alimentare cu apa rece de consum
Stabilirea schemei
izometrice pentru
instalatia de alimentare
cu apa;
Identificarea punctului
de consum (baterie sau
robinet) amplasat in
pozitia cea mai
dezavantajata dpdv
hidraulic;
Se numeroteaza
tronsoanele de calcul de
pe traseul cel mai
dezavantajat; un
tronson de calcul =
portiunea de conducta
pe care debitul este
constant;

Tabel de calcul apa rece


Nr. tr.

Nr si tipul armaturilor montate


pe obiecte sanitare

E1

0,7 x E1

E2

qc

De

Dn

[m]
3

[-]
4

[-]
5

[-]
6

[-]
7

[l/s]
8

[mm]
9

[mm]
10

[m/s]
11

i
ixl
(ixl)
[mmH2O/
m] ou [mmH2O] [mmH2O]
[Pa/m]
ou [Pa]
ou [Pa]
12
13
14

()

[-]
15

hloc

hloc

htot

[mmH2O] [mmH2O] [mmH2O]


ou [Pa]
ou [Pa]
ou [Pa]
16
17
18

Nr. tr.

Nr si tipul armaturilor montate


pe obiecte sanitare

E1

0,7 x E1

E2

qc

De

Dn

[m]
3

[-]
4

[-]
5

[-]
6

[-]
7

[l/s]
8

[mm]
9

[mm]
10

[m/s]
11

Daniela TEODORESCU

i
ixl
(ixl)
[mmH2O/
m] ou [mmH2O] [mmH2O]
[Pa/m]
ou [Pa]
ou [Pa]
12
13
14

()

[-]
15

hloc

hloc

htot

[mmH2O] [mmH2O] [mmH2O]


ou [Pa]
ou [Pa]
ou [Pa]
16
17
18

Hu

Hg

Hnec

[mH2O]
19

[mH2O]
20

[mH2O]
21

Hu

Hg

Hnec

[mH2O]
19

[mH2O]
20

[mH2O]
21

27

Calculul debitului
-Stabilirea tipului si numarului de consumatori
pentru fiecare tronson
-1.1 = 1R
-1.2 = 2R
-1.5 = 4R+ 4P

Echivalenti de debit
E1 suma echivalentilor de debit pentru baterii amestecatoare (apa
rece + calda de consum)
E2 suma echivalentilor de debit pentru consumatorii de apa rece
(robinete de apa rece)
n
n

E1 ebj nbj
j 1

unde:

Daniela TEODORESCU

E 2 erj nrj
j 1

ebj echivalent de debit pentru bateria de tip j;


erj - echivalent de debit pentru robinetul de tip j;
nbj numarul de baterii de tip j;
nrj numarul de robinete de tip j.

E=
apa
E=
apa
E=
E=

0,7E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand


calda este preparata si distribuita la 60 grd C.
0,9E1+E2 - instalatii interioare de distributie apa rece, cand
calda este preparata si distribuita la 50 grd C.
E1+E2
- bransament si statii pompare;
E1
- instalatii interioare de distributie apa calda

28

Calculul echivalentilor de debit E1


E1 suma echivalentilor de debit pentru bateriile amestecatoare de apa
rece + calda

E1 ebj nbj
j 1

ebj echivalent de debit pentru bateria de tip j;


nbj numarul de baterii de tip j;

Calculul echivalentilor de debit E2


E2 suma echivalentilor
de debit pentru
consumatorii de apa
rece (robinete de apa
rece): n

E2 erj nrj
j 1

unde:

Daniela TEODORESCU

erj - echivalent de
debit pentru
robinetul de tip j;
nrj numarul de
robinete de tip j.

29

Calculul echivalentului total de debit (E)

E = 0,7E1+E2 - instalatie interioara de apa rece ( cand ac = 60C)


E = 0,9E1+E2 - instalatie interioara de apa rece (ac = 50C)
E = E1+E2
- bransament si statii de pompare
E = E1
- instalatie interioara de apa calda

Debit de calcul
qC b( ac E dE )[l / s ], pentru E Elim
qC abE , pentru E Elim
qc - debit de calcul pentru locuinte, in l/s:
qC b(ac E 0,004 E )[l / s ], pentru E 1
qC abE , pentru E 1
qc - debit de calcul, in l/s;
E - suma echivalentilor de debit pentru toate punctele de consum
alimentate cu apa de tronsonul analizat;
a coeficient determinat in functie de regimul de furnizare al apei;
b - coeficient determinat in functie de temperatura apei distribuite (rece
sau calda de consum)
c - coeficient determinat in functie de destinatia cladirii

Daniela TEODORESCU

30

Debit de calcul formule, coeficient c

Debit de calcul coeficienti a si b

Daniela TEODORESCU

31

Calculul diametrelor
pentru fiecare
tronson;
In functie de Q =>
De, v [m/s] si i
Nomograma pentru
[Pa/m] dimensionarea
instalatiei de

Intervalle des
vitesses
conomiques

apa rece pentru polipropilena


(k=0,007mm)

Nomogramele sunt distincte in


functie de natura materialului
pentru conducte (k),
temperatura apei si H geodezic

Calculul de
coeficientului
total de
rezistenta
locala

Daniela TEODORESCU

32

Calculul
coeficientului
total de
rezistenta
locala

Tronson 1.5 (exemple)


1 cot 1 => (cot) =
1 robinet => (robinet) =

1 x 1,5
1 x 10

dn>2=> robinet ventil drept;


dn>2 => robinet sertar;

1 teu de trecere => (teu trecere) =


1 reductie (dupa caz) => (reductie) =
TOTAL =

1.5

1 x 0,5
1 x 0,3
= 12,3

Calculul
pierderilor de
sarcina locale

Metoda 1:
Se aplica urmatoarea
formula:

hloc

v2
2g

Sau Metoda 2:
Utilizarea nomogramei, cu
ajutorul vitezei determinate
anterior:

v2
v2
1 2 3 ...

2g
2g
hloc1 hloc 2 hloc 3 ...
hloc

Daniela TEODORESCU

33

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE


ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

Etape:
Etapa 6 - Determinarea
sarcinii hidrodinamice
necesare rezolvare finala

In final, Hnec sarcina


hidrodinamica necesara

Hnec = max(Hg+Hu+hr)
HA = HgR + HuR + hrA-R

hrA-R = hrA-R,lin + hrA-R,loc


Hgr = zR-zA H geodezic intre punctul de consum cel
mai dezavantajat hidraulic din cladire, in mH2O;
HuR= sarcina hidrodinamica utila, in mH2O;

Cf STAS 1478/90:

Conform normelor actuale (considerand recomandarile


fabricantilor):

Daniela TEODORESCU

Hu (R, P, L, S etc) = 2 m H2O


Hu (B,D) = 3 m H2O

Hu
Hu
Hu
Hu

(R, P)> 0,5 bar


(L, S) > 1 bar
(B, D) > 1,5 bar
(D cu hidromasaj) > 1,5 2,5 bar

34