Sunteți pe pagina 1din 18

1

FACULTATEA DE ARHITECTUR
Departamentul Sinteza Proiectrii de Arhitectur
Anul universitar 2014 2015

TEMA DE PROIECTARE PROIECT ANUL V


SALA DE CONCERTE
1. INTRODUCERE GENERALA
In ultimii ani orasul Bucuresti a devenit locul de desfasurare a unor evenimente culturale
de anvergura nu numai pentru spatiul european, cat si un loc de intalnire si comunicare
pentru oameni de cultura, artisti si muzicieni din intreaga planeta, motiv pentru care se
cere in mod imperios construirea unei locatii multifunctionale care va contine atat o sala
de concerte, cat si sali multifunctionale ca spatiu de repetitii si (sau) organizare pentru
diferite evenimente culturale sau conferinte.
Pentru dezvoltarea acestui proiect, Municipiul Bucuresti ofera ca amplasament terenul
situat relativ central pe axa Casa Poporului (Palatul Parlamentului) Piata Alba Iulia pe
Bulevardul Unirii si anume Fostul amplasament al Operei Romne, ulterior numit
Esplanada (Zona Biblioteca)
Situl propus pentru realizarea Salii de Concerte este delimitat la nord de Bd. Unirii, la
sud, de Bd. Octavian Goga, la est, de Strada Nerva Traian, iar la vest, de Bd Mircea
Vod. Terenul a constituit n anii '1980 obiectul unor operaiuni ample de demolare n
vederea construirii Operei Romne Cantarea Romaniei, care au constat n excavaii
i n turnri de betoane n radierul general al fundatiei cu o grosime de aprox. 120150cm cota superioara a acestuia aflanduse la aprox. 500cm de cota terenului natural.
Construcia nu a fost ins finalizat, astfel, incat din suprafaa totala aproximativ
25000mp este acoperit de fundaia existent, a crei refolosire necesit evaluare printro expertiz tehnic specializat, dar in principiu cu unele amenajari suplimentare ar
putea suporta incarcarile unei constructii de peste 30m inaltime.
Suprafaa ntregului sit este de 10,71 ha, din care aproximativ 2,5 ha aferente
amplasamentului Salii de Concerte.

2
CONSIDERATII GENERALE
Un Spatiu Multicultural in viziunea noastra este un spatiu conceput flexibil, astfel
incat sa poata permite integrarea diversificata a evenimentelor culturale, pornind de la
forme clasice si pana la cultura specific populara.
Totodata trebuie mentionat faptul ca adiacent Salii de Concerte, Salile de Repetitie pot
functiona si ca Sali de evenimente care gazduiesc atat intalniri cu caracter privat cat
si public, conferinte, precum gale, conventii, baluri etc. Din acest motiv este recomandat
crearea unui spatiu adiacent Salii de Concerte care sa ofere posibilitatea miscarii
scaunelor precum si a stabilirii unui singur nivel pentru pardoseala, astfel incat sa poata
gazdui o multitudine de evenimente cu caracter diferit.
Pentru asta este necesar ca planseul sa fie pe module mobile, astfel incat sa poata fi
deplasat centrul de interes. In acest scop va fi prevazt un spatiu tehnic dedesubt, cu un
sistem electric sau hidraulic (sau tip spiralift) care urca si coboara elementele.
Miscarea fotoliilor se face cu tribune cu gradene telescopice (ex. Hanul Gabroveni), care
dau o flexibilitate maxima si care ocupa foarte putin loc (1/10) in pozitia de stocat.
O importanta deosebita o are si organizarea incaperilor anexa, la parter si mezanin si a
spatiilor de tranzit. Acestea pot deservi si ele diverse activitati ca spatii ante-functionale
sau eventuale spatii pentru organizare de expozitii pentru evenimente diverse.
In acelasi sens, o mare atentie trebuie acordata spatiilor de infrastructura care
faciliteaza multiplele functiuni ale cladirii, functiuni care pot fi utilizate concomitent,
reducand astfel timpul necesar de readaptare si refunctionare a spatiului de la un
eveniment la altul.
Elaborarea acestui proiect necesita integrarea cerinelor funcionale complexe cum ar fi:
foaiere, vestiare, ateliere de lucru (n special lctuerie, tamplarie, ateliere de
constructii decor pictura, sculptura, depozite recuzita, mobilier, depozitare produse
chimice etc.), studiouri, restaurante, cafenele, sali de expozitie, birouri si altele.
Pentru cladire, trebuie elaborat un concept functional dar totodata arhitectonic estetic,
inovator dar ecologic si economic, conform cerintelor UE de funcionare si reducere a
costurilor pentru nclzire / ventilaie / rcire.
Proiectul Salii de Concert a orasului Bucuresti se doreste a fi un proiect ambitios: el vrea
ca sala sa de concerte sa fie conceputa ca una dintre salile cele mai de succes din
lume, s devin o referin internaional si sa fie realizata dupa cele mai recente
cunotine si realizari, n special n domeniul acusticii. Acest lucru si deoarece obiectivul
principal va fi muzica simfonica, dar si muzica de jazz, populara i in general, orice gen
de muzica si spectacole contemporane.
Nu in cele din urma trebuie elaborat un concept de trafic si parcaje suficiente dar care
sa nu aglomereze sau incomodeze circulatia intensa existenta in aceasta zona innd
cont de programul activitatilor culturale care se vor intensifica pe viitor.
Cresterea in viitor a traficului necesit totodata un studiu n detaliu a diferitelelor sisteme
de transport i de acces, avnd n vedere c obiectivul general al oraului Bucuresti
este de a facilita mersul pe jos, mersul cu bicicleta i transportul public.
Conceptul si solutia arhitectonica, designul spaiilor publice i spaiilor verzi in contextul
dezvoltarii urbane ar trebui sa fie un preludiu la formarea si dezvoltarea unei metropole
ca ORAS AL ARTEI.

2. PROGRAMUL FUNCTIUNILOR

2.1. ACCESUL
Este necesar ca acces un mare Foyer, servind toate funciunile disponibile.
Acesta este un element major n designul arhitectural, deosebit de clar i lizibil, stfel
incat atunci cnd te apropii de holul de intrare sa ofer o imagine completa a activitatii
care predomin i o dorin profund de a participa.
Se doreste ca Foyerul ziua sa fie luminos iar noaptea radiant, acesta va fi un semnal
important si personal al proiectului, totodata va fi usor de localizat ca fiind punctul de
ntlnire pentru vizitatori si spectatori.
Ca suprafaa, in functie si de solutia arhitecturala se doreste a fi de cca. 900 de mp.(fara
functiunile anexa cum ar fi garderoba, WC-uri, case bilete etc.)
Aceast sal de asemenea, servete ca loc de intalnire si comunicare n timpul preconcertelor i al pauzelor. In functia de solutia aleasa poate folosi in anumite ocazii si ca
sala de concerte, de ex. jazz sau art performance, etc.
Foyerul combin funciile de primire/asteptare, de informare i vnzri de bilete.
De asemenea, trebuie sa contina garderobe, toalete, un bar cu o terasa (interna) dar cu
posibilitatea sa fie extinsa in exterior.
Foyerul trebuie sa fie in legatura cu un boutique i un restaurant, ambele functiuni cu
deschidere directa spre exterior. Aceste dou funciuni trebuie sa fie n mod constant
accesibile si in afara de programul de funcionare al Salii Multifunctionale, astfel nct
acestea s isi faca o clientela proprie.
n anumite ocazii, Foyerul trebuie sa poate fi folosit n mod excepional la marile recepii
organizate fie prin echipa Salii Multifunctionale, fie de ctre un patron care inchiriaza
pentru evenimente sau organizeaza expoziii.
Din motive de economie de energie se doreste realizarea unui foaier cat mai compact.

2.2 SALA DE CONCERTE


2.2.1. Sala de concerte este o sala in care se pot tine atat concerte cat si spectacole
diverse sau alte activitati care necesita o sala ata de mare.
Ecartamentul camerei a fost stabilit la cca.1.200 de locuri. n aceast dimensiune, sunt
incluse si aproximativ 190 de locuri, folosite uneori de un cor(cca. 80) sau(si) de
orchestra(max. 115).
2.2.2. O sala flexibila pentru toate scenariile diverselor activitati.
O opiune de baz, la designul Salii este de a stabili o relaie apropiata si comunicare
ntre public i muzicieni. Obiectivul este de a limita distanta intre muzicieni (artisti) si
spectatori, de a crea o legatura stransa intre interpreti si public.
Acest concept implica faptul ca un numar relativ mare de spectatori sa poate fi plasat
in spatele orchestrei sau chiar pe scena

Pentru a clarifica i mai mult aceast cerin, pentru o comunicarea vizual


i auz optim, este de ateptat o asezare ct mai uniform posibil a locurilor in sala.
n termeni absolui, fiecare auditor are o vedere perfect a scenei. Distana dintre
dirijorul orchestrei (in cazul muzicii simfonice) si spectatorul cel mai indepartat nu ar
trebui sa fie mai mare de 35 de metri n mod ideal si maximum 38 de metri.
Nota : In functie de solutie la o orchestra centrala, asa cum e sugerat, se obtine o
distanta mai mica - max 25m.

2.2.3. O sala cu o calitate optim a sunetului


Pentru a asigura o performanta acustica buna, volumul total necesar
al salii de cca. 1200 spectatori este de aproximativ 12.000-14.000 m.
Acest volum important permite dezvoltarea unui cmp de sunet i a unei reverberaii
adecvata concertelor simfonice.
Programul spectacolelor Salii de Concerte nu se va limita doar la muzica simfonica i
clasica ci si la orice gen de muzica si spectacole contemporane. Din acest motiv este
necesar a se crea o mare flexibilitate in amplasarea scenei, recuzitei i echipamentului
tehnic.
Pentru a se optimiza sunetul spre spectatori, o baterie de reflectoare acustice va fi
instalata deasupra scenei i a primului rnd de locuri.
2.2.4. Recomandari tehnice
Sala de concerte, cu o capacitate de minim 1200 de locuri, va fi conformata si
dimensionata dupa o suma de criterii, ntre care cel mai important e cel acustic.
Tipologia acesteia se poate nscrie n conceptul shoebox (al cutiei de pantofi),
care a fost utilizat aproape ntotdeauna pentru spatii de acest tip n ultimele trei decenii.
Azi insa se considera ca, pentru concerte, acesta NU este intotdeauna capabil sa
asigure cea mai buna acustica n conditii spatial-arhitecturale acceptabile, motiv pentru
care se pot cauta si forme asimetrice !
Acustica unei sali de concerte e legata de modul optim de perceptie a muzicii.
Este nevoie de un timp de reverberatie relativ lung, de 1,5 2,5 secunde, care variaza,
desigur, functie de frecveta sunetului. Acesta se realizeaza prin asigurarea unui anumit
volum de aer pe spectatorn general de 8 - 12 metri cubi. Pentru anumite lucrari
muzicale, acest timp de reverberatie si deci, volum trebuie marit, motiv pentru care se
prevad modalitati de ajustare a volumului salii, prin modificarea naltimii plafonului, dar
mai ales prin deschiderea unor spatii adiacente salii, pe peretii laterali (camere de
reverberatie).
Totodata trebuie pus n practica conceptul de lateralizare a sunetului, ceea ce implica
perceptia cu o intensitate ct mai mare a reflexiilor rapide ale sunetului care ajung la
spectator n interiorul a doua conuri orientate lateral, perpendicular pe directia privirii.
Aici apare mai ales dezavantajul salilor cu forma de evantai, geometric improprii pentru
a asigura aceste tipuri de reflexii ale sunetului.

5
In general, reflexiile sunetului n interiorul salii, ncepnd de la cele rapide si
terminnd cu cele multiple sunt foarte importante, controlul lor fiind responsabil n cea
mai mare parte pentru calitatea acusticii. Trebuie asigurate importante suprafete laterale
de reflexie (peretii laterali), si difuzie (cum ar fi partea frontala a balcoanelor), trebuie
evitata focalizarea sunetului nspre anumite zone ale salii, false localizari (deplasarea
imaginii) sau formarea ecoului. Reflexiile se produc de o maniera favorabila daca sala
ndeplineste, bazic, o serie de conditii geometrice, ntre care cele mai importante sunt
legate de geometria volumului, paralelipipedica, de unde si denumirea shoebox, de
un anumit raport ntre naltimea, latimea si lungimea acesteia, relatia 3 5 8 fiind
considerata foarte buna.
De asemenea, e important ca scena sa nu constituie un volum separat, ci sa fie
integrata n volumul general, unic. Deasupra acesteia, n cele mai multe cazuri, se
amplaseaza un reflector convex, care asigura n mai mare masura dect tavanul, reflexii
favorabile ale sunetului.
In tratamentul acustic al unei sali trebuie totodata tinut cont de faptul ca diferitele
instrumente, pe diferite frecvente, emit sunetul cu directionalitati diferite. De exemplu, n
registru acut, viorile emit sunetul pe directie verticala.
Redirectionarea acestuia spre spectatori e, evident, foarte importanta.
In fine, un element esential n asigurarea unei foarte bune calitati acustice e
uniformitatea n spatiu a conditiilor de auditie, altfel spus, toate locurile trebuie sa
beneficieze de acceleasi conditii de performanta, inclusiv cele amplasate sub balcoane,
unde problema e legata de limitarea patrunderii sunetului reflectat din tavan, mai ales,
daca aceste spatii sunt adnci.
Un alt capitol important e cel legat de izolarea acustica a salii fata de sursele de zgomot
aerian si structural, exterioare si interioare cladirii (zgomot urban specific zonei
inclusiv cel produs de traficul aerian, instalatii, activitati umane n spatii adiacente etc).
NOTA : Pentru asta este recomandat sistemul Box in Box, deci o structura
independenta, care "pluteste" in interiorul structurii generale : sape flotante, diafragme
ne-continui, (ceea ce este dificil in sistem seismic), diafragme duble, ruperi de punti
fonice peste tot.
Zgomotul este aerian, mai simplu de izolat, cu o fonoizolatie, si de impact, care se
transmite in toate elementele de structura, orizontale si verticale, pe distante F MARI.
Din acest motiv este recomandabil ca structurile sa nu fie continui, sau sa nu fie din
beton. O structura traditionala, de zidarie (chiar si cu schelet metalic) este mai buna,
caci mai heterogena. In schimb, betonul are avantajul ca, daca e destul de masiv,
"inghite" zgomotul
Este clar ca o buna acustica pentru concerte simfonice nu nseamna acelasi lucru
pentru alte tipuri de spectacole, cum sunt, de exemplu, teatrul, salile de conferinte, unde
claritatea sunetului e esentia.
Studiul acustic propriu-zis detemina n detaliu conformarea si tratamentul volumelor si
suprafetelor interioare, opernd cu parametri specifici cum ar fi timpul de reverberatie,
timpul de diminuare rapida, indexul de claritate, definitia, intervalul de ntrziere fata de
timpul initial, amploarea basului, factorul de intensitate, etc.

6
Celelalte criterii dupa care trebuie proiectata sala sunt legate de asigurarea unei bune
vizibilitati spre scena pentru spectatori, respectiv aplicarea corecta a curbelor de
vizibilitate, de dimensionarea si organizarea scenei pentru o orchestra de cca. 100-120
de instrumentisti si un cor de cca. 80-100 de persoane, de pozitionarea orgii, de
organizarea confoma a cailor de acces si evacuare etc.
Sala de concerte va avea o forma generala paralelipipedica, sau deoarece studiile
recente au demonstrat ca la "cutia de pantofi" apar fenomene de ecou, de "floating" a
sunetului, de reverberatie, se pot cauta si forme asimetrice (vezi la Paris), cu naltimea
maxima de cca. 15,00 m, latimea de cca. 28,00 m si lungimea de cca. 65,00 m. Volumul
va fi de aproximativ 12.000-14.000 mc, adica cca.10 -12mc/spectator.
Cele 1200 de locuri pentru spectatori vor distribuite, posibil si in functie de solutie, pe
trei nivele: la parter cca.500 de locuri, si cca. 200 locuri in spatele scenei, iar la nivelul I
balcon cca.150 locuri, doua rnduri de loje laterale 2 x 50 locuri, precum si trei
rnduri de loje VIP 1 x 20 central si 2x15 locuri laterale la etajul II, sau in alte variante.
Scena va avea o deschidere spre sala de cca.18,50 m si o adancime optima de cca.
23.00 -24.00 si a fost astfel conformata nct sa permita asezarea unei orchestre de
minimum 100-115 de instrumentisti si cca.80 de coristi. Pentru orchestra se poate
prevede un podium flexibil specific, iar corul se poate distribui (in functie de solutie) pe
fundalul semicircular.
Pentru pianul de concert se poate prevede o trapa care sa permita coborrea acestuia
atunci cnd instrumentul nu este necesar.
Fundalul scenei va fi de asemenea prevazut cu usi care sa permita aducerea
evacuarea de pe scena a instrumentelor voluminoase pianul, harpa etc. In spatele
scenei si a pachetului de locuri pentru spectatori va fi prevazuta amplasarea orgii,
spatiul disponibil fiind de 9,0 x 2,0 x 9,5 m.
Pe partile laterale, la cele doua nivele, n spatele lojelor, se vor prevedea
panouri mobile ce deschid sala spre foaierele laterale, marind astfel volumul de
reverberatie n situatiile n care repertoriul reclama acest lucru.
Accesul publicului n sala se va face separat pentru fiecare pachet de locuri.
Stalul este accesibil dinspre holul principal, la nivel cu acesta. Intrarile la balconul de la
nivelul I sunt accesibile prin intermediul unei scarii generos dimensionata din foaierul
principal, deschis pe toata naltimea cladirii. La lojele de la nivelul I, la balconul din
spatele scenei, accesul se face din foaierele laterale.
Evacuarea salii se face pe aceleasi cai. n caz de urgenta vor fi prevazute
suplimentar scaril si iesiri de evacuare care n mod obisnuit deservesc instititia salii
multifunctionale si spatiile adiacente salii, ca si iesirile suplimentare din foaierul
principal.
Caile de evacuare vor fi dimensionate si structurate cu respectarea Normativului de
Siguranta la Foc a Constructiilor P 118.
NOTA : Sala de concerte este prevazuta cu gradene si se va dimensiona si calcula
acustic pentru concerte de muzica simfonica chiar daca aici vor putea avea loc si
alte evenimente!

2.2.5. O sala primitoare i adaptabila


Ca piesa principala a proiectului, Sala de Concerte va trebui sa sugereze o atmosfera
calda, primitoare si sobra cu o iluminare corespunzatoare inainte de concert, scaunele
pentru spectatori sa fie ergonomice si bine orientate. Totodata se cere ca circulatia
spectatorilor inainte si dupa spectacol sa fie fluida, caile de evacuare vizibile si usor
accesibile.
2.2.6. Scena i anexele ei
Repertoriul simfonic clasic, care necesit un numar de pn la 100 de muzicieni, uneori
mai multi, presupune o dispoziie a orchestrei orientata spre dirijor, muzicienii fiind
asezati pe nivele de nlime variabil.
In spatele lor, in anumite spectacole stau coristii care pot fi ca numar si peste 120.
In absenta corului acest spatiu poate fi folosit si de spectatori.
Spatiul destinat scenei ar trebui sa aibe o adancime optima de cca. 23.00 -24.00 m i o
lime de cca.18-19 m
2.2.7. Funcile adiacente scenei
Ca functiuni adiacente scenei sunt vestiarele si cabinele, o sala de presa precum si o
sala pentru invitati, ambele care sa poata fi accesibile si din foyer.
2.3. SPATII PENTRU REPETITII
Spatiile de repetitii sunt concepute pentru a satisface nevoile orchestrei
rezidente, precum i orchestrelor invitate.
Numrul i amplasarea lor este n concordan cu necesitile specifice , precum si cu
cu intensitatea si diversitatea activitatilor.
Ele sunt concepute pentru a satisface cererile simultane de repetitii atat a orchestrei
rezidente cat si a celor invitate si anume :
- Sala mare principala de repetitii nr. 1 cu dimensiunea aproximativ identica cu
dimensiunea scenei prevazuta si ea cu un numar redus de gradene pentru un public
restrans.
- O galerie balcon - care permite muzicienilor sau studenilor la conservator sa asiste la
repetiii n condiii bune de ascultare dar in acelasi timp discrete.
Volumul aceastei Sali de repetiie, geometria cat i materialele sale vor fi alese pentru a
permite atat repetitii cat si concerte in conditii foarte bune acustice.
- Sala mare secundara de repetitii nr. 2 cu dimensiunea de cca. 300m pentru
formaii cu un numr mai redus de muzicieni. Prevazuta cu gradene pentru public sau
cor de acelai tip ca i cele de la sala mare principal, precum si cu caracteristici
acustice excelente.

8
Aceste dou sli de repetiie mari (principala i secundara) sunt destinate pentru a servi
educatiei muzicale cat i pentru proiecte educaionale deschise publicului larg
- Alte trei Sali de repetitii, a cror suprafa este ntre 200 i 100m ( de ex. 2 x 150 m
si 1 X 100 m sau 3 X 130 m) sunt destinate pentru repetiiile formaiilor mai mici.
- Patru Studiouri mici de lucru n apropierea salilor de repetiii.
Acestea permit repetiiile solitilor sau muzicienilor de camera (doi pana la patru
muzicieni, cca. 30 m) si sunt destinate si pentru gzduirea interpreilor sau a
compozitorilor.
Cele doua Sali mari de repetitie vor fi prevazute cu dotari si pentru posibilitatea ca in ele
sa poata fi facute si inregistrari, sau filmari.
2.4. BIBLIOTECA
Acest spaiu esenial pentru viaa unei sli de concert este situat ntre
scena i salile de repetiii. Biblioteca este un loc util pentru consultare, reproducere si
conservare. Suprafata ei este de cca. 180 m.

2.5. SALI DE EXPOZITII


Se vor prevedea doua Sali de Expozitie, una mare cu expozitii temporare de cca. 250
m si o sala mica de expozitie permanenta care contine istoria muzicii cu o suprafata de
cca. 150 m. Accesul la cele 2 Sali de Expozitie se va face direct din Foyer, sau printrun hol de distributie in functie de solutia aleasa.
2.6. CENTRUL EDUCATIONAL
Aceasta Sala de Concerte va fi unul din principalele lacasuri culturale ale orasului
Bucuresti, un loc conceput pentru schimburi culturale precum i deschis unui public
divers. Se doreste a se include si educatia muzicala a copiilor mici i foarte mici reuniti
n grupuri.
O parte a activitilor este limitat la grupuri individuale, cealalt va putea fi organizata
mpreun cu sistemul colar din Bucuresti i localitatile din apropiere.
Prinii i vor putea nsoi copiii lor i s participe cu ei la unele sesiuni. n cele din
urm, n week-end, copii vor putea sa-si petreaca timpul in ateliere de lucru sau
biblioteca descoperind muzica, n timp ce prinii vor putea frecventa concerte.
O alt posibilitate de participare la programele cultural-muzicale pentru toate varstele,
va fi intalnirea cu muzicieni, compozitori, orchestre strine, dirijori i soliti, artisti de art
performance, dansatori etc.
n paralel, vor fi cicluri dedicate artelor vocale, promovnd descoperirea tinerelor talente.
Alte activiti vor fi cursuri pentru artisti amatori si cursuri de masterat concepute si ca
ateliere de lucru reunind orchestre traditionale importante locale sau internationale.

9
Centrul Educational va include : sli de curs, sli de practica colectiva i individuala
spatii pentru a depozita numeroase instrumente, o camera necesara ntreinerii acestor
instrumente precum i o sal de conferine.
Dup cum sa menionat mai sus, acest pol de nvmnt foloseste, de asemenea si
sali mari de repetitie, ceea ce implic o relaie directa ntre cele dou entiti.
Pentru profesori si invitati vor fi necesare si birouri de lucru individuale sau colective in
numar de 5 cu suprafete de 16 m si 2 cu suprafete de 25 m, care vor fi anexate la
Centrul Educational.
Accesul publicului care va frecventa Centrul Educational se va face direct din holul de
intrare, fara insa sa concureze cu perceptia foyerului si accesul la Sala Multifunctionala,
sau printr-un hol de distributie in functie de solutia aleasa.

2.7. CENTRUL DE CONFERINTE


Centrul de Conferinte contine 3 Sali amplasate cu dimensiuni intre 100 m si 250 m de
preferinta la etajele 1 si 2 (adiacente Salii Multifunctionale si cu o inaltime libera de min.
3,5 m) si cu legatura directa sau invecinata cu foyerul salii de concerte si restaurantul
aflat la parter, precum si cu birourile care deservesc acest centru (4 birouri x 16 m si 2
birouri x 24 m)
2.8. ZONA TEHNICO-ADMINISTRATIVA
Birourile administrative includ Biroul de echipei salii multifunctionare, birourile membrilor
orchestrei rezidente precum si a celor i a celor rezervate pentru formare
specializat n reedin. Ele insumeaza cca. 800 de mp util.
Fluxurile logistice, circulatia personalului si a materialelor sunt foarte importante i
trebuie sa deserveasca in mod optimal necesitatile functionale ale salii.
Zona de livrare include un doc mare acoperit, necesar descrcarii in siguran a
camioanelor care furnizeaza diverse valori (materiale pentru decor, lucrri pentru
expoziii, instrumente, etc).

2.9. PARCAJE
Asigurarea locurilor de parcare se realizeaza in subsol, parterul fiind destinat pietonilor,
fara a fi ingradit. Exceptie o face accesul spre magazia salii, dar care presupune o
folosire minima a acestuia pentru asigurarea necesitatilor filarmonicii, fara a se asigura
parcarea acestor vehicole in incinta - doar stationarea limitata.
2.9.1. Parking subteran si circulatii verticale
Va fi prevazut un parcaj subteran pentru cca. 450 autoturisme (25 m/autoturism inclusiv
caile de acces) atat pentru spectatori (parcaj public cu acces nelimitat) cat si pentru
personalul salii multifunctionale (de preferinta diferentiate). Totodata vor fi prevazute si
parcari pentru 5 microbuze care se vor afla in dotarea salii, precum si un mic atelier de
intretinere.

10
Se va studia posibilitatea legaturii directe intre parcajul pentru public si accesul in foyer
sau adiacenta.
Parcajul va fi proiectat pe doua nivele subterane, de preferinta la Subsol 1 vor fi
parcajele pentru personal si oaspeti(cca. 50 -60 autoturisme, (eventual cu posibilitati de
izolare fata de parcajul public), precum si diverse spatii tehnice si depozitare, iar la
Subsol 2 vor fi parcaje pentru public.
Totodata vor fi prevazute la parter spatii sigure si acoperite pentru parcarea a 50
biciclete si 20 motociclete.
Schema de acces la subsol pentru parcaj si aprovizionare va fi studiata la nivelul
intregului amplasament.

3.0. SUPRAFETE SALA CONCERT + ANEXE SI SERVICII

1. Foyer cu hall acces


cca. 900 m
2. Garderoba
cca. 180 m
3. Toalete (12 cabine + 12 lavoare femei. si 6 cabine + 8 pisoare + 8
lavoare barbati)
cca. 150 m
4. Case bilete
cca.
35 m
5. Bufet cu bar si depozit
cca.
75 m
6. Bar cafenea
cca. 100 m
7. Terasa bar
cca.
50 m
8. Restaurant
cca. 200 m
9. Terasa Restaurant
cca. 100 m
10. Bucatarie cu anexe
cca. 180 m
11. Ceainarie, cofetarie
cca. 100 m
12. Boutique amintiri, CD-uri muzica
cca.
30 m
13. Holuri distributie (daca este cazul)
cca.
350 m
14. Alte functiuni la libera alegere
15. Lifturi, boxe materiale curatenie

cca.
cca.

200 m
50 m

16. Acces personal cu cab.portar, monitor video


17. Birouri personal
18. Grupuri sanitare personal
19. Sala Concert (inclusiv scena)
20. Vestiare artisti (dusuri, lavabouri, toilette)

cca.
30 m
cca. 120 m
cca.
30 m
cca. 2.000 m
cca. 320 m

11

21. Cabine artisti


22. Sala presa
23. Sala mare principala de repetitii
24. Sala mare secundara de repetitii
25. Sali mici de repetitii
26. Studiouri mici de lucru
27. Galerie balcon
28. Dotari inregistrari, spatii recuzite, instrumente
29. Biblioteca
30. Depozit material biblioteca
31. Sala mare de expozitii
32. Sala mica de expozitii
33. Anexe Sali de expozitii
34. Sali curs Centrul educational
35. Sali de practica Centrul educational
36. Depozitare instrumente Centrul educational
37. Intretinere instrumente Centrul educational
38. Sala conferinte Centrul educational
39. 2 Sali conferinte Centrul de conferinte
40. Birouri Centrul de conferinte
41. Birouri administratie
42. Spatii tehnice
43. Grupuri sanitare
44. Vestiare personal
45. Depozitare
46. Ateliere diverse, intretinere, reparatii
47. Adapost ALA
48. Acces muzicieni cu control
49. Acces marfa cu control
50. Functiuni neprevazute

cca. 180 m
cca.
60 m
cca. 500 m
cca. 300 m
cca. 400 m
cca. 120 m
cca.
80 m
cca.
50 m
cca. 180 m
cca.
20 m
cca. 250 m
cca. 150 m
cca.
80 m
cca. 300 m
cca. 200 m
cca.
50 m
cca.
30 m
cca. 120 m
cca. 200 m
cca. 130 m
cca. 480 m
cca. 1.200 m
cca. 120 m
cca. 200 m
cca. 1.200 m
cca. 400 m
cca. 400 m
cca.
80 m
cca. 120 m
cca. 400 m

Total suprafete utile

cca.13.210 m

Nota :La suprafetele utile se vor adauga 10/15 % pentru circulatii


orizontale si verticale.
cca. 1.500 m
51. Parcaje subterane

cca.11.250 m

Total suprafete inclusiv circulatii si parcaj

cca.25.960 m

12

CERINTE TEHNICE
Din punct de vedere acustic, sala trebuie sa corespunda ultimelor
descoperiri si standarde internationale moderne ale unei sali de concerte.
Toate caile de evacuare vor fi amplasate si dimensionate conform
Normativului de Siguranta la Foc a Constructiilor P 118
Grupurile sanitare vor fi dimensionate cate 1 grup sanitar barbati si cate un
1 grup sanitar femei la fiecare 25 de persoane.
Scarile vor fi dimensionate conform normativului P-118, si lifturile de
persoane vor fi minim 3 lifturi din care doua vor fi dimensionate conform
normativului NP 051/2001 si CE 1-95.
Parkingul subteran va fi proiectat in confrormitate cu normativul P13293, cu obligativitatea de asigura evacuari conform normativului P118.
Totodata se impune folosirea unui interax de 8,20 metri
Accesul auto va fi proiectat in conformitate cu normativul pentru proiectarea
parkingurilor P 132-93, adica o rampa cu latimea libera de 7,50 metri.
INSTALATII TERMICE CLIMATIZARE, VENTILARE SI DESFUMARE
Proiectul se va intocmi respectand normativele si standardele in vigoare.
Se va asigura evacuarea fumului (desfumarea) din parcajele subterane
Evacuarea fumului se va realiza pe cat pozibil naturalorganizat iar in
zonele unde nu se poate realiza acest lucru desfumarea se va realiza
mecanic sau printr-o combinatie a celor doua sisteme (natural-organizat si
mecanic)
Conform Normativ de siguranta la foc a constructiilor indicativ P118 in
depozitele inchise mai mari de 36 m2 se va asigura desfumarea acestora
natural-organizat sau mecanic, se va asigura desfumarea caselor de scara
inchise prin intermediul trapelor de fum sau a altor elemente mobile cu
deschidere manuala si automata situate in partea superioara a acestora
avand suparafata minima de 1 mp,se va asigura desfumarea salilor
aglomerate prin tiraj natural organizat, mecanic sau o combinatie a celor
doua sisteme.
Centrala termica

13

Prepararea agentului termic se va face in centrala termica amplasata intr-o


incapere special amenajata pentru acest scop.
Centrala termica va contine cazanele, pompele de circulatie, butelie de
egalizare a apresiunilor, distribuitor-colectoare, vase de expansiune si toate
celelalte echipamente necesare functionarii
Alimentarea cu agent de racire se va face de la agregatele de racire
amplasate in exteriorul cladirii pe postamente de beton.
Pentru asigurarea necesarului de apa in caz de incendiu se va prevedea o
rezerva de apa.
Rezerva de apa va fi dimensionata pentru a asigura volumul de apa
necesar instalatiilor de combatele a incendiilor.
Camera de pompare este amplasata in vecinatatea rezervei de apa si va
contine grupurile de pompare pentru incendiu: hidranti interiori, hidranti
exteriori, sprinklere si drencere.
Camera de pompare va avea acces direct din exterior.

CONINUTUL MINIM AL STUDIULUI + PREDARILE CELOR 2 FAZE


ALE PROIECTULUI
FAZA I : studiu urbanistic, 3,5 sptmni
Faza I se va lucra in echipe de 2 -3 studenti. Fiecare echip va prezenta o
documentaie care va conine:
- Situaie existent/analiz
- sc. 1 : 2000
- Propunere Masterplan Esplanada
- sc. 1 : 2000
Zonarea functionala in principiu in 3 zone: administratie si birouri la
vest, business, commercial, birouri, locuire (hotel, aparthotel)la est si
cultura central. Va fi prevazuta o importanta zona verde in legatura cu zona
culturala ce va asigura si penetratii pietonale in cele doua zone adiacente.
(Eventual scheme la 1:2000) circulatii, accese volumetrie 3D, concept.
- Propunere Masterplan Sala Multifunctionala
- sc. 1 : 1000
- Machet de studiu
- sc. 1 : 1000
- Ilustrare tema (imagini 3D schematice)

PREDAREA FAZEI I A PROIECTULUI:

27 Noiembrie 2014

14

PREDAREA SE VA FACE PE FORMAT CAIET A3 + O PLANSA


PRINTATA format A1 paginat vertical plansa de prezentare solutie +
PREZENTARE FORMAT DIGITAL

FAZA II : proiect arhitectura , 4 saptamani


Fiecare student va prezenta o documentaie care va conine:
- Schema functiunilor corelate + schema in perspectiva isometrica
- Detaliere masterplan, forma finala.
- sc. 1 : 1000
- Plan situaie
- sc. 1 : 500
- Ilustrare tema (imagini 3D schematice)
- Partiuri (toate planurile cu)
- sc. 1 : 500
- Detaliu Partiu (sau Plan Parter)
la alegerea atelierului
- sc. 1 : 200
- 4 faade, sectiune caracteristica
- sc. 1: 200
- Detaliere fatada (Plan+ Sectiune)
- sc. 1:50/1:20
- Machet de studiu
- sc. 1: 500
- Imagini perspective reprezentative
PREDAREA SI JURIZAREA SE VA FACE N CADRUL ATELIERULUI : IN
DATA DE 15 Ianuarie 2015
PREDAREA SE VA FACE PE FORMAT A1 PRINTAT alb negru sau color +
PREZENTARE FORMAT DIGITAL
Este obligatoriu ca toate piesele desenate s fie predate i n format
electronic ( CD cu plansele n pdf n format A1 vertical - tif/.jpg/.)
CRITERII DE EVALUARE
Criteriile de evaluare care vor sta la baza judecrii i notrii proiectelor vor
fi :
Experimentarea valenelor formative ale sistemului de proiectare
integrat, ntre arhitectur, urbanism i specialitile tehnice, precum
i a lucrului n echip n cadrul atelierului;
Identificarea corect a complexitatii sitului n raport cu tema ;
Integrarea favorabil a cldirii n context (vecinti, rezolvarea
acceselor, insorire-umbrire, protejarea incintei i a vecintilor
etc.);

15

Corectitudinea i coerena rezolvrilor funcionale;


Flexibilitatea spaiului;
Acurateea i expresivitatea reprezentrii;
Respectarea datelor de tem.
Originalitatea solutiei

ntocmit:

Anexe

Profesor invitat Arh. Lucian Parvulescu

16

Bibliografie :
Bandur Markus. Aesthetics of Total Serialism: Contemporary Research from Music to
Architecture, Basel, Birklasen, 2001.
Beranek, L.L.Concert halls and Opera Houses-Music, Acoustic and Architecture, SpringerVerlag New York, 2004.
Barron,M..Auditorium Acoustics and Architectural, Design Verlag E & FN SPON London 1993.
Brkle, J. Christoph. Hans Scharoun, Studio Paperback, Birkhuser, Basel 1993.
Carlson, Marvin. Places of Performances: The Semiotics of Theatre Architecture. Ithaca,
NY:Cornell University Press, 1989.
De Jong, Klaas, ed. Music, Space, and Architecture. Amsterdam: Amsterdam Academy
of Architecture, 2012.
Forsyth, Michael. Buildings for Music: The Architect, the Musician, and the Listener
fromtheSeventeenth Century to the Present Day. Cambridge, MA: MIT Press, 1985.
Grueneisen, Peter. Soundspace: Architecture for Sound and Vision. Basel: Birkhuser, 2003.
Kroll, Andrew. AD Classics: Berlin Philharmonic / Hans Scharoun, AD, 01 Feb 2011.
Lord Peter, Templeton Duncan. Architecture of sound: designing places of assembly,
Architectural Press, London, 1986.
Lynn, Greg. Architectural Curvilinearity: The folded, the Pliant and the Supple, Folding in
Architecture. AD Profile, 1993.
Martin Elizabeth. Architecture as a translation of music, Pamphlet Architecture 16, New York,
Princeton Architectural Press, Inc., 1994.
Newhouse, Victoria. Site and Sound: The Architecture and Acoustics of New Opera Housesand
Concert Halls. New York: Monacelli Press, 2012.
Piano Renzo, Regge Tullio, Irace Fulvio, Beri Luciano. Architettura & Musica [Architecture
and music]: Renzo Piano Building Workshop, Milano, Edizione Lybra Immagine, 2002.
Tavani Cristiano. Auditorium Architetture per la musica Presentazione di Manfredi Nicoletti,
Roma, Nuova Argos Edizioni, 1997.
Wang Wilfried, Sylvester Dan, Scharoun Hans, Barkhofen Eva-Maria. Hans Scharoun:
Philharmonie Berlin, 1956-1963 O'NFD Vol. 5. (ONeil Ford Monograph), Ernst Wasmuth
Verlag, 2013.

17
Watson, Anne (editor), Building a Masterpiece: The Sydney Opera House, Lund Humphries,
2006.

Periodice:
DETAIL, CONCEPT Music and Theatre, Issue 3/2009, 2009.
EL CROQUIS, In Progress (I) 1999-2002, Issue: 96/97+106/107, Publisher El Croquis, El
Escorial, Madrid, 01 August 2002.
EL CROQUIS, Foreign Office Architects 1996-2003; Foreign Office Architects 1996-2003:
complexity and consistency, Issue: 115/116 [I] , Publisher El Croquis, El Escorial, Madrid, 2003.
EL CROQUIS, Gigon / Guyer 2001-2008, Issue: 143 , Publisher El Croquis, El Escorial,
Madrid, 2008.
EL CROQUIS, Spanish Architecture 2010 (I +II), Issue: 148/149 , Publisher El Croquis, El
Escorial, Madrid, 2010.

Bibliografie electronica/ EXEMPLE:

Auditorium and Music Centre, Rafael Moneo, 1999, Barcelona, Spania

http://www.arcspace.com/features/rafael-moneo/auditorium-and-music-centre-/

Berlin Philharmonic, Hans Scharoun, 1963, Berlin, Germania

http://www.archdaily.com/108538/ad-classics-berlin-philharmonic-hans-scharoun/

Beethoven Concert Hall, Zaha Hadid Architects, 2009, Bonn Germania

http://www.zaha-hadid.com/architecture/beethoven-concert-hall/

Castellon Auditorium Center, OAB Ferrater & Asociados, 2004, Castellon, Spania

http://europaconcorsi.com/projects/109232-OAB-Ferrater-Asociados-The-Castellon-AuditoriumCenter
Chamber music hall, Zaha Hadid Architects, Manchester, Anglia

http://www.archdaily.com/28250/chamber-music-hall-zaha-hadid-architects/

DR Concert Hall, Ateliers Jean Nouvel, Copenhaga, Danemarca

http://www.arcspace.com/features/ateliers-jean-nouvel-/dr-concert-hall/

Elbe Philharmonic Hall, Herzog & de Meuron, proiect: 2003 inaugurare prevazuta: 2017
Hamburg, Germania

http://www.archnewsnow.com/features/Feature223.htm

Guangzhou Opera House, Zaha Hadid Architects,2003-2010, Guangdong, China

http://www.zaha-hadid.com/architecture/guangzhou-opera-house/
http://www.archdaily.com/115949/guangzhou-opera-house-zaha-hadid-architects/

Harpa Concert Hall, Henning Larsen Architects, 2011, Reykjavik, Islanda

http://www.domusweb.it/en/architecture/2013/05/1/olafur_eliasson_mies_van_der_rohe_stateme
nt.html

Kodly Centre, ptsz Stdi, 2010, Budapesta, Ungaria

http://www.dezeen.com/2011/02/09/kodaly-centre-by-epitesz-studio/

Philharmonie de Paris concert hall, Jean Nouvel, Paris, Franta

http://www.dezeen.com/2013/01/03/jean-nouvel-philharmonie-de-paris-spared-the-axe/

Sinfonia Varsovia Concert Hall, Hermanowicz Rewski Architekci, Varsovia, Polonia

18
http://www.archello.com/en/project/new-concert-hall

Uce concert hall, Ankara, Turcia

http://www.archello.com/en/project/uce-concert-hall

Bibliografie electronica/ EXEMPLE CONEXE:

Cidade das Artes, Cidade das AChristian de Portzamparc , 2013, Rio de Janeiro, Brazilia

http://www.domusweb.it/en/architecture/2013/12/04/cidade_das_artes.html
Dance palace, UNStudio, St. Petersburg, Rusia

http://www.domusweb.it/en/news/2009/08/01/unstudio-wins-the-dance-palace-in-stpeterburg.html

Glowing caterpillar, Studio Samira Boon si NEXT Architects, 2013, Tilburg, Olanda

http://www.domusweb.it/en/design/2013/11/20/textile_caterpillar.html

Kilden Performing Arts Centre, ALA Architects ltd, 2012, Kristiansand, Norvegia

http://www.domusweb.it/en/news/2012/03/30/ala-architects-kilden-concert-hall.html

Malopolska Garden of Arts, Ingarden & Ew Architects, 2012, Cracovia, Polonia

http://www.domusweb.it/en/news/2012/11/20/ingarden--ewy-malopolska-garden-of-arts.html

Masrah Al Qasba Theatre, Magma Architecture, 2012,Sharjah, United Arab Emirates

http://www.domusweb.it/en/news/2012/09/26/magma-architecture-masrah-al-qasba-theatre.html

Mozarteum Brasileiro Theatre, Valentiny HPV architects, 2014, Trancoso, Bahia, Brazil

http://www.domusweb.it/en/architecture/2014/04/08/mozarteum_brasileiro.html

Rebirth of a Printing Factory, Origin Architect, Beijing, China

http://www.domusweb.it/en/architecture/2014/06/05/rebirth_of_a_printing_factory.html

Syracuse greek theatre scenography, OMA, 2012 Syracuse, Italia

http://www.oma.eu/projects/2012/syracuse-scenography/

Theatre de Stoep, UNStudio, Spijkenisse, Olanda

http://www.domusweb.it/en/news/2014/10/09/theatre_de_stoep.html

Taipei Pop Music Center, Reiser + Umemoto RUR Architecture PC, Taipei, Taiwan

http://www.domusweb.it/en/news/2010/03/31/reiser--umemoto-design-taipei-pop-musiccenter.html

The Kunstcluster, Architekten Cie, 2014, Nieuwegein, Olanda

http://www.domusweb.it/en/architecture/2014/02/21/van_dongen-koschuchkunstcluster.html

selectie bibliografie:
ef lucrari. arh. Ana Maria CRIAN
ef lucrari. dr. arh. Flavia-Maria ROU