Sunteți pe pagina 1din 6

PEROXIZOMII

- Peroxizomii fac parte din categoria organitelor delimitate de endomembrane


- Numarul difera de la o celula la alta, dar si cu functia celulei. Diametrul peroxizomilor
cuprins intre 0,3-1,5 microni. Dpdv al dimensiunilor deosebim: microperoxizomi
(dimensiuni 0,2-0,4 microni) si macroperoxizomi (dimensiuni 0,5-1,5 microni)
- La MO nu se pot deosebi de lizozomi
- La ME sunt vacuole delimitate de o endomembrana groasa, grosime ce variaza intre
6,5-8 nm. In interior se observa o matrice cu aspect fin granulat ce contine un cristaloid
ce are un aspect mai dens la fluxul de electroni. Matricea este ceva mai intunecata
decat matricea lizozomala
- Originea peroxizomilor - direct din reticulul endoplasmic
- din reticulul endoplasmic si complexul Golgi
- Structura chimica - in matrice intalnim:
- proteine: structurale, protein-enzime, enzime= catalaza (enzima marker) si
urofinaza
- lipide
- Functie - intervin in metabolismul apei oxigenate pe care o descompune in 2 molecule
de apa, procesul are loc in 2 etape
- degradeaza purinele cu ajutorul enzimei numita urat-oxidaza
- sunt implicati in degradarea acizilor nucleici
- sunt implicati in metabolizarea lipidelor prin procesul de
gluconeogeneza
- pot fi implicati intr-o serie de afectiuni patologice (ex:
acatelesemia)

INCLUZIUNI CELULARE

- Reprezinta o acumulare de diferiti metaboliti in citosol:


- Glucide - pot fi frecvente sub forma de glicogen, le intalnim in cantitati mari in ficat si
celulele musculare. La MO le putem observa prin coloratii speciale cu carmin amoniacal
Best si cu PAS. La ME granulele de glicogen apar sub forma de granule dense cu
dimensiuni in jur de 150nm, dense, de obicei grupate.
- Lipide - le putem intalni frecvent in celulele hepatice, in corticosuprarenala, in celulele
adipoase: adipocit alb - unilocular, o singura incluziune lipidica si adipocit brun multilocular, mai multe incluziuni lipidice. La MO le putem obserba prin coloratii

speciale cu colorantii Sudan, dar si cu Osmiu, apar sub forma unor picaturi de
dimensiuni variate.
- Pigmentii - pot fi sub forma de granule de melanina, intalnite in celulele pigmentare,
au culoare de brun pana la negru; granulele de lipofuscina (pigment de uzura), intalnit
in celulele nervoase si in celulele cardiace sub forma unui pigment de culoare galben
pana la brun. Patologic putem intalni granule de hemosiderina si granule de pigmenti
biliari.
- Proteine - reprezentate de granulele de secretie, intalnite la celulele cu secretie
exocrina (pancreas). Acestea sunt in numar si dimensiuni varilabile, determinate de
stadiul functional al celulei.

ORGANITE CELULARE
NEDELIMITATE DE ENDOMEMBRANE
- Sunt reprezentate de structuri: granulare (ribozomi), structuri filamentoase
(microfilamente) si structuri tubulare (microtubuli). Toate acestea sunt structuri slab
organizate.
- Alte organite din acest grup sunt reprezentate prin structuri mai stabile si puternic
organizate cum sunt: centrul celular, fusul de diviziune, cilii, microvilii, flagelii,
miofibrilele, neurofibrilele si tonofibrilele.

RIBOZOMII
- Prezenti in toate celulele, cu exceptia hematiei adulte
- Dimensiuni reduse, diametrul variaza intre 15-30nm, de aceea nu pot fi observati la
MO, ci numai la ME.
- Pozitia: pot fi prezenti liber in citoplasma (fie izolati, fie grupati) sau atasati de
membranele reticulului
- Numarul: variaza cu tipul de celula, dar si cu activitatea functionala a celulei. Sunt in
numar foarte mare in celulele secretorii angajate in sinteza proteinelor.
- Aspectul la ME (ultrastructura): la ME s-a observat ca ribozomii sunt formati din 2
subunitati inegale ca dimensiune, dar si cu constanta de sedimentare diferita:
1- subunitatea mare - diametru de 20nm, forma sferoidala si o
constanta de sedimentare de 60S.
2- subunitatea mica - diametru intre 10-20nm si constanta de
sedimentare de 40S. Are forma usor alungita si la randul ei este formata din 2

subunitati.
Subunitatiile ribozomale se separa unele de celelalte atunci cand concentratia ionilor de
Mg scade la puterea 10-3 . Cand concentratia creste peste 10-3, ribozomii din
citoplasma se agrega formand polimeri care nu au o functie speciala in celule.
Revenirea la normal a concentratiei ionilor de Mg are ca rezultat desfacerea polimerilor
si individualizarea ribozomilor.
- Gruparea ribozomala functionala poarta numele de polizomi sau poliribozomi si se
realizeaza in timpul sintezei de proteine. Numarul de ribozomi grupati depinde de
marimea moleculei proteice ce urmeaza a fi sintetizata (ex: 100 ribozomi pt molecula de
colagen, 5 ribozomi pt molecula de globina).
(Polizomi = ribozomi + ARN mesager)
- ARN mesager - acesta are forma unui filament gros de 2nm ce traverseaza fiecare
ribozom intre subunitatea mare si subunitatea mica.
- Dupa ce proteinele au fost sintetizate, lantul de poliribozomi se rupe, ARN-ul se
desface, iar ribozomii se disperseaza in citoplasma.
- Organizarea chimica a ribozomilor- contin: ARN; proteine (acestea 2 sunt in parti
egale); apa; ioni metalici (Mg si Ca).
- Datorita prezentei ARN-ului ribozomii sunt responsabili de bazofilia citoplasmei. ARN-ul
ribozomal se gaseste in ambele subunitati ale ribozomilor. ARN-ul ribozomal contine
baze asimetrice: purinice (adenina si guanina) si pirimidinice (uracil si citozina).
- Proteinele se gasesc in interiorul subunitatiilor si sunt aproximativ 60 de tipuri de
proteine ribozomale, unele sunt structurale si au functii specifice.
- Biogeneza ribozomilor - ARN-ul ribozomal se sintetizeaza in nucleol. Subunitatiile mici
trec primele in citoplasma prin porii membranei nucleare, se matureaza, apoi trec
subunitatiile mari, se matureaza si acestea si in final se asambleaza.
- Functia ribozomilor - reprezinta locul de sinteza a proteinelor dupa ce se constituie in
poliribozomi: poliribozomii liberi vor sintetiza proteinele de structura (globina);
poliribozomii atasati reticulului vor sintetiza proteine de export (enzime, hormoni sau
anticorpi).

MICROFILAMENTELE
- Sunt prezente in citoplasma tuturor celulelor mai abundente in celulele cu accentuate
miscari de deplasare
- Diametrul intre 5-7nm
- Se pot prezenta izolate sau grupate
- Sunt formate din molecule de actina si molecula de miozina
- In celulele nemusculare cele mai multe filamente sunt formate din actina, si numai un

numar redus sunt formate din miozina. Moleculele de actina pot fi: actina F (fibrilara), in
microfilamente; actina G (globulara), in citosol.
- Rolul microfilamentelor: contribuie la formarea citoscheletului si la mentinerea formei
celulei. Se leaga de plasmalema prin moleculele de alfa-actina. Au rol si in miscarea
celulara de locomotie, dar si in miscarile intracitoplasmatice. Interventia lor e
determinata de concentratia ionilor de Ca, a moleculelor de ATP, a moleculelor de AMP
ciclic si de pH.
- In celula musculara, actina si miozina formeaza miofilamente, care se grupeaza in
miofibrile. Actina se afla sub cele 2 forme: filamentoasa F si globulara G. Miozina apare
ca o molecula sub forma de bastonas. Interactiunea dintre actina si miozina necesita
energia derivata din scindarea ATP-ului. De asemenea, necesita prezenta proteinelor
reglatoare (tropomina, tropomiozina). De asemenea, necesita prezenta calmodulinelor.

MICROFILAMENTE INTERMEDIARE
- Sunt diferite de filamentele de actina si miozina
- Diametru de 10 nm
- Sunt de mai multe feluri:
- microfilamente formate din prekeratina-keratina (in celulele
epiteriale, la nivelul desmozomilor)
- microfilamente ce contin vimetina (in celulele mezenchimale)
- microfilamente ce contin desmina (in muschiul neted, cord, muschiul
scheletal)
- neurofilamente (in celula nervoasa)
- gliofilamente (in celulele gliale)
- Aceste filamente intermediare sunt supuse proteolizei ce are loc in special in prezenta
ionilor de Ca.
- Rol - in mentinerea formei celulei si intervin in formarea citoscheletului

MICROTUBULII
- Prezenti sub forma unor cilindrii subtiri in citoplasma celulelor
- Diametru - 20-30nm
- Pot fi grupati sau izolati
- Peretele tubului este format din siruri liniare de 12 -13 molecule de proteine numite
tubuline: alfa-tubuline si beta-tubuline. Ionii de Ca au rol principal in polimelizarea
tubulinei. Ionii de Mg au rol activator.

- Microtubulii sunt formatiuni labile, datorita moleculelor de tubulina care se agrega si


dezagrega in functie de concentratia ionilor de Ca si a AMP-ului ciclic.
- Rol - formeaza citoscheletul impreuna cu microfilamentele si au rol in mentinerea
formei celulare
- participa la miscarile celulei, a cililor si a flagelilor
- pot indeplini functii speciale in unele celule (ex: in hepatocite sunt implicatii in
eliberarea proteinelor si lipidelor sintetizate in ficat)
- sunt numerosi in axonul si dendritele celulelor nervoase

ORGANITE NEDELIMITATE DE ENDOMEMBRANE -> STABILE

MIOFIBRILELE
-

Apar bine organizate in celula musculara striata scheletala


Diametru 1-2 microni
Sunt dispuse paralel cu axul mare al celulei
La MO - prezinta alternanta de discuri clare si intunecate
La ME - discul clar este format din filamente de actina subtiri
- discul intunecat e format din filamente groase de miozina
Se observa si filamente intermediare, dar si proteine reglatoare (tropomina si
tropomiozina)

NEUROFIBRILELE
- Prezente in numar mare in celulele nervoase, in citoplasma si prelungiri
- La MO - se evidentiaza prin colorare cu saruri de Ag, care favorizeaza aglutinarea
neurofilamentelor si neurotubulilor si vor apare colorate in brun pana la negru
- La ME - sunt formate din neurofilamente si microtubuli
TONOFIBRILELE
- Sunt prezente in celulele epiteriale si participa la formarea desmozomilor cu rol in
adezivitatea celulara
- Diametrul 1-2 microni
- La ME - sunt alcatuite din filamente intermediare de prekeratina si keratina ce au

diametrul de 10nm.
- Pot fi izolate sau grupate.
- Rol in mentinerea adezivitatii celulare

MICROVILII
- Ii intalnim la polul apical al celulelor din intestin = enterocite si la celulele din nefron =
nefrocite
- Fiecare microvil contine in axul sau un manunchi de 20-30 de filamente de actina,
paralele intre ele
- La varful microvilului filamentele sunt fixate de membrana celulara prin molecule de
alfa-actina
- Intre ele filamentele sunt conectate prin punti transversale, dar sunt fixate si de
membrana celulara laterala prin microfilamente formate dintr-o proteina numita vilina
- La baza microvilului se gaseste o retea densa de filamente de miozina
- Se presupune ca miscarea (contractia microvilului) se realizeaza prin interactiunea
actina-miozina din reteaua terminala

CILII
- Ii gasim la unul din polii celulelor din epiteliul traheal, din urechea interna, trompa
uterina
- La MO apar sub forma de prelungiri celulare dispuse la unul din polii celulei
- La ME sunt alcatuiti din: - membrana celulara la exterior
- citoplasma in interior, in care microtubulii sunt dispusi
ordonat si paralel intre ei, dar si cu axul mare al celulei
- In centru se gasesc 2 microtubuli, inconjurati de 9 dublete de microtubuli cilitici (?) =
stereocili ( ei nu au cei 2 microtubuli centrali)
- In fiecare dublet exista o subfibra A si o subfibra B. De la fiecare subfibra A pornesc
spre subfibra B din dubletul vecin 2 brate simetrice formate din molecule de dineina.
- Miscarea cililor se realizeaza prin alunecarea unui dublet periferic in raport cu dubletul
sau vecin. Ea depinde de legarea ciclica a dineinei din subfibra A de un dublet din
subfibra B a scheletului vecin. Dineina bogata in ATP-aza sincindeaza ATP-up si produce
energia necesara miscarii cililor.
- Miscarea cililor este dependenta de ATP si ionii de Ca