Sunteți pe pagina 1din 7

1.

Introducere
Principala caracteristica a societatii contemporane consta in dezvoltarea exploziva a
tehnologiei, care determina in mod necesar progresul umanitatii. Dezvoltarea tehnologica este
insa fructificata si de persoanele care incalca legea penala, progresul stiintific nefiind expoatat
doar in scopuri licite. In acest context,activitatea infractionala implica,in numeroase cazuri,
mijloace tehnologice avansate, metodele de incalcare a legii penale devenind din ce in ce mai
specializate. De asemenea,autoritatile judiciare penale semnaleaza existenta unor fenomene
infractionale in anumite materii. Este de notorietate lupta organelor judiciare penale cu
fenomenul coruptiei,al infractiunilor de criminalitate organizata,al infractiunilor la regimul
drogurilor,traficului de personae, etc.
Aportul stiintei la savarsirea de fapte penale,pe de o parte, si intensificarea
infractionalitatii, cu mentionarea expresa a anumitor categorii de infractiuni, pe de alta parte, au
condus la reglementarea unor procedee probatorii special, adaptate la lumea in care traim, a
caror utilizare faciliteaza procesul de tragere la raspundere penala a persoanelor care comit
infractiuni.
Conform art.138 alin.(1),procedeele special de supraveghere sau cercetare sunt
urmatoarele:
1)
2)
3)
4)
5)
6)

Supravegherea tehnica;
Retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale;
Utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor;
Participarea autorizata la anumite activitati;
Livrarea supravegheata;
Obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de
comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de servicii de comunicatii electronice
destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, retinute de catre acestea
in temeiul legii special privind retinerea datelor generale sau prelucrate de furnizorii
de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de comunicatii electronice
destinate publicului.

Dupa cum rezulta si din denumirea capitolui, prin aceste procedee se obtin mijloace de
proba atat ca urmare a unor activitati de cercetare, de identificare a unor imprejurari necesare
solutionarii cauzei penale,cat si a unor activitati de supraveghere.
Ca un aspect pozitiv al actualei reglementari,notam simplificarea cadrului legal prin
abrogarea dispozitiilor cuprinse in legile special prin care erau prevazute aceste procedee
probatorii special. Cu caracter exemplificativ, vom face o succinta trecere in revista a textelor
abrogate din legile special si preluate in Codul de procedura penala. Astfel:
-procedeul accesului la un system informatics a fost preluat din Legea nr.78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie (art.27), Legea nr.143/2000
privind prevenirea si combaterea traficului si consumului illicit de droguri (art.23),
Legea nr.678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de personae
(art.23),O.U.G.nr.43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie (art.16), Legea

nr.39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate (art.15),Legea


nr.508/2004 privind infiintarea,organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public
a Directiei de Investigare a infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism
(art.16),Legea nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului (art.20);
-procedeul accesului la sistemele de comunicatii/telecomunicatii a fost preluat din Legea
nr.78/2000 pentru prevenirea,descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
(art.27),Legea nr.143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului
illicit de droguri (art.23),Legea nr.678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului
de personae,O.U.G.nr.43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie (art.16),Legea
nr.39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate (art.15),Legea
nr.508/2004 privind infiintarea,organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public
a Directiei de Investigare a Infractiunilor de criminalitate Organizata si Terorism
(art.16),Legea nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorimului (art.20);
-folosirea investigatorilor sub acoperire era reglementata in Legea nr.78/2000 pentru
prevenirea,descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie (art.26),Legea nr.143/2000
privind prevenirea si combaterea traficului si consumului illicit de droguri (art.21),Legea
nr.678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de personae (art.22),O.U.G.
nr.43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie (art.17),Legea nr.39/2003 privind
prevenirea si combaterea criminalitatii organizate (art.17),Legea nr.508/2004 privind
infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (art.17);
-procedeul livrarilor supravecgheate era reglementat in Legea nr.143/2000 privind
prevenirea si combaterea traficului si consumului illicit de droguri (art.20),Leges
nr.39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate (art.16);
-utilizarea colaboratorilor era prevazuta in Legea nr.143/2000 privind prevenirea si
combaterea traficului si consumului illicit de droguri (art.22),Legea nr.39/2003 privind
prevenirea si combaterea criminalitatii organizate (art.21),Legea nr.508/2004 privind
infiintarea ,organizarea si funtionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (art.17)
-procedeul obtinerii datelor privind tranzactiile financiare ale unei personae a fost preluat
din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea ,descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
(art.27),O.U.G. nr.43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie (art.16) ,Legea
nr.39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate (art.15),Legea
nr.508/2004 privind infiintarea,organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public
a Directiei de Investigare a Infractiunilor de criminalitate Organizata si Terorism (art.16).

2. Supravegherea tehnica
2.1. Aspecte conceptuale
Prin supravegherea tehnica se intelege utilizarea in scopul obtinerii de probe a
urmatoarelor metode special de supraveghere sau cercetare:

-interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distant, accesul la un sistem


informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmarirea prin
mijloace tehnice si obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane.
Prin interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare se intelege
interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea,sau inregistrarea comunicarilor efectuate prin
telefon, sistem informatic ori prin alt mijloc de comunicare.
Prin acces la in sistem informatic se intelege patrunderea intr-un sistem informatic sau
mijloc de stocare a datelor informatice fie direct, fie de la distant, prin intermediul unor
programe specializate ori prin intermediul unei retele, in scopul de a identifica probe. Sistemul
informatic are in vedere orice dispozitiv sau asamblu de dispositive interconectate ori aflate in
relatie functionala, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automata a datelor, cu
ajutorul unui program informatic.
Supravegherea video sau audio presupune observarea sau inregistrarea conversatiilor,
miscarilor ari a altor activitati ale persoanelor, ,in vreme ce fotografierea are semnificatia unei
actiuni de fixare a imaginii unui obiect sau a unei personae, in format digital sau pe hartie
fotografica,cu ajutorul unui aparat fotografic.
Localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice presupune folosirea unor dispositive care
determina locul unde se afla persoana sau obiectul la care sunt atasate.

2.2.Procedura de dispunere a supravegherii tehnice


Organul judiciar competent. Supravegherea tehnica se dispune,ca regula,de judecatorul
de drepturi si libertati de la instanat careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima
instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul
parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea.
Prin exceptie de la aceasta regula ,in conditiile pe care le vom analiza mai
jos,supravegherea tehnica poate fi autorizata si de catre procuror. Conditii. Potrivit art.139
alin.(1) si (2), conditiile cumulative cu indeplinirea carora se poate dispune supravegherea
tehnica pe parcusul urmaririi penale sunt urmatoarele:
a) Exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unor infractiuni
contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale,infractiuni de
traffic de arme,de traffic de droguri,de traffic de personae,acte de terrorism,de spalare a
banilor,de falsificare de monede,ori alte valori, de falsificare de instrumente de plata
electronic,contra patrimonului,de santaj,de viol,de lipsire de libertate,de evaziune
fiscal,infractiuni de coruptie si infractiuni assimilate infractiunilor de coruptie,infractiuni
impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene,infractiuni care se savarsesc prin
sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronice ori alte infractiuni pentru
care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare;
b) Masura sa fie proportional cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale,date
fiind particularitatile cauzei,importanta informatiilor ori a probelor ce urmeaza a fi
obtinute sau gravitatea infractiunii;
c) Probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune difilcutati
deosebite ce ar prejudicial ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau
a unor bunuri de valoare.

Emiterea mandatului de supraveghere tehnica. Indiferent de procedeul probatoriu


vizat, supravegherea tehnica se dispune la cererea procurorului, de judecatorul de drepturi si
libertati competent.
Potrivit art.140 alin.(2), in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica
procurorul va inainta judecatorului de drepturi si libertati o cerere,insotita de dosarul cauzei.
Desi legea arata ca sesizarea judecatorului de drepturi si libertati se face printr-o cerere,apreciem
ca procurorul va solicita emiterea mandatului de supraveghere tehnica printr-un referat cu
propunere motivate.
Potrivit art.140 alin.(2) teza finala, procurorul trebuie sa inainteze dosarul judecatorului
de drepturi si libertati. Aceasta dispozitie se impune a fi completata cu prevederile art.287
alin.(2), in conformitate cu care, in cazurile in care procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi
si libertati in vederea solutionarii propunerilor ori cererilor formulate in cursul urmaririi penale.
Organul de urmarire penala pastreaza originalul actelor, in vederea continuarii urmaririi penale.
Cererea se solutioneaza in aceeasi zi, in camera de consiliu, fara citarea partilor si cu
participarea obligatorie a procurorului.
Incheierea judecatorului de drepturi si libertati si mandatul trebuie sa cuprinda:
a) Denumirea instantei;
b) Data,ora si locul emiterii;
c) Numele,prenumele si calitatea persoanei care a dat incheierea si a emis
mandatul;
d) Indicarea masurii concrete incuviintate;
e) Perioada si scopul pentru care sa autorizat masura;
f) Numele persoanei supuse masurii de supraveghere tehnica ori datele de identitate
ale acesteia,daca sunt cunoscute;
g) Indicarea,in cazul in care este necesar fata de natura masurii incuviintare,a
elementelor de identificare a fiecarui telefon,a punctului de acces la un sistem
informatics, a oricaror date cunoscute date cunoscute pentru identificarea caii de
comunicare sau a numarului de cont;
h) In cazul masurii supravegherii video,audio sau prin fotografie in spatii
private,mentiunea privind incuviintarea solicitarii ca organelle de urmarire
penala sa patrunda in spatii private pentru a active sau dezactiva mujloacele
tehnice ce urmeaza a fi folosite pentru executarea masurii supravegherii tehnice;
i) Semnatura judecatorului si stampila instantei.

Autorizarea supravegherii tehnice de catre procurer. Dupa cum am indicat mai sus ,
in anumite conditii , procurorul poate dispune provizoriu anumite masuri de supraveghere
tehnica.In acest sens, conditiile care trebuie indeplinite, conform art. 141 alin.(1) sunt
urmatoarele:
a) Sunt indeplinite conditiile necesare pentru dispunerea supravegherii tehnice
de catre judecatorul de drepturi si libertati;
b) Exista urgent,iar obtinerea mandatului de supraveghere tehnica de la
judecatorul de drepturi si libertati ar determina unul dintre urmatoarele
efecte:1)intarzierea substantial a cercetarilor; 2) pierderea,alterarea sau

distrugerea probelor; 3) punerea in pericol a sigurantei persoanei vatamate,a


martorului sau membrilor familiilor acestora.
Ordonanta de autorizare a supravegherii tehnice va avea acelasi continut ca si
incheierea judecatorului de drepturi si libertati.
Durata mandatului de supraveghere tehnica. Potrivit art.140 alin.(1), supravegherea
tehnica poate fi dispusa in cursul fazei de urmarire penala pentru o durata de maximum 30 de
zile.
Mandatul de supraveghere tehnica poate fi prelungit , pentru motive temeinic
justificate,de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instant competent, la cererea motivate
a procurorului,in cazul in care sunt indeplinite conditiile prevazute in lege, fiecare prelungire
neputand depasi 30 de zile. Prin aceste prelungiri aditionate, potrivit art.144 alin.(3), durata
totala a masurilor de supraveghere tehnica, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu
poate depasi, in aceeasi cauza, 6 luni. Prin exceptie masura de supraveghere video, audio sau
prin fotografiere in spatii private nu poate depasi 120 de zile.
Asupra cererii procurorului de prelungire a mandatului de supraveghere tehnica ,
judecatorul de drepturi si libertati se pronunta in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin
incheiere care nu este supusa cailor de atac. Procurorul are obligatiea de a inceta imediat
supravegherea tehnica inainte de espirarea duratei mandatului daca nu mai exista temeiul care a
justificat masura, informand despre aceasta judecatorul care a emis mandatul.
Executarea mandatului de supraveghere tehnica. Punerea in executare a supravegheri
tehnice dispusa de judecator se poate realiza, dupa caz, de procurer, de organul de cercetare
penala, de lucratori specializati in cadrul politiei sau de alte organe specializate ale statului.
Consemnarea activitatii de supraveghere tehnica. Dupa efectuarea procedeelor
probatorii, procurorul ajunge in posesia unor date, care pot fi interpretate diferit. Aceste date pot
fi relevante pentru cauza in curs, avad valoare probatorie sau in alte cazuri in care acestea pot
servi la solutonarea altor cauze.
Daca se constata ca datele obtinute in urma efectuarii supravegherii tehnice sunt utile in
solutionarea cauzei, procurorul sau organul de cercetare penala intocmeste un proces-verbal
pentru fiecare activitate de supraveghere tehnica, in care sunt consemnate:
-

Rezultatele activitatilor efectuate care prvesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii


sau contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor;
Datele de identificare ale suportului care contine rezultatu activitatilor de
supraveghere tehnica;
Numele persoanelor la cera se refera, daca sut cunoscute, sau alte date de identificare;
Data si ora la care a inceput activitatea de supraveghere si data si ora la care s-a
incheiat, dupa az.

Daca se constata faptul ca datele nu au valozare probatorie sau nu formeaza obiectul


cercetarii acestea se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri special, cu asigurarea
confidentialitatii. Din oficiu sau la solicitarea partilor, judecatorul ori complutul investit poate
solicita datele sigilate daca exista noi probe din care rezulta ca totusi o parte din acestea prives
fapta ce formeaza obiectul cercetarii. Dupa un an de la solutionarea cauzei, datele sunt distruse
de catre procuror, care intocmeste un process-verbal in acest sens.

Obligatia de informare. La finalizarea activitatii probatorii dupa consemnarea


rezultatelor obtinute, procurorului ii revine obligatia de informare despre executarea
supravegherii tehnice fata de urmatorii subiecti procesuali: judecatorul de drepturi si libertati si
fata de persoana supravegheata.
Informarea judecatorului de drepturi si libertati are character general, fara ca procurorul
sa detalieze activitatile efectuate. In privinta persoanei fata de care s-a exercitat supravegherea,
procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, despre masura care s-a luat in privinta
acestuia.
Dupa momentul informarii, persoana supravegheata are dreptul de a lua cunostinta, la
cerere, de continutul rpoceselor-verbale in care sunt consemnate activitatile de supraveghere
tehnica efectuate. Tot la cerere este asigurata ascultarea convorbirilor , comunicarilor sau
conversatiilor ori vizionarea imaginilor rezultate. Aceasta posibilitate este justificata de faptul ca
in procesul-verbal intocmit sunt redate numai aspect care privesc cauza penala. Cererea de
ascultare/vizionare a rezultatelor se face in termen de 20 de zile de la data comunicarii
informarii scrise despre supravegerea tehnica.
Consultarea materialului obtinutin urma supravegerii poate fi amanat de catre procuror
pana, cel tarziu, la terminarea urmaririi penale sau pana la dispunerea clasarii. Ordonanta prin
care informarea persoanei supravegheate este amanita va fi motivate prin una sin urmatoarele
posibile consecinte:
-

Desfasurarea urmarii penale poate fi perturbata sau periclitata;


Siguranta victimei, a martorilor sau a membrilor de familiilor acestora ar fi pusa in
pericol;
Supravegherea tehnica a altor persoane implicate in cauza ar fi ingreunata.

Conservarea suportului care contin datele obtinute. Ipoteza in care urmarirea penala a
fost finalizata prin Solutia clasarii, solutie fata de cae nu a fost formulate plangere ori plangerea
a fost respinsa, conservarea suportului material sau a copiei certificate a acestuia se dispune de
judecatrul de drepturi si libertati , prin arhivarea la sediul instantei, in locuri special, in plic
sigilat, cu asigurarea confidentialitatii.
Daca dosarul a fost trimis in judecata si instant de judecata a solutionat cauza prin
hotarare definitive, indifferent de Solutia dispus[, suportul material sau copia acestuia se
conserva prin arhivare o data cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri special, cu asigurarea
confidentialitatii.

3. Retinerea predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale


Retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale reprezinta o metoda speciala
de cercetare. Prin aceasta metoda speciala de cercetare se adduce atingere inviolabilitatii
corespondentei, in general, repsectiv a trimiterior postale, in special. Obiectul metodei speciale
de cercetare analizate il reprezinta scrsorile si trimiterile postale sau obiectele trimise ori primate
de fatuitor, suspect, inculpate sau de orice persoana care este banuita ca primeste ori trimite prin
orice mijloc aceste bunuri de la faptuitori , suspect sau inculpate ori bunuri destinate acestuia.

Organul judiciar competent. Retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor


postale se poate dispune de judecatorul de drepturi si liertai de la instant careia ai-ar reveni
competenta sa judece cauza in prima instant sau de la instant corespunzatoare in grad acesteia in
a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit
propunerea. Cu character provizoriu, retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale
se poate dispune si de catre procuror.
Conditii. Se va dispune retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale daca
se constata indeplinirea urmatoarelor conditii:
-

Exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni;


Masura este necesara si proportioanla cu restrangerea drepturilor si libertatilor
fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a
probelor care urmeaza a fi obtinute ori gravitatea infractiunii;
Probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati
deosebite c ear prejudicial Ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor
sau a unor bunuri de valoare;

Obligatia de informare. Smilar procedurii supravegherii tehnice, dupa efectuarea


activitatii autorizate, procurorul in informeaza, in cel mult 10 zile, in scris, pe fiecare subiect al
unui mandate despre masura ce a fost luata in privinta sa. Dupa momentul informarii, persoana a
carei corespondanta , trimiteri postale sau obiecte au fost ridicate si perchezitionate are dreptul
de a lua la cunostinta de activitatile efectuate.

4. Utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala si a


colaboratorilor