Migrarea psrilor reprezint mutarea n mas a acestora, din unele inuturi n altele, n

anumite epoci ale anului, n vederea reproducerii i n cutarea unor condiii prielnice de
trai. Latitudinea sudic ofer psrilor o vreme mai bun n timpul iernii. De asemenea
acolo se poate gsi hran mai mult pentru psrile insectivore i frugivore, hran ce nu
este prezent n latitudinea nordic n timpul iernii. De ce ns psrile nu rmn definitiv la
tropice? n timpul verii, la tropice ziua dureaz 12 ore, pe cnd n latitudinile nordice, pn
la 16 ore, sau chiar mai mult. Astfel, psrile au mai mult timp s construiasc cuiburile i
s strng hran pentru puii lor, hran ce trebuie s asigure o cretere de 15 ori a masei
puiului n 3 sptmni. Astfel, verile nordice ofer psrilor condiii mai bune de
reproducere i mai mult hran, de aceea migrarea napoi ctre nord se mai numete
migrare de reproducere.Psrile migratoare se duc i se ntorc n stoluri foarte mari.
Migrarea este considerat de unii cercettori unul din cele mai complexe bioritmuri din
lumea animal. Activitatea migraional a psrii este controlat de un ceas intern, ce
lucreaz pe un ritm aproximativ in acelasi an. Migrarea ctre sud este condiionat
de hormonii eliberai n timpul toamnei. Eliberarea acestor hormoni este condiionat de
mai muli factori. Astfel, fotoperidiocitatea, scderea temperaturii, apariia maselor de aer
rece afecteaz sistemul nervos simpatic al psrii i hipotalamusul elibereaz o serie de
hormoni, ce alerteaz ceasul intern al psrii i i spune c e timpul s migreze spre sud.
Din pasarile din RM migreaza :corcodelul mare,pelicanul comun, buhai-de-balta,vinturel
rosu.